Subiecte propuse pentru examen la Dreptul proprietii intelectuale 1. Noiune de proprietate intelectual. Particularitile Dreptului proprietii intelectuale.

Dreptul proprietatii intelectuale este un ansamblu de norme juridice, care reglementeaza relatiile sociale privind crearea si valorificarea rezultatelor muncii intelectuale. Particularitile Dreptului proprietii intelectuale sunt: 1.are in calitate de obiecte bunuri incorporale , ele fiind rezultate ale activitatii intelectuale; 2.sunt specifice modurile de dobindire precum si faptele juridice care stau la baza aparitiei drepturilor subiective asupra obiectelor concrete ale proprietatii intelectuale. 3.drepturile de proprietate intelectuala sunt limitate in timp, durata protectiei carora depinde in fond de obiectul concret al acestora. 4.drepturile subiective ce survin din dreptul proprietatii intelectuale sunt limitate si in spatiu, acesta fiind teritoriul acelui stat care autorizeaza protectia. 5.posibilitatea de a folosi obiectele drepturilor subiective de catre persoanele terte fara acordul titularilor si fara a oferi careva remunerare acestor titulari. 2. Principiile reglementrii juridice a relaiilor privind proprietatea intelectual. Principiile dreptului proprietatii intelectuale au la baza, pe de o parte principiile fundamentale si ramurale ale dreptului civil, iar pe de alta parte, existenta si insemnatatea lor proprie. 1.Principiul libertatii activitatii de creatie care presupune ca orice persoana poate aborda orice problema ,orice tema pentru a-si aplica asupra acestora capacitatile sale creative si a-si exprima liber viziunea proprie in orice forma posibila. 2.Principiul egalitatii in drepturi a autorilor operelor obtinute prin activitatea de creatie. Acest principiu rezulta din Constitutia RM, care prevede: Toti cetatenii RM sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice , fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica,avere sau origine sociala.La rindul sau acest principiu survine din continutul Declaratiei Universale a Drepturilor Omului. 3.Principiul echitatii in reglementarea relatiilor de creare si valorificare a obiectelor proprietatii intelectuale deriva de la principiul egalitatii. 4.Principiul imbinarii intereselor autorului cu cele ale societatii. Libertatea exprimarii nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie. 5.Principiul realitatii si garantarii drepturilor prevazute de legislatie vine tot din normele constitutionale.Constitutia RM prevede ca RM este un stat democratic, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile lui, libera dezvoltare a personalitatii umane,dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt garantate. 6.Principiul stimularii morale si materiale a autorilor obiectelor proprietatii intelectuale se sintetizeaza nu numai din legile consacrate proprietatii intelectuale, dar si din legislatia cu privire la conferirea titlurilor onorifice de artist al poporului, om emerit, in diverse domenii de creatie, cu privire la decorarea cu diferite semne de distinctie. 3. Izvoarele Dreptului proprietii intelectuale. 1.Obiceiul. In cadrul dreptului proprietatii intelectuale isi mai pastreaza un anumit efect.2.Legile si hotaririle Guvernului;3.Actul normativ international.Cu conditia ca RM este parte la el ( conventii,tratate, acorduri,aranjamente,protocoale).4.Contractul normativ. Izvoarele interne ale dreptului de autor : 1.Legile (constitutionale,organice,ordinare) 2.Hotaririle Guvernului

3.Actele Agentiei de Stat pentru drepturile de autor Izvoarele internationale ale dr.de autor: 1.Conventia de la Berna cu privire la protectia operelor literare si artistice adoptata la 9 septembrie 1886. 2.Conventia Mondiala Universala cu privire la dr.de autor incheiata la 6 septembrie 1952 la Geneva ,de reprezentantii a 50 de state. A intrat in vigoare in septembrie 1955 si a fost revizuita la Paris in 1971. 3.Conventia Internationala pentru protectia drepturilor interpretilor , ale producatorilor de fonograme si ale organizatiilor de difuziune, semnata la Roma la 26 octombrie 1961. 4.Conventia Mondiala (Universala) pentru instituirea Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale (OMPI). 5.Conventia Culturala Europeana, intocmita la Paris la 19 decembrie 1954, in vigoare pentru RM din 24 mai 1994. 4. Istoricul proteciei proprietii intelectuale. Din studierea izvoarele istorice, o dovad clar a existenei unor norme care s protejeze proprietatea intelectual n perioada antic nu exist . In Evul mediu, influena religioas a meninut statutul juridic integrat al creatorilor de opere, avnd n vedere c se vorbea doar de creaia divin, iar dreptul de transcriere a aparinut pentru mult timp clugrilor copiti i universitilor. Un prim semnal pentru ceea ce va reprezenta dreptul de autor este dat n Frana, prin introducea unui sistem de autorizare prealabil a publicrii operei i unul de cedare a dreptului de publicare, astfel c nicio carte nu putea aprea fr autorizare. Acest model a dus la crearea unui sistem de privilegii de librrie, monopolul tipririi i difuzrii aparinnd tipografiilor, i nu autorilor.. Prima lege care a reglementat dreptul de autor a aprut n Anglia, n 1710 {Statute ofAnne), i proteja operele literare pe o perioad de 14 ani. S-a dat astfel prioritate ideii c privilegii trebuie acordate autorilor care creeaz ceva nou pentru comunitate, i nu tipografiilor. Aa cum am artat, n Frana, n 1777, se acord autorului i motenitorilor si monopolul asupra editrii i difuzrii operelor. n SUA, se recunotea n 1780 prin lege un drept de folosin a operei autorilor acesteia pe o perioad, ulterior extins, de 14 ani. Dei aceste prime reglementri au semnat foarte mult, ulterior, sistemele de drept au evoluat diferit. Istoricul reglementrilor n Romnia Apariie. n Principat, prima reglementare coerent aprea sub domnia lui Cuza, fiind elaborat Legea presei, care din 1862 i pn n 1923, a reglementat indirect i drepturile realizatorilor de opere literare i artistice. In domeniul proprietii industriale, Romnia s-a aflat printre primele ri din lume care au reglementat protecia proprietii intelectuale, ea a fiind a opta ar din lume (primele apte fiind: Frana, Austria, Ungaria, Marea Britanie, Italia, Germania, Belgia) care a adoptat o lege a mrcilor (1879). Incepnd cu secolul al XVIII-lea, s-au semnat pe plan internaional urmtoarele convenii: a) Convenia de la Paris din 1883 pentru protecia proprietii industriale, care are ca obiect brevetele de invenie, modelele de utilitate, desenele sau modelele industriale, mrcile de fabric sau de comer, mrcile de serviciu, numele comercial, indicaiile de provenien i denumirile de origine;b)Convenia de la Berna din 1886 pentru protecia operelor literare i artistice , care are drept scop protecia internaional a drepturilor autorilor. 5. Sistemul instituiilor juridice ale proprietii intelectuale. Elementele constitutive ale proprietatii intelectuale sunt: a)dreptul de autor si drepturile conexe b)dreptul proprietatii industriale. Asemanarile intre aceste 2 elemente sunt:

1.au in fond un izvor comun de aparitie a obiectelor munca creativa. 2.joaca un rol primordial in dezvoltarea stiintei si tehnicii,in dezvoltarea culturii generale a umanitatii. Dreptul de autor poate fi privit in sens obiectiv si subiectiv.In sens obiectiv , dreptul de autor este un ansamblu de norme de drept ce reglementeaza relatiile privind valorificarea operelor literare, stiintifice si artistice.In sens subiectiv, dreptul de autor este folosit pentru a reflecta situatia,cind in conditiile legii, unui subiect concret ii apartine dreptul de a se numi autor al unei opere literare, stiintifice sau artistice. Notiune de drepturi conexe se foloseste pentru a indica un anumit grup de drepturi subiective ce apartin interpretilor, autorilor de fonograme etc. Dreptul proprietatii industriale este un ansamblu de norme juridice care reglementeaza relatiile sociale privind crearea si valorificarea inventiilor, modelelor de utilitate, desenelor si modelelor industriale, utilizarea marcilor si denumirilor de origine a produselor. Cit priveste sistema institutiilor juridice ale dreptului proprietatii intelectuale, ea situeaza aceste institutii in mod succesiv, fapt care asigura o cale mai rationala de percepere a elementelor constituive.Rationalismul consta in aceea ca dreptul de autor contine notiuni mai generale, care se folosesc si in dreptul proprietatii industriale, precum sunt dreptul subiectiv de autor ,adica dreptul de a se numi autor al unui rezultat al activitatii intelectuale, dreptul la nume, drepturi subiective personale nepatrimoniale, drepturi subiective patrimoniale, dreptul de a valorifica rezultatul activitatii intelectuale si multe alte notiuni si termeni. Acesta este factorul obiectiv, gratie caruia dreptul de autor, ca element constitutiv al dreptului proprietatii intelectuale ,este situat pe primul plan.Factorul subiectiv, conditionat de primul, este situarea pe prim plan a dreptului de autor, datorita carui fapt se asigura o cale mai rationala de studiere si percepere a materiei dreptului proprietatii intelectuale in intregime. 6. Natura juridic a Dreptului de Autor ca instituie juridic. Stiinta juridica examineaza dreptul de autor ca fiind o institutie a dreptului civil ce reglementeaza relatiile privind drepturile subiective ale autorilor operelor de arta, literatura si stiinta. Dreptul de autor este un ansamblu de norme juridice ce reglementeaza relatiile dintre autori si alti subiecti ce apar in legatura cu crearea si folosirea operelor de arta, literatura si stiinta.Dreptul de autor poate fi privit in sens obiectiv si subiectiv.In sens obiectiv , dreptul de autor este un ansamblu de norme de drept ce reglementeaza relatiile privind valorificarea operelor literare, stiintifice si artistice.In sens subiectiv, dreptul de autor este folosit pentru a reflecta situatia,cind in conditiile legii, unui subiect concret ii apartine dreptul de a se numi autor al unei opere literare, stiintifice sau artistice.

7. Categorii de opere protejate prin normele dreptului de autor. Obiecte ale dreptului de autor snt: a) operele literare (povestiri, eseuri, romane, poezii etc.); b) programele pentru calculator care se protejeaz ca i operele literare; c) operele tiinifice; d) operele dramatice i dramatico-muzicale, scenariile i proiectele de scenarii, libretele, sinopsisul filmului; e) operele muzicale cu sau fr text; f) operele coregrafice i pantomimele; g) operele audiovizuale; h) operele de pictur, sculptur, grafic i alte opere de art plastic; i) operele de arhitectur, urbanistic i de art horticol; j) operele de art aplicat; k) operele fotografice i operele obinute printr-un procedeu analog fotografiei; l) hrile, planele, schiele i lucrrile tridimensionale din domeniul geografiei, topografiei, arhitecturii i din alte domenii ale tiinei; m) bazele de date; n) alte opere. Fr a prejudicia drepturile autorului operei originale, de asemenea, se protejeaz prin dreptul de autor operele derivate i integrante la baza crora stau una ori mai multe opere i/sau oricare alte materiale preexistente.

8. Condiiile cerute pentru protecia operelor n cadrul Dreptului de Autor. Opera este o totalitate de idei sau imagini ce au obtinut, ca rezultat al activitatii creatoare a autorului,o forma obiectiva de exprimare, accesibila pentru a fi perceputa de organele de simt ale omului si cu posibilitatea de a fi reprodusa. Deci ca o opera sa fie protejata de dr de autor, e necesar ca : 1)opera sa se refere la unul din domeniile:arta, literature, stiinta. 2) sa fie un rezultat al creatiei intelectuale. 3) sa fie exprimata intr-o anumita foma obiectiva,ce permite reproducerea ei atit publikata cit si nepublikata. 4)opera e protejata indifferent de valoarea sau destinatia ei. Si deasemenea pentru ca un rezultat al creatiei intelectuale sa obtina o insemnatate speciala si statut de obiect al dreptului de autor, el trebuie sa fie exprimat intr-o forma:scrisa(manuscris,note muzicale), orala(interpretare publika), de imagine(desen, tablou), volumetrico-spatiala (sculptura, macheta). Dr de autor apare din momentul crearii operei sau din momentul fixarii ei pe un support material. Orice autor are dr de a informa publicul despre dr sale asupra operei prin folosirea simbolului dr de autor : - litera latina c intr-un cerc; - numele titularului dr exclusiv de autor; - anul primei publicari a operei. 9. Subiecii originari (iniiali) ai Dreptului de Autor. In literatura de specialitate subiectii dreptului de autor sunt divizati in 2 categorii: initiali(originari) si derivati. Cei initiali sunt recunoscuti creatorii nemijlociti, prin munca intelectuala a carora este creata opera, iar subiectii derivati sunt succesorii in drepturi (mostenitorii autorului, editurile, teatrele,studiourile de cinema si alte organizatii, precum si insusi statul). 10. Subiectele Dreptului de Autor. Cel mai important subiect al dreptului de autor este considerat autorul operei de arta,literatura si stiinta.Subiect al dreptului de autor sunt si persoanele ce au creat opera in coautorat.Un subiect important al dreptului de autor sunt organizatiile de administrare pe principii colective a drepturilor patrimoniale.Subiect al dreptului de autor dupa decesul autorului pot fi mostenitorii. 11. Caracteristica subiecilor derivai ai operelor de art, literatur i tiin. Subiectii derivati sunt succesorii in drepturi (mostenitorii autorului, editurile, teatrele,studiourile de cinema si alte organizatii, precum si insusi statul). Succesorii dreptului de autor valorifica doar drepturile patrimoniale, care sunt transmisibile.Drepturile nepatrimoniale nu pot fi valorificate, deoarece ele sunt inseparabile de personalitatea autorului si se sting odata cu decesul autorului.Drepturile patrimoniale,vor fi valorificate de succesori in cazul cind au fost incalcate de terte persoane.Valorificarea in acest caz presupune savirsirea unor actiuni indreptate la restabilirea acestor drepturi. Mostenirea se poate face dupa lege sau prin testament. 12. Organizaiile de administrare pe principii colective a drepturilor patrimoniale de autor. Aceste organizatii se infiinteaza in cazurile in care exercitarea individuala a dr de autor si dr conexe de catre autorii operelor de arta, literature si stiinta este dificila. Conform legii privind dr de autor si dr conexe, organizatiile de administrare pe principia colective a dr patrimoniale se infiinteaza nemijlocit de catre titularii dr de autor si dr conexe benevol, in temeiul calitatii de membru al unei asemenea organizatii sau in baza contractelor incheiate in scris. Aceste organizatii, exercita in numele titularilor dr de autor pe care ii reprezinta urmatoarele atributii : coordoneaza cu beneficiarii cuantumul remuneratiei; - elibereaza beneficiarilor licente pentru folosirea dr pe care le administreaza; - acumuleaza remuneratia prevazuta in licenta; - distribuie si plateste remuneratia acumulata; s.a.Dar aceste organizatii poseda si careva obligatii : - sa foloseasca remuneratia acumulata exclusiv pentru distribuirea si plata ei titularilor dr de autor si dr

conexe, dar si sa retina sume pentru acoperirea cheltuielilor suportate ; - sa repartizeze si sa plateasca sistematic remuneratia acumulata proportional ; - concomitant cu plata remuneratiei sa prezinte titularilor dr de autor si a dr conexe dari de seama despre folosirea dr acestora. 13. Dreptul de autor a minorilor. E evident faptul ca exista copii care pina a ajunge la virsta de majorat,creeaza opera de arta, literatura si stiinta ce sint apreciate la fel ca si operele create de persoanele mature. Astfel legea ocroteste operele autorilor care nu au ajuns la majorat, evidentiind ca autor este persoana care a creat opera. Deci nu exista careva limitari de virsta, posibilitatea de a fi autor e inclusa in continutul capacitatii de folosinta. Deci statutul juridic al autorului ce nu a atins virsta de majorat e reglementat de cod civil, tranzactiile fiind incheiate de catre parinti,infietori sau tutori. Insa autorul cu virsta intre 14 si 18 ani isi realizeaza dr sale de autor de sine statator : incheie contracte,isi modifica operele sau autorizeaza modificarea lor, primeste remuneratia de autor- acestea constituind exceptie de la regula generala. 14. Coautoratul noiunea, tipurile, criterii de determinare a coautoratului. Dreptul de autor asupra unei opere create prin efortul comun a dou sau a mai multor persoane aparine coautorilor n comun, indiferent de faptul dac aceast oper constituie un tot indivizibil sau este format din pri. Fiecare dintre coautori i menine dreptul de autor asupra prii create de el i are dreptul s dispun de aceasta cum crede de cuviin, cu condiia c aceast parte are caracter de sine stttor. Se consider c o parte component a operei este de sine stttoare n cazul n care ea poate fi valorificat independent de alte pri ale acestei opere. Relaiile dintre coautori se stabilesc, de regul, n baza unui contract. n lipsa unui asemenea contract, dreptul de autor asupra operei este exercitat n comun de toi autorii, iar remuneraia se mparte ntre ei proporional contribuiei fiecruia, dac aceasta poate fi determinat. n cazul n care contribuia fiecruia dintre coautori nu poate fi determinat, remuneraia se mparte n cote egale. n cazul n care opera nu poate fi divizat n pri de sine stttoare, coautorii pot exercita dreptul de autor numai de comun acord.

15. Drepturile patrimoniale ale autorilor. Autorul sau alt titular al dreptului de autor are dreptul exclusiv sa efectueze , sa permita sau sa interzica valorificarea operei, inclusiv prin: a)reproducerea operei; b)distribuirea originalului sau a exemplarelor operei; c)inchirierea exemplarelor operei, cu exceptia operelor de arhitectura si a operelor de arta aplicata; d)importul exemplarelor operei in vederea distribuirii , inclusiv al exemplarelor confectionate cu consimtamintul autorului sau a altui titular al dreptului de autor; e)demonstrarea publica a operei; f)interpretarea publica a operei; g)comunicarea publica a operei prin eter, inclusiv prin satelit (tele-radiodifuziune), sau prin cablu. h)retransmiterea simultana si fara modificari, prin eter sau prin cablu ,a operei transmise prin eter sau prin cablu; i)punerea la dispozitie in regim interactiv a operei; j)traducerea operei; k)transformarea , adaptarea, aranjamentul sau alte modificari ale operei, cu exceptia cazurilor cind efectuarea unor actiuni din cele enumerate nu se incadreaza in forma de exprimare a operei si pentru care nu pot fi stabilite sanctiuni.

16. Drepturile subiective (patrimoniale i nepatrimoniale) ale autorilor. Crearea unei opere de arta, literatura sau stiinta ,care corespunde tuturor cerintelor unui obiect al dreptului de autor ,genereaza autorului acestei opere niste imputerniciri denumite drepturi subiective ale autorului.In literatura de specialitate aceste drepturi sunt numite drepturi exclusive.Drepturile exclusive se caracterizeaza prin aceea ca ele acorda titularului niste imputerniciri deosebite relativ la savirsirea unor actiuni , totodata interzicind savirsirea acestor actiuni tertelor persoane.Drepturile exclusive sunt niste drepturi ce apar odata cu momentul crearii unei opere de arta, literatura si stiinta. 17. Regimul juridic al drepturilor morale de autor. Caracterele drepturilor morale: 1.caracterul nelimitat- reiese din insasi esenta operei care este vesnica. 2.drepturile morale sunt inalienabile nu pot fi instrainate datorita insasi naturii juridice a acestor drepturi. 3.imposibilitatea insusirii acestui drept reiese din caracterul inalienabilitatii dreptului moral. Drepturile personale(morale)sunt: a)dreptul la paternitatea operei- se caracterizeaza prin posibilitatea persoanei de a se considera autor al operei create de el si dreptul de a cere o atare recunoastere din partea persoanelor terte. b)dreptul la nume-autorul este in drept sa decida ,sub ce nume va fi publicata opera:numele adevarat, anonim sau pseudonim. c)dreptul la integritatea operei si stima reputatiei- adica la apararea operei impotriva oricarei denaturari , schimonosiri sau alte modificari a operei, care poate prejudicia onoarea si demnitatea autorului. d)dreptul de a publica opera adica accesul pentru prima data a publicului la continutul operei. Pe linga dreptul de a da publicitatii opera, Legea privind drepturile de autor si drepturile conexe permite retragerea operei din reteaua de comercializare. 18. Durata drepturilor patrimoniale de autor. Drepturile patrimoniale exclusive i dreptul la remuneraie, cu excepia unor drepturi similare prevzute n privina operelor de art aplicat, se protejeaz pe tot timpul vieii autorului i timp de 70 de ani dup deces, ncepnd cu 1 ianuarie al anului urmtor celui al decesului autorului Drepturile patrimoniale asupra operei audiovizuale se protejeaz timp de 70 de ani, ncepnd cu 1 ianuarie al anului urmtor celui al decesului ultimului dintre urmtorii coautori:a)realizatorulprincipal(regizorulscenograf);b)autorulscenariului(scenaristul)c)autoruldialogului; d) compozitorul autorul operei muzicale (cu sau fr text) special create pentru aceast oper audiovizual. Drepturile patrimoniale asupra unei opere anonime sau aprute sub pseudonim, cu excepia celei de art aplicat, se protejeaz timp de 70 de ani, ncepnd cu 1 ianuarie al anului urmtor celui al publicrii legale a operei Drepturile patrimoniale asupra operei create n copaternitate, cu excepia operei de art aplicat, se protejeaz pe parcursul ntregii viei a fiecruia dintre coautori i timp de 70 de ani, ncepnd cu 1 ianuarie al anului urmtor celui al decesului ultimului coautor supravieuitor. Drepturile patrimoniale asupra operei de art aplicat se protejeaz timp de 25 de ani de la data crerii ei, cu excepia desenelor i modelelor industriale nenregistrate conform Legii privind protecia desenelor i modelelor industriale, create n scop industrial de reproducere, care se protejeaz timp de 3 ani de la data crerii lor La expirarea termenului de protecie a drepturilor patrimoniale, opera intr n domeniul public. 19. Noiunea i elementele contractului de autor. Contractul de autor este un contract prin care autorul se obliga sa transmita drepturile de valorificare a operei,pe cind organizatia se obliga sa respecte toate drepturile de autor si sa plateasca autorului remuneratia stabilita in contract.Contractul de autor este un contract

consensual,bilateral si oneros.Elementele contractului de autor sunt:subiect, obiect,termenul contractului si forma contractului. Subiect al contractului de autor este autorul operei de arta, literatura si stiinta,mostenitorii legali sau testamentari, pe de o parte, si persoana ce foloseste opera , pe de alta parte. Obiect al contractului dreptului de autor este opera de arta, literatura si stiinta.Obiectul trebuie sa existe,trebuie sa fie determinat sau determinabil , trebuie sa fie posibil, sa fie licit si moral,sa fie in circuitul civil.Daca in contractul de autor nu este specificat termenul,atunci contractul va fi incheiat pe un termen de 3 ani de la data incheierii,pentru acele opere ce nu au fost modificate si pe un termen de 5 ani pentru contractele de valorificare a operelor prelucrate sau traduse.Forma contractului de autor este scrisa, aceasta insa nu este o cerinta obligatorie dar, luind in consideratie faptul ca in cazul unui litigiu judecata va admite doar probe scrise, este spre binele partilor incheierea contractului in forma scrisa. 20. Coninutul contractului de autor. Continutul contractului de autor reprezinta drepturile si obligatiile partilor in contract. Una dintre cele mai esentiale obligatii a cedentului in contractul de autor este de creare si transmitere a operei. O alta obligatie a autorului este indeplinirea de unul singur a lucrului asupra operei ce creaza obiectul contractului.In cazul cind la cererea operei vor fi atrase alte persoane p-u a efectua un lucru creativ va fi necesar acordul organizatiei ce a facut comanda,si nu va fi necesar un asemeanea acord atunci cind la crearea operei vor participa persoane ce nu vor contribui intelectual la crearea operei,dar vor efectua lucrari tehnice.,sau organizatorice. Autorul operei este obligat sa efectueze modificari in continutul operei cind o cere organizatia ce a facut comanda ,conform clauzei stabilite in contract.Aceasta se refera la volumul operei sau alte modificari neesentiale.Nu se accepta interventia organizatiei referitor la modificarea operei daca aceasta nu a fost stipulat in contract. Contractul de autor poate prevedea expres si obligatia autorului de a participa la pregatirea operei spre difuzare.De ex-lu in cazul unui conttract de editare a operei sau sa participe la punerea unor opere pe scena. Organizatia este obligata sa primeasca si sa efectueze o expertizza a operei .La momentul depunerii a operei e necesar de a intocmi un act ce confirma depunerea operei.Dupa o perioada se remite raspunsul ,ce contine unele obiectiii ,cu privire la modificari ce trebuie efectuate de autor.O obligatie expresa a organizatiei este achitarea unei remuneratii autorului p-u opera ce contine obiectul contractului.Totodata guvernul a stabilit un tarif minim a remuneratiei de autor,.Astfel aceste contracte nu pot stabili remuneratia in cuantum mai mai mic decit cel prevazut de aceste tarife 21. Temeiurile ncetrii contractului de autor. Contractul de autor va fi stins in cazurile prevazute de lege, precum si in cazurile speciale prevazute de parti in contractul de autor. Deasemenea in cazul in care nu sunt respectate careva clauze care treb sa fie cuprinse in cadrul contractului , care genereaza incalcarea drepturilor uneia dintre parti , duce la stingerea contractului.(aici sunt excluse circumstantele de forta majora-adica care nu depind de vointa autorului).contractul de autor poate fi stins si in cazul cind s-a piedut o opera de arta, fara vina autorului nu poate indeplini conditiile contractului. Deasemenea contractul este stins si in cazul decesului autorului. 22. Principalele contracte de valorificarea a drepturilor patrimoniale de autor. Contractul de autor poate fi clasificat in mai multe categorii si intocmirea lor poate fi libera. Exista 3 categorii de contracte: contractul de editare- contractul prin care titularul dreptului de autor cedeaz editorului, n schimbul unei remuneraii, dreptul de a reproduce i de a difuza opera sa. Prin contractul de editare autorul poate ceda dreptul de reproducerea, difuzare, autorizarea traducerii ori adaptare a operei. Nu se considera contract de editare , conventia prin

care autorul transmite opera p\u a fi editata si reprodusa, suportind singur toate cheltuielile.acesta este un contract sinalagmatic si oneros. contractul de inchiriere- autorul se angajeaz s permit folosina pe timp determinat cel puin a unui exemplar al operei sale n original sau copie. De regul, acest contract se ncheie cu privire la programele pentru calculator, opere fixate n nregistrri sonore sau audiovizuale. Cesionarul dreptului de nchiriere se angajeaz s plteasc o remuneraie autorului pe perioada ct folosete exemplarul operei. ncheierea contractului nu lezeaz dreptul de autor, cu excepia dreptului de difuzare, dac nu s-a convenit altfel. Contractul de nchiriere a operei este supus dispoziiilor din dreptul comun privind contractul de locaiune. si contractul de comanda- e o conventie dintre autor si organizatia care o comanda,prin care autorul se oblige sa efectueze sau sa creeze o opera conform cerintelor inaintate de catre o organizatie,iar organizatia se oblige sa efectueze la timp expertiza privind corespunderea operei cu cerintele stabilite sis a achite taxa pentru lucrul prestat in termenele stabilite in contract.Daca asupra operei sau efectuat lucrari pregatitoare si organizatia refuza de la opera,autorul e in drept sa ceara restituiraea cheltuielilor avute.Prin contractul de reprezentare teatral sau de execuie muzical, titularul dreptului de autor cedeaz unei persoane fizice sau juridice dreptul de a reprezenta sau de a executa n public o oper actual sau viitoare, iar cesionarul se oblig s o reprezinte sau s o execute n condiiile convenite. Aceast categorie de contracte se poate ncheia cu privire la o oper literar, dramatic, muzical, dramatic-muzical, coregrafic sau pantomim. Contractul se ncheie n form scris, pe o durat determinat sau pentru un numr determinat de comunicri ctre public 23. Noiunea i caracteristica general a drepturilor conexe. (art32 )Dreptul asupra obiectelor drepturilor conexe apar din momentul creeraii lor , adica din momentul cind opera a fost adusa la cunostinta publicului prin diverse mijloace accesibile , posibil de a fi percepute. Subieci ai drepturilor conexe snt interpreii, productorii de fonograme, productorii de videograme i organizaiile de difuziune prin eter sau prin cablu. Drepturile conexe se exercit fr a prejudicia dreptul de autor. Pentru apariia i exercitarea drepturilor conexe nu este necesar respectarea vreunei formaliti. n absena unei probe contrare, persoana fizic sau juridic al crei nume sau denumire apare n mod obinuit pe o imprimare a interpretrii, pe o fonogram, videogram sau pe o imprimare a unei emisiuni se consider interpret, productor de fonogram sau videogram, respectiv, organizaie de difuziune prin eter sau prin cablu. Pentru a informa publicul despre drepturile lor, interpreii i productorii de fonograme sau videograme, organizaiile de difuziune prin eter sau prin cablu pot indica, pe fiecare exemplar sau ambalaj al fonogramei, videogramei, emisiunii, simbolul proteciei drepturilor conexe, care const din trei elemente: a) litera latin P inclus n cerc; b) numele sau denumirea titularului de drepturi conexe exclusive; c) anul primei publicri a interpretrii, fonogramei, videogramei, emisiunii. 24. Aprarea dreptului de autor i drepturilor conexe. Problema proteciei juridice a interpretrilor, fonogramelor i emisiunilor organizaiilor de difuziune, adic a obiectelor ce deriv din valorificarea operelor de art, literatur i tiin, a fost obiect de discuii n literatura juridic de mai mult vreme. Drepturile conexe se afla ntr-o legtur de determinare cu drepturile de autor, fr a cror existen prealabil a unei opere nu pot exista nici interpretri sau execuii, nregistrri sonore sau audiovizuale ori difuzri radio ori de televiziune care s dea natere drepturilor conexe recunoscute i protejate. Acest raport de determinare este sugerat i de terminologia folosit, termenul conexe" sugernd o preeminenta a drepturilor de autor asupra drepturilor conexe. Dei, aa cum am artat, din modul n care iau natere, drepturile conexe sunt determinate de dreptul de autor, n practic o astfel de delimitare este una potrivnica att intereselor autorilor ct i titularilor drepturilor conexe. Drepturile conexe urmeaz a fi examinate n dou sensuri: obiectiv i subiectiv. Drepturile conexe, n sens subiectiv reprezint drepturile subiective personale i patrimoniale ale persoanelor care au creat obiecte ale drepturilor conexe. n sens

obiectiv, drepturile conexe reprezint un ansamblu de norme juridice, care reglementeaz relaiile patrimoniale i cele nepatrimoniale privind crearea i valorificarea obiectelor drepturilor conexe. Printre principiile drepturilor conexe putem evidenia urmtoarele: - libertatea creaiei, mbinarea intereselor personale cu cele ale societii; - inalienabilitatea drepturilor conexe etc. Drepturile conexe dreptului de autor nu aduc atingere drepturilor autorilor. Aceste drepturi conexe, legate de lucrrile protejate de dreptul de autor, ofer drepturi similare, dei de cele mai multe ori mai limitate i de mai scurt durat pentru: * artitii interprei sau executani, pentru propriile interpretri ori execuii; * productorii de nregistrri sonore; * productorii de nregistrri audiovizuale, pentru propriile nregistrri; *organismele de radiodifuziune i de televiziune, pentru propriile emisiuni i servicii de programe. 25. Protecia juridic a drepturilor interpreilor. Interpretul beneficiaz de urmtoarele drepturi morale n privina interpretrii sale: a) dreptul la paternitate dreptul de a se considera interpret i de a cere o atare recunoatere, inclusiv prin comunicarea sau indicarea numelui su la fiecare valorificare a interpretrii sale, dac prin prezenta lege nu snt stabilite alte prevederi sau excepii; b) dreptul la nume dreptul interpretului de a decide cum va figura numele su la valorificarea interpretrii (numele adevrat, pseudonimul sau anonym) c) dreptul la respectarea integritii interpretrii dreptul la protecia interpretrii sale contra oricrei denaturri, schimonosiri sau contra oricror altor atingeri care pot prejudicia onoarea sau reputaia interpretului. alin 2. Interpretul are dreptul exclusiv s permit sau s interzic urmtoarele aciuni: a) imprimarea interpretrii sale nc neimprimate; b) reproducerea imprimrii interpretrii sale; c) distribuirea imprimrii interpretrii sale(acet drept se epuizeaz odat cu prima vnzare sau cu alt prim transmitere a dreptului de proprietate asupra imprimrii interpretrii pe teritoriul RM); d) nchirierea imprimrii interpretrii sale( n cazul n care un interpret a transmis sau a cesionat unui productor de fonograme, videograme sau de opere audiovizuale dreptul su de nchiriere, interpretul i pstreaz dreptul la o remuneraie echitabil, asupra creia prile vor conveni de comun acord, pentru nchirierea fonogramei, videogramei sau a operei audiovizuale ce conine interpretarea sa. Acest drept este inalienabil i se exercit exclusiv prin intermediul unei organizaii de gestiune colectiv a drepturilor patrimoniale); e) comunicarea public prin eter sau prin cablu a interpretrii sale, cu excepia cazului cnd interpretarea este ea nsi o interpretare televizat ori radiodifuzat sau este executat de pe o imprimare; f) punerea la dispoziie n regim interactiv a interpretrii sale imprimate. Interpretul sau, n cazul unei interpretri colective, conductorul ori o alt persoan mputernicit de acest colectiv poate permite utilizatorului aciunile de mai sus prin contract ncheiat n form scris cu acesta. ncheierea contractului de creare a unei opere audiovizuale ntre interpret i productorul operei audiovizuale, dac contractul nu prevede altfel, atrage transmiterea de ctre interpret a drepturilor sale prevzute la alin 2. n cazul n care contractul nu prevede altfel, drepturile exclusive asupra interpretrii create ca urmare a ndeplinirii misiunii ncredinate de angajator sau ca urmare a ndeplinirii atribuiilor de serviciu aparin angajatorului. Aceste drepturi pot fi transmise altor persoane prin contract de cesiune sau de licen. 26. Protecia juridic a drepturilor productorilor de fonograme. Productorul de fonograme are dreptul exclusiv s permit sau s interzic urmtoarele aciuni n privina fonogramei sale: a) reproducerea fonogramei; b) distribuirea exemplarelor de fonogram; c) nchirierea exemplarelor de fonogram; d) importul, n scop de distribuire, al exemplarelor de fonogram, inclusiv al exemplarelor executate cu consimmntul productorului de fonograme; e) punerea la dispoziia publicului n regim interactiv a fonogramei; f) adaptarea sau orice alt transformare a fonogramei. Drepturile exclusive ale productorului de fonograme prevzute mai suspot fi transmise altor persoane prin contract de cesiune sau de licen, n condiiile art. 30 i 31. Dreptul de distribuire

prevzut la alin. (1) lit. b) se epuizeaz odat cu prima vnzare sau cu alt prim transmitere a dreptului de proprietate asupra fonogramei pe teritoriul Republicii Moldova. 27. Dreptul titularului de brevet de a interzice exploatarea inveniei fr autorizaia lui. Titularul brevetului are dreptul exclusiv asupra inveniei protejate prin brevet care const n dreptul de exploatare a inveniei, dac exploatarea nu lezeaz drepturile altor titulari, dreptul de a dispune de brevet i dreptul de a interzice terilor s efectueze fr acordul su urmtoarele aciuni: s fabrice, s foloseasc, s ofere spre vnzare, s vnd sau s importe n aceste scopuri produsul brevetat sau produsul obinut prin procedeul brevetat. n cazul mai multor titulari ai brevetului raporturile privind exploatarea inveniei protejate prin brevet se stabilesc printr-un acord ncheiat ntre acetia. Dac un asemenea acord nu exist, fiecare titular are dreptul s exploateze invenia integral dup voina sa, s intenteze un proces n legtur cu nclcarea dreptului exclusiv mpotriva oricrei persoane care exploateaz invenia fr autorizaia cotitularilor, ns nu are dreptul, fr acordul acestora, s ncheie contracte de licen i s efectueze orice cesionare a drepturilor asupra brevetului, s renune la brevet fr a-i anuna pe cotitulari. 28. Aprarea drepturilor inventatorilor i a titularilor de brevet. Rspunderea pentru nclcarea drepturilor inventatorilor nsuirea calitii de autor, constrngerea la coautorat, divulgarea esenei inveniei, pn la depunerea cererii, fr consimmntul inventatorului constituie nclcri ale drepturilor acestuia i se pedepsesc cu privaiune de libertate sau cu amend n conformitate cu legislaia n vigoare. Pentru divulgarea esenei inveniei pn la publicarea cererii, persoanele cu funcii de rspundere i salariaii Ageniei poart rspundere disciplinar i administrativ, n conformitate cu legislaia n vigoare. Rspunderea pentru nclcarea drepturilor titularilor. Exploatarea de ctre orice persoan fizic sau juridic a inveniei protejate prin brevet nerespectnd prezenta lege se consider nclcare a drepturilor titularului. La cererea titularului brevetului, nclcarea drepturilor acestuia trebuie s nceteze, iar persoana recunoscut vinovat este obligat s plteasc titularului brevetului suma suficient pentru a compensa paguba cauzat prin nclcarea dreptului titularului brevetului inclusiv ctigul nerealizat, precum i s achite cheltuielile care vor putea cuprinde onorariile de avocat corespunztoare. Produsele care condiioneaz lezarea drepturilor titularului brevetului se scot, fr a fi compensat valoarea lor, din circuitul economic ntr-un mod care s minimalizeze riscul cauzrii de noi prejudicii sau snt distruse. n cazul nclcrii repetate a drepturilor titularului, mrimea amenzii se dubleaz. Cerinele fa de persoana care ncalc drepturile titularului pot fi naintate i de ctre posesorul licenei exclusive, dac contractul de licen nu prevede altfel. 29. Procedura nregistrrii desenelor i modelelor industriale. Pentru a inregistra un desen sau un model industrial este necesar sa se depuna la AGEPI, direct, prin posta, prin fax sau prin posta electronica, o cerere de inregistrare care se depune personal de catre solicitant sau prin intermediul reprezentantului in proprietate industrial. Cererea se depune pe un formular-tip, aprobat de AGEPI, n limba moldoveneasc. Documentele anexate la cerere se prezint n limba moldoveneasc. n cazul n care documentele anexate snt perfectate n o alt limb, traducerea lor n limba moldoveneasc se prezint n termen de 2 luni de la data depunerii cererii. Cererea de nregistrare a desenului sau modelului industrial trebuie s conin: a) solicitarea nregistrrii desenului sau modelului industrial; b) datele de identificare ale solicitantului; c) reprezentrile grafice ale desenului sau modelului industrial, prezentnd detaliat, n ansamblu aspectul exterior al produsului, care s poat fi reproduse; d) indicarea produselor referitor la care se preconizeaz integrarea sau aplicarea desenului sau modelului industrial. Deasemenea cerea poate contine si alte material si anexe. Mai multe desene sau modele industriale pot fi

incluse ntr-o cerere de nregistrare multipl. O astfel de cerere poate conine pn la 100 desene sau modele industriale. Cererea de nregistrare multipl impune plata unei taxe suplimentare, solicitanii i autorii trebuie s fie unii i aceiai pentru toate desenele sau modelele industriale consemnate n cerere. Se consider dat de depozit data la care cererea de nregistrare a desenului sau modelului industrial, este depus la AGEPI. 30. Noutatea inveniei criteriu de brevetabilitate a inveniei. O invenie se consider nou dac nu este cuprins n stadiul tehnicii. Stadiul tehnicii cuprinde toate cunotinele care au fost fcute accesibile publicului printr-o descriere fcut n scris sau oral, prin utilizare sau n orice alt mod, pn la data depozitului cererii de brevet sau la data prioritii recunoscute. Stadiul tehnicii cuprinde, de asemenea, coninutul cererilor de brevet depuse la AGEPI, aa cum acestea au fost depuse, care au o dat de depozit anterioar i care au fost publicate, la sau dup aceast dat. O divulgare a inveniei nu va fi luat n considerare dac a survenit n intervalul de 6 luni naintea datei de depozit a cererii de brevet i dac este o urmare direct sau indirect a: a) unui abuz evident n privina solicitantului ori a predecesorului su n drepturi; b) faptului c solicitantul ori predecesorul su n drepturi a expus invenia la o expoziie internaional. O expoziie se consider internaional dac este organizat n mod oficial, dac la ea particip productori din mai multe state i dac informaia despre aceast expoziie a fost adus la cunotin publicului n modul corespunztor. Prevederile respective se vor aplica numai dac solicitantul, la depunerea cererii de brevet, va declara c invenia a fost expus efectiv i va prezenta un certificat care s confirme aceast declaraie n termenul i n condiiile stabilite de Regulamentul privind procedura de depunere i examinare a cererii de brevet de invenie i de eliberare a brevetului. 31. Protecia juridic a denumirii de origine a produselor. Denumirea de origine a produsului este denumirea tarii, regiunii sau localitatii (zonei geografice), precum si denumirea istorica, a acestora,utilizate pentru desemnarea produsului ale carui calitati deosebite sint determinate, exclusiv sau in principal, de factorii naturali si/sau etnografici caracteristici zonei geografice respective. Protectia juridica a denumirii de origine a produsului se asigura in temeiul inregistrarii acestuia,la AGEPI in modul stabilit de lege. Protectia juridica a denumirii de origine a produsului inglobeaza aspectele referitoare la existenta, achizitionarea, aria de aplicare, mentinerea drepturilor si mijloacele de respectare a acestora,precum si problemele referitoare la exercitarea drepturilor dobindite. Denumirea de origine a produsului poate fi inregistrata de catre una sau mai multe persoane fizice sau juridice care desfasoara activitate de intreprinzator in zona geografica respectiva. 32. Examinarea cerii de brevet la etapa examinrii n fond. n urma unei solicitri scrise, AGEPI examineaz dac cererea de brevet i invenia care face obiectul acesteia satisfac condiiile prevzute de lege. Examinarea de fond a cererii se efectueaz n termen de 18 luni. Cererea de examinare poate fi depus pn la expirarea termenului de 30 de luni de la data de depozit a cererii de brevet. Cererea se consider depus doar dup plata taxei de examinare i nu poate fi retras. Cererea de brevet de invenie poate fi transformat, printr-un demers al solicitantului, n cerere de brevet de invenie de scurt durat pn la data publicrii meniunii privind hotrrea de acordare a brevetului de invenie sau, cel trziu, n termen de 2 luni de la data expedierii hotrrii de respingere a cererii de brevet. Solicitantul are dreptul s retrag cererea de brevet oricnd pn la data adoptrii unei hotrri referitor la aceast cerere. n cazul n care exist mai muli solicitani, cererea de brevet se retrage numai cu acordul fiecruia dintre acetia. n termen de 6 luni de la data publicrii meniunii privind hotrrea de acordare a brevetului, orice persoan poate face opoziie la acordarea brevetului prin depunerea unei cereri n acest sens la AGEPI. Opoziia se examineaz n termen de 3 luni n cadrul subdiviziunii AGEPI care a adoptat hotrrea. Orice hotrre luat de

subdiviziunile AGEPI poate fi contestat la Comisia de contestaii a AGEPI de ctre orice persoan care este afectat de hotrre. Contestarea are efect suspensiv. Contestaia se va depune n form scris, n termen de 2 luni de la data expedierii hotrrii, i va conine motivele contestrii. Contestaia se va considera depus numai dup plata taxei stabilite. n cazul cnd nu au fost fcute opoziii mpotriva acordrii brevetului sau cnd opoziia depus a fost respins, AGEPI elibereaz brevetul persoanei ndreptite, cu condiia plii taxelor stabilite, i public n BOPI meniunea privind eliberarea brevetului. Eliberarea brevetului nu poate fi refuzat i un brevet nu poate fi revocat pe motiv c vnzarea produsului brevetat sau obinut printr-un procedeu brevetat este supus unor restricii prevzute de legislaia naional. Dat a eliberrii brevetului este data la care meniunea privind eliberarea lui este publicat n BOPI. Componena datelor pentru publicare se stabilete de AGEPI. Brevetele eliberate se nscriu n Registrul naional de brevete de invenie. 33. Licena obligatorie. Instanele judectoreti pot acorda oricrei persoane interesate o licen obligatorie pe motiv de lips sau de insuficien de exploatare a brevetului, la o cerere depus la expirarea unui termen de 4 ani de la data de depozit a cererii de brevet sau a unui termen de 3 ani de la eliberarea brevetului, fiind aplicat termenul care expir cel mai trziu, n cazul n care titularul brevetului nu a exploatat brevetul pe teritoriul Republicii Moldova sau nu a fcut pregtiri efective i serioase n acest scop. La stabilirea faptului de lips sau insuficien de exploatare a brevetului nu se va face nici o distincie ntre produsele de origine autohton i cele importate. Licena obligatorie va fi acordat numai n cazul n care persoana interesat s-a strduit s obin autorizarea de la titularul de brevet n condiii i n modaliti comerciale rezonabile i, cu toate eforturile sale, nu a reuit s fac acest lucru ntr-un termen rezonabil. n cazul acordrii licenei obligatorii, titularul brevetului va fi avizat imediat despre aceasta. Licena obligatorie poate fi acordat n cazul survenirii unei situaii excepionale naionale, n alte circumstane de extrem urgen, sau n caz de utilizare public n scopuri necomerciale. Hotrrea instanei judectoreti de acordare a licenei obligatorii sau, dup caz, de ncetare a aciunii acesteia se comunic la AGEPI de ctre titularul licenei. Meniunea privind hotrrea instanei se nscrie n Registrul naional de brevete i se public n BOPI. Dac titularul licenei obligatorii, n termen de un an de la data obinerii acesteia, nu a ntreprins nici o aciune efectiv i serioas pentru exploatarea inveniei, licena obligatorie poate fi anulat prin hotrrea instanei judectoreti. Valabilitatea licenei obligatorii nceteaz n orice caz dac titularul licenei nu a nceput exploatarea inveniei n termen de 2 ani de la data obinerii acesteia. 34. Aprarea juridico-civil a drepturilor titularilor de brevet. Metoda juridico-civila de protectie a drepturilor titularilor brevetelor de inventie presupune un sir de actiuni legale,prevazute de normele dreptului civil, in restabilirea drepturilor incalcate , precum si aplicarea unor sanctiuni orientate la restabilirea situatiei materiale si preintimpinarea in continuare a savirsirii unor actiuni ce pot aduce atingere drepturilor exclusive ale autorilor si titularilor titlurilor de protectie.Codul Civil al RM enumera metodele fundamentale de aparare a drepturilor civile:prin recunoasterea acestor drepturi, prin restabilirea situatiei existente inainte de inalcarea drepturilor si prin curmarea actelor care incalca un drept,prin obligarea persoanei respective de a executa obligatia in natura, prin incetarea sau modificarea raportului juridic, prin obligarea persoanei, care a incalcat un drept, de a plati daunele cauzate, iar in cazurile prevazute de lege sau contract clauza penala( amenda,penalitatile de intirziere), precum si prin alte mijloace prevazute de lege. 35. Reprezentanii n proprietatea industrial. Reprezentantii in proprietate industriala sunt persoanele ce au studii speciale necesare pentru a acorda consultatii persoanelor cointeresate in vederea obtinerii unei protectii a obiectului

proprietatii industriale, precum si mentinerea acestei protectii in vigoare.Ele sunt persoane cu studii superioare care au un stagiu de munca nu mai mic de 5 ani in domeniul proprietatii industriale.Pentru a reprezenta interesele unei persoane in domeniul proprietatii industriale mandatarul (reprezentantul) autorizat este obligat sa se inregistreze in ordinea corespunzatoare la AGEPI.Mandatarul autorizat este obligat sa respecte confidentialitatea informatiei pe care o va detine in urma eprezentarii intereselor clientului. 36. Procedura nregistrrii mrcilor. Cererea de nregistrare a mrcii se depune la AGEPI de ctre orice persoan fizic sau juridic i trebuie s se refere la o singur marc. nregistrarea unei mrci poate fi cerut n mod individual sau n comun de persoane fizice sau juridice. n cazul n care dou sau mai multe persoane depun o cerere de nregistrare a mrcii, dup nregistrare marca devine proprietate comun conform legislaiei civile.Cererea se depune pe un formular-tip, aprobat de AGEPI, n limba de stat. Dat de depozit este data la care solicitantul a depus la AGEPI cererea de nregistrare a marcii. n cazul apariiei unui conflict referitor la o marc care este larg cunoscut n RM, persoana interesat poate depune o cerere de recunoatere a notorietii mrcii la Curtea de Apel Chiinu. Cererea de recunoatere a notorietii trebuie s se refere la o singur marc. Cererea va conine: a) o reproducere a mrcii i descrierea acesteia; b) indicarea datei de la care se solicit recunoaterea notorietii mrcii.La cerere se anexeaz: a) documentele ce conin informaii privind titularul sau utilizatorul mrcii; b) lista produselor i/sau serviciilor crora li se aplic marca; c) documentele ce demonstreaz gradul de cunoatere a mrcii n cadrul segmentului de public vizat pentru produsele i/sau serviciile crora li se aplic marca; d) documentele ce confirm nceputul i durata utilizrii mrcii; e) documentele ce conin informaii privind aria geografic de utilizare a mrcii n RM 37. Prioritatea inveniei, tipurile. Prioritatea inveniei se stabilete la data de depozit.(2) Prioritatea poate fi stabilit la data depunerii cererii iniiale ntr-o ar membr la Convenia de la Paris pentru protecia proprietii industriale sau membr a Organizaiei Mondiale a Comerului dac cererea a fost depus la Agenie n termen de 12 luni de la aceast dat (prioritate convenional). Termenul n cauz ncepe s curg de la data depozitului primei cereri; ziua depozitului nu este cuprins n termen.(3)Invocarea prioritii unei invenii se poate face n baza exponatului introdus ntr-o expoziie, organizat pe teritoriul unei ri membre la Convenia de la Paris sau membre ale Organizaiei Mondiale a Comerului, dac cererea este depus n termen de 6 luni de la data introducerii lui n expoziie (prioritate de expoziie). Acest termen nu va prelungi termenul prioritii convenionale. Prioritile prevzute la alin. (2) i (3) se invoc odat cu depunerea cererii sau n termen de 2 luni de la data de depozit. Actele care justific invocarea prioritii, nsoite de un certificate de prioritate (al datei depozitului) i de o traducere n limba de stat, se depun de ctre solicitant n termen de 3 luni de la data de depozit. Nerespectarea termenelor indicate conduce la nerecunoaterea prioritii invocate. (6) Prioritatea inveniei conform cererii divizionare poate fi stabilit la data depozitului cererii iniiale n care aceasta a fost dezvluit, n cazul n care Agenia nu a luat o hotrre definitiv privind acordarea brevetului conform cererii iniiale sau respingerea ei. (7) Prioritatea inveniei poate fi stabilit la data depozitului unei cereri anterioare, depuse de acelai solicitant pentru aceeai invenie, dac invocarea prioritii se face n termen de 12 luni de la data depozitului anterior. n acest caz cererea anterioar se considera retras. (8) Prioritatea poate fi stabilit n baza ctorva cereri depuse anterior, respectndu-se pentru fiecare din ele termenul prevzut la alin. (7). (9) Prioritatea inveniei nu poate fi stabilit la data de depozit, n cazul n care n el a fost deja invocat prioritatea. (10) Prioritatea inveniei nu poate fi refuzat din motiv c anumite elemente ale acesteia, pentru care se revendic prioritatea, nu

figureaz printre revendicrile formulate n cererea depus n ara de origine, cu condiia ca toate documentele depuse o dat cu aceast cerere s conin elementele respective. 38. Brevetul ca form de folosire i protecie a inveniei. Brevetul de inventie este un titlul de protectie ce confera titularului dreptul exclusiv de exploatare a inventiei pe o perioada de 20 de ani. Brevetul reprezinta un mijloc de valorificare a inventiei, conferind titularului brevetului dreptul de a interzice oricarei persoane sa fabrice sau sa utilizeze inventia sa. Un brevet de inventie este un mijloc de a opri concurenta privind inventia in cauza, pe o perioada de timp limitata. Acest drept este valabil numai in tara in care a fost acordat brevetul. In general, brevetele sunt folosite pentru a proteja pietele de contrafacerea produselor. Dreptul la brevet apartine inventatorului sau succesorului lui in drepturi. Persoanele fizice si juridice cu domiciliul, respectiv sediul, in Republica Moldova sunt in drept sa obtina protectia legala a unei inventii prin brevet.Persoanele fizice si juridice straine din tarile membre ale tratatelor internationale la care Republica Moldova este parte sunt in drept sa obtina protectia legala a unei inventii prin brevet la fel ca si persoanele fizice si juridice ale Republicii Moldova. Prevederile aceste sunt aplicabile si in cadrul acordurilor bilaterale sau relatiilor de reciprocitate. Pentru a obtine un brevet in Republica Moldova este necesar sa se depuna o cerere de brevet de inventie direct la (AGEPI), de catre persoanele care dispun de dreptul de a solicita brevet personal sau prin intermediul reprezentantului in proprietatea industriala, sau prin posta. 39. Obligaiile titularilor de brevet. 40. Coninutul dreptului exclusiv asupra desenelor i modelelor industriale. Dreptul asupra desenului sau modelului industrial aparine autorului i/sau succesorului lui n drepturi. Este considerat autor al desenului sau al modelului industrial persoana fizic ce le-a realizat prin munca sa creatoare. n cazul n care mai muli autori au creat mpreun acelai desen sau model industrial, dreptul asupra acestora le aparine n comun. Modul de exercitare de ctre autori a drepturilor lor se stabilete n contract, ncheiat ntre ei. 41. Dreptul titularului de a dispune de brevet. Titularul brevetului are dreptul exclusiv asupra inventiei protejate prin brevet care consta in dreptul de exploatare a inventiei, daca exploatarea nu lezeaza drepturile altor titulari, dreptul de a dispune de brevet si dreptul de a interzice tertilor sa fabrice, sa foloseasca, sa ofere spre vinzare, sa vinda sau sa importe in aceste scopuri produsul brevetat sau produsul obtinut prin procedeul brevetat. In cazul mai multor titulari ai brevetului raporturile privind exploatarea inventiei protejate prin brevet se stabilesc printr-un acord incheiat intre acestia. Daca un asemenea acord nu exista, fiecare titular are dreptul sa exploateze inventia integral dupa vointa sa, sa intenteze un proces in legatura cu incalcarea dreptului exclusiv impotriva oricarei persoane care exploateaza inventia fara autorizatia cotitularilor, insa nu are dreptul, fara acordul acestora, sa incheie contracte de licenta si sa efectueze orice cesionare a drepturilor asupra brevetului, sa renunte la brevet fara a-i anunta pe cotitulari. 42. Condiiile de validitate a mrcilor. Pot constitui mrci orice semne susceptibile de reprezentare grafic: cuvinte (inclusiv nume de persoane), litere, cifre, desene, combinaii de culori, elemente figurative, forme tridimensionale, n special forma produsului sau a ambalajului acestuia, precum i orice combinaii ale acestor semne, cu condiia ca ele s poat servi la deosebirea produselor i/sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele ale altor persoane fizice sau juridice. Se refuz nregistrarea: b) mrcilor care snt lipsite de caracter distinctiv;

c) mrcilor constituite exclusiv din semne ori din indicaii ce pot servi n comer pentru a desemna specia, calitatea, cantitatea, destinaia, valoarea, originea geografic, timpul fabricrii produsului sau prestrii serviciului, alte caracteristici ale acestora; d) mrcilor constituite exclusiv din semne ori din indicaii devenite uzuale n limbajul curent sau n practicile comerciale loiale i constante; e) semnelor constituite exclusiv din forma impus de nsi natura produselor sau din forma produsului necesar pentru obinerea unui rezultat tehnic, sau din forma care confer valoare esenial produsului; f) mrcilor care snt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri ori prejudiciaz imaginea i interesele statului; g) mrcilor care pot induce n eroare consumatorul n ceea ce privete originea geografic, calitatea ori natura produsului i/sau a serviciului; h) mrcilor care conin reproduceri sau imitaii de steme, drapele i embleme de stat, denumiri oficiale sau istorice de state ori abrevierea lor, denumiri depline sau abreviate de organizaii internaionale i interguvernamentale, semne, sigilii oficiale de control, de garanie i de marcare, decoraii i alte semne de distincie care, n lipsa autorizaiei autoritilor competente, trebuie refuzate n conformitate cu art.6 ter din Convenia de la Paris pentru protecia proprietii industriale din 20 martie 1883, denumit n continuare Convenia de la Paris; i) mrcilor care conin reproduceri de insigne, de embleme sau de ecusoane, altele dect cele protejate conform art.6 ter din Convenia de la Paris, i care prezint un interes public deosebit, cu excepia cazurilor cnd nregistrarea este autorizat de autoritile competente; j) mrcilor care conin semne de nalt valoare simbolic, n special simboluri religioase; k) mrcilor care conin ori snt constituite: - dintr-o indicaie geografic menit s identifice vinuri sau alte produse alcoolice; sau - dintr-o desemnare identic ori similar cu o indicaie geografic sau cu o denumire de origine protejat pe teritoriul Republicii Moldova, n cazurile cnd produsele nu au originea corespunztoare indicaiei geografice sau denumirii de origine, chiar dac originea adevrat a produsului este indicat, ori dac indicaia geografic sau denumirea de origine este utilizat n traducere ori este nsoit de expresii cum ar fi de genul, de tipul, de stilul, imitaie sau de o expresie similar, precum i n cazul cnd mrcile snt solicitate pentru produse neacoperite de indicaia geografic sau de denumirea de origine protejat n msura n care aceste produse snt comparabile cu cele pentru care indicaia geografic sau denumirea de origine este protejat ori n msura n care utilizarea mrcii solicitate, fr un motiv justificat, ar permite s se obin un profit nemeritat din reputaia indicaiei geografice sau a denumirii de origine protejate. (4) Indicaiile geografice i denumirile de origine protejate pe teritoriul Republicii Moldova pot fi incluse n marc doar n cazul n care solicitantul deine dreptul de utilizare a indicaiei geografice sau a denumirii de origine protejate. Indicaiile geografice ale altor state vor fi admise pentru utilizare n cadrul mrcii n cazul n care aceast utilizare nu contravine prevederilor prezentei legi i exist nregistrarea n ara de origine. Indicaiile geografice i denumirile de origine protejate incluse n marc vor constitui elementele neprotejate ale mrcii. 43. Noiunea, funciile i clasificarea mrcilor. MARCA este orice semn sau orice combinatie de semne susceptibile de reprezentare grafica, care servesc la deosebirea produselor sau a serviciilor anumitor persoane fizice /juridice de ale altor persoane. CLASIFICAREA: Dup destinaie :. Marca de fabric este aplicat de productor pe produsele sale; Marca de comer de ntreprinderea care comercializeaz aceste produse. Dup obiect: mrci de produse (ariel, persil, lenor - aceste sunt produse de una si aceeasi firma ); mrci de

servicii. Mrcile de servicii sunt de dou categorii: *mrci de servicii care se aplic pe produse; mrci de servicii care indic, n diferite moduri, servicii nelegate de anumite produse, cum ar fi: serviciile bancare, de asigurri, de transport, ageniile de pres, serviciile turistice, serviciile de emisiuni radiofonice i de televiziune, serviciile de spectacole. n funcie de titularul dreptului la marc : Mrcile individuale, aparinnd unei persoane determinate (fizice sau juridice), reprezint categoria obinuit de mrci, care face obiectul principal al reglementrii n diferite legislaii; Mrcile colective aparin unor asociaii de productori, comerciani sau prestatori de servicii. Din punct de vedere al naturii normelor care le reglementeaz: mrcile facultative - dreptul de a decide aplicarea mrcii aparinnd productorului, comerciantului sau ntreprinderii prestatoare de servicii; marci obligatorii - n anumite cazuri, se stabilete, pentru unele produse, de obicei din motive de interes general, obligativitatea marcrii lor. De exemplu, n majoritatea rilor este obligatorie marcarea obiectelor executate din metale preioase. Dup compoziia lor, mrcile sunt simple i compuse (din dou sau mai multe elemente verbale sau figurative). n funcie de natura lor: mrci verbale, figurative i sonore. Marca defensiv- anumite modificri de detaliu ale mrcii nregistrate, pentru a mpiedica nregistrarea de ctre alte ntreprinderi a unor mrci asemntoare cu aceasta. Scopul mrcii defensive este, prin urmare, de a asigura o protecie sporit mrcii utilizate. Marca de rezerv se aseamn cu marca defensiv prin aceea c, n momentul nregistrrii ei, ntreprinderea nu are intenia s o foloseasc. Spre deosebire ns de marca defensiv, ea nu este legat de o marc principal a crei protecie s-o ntreasc. Marca notorie - larg cunoscut i se bucur de un renume deosebit n rndul consumatorilor. FUNCTIILE: identificarea produselor / servicilor fata de ale concurentilor; calitate constanta; concurenta si monopol al pietei; reclama. Functiile marcilor pentru producatori: semn de proprietate si de diferentiere a produselor / serviciilor; autentificarea creearii produselor / serviciilor; comunicatie, transmite ideea de valoare, sugereaza calitatea produselor / serviciilor pe zone geografice, asocierea in teme istorice, faciliteaza comunicarea cu anumite categorii de consumatori. Functiile marcilor pentru consumatori: garantarea calitatii; identificarea si recunoasterea rapida a produselor / serviciilor; personalizare, ex.- MERCEDES, FORD,satisfacerea alegerii marcii preferate. funcie distinctiva- pentru produse care nu se deosebesc esential prin compozitie, forma, culoare. Functiile marcilor pentru distribuitori: marca contribuie la cresterea fidelitatii clientilor. 44. Asemnrile i deosebirile dintre marc i denumirea de origine a produselor, denumirea de firm. 45. Elementele contractului de autor. Traditional elementele contractului de autor sint divizate in: subiect, obiect, termenul contractului si forma contractului. SUBIECT: autorul operei de arta, literatura si stiinta, mostenitorii legali sau testamentari, pe de o parte, si persoana ce foloseste opera, pe de alta parte. Pers juridica poapte fi titular al dr de autor in cazul cind aceste dr au fost obtinute prin succesiune, sau prin contract de cesiune, precum si in cazul unei opere de seviciu. In cazul operelor colective contrsctul de valorificare a acestor opere se inchee cu toti coautorii in parte sau de catre un singur autor care este investit de coautori cu asemena drepturi. Alt subiect al contractului de autor sunt organizatiile specializate pentru valorificarea operelor de arta, literatura si stiinta. OBIECTUL: opera de arta, literatura si stiinta. Este obiect atit opera creata cit si cea care urmeaza a fi creata in cadrul unei misiuni de serviciu. Conditii pentru a avea calitatea de obiect al contractului de autor: (*) obiectul trebuie sa existe; (*)sa fie determinat sau determinabil; (*) trebuie sa fie posibil; (*) licit si moral; (*) sa fie in circuitul civil.

TERMENUL: daca nu este indicat termenul atunci contractul se prezuma a fi incheiat pe o perioada de 3 ani, pentru operele care nu au fost modificate, si de 5 ani pentru operele prelucrate sau traduse FORMA: Contractul de autor trebuie s fie ncheiat n form scris i s prevad modul de valorificare a operei (dreptul concret care se transmite prin acest contract), termenul de valabilitate, teritoriul de aciune a dreptului, cuantumul remuneraiei sau baza de calcul a acesteia pentru fiecare tip de valorificare a operei, condiiile i termenul de plat ale remuneraiei, precum i alte clauze pe care prile le consider eseniale. Contractul de autor privind valorificarea operelor n ziare i n alte publicaii periodice poate fi ncheiat i n form verbal. 46. AGEPI subiect de proprietate intelectual. AGENTIA DE STAT PENTRU PROPRIETATEA INTELECTUALA - este creata in baza Codului cu privire la stiinta si inovare si a Hotararii Guvernului nr. 1016 din 13 septembrie 2004 prin fuziunea Agentiei de Stat pentru Protectia Proprietatii Industriale si a Agentiei de Stat pentru Drepturile de Autor, fiind succesorul lor de drepturi. Fondator al Agentiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuala este Guvernul Republicii Moldova. AGEPI isi desfasoara activitatea pe principiile autogestiunii si autofinantarii si se subordoneaza Guvernului. AGEPI este persoana juridica, dispune de balanta autonoma si de conturi bancare, de stampila cu Stema de Stat a Republicii Moldova si cu denumirea sa, de formulare cu antet. AGEPI reprezinta Republica Moldova in Organizatia Mondiala pentru Proprietatea Intelectuala, in alte organizatii internationale si interstatale pentru protectia proprietatii intelectuale, intretine si dezvolta relatii de colaborare si cooperare cu ele, precum si cu institutiile de profil din alte state.AGEPI este independenta in adoptarea de hotarari privind protectia juridica a obiectelor de proprietate intelectuala. AGEPI elibereaza, in numele statului, titluri de protectie a obiectelor de proprietate intelectuala: Functii de baza: **elaboreaza propuneri referitoare la politica de stat si la cadrul normativlegislativ privind protectia proprietatii intelectuale; **organizeaza si gestioneaza sistemul national de protectie a proprietatii intelectuale; **elaboreaza propuneri privind dezvoltarea sistemului national de protectie a proprietatii intelectuale si supravegheaza executarea si respectarea legislatiei Republicii Moldova si a tratatelor internationale in domeniu la care Republica Moldova este parte; **elaboreaza, coordoneaza si executa programele de dezvoltare si acordurile de colaborare cu alte tari sau organizatii internationale in domeniul sau de activitate; **elaboreaza si implementeaza programe de formare teoretica si practica si de perfectionare a specialistilor in domeniul proprietatii intelectuale; **receptioneaza si supune expertizei cererile privind eliberarea titlurilor de protectie pentru obiectele proprietatii intelectuale; **gestioneaza registrele nationale de cereri si titluri de protectie acordate in domeniul proprietatii intelectuale; **examineaza si inregistreaza contractele de licenta, de cesiune, de gaj si de franchising al drepturilor privind obiectele proprietatii industriale; **publica si difuzeaza descrierile brevetelor de inventie; **elaboreaza, publica si difuzeaza Buletinul Oficial de Proprietate Industriala, revista de proprietate intelectuala Intellectus, alte publicatii in domeniu etc.. 47. Inventatorii ca subiecte ale dreptului proprietii industriale. Inventator este persoana care a creat o inventie. Atunci cand inventia este rezultatul unei activitati comune, toate persoanele care au avut o contributie creatoare sunt considerate inventatori.Persoanele care au dat ajutor tehnic la realizarea inventiei, dar care nu au avut o contributie creatoare, nu pot fi considerati coautori. Inventatorul este in drept sa purceada la obtinerea titlului de protective de sine statator sau sa incheie contract de reprezentare a intereselor sale de catre o alta persoana, specialist in domeniu. 48. Coninutul dreptului la marc.

DREPTUL DE FOLOSIRE EXCLUSIVA:nregistrarea mrcii confer titularului dreptul exclusiv asupra acesteia. Titularul mrcii este n drept s interzic terilor s utilizeze n activitatea lor comercial, fr consimmntul su: a) un semn identic cu marca pentru produse i/sau servicii identice cu cele pentru care marca este nregistrat; b) un semn care, din cauza identitii ori similitudinii cu marca nregistrat i identitii ori similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de semn i de marc, genereaz riscul de confuzie n percepia consumatorului; riscul de confuzie include i riscul de asociere ntre semn i marc; c) un semn identic ori similar cu marca pentru produse i/sau servicii diferite de cele pentru care marca este nregistrat cnd aceasta din urm a dobndit un renume n Republica Moldova, iar persoana ter, n urma folosirii semnului, fr motive justificate, profit de caracterul distinctiv ori de renumele mrcii sau le aduce atingere acestora. Titularul mrcii poate cere s fie interzise urmtoarele aciuni ale terilor: a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje, precum i utilizarea lui n calitate de ambalaj, n cazul mrcilor tridimensionale; b) oferirea produselor spre comercializare sau comercializarea ori stocarea lor n aceste scopuri sau, dup caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn; c) importul sau exportul produselor sub acest semn; d) utilizarea semnului pe documentele de afaceri i n publicitate; e) multiplicarea, stocarea sau comercializarea semnului n scopurile menionate la lit.a)-d). Dreptul exclusiv asupra mrcii produce efecte pentru teri ncepnd cu data publicrii n BOPI sau cu data nscrierii n Registrul internaional a datelor referitoare la nregistrarea mrcii. Titularul mrcii poate plasa alturi de marc un marcaj de avertizare n form de litera R, nscris ntr-un cerc, sau un text care indic faptul c marca este protejat n Republica Moldova. Renunarea la marc - Titularul, sub rezerva achitrii taxei stabilite, poate s renune la marc pentru toate sau numai pentru o parte din produsele i/sau serviciile pentru care marca a fost nregistrat. Decderea din drepturile asupra mrcii - Titularul mrcii este deczut din drepturile asupra mrcii n urma unei cereri de decdere din drepturi, depuse la Curtea de Apel Chiinu, sau a unei cereri reconvenionale ntr-o aciune de aprare a drepturilor, depuse la aceeai instan, dac: a) n decursul unei perioade nentrerupte de 5 ani, fr motive justificate, marca nu a fcut obiectul unei utilizri efective n Republica Moldova pentru produsele i/sau serviciile pentru care a fost nregistrat prin activitatea sau prin inactivitatea titularului, marca a devenit denumire uzual n comerul cu un produs i/sau cu un serviciu pentru care a fost nregistrat; c) n urma utilizrii mrcii de ctre titularul acesteia sau cu consimmntul lui, marca poate induce n eroare consumatorul, n special n ceea ce privete natura, calitatea sau proveniena geografic a produselor i/sau a serviciilor pentru care a fost nregistrat. Transmiterea drepturilor Drepturile asupra mrcii pot fi transmise integral sau parial prin cesiune, prin contract de licen, precum i prin succesiune. Marca poate face obiectul unui gaj, al altor drepturi reale, precum i al unei executri silite. Dreptul de prioritate - Orice persoan care a depus reglementar o cerere de nregistrare a unei mrci ntr-un stat sau pentru un stat parte la Convenia de la Paris sau la Acordul de instituire a Organizaiei Mondiale a Comerului, dup caz, ori succesorul de drepturi al acestei persoane beneficiaz, la depunerea n AGEPI a cererii de nregistrare a aceleiai mrci pentru produse i/sau servicii identice cu sau cuprinse n cele pentru care a fost depus cererea, de un drept de prioritate pentru un termen de 6 luni, ncepnd cu data de depozit a primei cereri de nregistrare a mrcii. 49. Coninutul dreptului subiectiv asupra brevetului de invenie. Prin dreptul subiectiv de proprietate industrial asupra inveniei se nelege posibilitatea juridic recunoscut titularului de brevet de invenie de a exploata, n mod exclusiv, invenia brevetat. Brevetul i acord titularului dreptul exclusiv de exploatare a inveniei pe ntreaga durat de protecie a lui. Brevetul i acord titularului, dreptul de a interzice terilor care nu au

acordul su efectuarea, pe teritoriul Republicii Moldova, a urmtoarelor aciuni: a) fabricarea, oferirea spre vnzare, vnzarea, folosirea, importul sau stocarea n aceste scopuri a produsului care constituie obiectul brevetului; b) folosirea procedeului care constituie obiectul brevetului sau, n cazul n care un ter tie sau este evident din circumstane c folosirea procedeului este interzis fr acordul titularului de brevet, oferirea procedeului spre folosire; c) oferirea spre vnzare, vnzarea, folosirea, importul sau stocarea n aceste scopuri a produsului obinut direct prin procedeul care constituie obiectul brevetului. n cazul n care exist mai muli titulari ai unui brevet, raporturile privind exploatarea inveniei protejate prin brevet se stabilesc printr-un acord ncheiat ntre acetia. Dac un asemenea acord nu exist, fiecare titular are dreptul s exploateze invenia dup propria voin, s acioneze n instan orice persoan care exploateaz invenia brevetat fr acordul cotitularilor, ns nu are dreptul s renune la brevet fr a-i anuna pe cotitulari, precum i sncheie contracte de licen i s cesioneze brevetul fr acordul acestora. 50. Noiunea de model i desen industrial. Obiectul proteciei. Desen sau model industrial - aspectul exterior al unui produs sau al unei pri a lui, rezultat n special din caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, texturii i/sau ale materialelor i/sau ale ornamentaiei produsului n sine. Obiectul protectiei : Poate fi protejat n calitate de desen sau de model industrial aspectul exterior al unui produs sau al unei pri a acestuia, rezultat n special din caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, texturii i/sau ale materialelor i/sau ale ornamentaiei produsului n sine. Obiectul proteciei poate fi bidimensional (desen industrial) sau tridimensional (model industrial), precum i o combinaie a acestora. Se asigur protecie pentru desenul sau modelul industrial numai dac acesta este nou i are un caracter individual 51. Noiune de invenie i criteriile de brevetabilitate a inveniei. Iventia este o rezolvare sau realizare tehnic dintr-un domeniu al cunoaterii care prezint noutate i progres fa de stadiul cunoscut pn atunci. Criterii de brevetabilitate: Noutatea - O invenie se consider nou dac nu este cuprins n stadiul tehnicii; Divulgri neopozabile - o divulgare a inveniei nu va fi luat n considerare dac a survenit n intervalul de 6 luni naintea datei de depozit a cererii de brevet i dac este o urmare direct sau indirect a: a) unui abuz evident n privina solicitantului ori a predecesorului su n drepturi; b) faptului c solicitantul ori predecesorul su n drepturi a expus invenia la o expoziie internaional. Activitatea inventiva - O invenie este considerat c implic o activitate inventiv dac, pentru un specialist n domeniu, ea nu rezult n mod evident din cunotinele cuprinse n stadiul tehnicii. Aplicabilitatea industrial - O invenie este considerat ca fiind susceptibil de aplicare industrial dac obiectul ei poate fi fabricat sau utilizat n oricare dintre domeniile industriale, inclusiv n agricultur 52. Invenia de serviciu. Dac inventatorul este salariat, n lipsa unei clauze contractuale mai avantajoase pentru el, dreptul la brevet se va reglementa conform prevederilor ce urmeaza. (2)Inveniile create de salariat fie n virtutea ndeplinirii unui contract de munc ce prevede o misiune inventiv care corespunde funciilor sale, fie n cadrul efecturii unor studii sau cercetri care i-au fost ncredinate n mod explicit aparin unitii. n toate aceste situaii, inventatorul beneficiaz de o remuneraie suplimentar stabilit prin contract. n cazul unui contract de cercetare ncheiat ntre dou sau mai multe uniti, inveniile aparin unitii care a comandat cercetarea, n lipsa unei clauze contrare. (3)Inveniile create n alte condiii dect cele prevzute la alin.(2) aparin salariatului. (4)Prin derogare de la alin.(3), n cazul n care invenia este creat de salariat fie n exercitarea funciilor sale, fie n domeniul activitilor unitii, fie prin cunoaterea i utilizarea tehnicii, a mijloacelor specifice ale unitii sau datelor existente n unitate, fie cu asistena material a unitii, unitatea are dreptul s-i atribuie invenia sau s

beneficieze, n totalitate sau n parte, de drepturile acordate de brevetul ce protejeaz invenia salariatului su. n acest caz, remuneraia inventatorului se va stabili prin contract. n cazurile prevzute la alin.(2) i (4), inventatorul i unitatea se vor informa reciproc n scris n mod obligatoriu asupra crerii i asupra stadiului realizrii inveniei i se vor abine de la orice divulgare ce poate prejudicia exercitarea drepturilor de ctre fiecare parte. Partea care a ignorat aceste obligaii trebuie s repare prejudiciile cauzate celeilalte pri, inclusiv beneficiul ratat, conform legii. Dac, n cazurile prevzute la alin.(2), unitatea, n termen de 60 de zile de la data la care a fost informat n scris de ctre salariat despre invenia creat, nu va depune o cerere de brevet, nu va cesiona dreptul la depunerea cererii oricrei alte persoane sau nu-i va da inventatorului o dispoziie n scris privind pstrarea n secret a inveniei, dreptul la brevet va aparine salariatului. n cazurile prevzute la alin.(4), cnd brevetul aparine salariatului, unitatea are dreptul preferenial la licen neexclusiv pentru exploatarea inveniei. n cazul n care unitatea a obinut un brevet pentru invenia creat conform alin.(2) sau (4), salariatul are dreptul preferenial la o licen neexclusiv gratuit pentru exploatarea inveniei. 53. Obiectul inveniei. Obiectele excluse de brevetare. Obiect al inventiei brevetabile poate fi: *un produs; *un procedeu (metoda); *aplicarea unui produs sau procedeu. Drept inventii pot fi: Produse: dispozitive, substante, tulpini de microorganisme, culturi de plante, produse farmaceutice si fitofarmaceutice. Dispozitive: masini, aparate, instrumente, mecanisme, piese de masini, utilaje, agregate, instalatii, circuite si aparate electrotehnice si electronice, sisteme de comanda si de protectie, echipamente cu dotare soft, combinatii de tip algoritm /program/-structura fizica, algoritm /program-proces, elemente de constructie, mobilier, obiecte de uz casnic, jucarii etc. Substante: substante chimice si biologice, cu exceptia celor care exista in natura si asupra carora nu s-a actionat printr-un efort creator. Tulpinile de microorganisme, culturi celulare de plante sau animale pot fi: Tulpini individuale de microorganisme, culturi celulare de plante sau animale. Consortii de microorganisme, culturi celulare de plante sau animale. Produse farmaceutice si fitofarmaceutice: Medicamente; Produse fitofarmaceutice - substantele active si preparatele care contin una sau mai multe substante active, prezentate in forma livrata utilizatorului; Procedee activitati care au ca rezultat obtinerea sau modificarea unui produs (procese tehnologice, procese computerizate, procese biologice sau genetice etc.) Metode - activitatile care au rezultate de natura calitativa (masurare, analiza, reglare, control, diagnosticare sau tratament medical, metode computerizate, combinatii algoritm/program-proces). Inventii ce nu pot fi brevetate (inventii nebrevetabile) - atat obiecte care au un caracter abstract,de exemplu, descoperirile, teoriile stiintifice, metodele matematice, scheme, reguli si metode pentru exercitarea activitatilor intelectuale, pentru jocuri sau pentru activitati economice, precum si programe de calculator cat si cele care nu au caracter tehnic (de exemplu, creatiile estetice sau prezentarile de informatii). Orice inventie, publicarea sau exploatarea careia este contrara ordinii publice sau bunelor moravuri, este exclusa de la brevetabilitate. Scopul acestei excluderi este de a exclude de la protectie inventiile susceptibile de a induce tulburari sau de a conduce la actiuni criminale sau alte actiuni ofensive. In cazul brevetelor de inventie de scurta durata nu se acorda brevete precum si pentru inventiile care se refera la: un material biologic; substante si/sau procedee chimice sau farmaceutice. 54. Examinarea ceririi de brevet la etapa formal i preliminar. Examinarea formal - AGEPI verific dac cererea de brevet satisface condiiile de form prevzute n Regulament i condiiile pentru a-i atribui data de depozit. n cazul n care cererea de brevet nu este conform cu una sau mai multe cerine, AGEPI ofer posibilitate solicitantului s ndeplineasc cerinele respective n termenul prescris n Regulament. Dac, n termenul stabilit, solicitantul nu prezint informaiile necesare sau nu ndeplinete cerinele prevzute la art.34, se consider c cererea nu a fost depus; acest fapt este comunicat solicitantului. Cererea

de brevet creia i s-a atribuit data de depozit se nregistreaz n Registrul naional de cereri de brevete. Pn la publicarea cererii de brevet datele din ea snt confideniale. Examinarea preliminar - n cazul n care unei cereri de brevet i se atribuie dat de depozit, AGEPI efectueazexaminarea preliminar. AGEPI verific dac: a) cererea de brevet satisface cerinele legii; b) obiectul inveniei este brevetabil; c) cererea de brevet satisface, la prima vedere, cerinele art.35; d) snt satisfcute cerinele art.40 alin.(8)-(11) referitor la revendicarea prioritii i, dupcaz, recunoate prioritatea revendicat; n cazul n care se constat existena unor deficiene ce pot fi corectate, AGEPI oferposibilitate solicitantului s remedieze aceste deficiene n conformitate cu Regulamentul. n cazul n care, dup examinarea efectuat conform alin.(2) din prezentul articol, se constat c nu snt satisfcute cerinele art.32 alin.(3) i ale art.33 alin.(9) i (10), cererea de brevet se respinge. Nerespectarea de ctre solicitant a prevederilor art.40 n ceea ce privete revendicarea prioritii conduce la pierderea acestui drept pentru cerere. n cazul n care n cererea de brevet nu este menionat inventatorul, i nu a fost remediat aceast omisiune ntr-un termen de 16 luni de la data de depozit a cererii de brevet sau, dac este revendicat o prioritate, de la data prioritii, cererea de brevet se consider ca fiind retras. Meniunea privind respingerea cererii se public n BOPI. 55. Titularul dreptului la marc. Titular al mrcii este persoana fizic sau juridic ori grupul de persoane fizice i/sau juridice n numele creia/cruia marca este protejat n conformitate cu prezenta lege. Drepturile dobndite prin nregistrarea mrcii n Registrul naional al mrcilor se confirm prin titlul de protecie certificatul de nregistrare a mrcii. Drepturile asupra mrcii pot fi dobndite individual sau n coproprietate n indiviziune. Modul de utilizare a drepturilor n coproprietate asupra mrcii se stabilete prin acordul ncheiat ntre coproprietari. n caz contrar, litigiul se soluioneaz de instana de judecat competent. 56. Examinarea cererii de brevet la AGEPI. AGEPI examineaz, n conformitate cu Regulamentul, dac cererea de brevet i invenia care constituie obiectul ei satisfac condiiile prevzute de lege. n acest scop, AGEPI efectueaz examinarea formal i preliminar i, la cerere, examinarea de fond a cererii de brevet. AGEPI are dreptul s-i cear solicitantului elementele suplimentare pe care le consider necesare n legtur cu identitatea solicitantului sau a inventatorului, cu depozitul naional reglementar constituit sau cu ndeplinirea condiiilor de brevetabilitate. 57. Asemnrile i deosebirile dintre marc i denumirea de firm.