Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi (demonstratia speciei de nuvela istorica si romantica) Ca etimologie, termenul provine din frantuzescul ,,nouvelle

si italianul ,,no vella . Termenul a fost folosit pentru prima data in secolul XII in lucrarea ,,Deca meronul de Boccacio. Nuvela este specia literara a genului epic, in proza, avand o constructie r iguroasa, cu actiune mai dezvoltata decat a schitei si a povestirii, pusa pe sea ma mai multor personaje, ale caror caractere se depind din conflicte puternice s i printr-o intriga complexa. Trasaturile nuvelei sunt: apartine genului epic, naratorul fiind extradiegetic(nu se implica in actiune), inpersonal, omniscient si obiectiv; actiunea este mai dezvoltata decat aschitei si a povestirii; relatiile spatiale si temporale sunt clar delimitate; subiectul este concis, construit pe momentele clasice, iar tehnica de compozitie se bazeaza pe eliminare, selectare, concentrarea actiunii, prin renuntarea la a manunte; arta nuvelistului consta in a sugera cat mai multa viata intr-un spatiu relativ restrans si cu economie de mijloace; de aceea actiunea incepe uneori foarte apro ape de deznodamant, antecedentele din viata personajelor fiind succint prezentat e in expozitie; relatia narator-cititor este de o mare obiectivitate: se relateaza fapte verosim ile, legate de realitatea imediata, naratiunea desfasurandu-se cronologic, linea r, fara implicarea naratorului in subiect si in destinul personajelor; accentul cade asupra personajelor, de obicei un caracter puternic, caracterizand u-se complex din mai multe perspective si prin numeroase modalitati de caracteri zare; exista conflicte puternice si numeroase; stilul este sobru, impersonal, obiestiv, fara ornamente expresive, bazat pe surp rinderea faptelor in firescul derularii lor; modurile principale de expunere sunt naratiunea, descrierea si dialogul. Ca tipologie, in functie de curentul literar si de epoca in care au fost sc rise, exista: nuvela istorica(,,Alexandru Lapusneanul Costache Negruzzi); romantica(,,Sarmanul Dionis M. Eminescu); realista(,,Moara cu noroc I. Slavici); fantastica(,,La tiganci M. Eliade); psihologica(,,In vreme de razboi I. L. Caragiale); naturalista(,,Zobie B. S. Delavrancea); Nuvela istorica are urmatoarele trasaturi: este inspirata din trecutul istoric(folclor, cronici, lucrari stintifice); se distanteaza de realitatea istorica prin apelul la fictiune si prin viziunea a utorului; are ca tema evocarea artistica a unei perioade din istoria nationala, locul si t impul actiunii fiind precizate; subiectul prezinta intamplari care au ca punct de plecare evenimente consemnate de istorie; personajele au numele, unele trasaturi si actiuniale unor personaje istorice, da r elaborarea lor se realizeaza prin transfigurarea artistica conform viziunii au torului;

reconstituirea artistica a epocii se realizeaza si prin culoarea locala(mentalit ati, comportamente, relatii sociale, obiceiuri, limbaj, vestimentatie), conferit a de arta naratiunii si a descrierii. ,,Alexandru Lapusneanul este prima nuvela istorica din literatura romana, ,,o capodopera a speciei si un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior. (Al. Odobescu). Ea a fost publicata in primul numar al revistei ,,Dacia literara (1840), ilust rand doua dintre cele patru idei formulate de M. Kogalniceanu in articolul-progr am ,,Introductie (manifestul romantismului romanesc): promovarea unei literaturi or iginale si inspiratia din trecutul istoric. C. Negruzzi a folosit ca sursa de inspiratie cronicile lui Grigore Ureche s i Miron Costin, din care a preluat anumite intamplari si personaje: solia celor patru boieri, arderea cetatilor Moldovei, scena uciderii celor 47 de boieri, boa la si calugarirea domnitorului; s-au pastrat replicile din primul mottosi cel de -al patrulea, boierii Motoc si Stroici care au existat in realitate, dar Negruzz i intervine in istorie , modificand in favoarea constructiei epice. Astfel, boie rii Motoc, Spancioc, Stroici au fost ucisi in Polonia inaintea celei de-a doua d omnii a lui Lapusneanul; ucis de multime nu este Motoc, ci Batiste Veveli in tim pul domniei lui Alexandru Ilias. Tema nuvelei este evocarea artistica a unei perioade zbuciumate din istoria Moldovei la mijlocul secolului XVI, in timpul celei de-a doua domnii a lui Alex andru Lapusneanul(1564 1569). Naratorul este omniscient, sobru obiectiv, iar naratiunea se face la persoa na a III-a. Discursul narativ curge cronologic prin inlantuirea episoadelor si a secven telor narative, ce formeaza momentele subiectului. Ca structura, nuvela cuprinde patru capitole, fiecare cu cate un mottosemnificativ care le rezuma si care sun t replici ale unor personaje: cap.I: ,,Daca voi nu ma vreti, eu va vreau ; cap.II:, ,Ai sa dai sama, doamna! ; cap.III: ,,Capul lui Motoc vrem ; cap.IV: ,,De ma voi scula , pre multi am sapopesc si eu . Incipitul rezuma in expozitie evenimente care motiveaza revenirea la tron a lui Lapusneanul, in fruntea unei armate turcesti si intalnirea de la Tecuci cu solia celor patru boieri trimisi de Stefan Tomsa, care-i cer sa se intoarca. Intriga apare tot in cap.I, fiind reprezentata de hotararea domnitorului de a-si relua tronul si dorinta de razbunare fata de boierii tradatori. Cap.II corespunde desfasurarii actiunii si cuprinde o serie de evenimente p etrecute dupa ce Lapusneanul isi reia tronul: fuga lui Tomsa in Muntenia, incend ierea cetatilor cu exceptia Hotinului, desfintarea armatei pamantene, confiscare a averii boierilor, uciderea unora dintre ei, interventia doamnei Ruxanda si pro misiunea facuta acesteia de a nu mai ucide. Cap.III ce reprezinta punctul culminant contine mai multe scene: discursul domnitorului la slujba de la Mitropolie, ospatul de la palat si uciderea celor 4 7de boieri, omorarea lui Motoc, predat multimii si ,,leacul de frica promis doamne i Ruxanda. Cap.IV cuprinde deznodamantul nuvelei, moartea tiranului prin otravire. Dup a patru ani de la cumplitele evenimente, retras in cetatea Hotinului, unde se im bolnaveste de friguri, Lapusneanul este calugarit dupa obiceiul vremii. Cand isi revine, ameninta ca-i ucide pe toti, inclusiv pe propiul fiu, urmasul la tron. Doamna accepta sfatul lui Spancioc si Stroici si acordul tacit al mitropolitului Teofan il otraveste pe domnitor, moartea sa punand capat unei perioade zbuciuma

te din istoria Moldovei. Conflictul este complex si pune cin lumina personalitatea puternica a perso najului principal. Acesta este Alexandru Lapusneanul, personaj central, eponim, pivot al diege zei(al actiunii), un personaj romantic, exceptional, deoarece actioneaza in situ atii exceptionale(scena uciderii boierilor, a pedepsirii lui Motoc, scena mortii prin otravire. El intruchipeaza tipul domnitorului tiran si crud, personaj antitetic, deoa rece este construit din contraste, cu calitati si defecte. Conform clasificarii lui Forster, Lapusneanul este personaj rotund, deoarec e evolueaza, portretul sau completandu-se pe parcursul actiunii. Trasatura de ca racter dominanta este dorinta de putere careia i se subordoneaza celelalte trasa turi. Prin intermediul naratorului, al altor personaje , prin autocaracterizare, dar si indirect, prin fapte, limbaj, comportament, vestimentatie, gesturi, rela tii cu cei din jur, el apare ca un om de o cruzime deosebita si o mare capacitat e de disimulare, stiind sa-si ascunda adevaratele ganduri. El da dovada de o abi litate deosebita in a-i manipula pe ceilalti: astfel, manipuleaza poporul, casat orindu-se cu doamna Ruxanda, fiica lui Petru Rares, o manipuleaza pe aceasta pro mitandu-i un leac de frica(piramida de capete), pe boieri, pe care-i pacaleste p rin vorbe mieroase, intinzandu-le o capcana si ucigandu-i pe 47 dintre ei, pe Mo toc, caruia ii promite ca nu-si va manji sabia, dar pe care-l va preda multimii, cand nu-i va mai fi de folos. Ateismul, lipsa de credinta in Dumnezeu, va fi convertita tot in interes pe rsonal, pentru ca in apropierea mortii se calugareste sperand ca astfel se va fa ce bine. In fata mortii manifesta demnitate, rugandu-i pe Spancioc si Stroici sa-l i njunghie pentru a avea parte de o moarte demna pentru un domnitor, dorinta care ii este refuzata. G. Calinescu considera ca Lapusneanul este un personaj diabolic, ,,un monst ru moral a carui cruzime merge pana la a vedea crime ca pe un act gratuit. Dintre personajele secundare, doamna Ruxanda este prezentata in antiteza cu sotul ei, remarcandu-se prin blandete si sensibilitate. Motoc este tipul boieru lui tradator, viclean si las, in timp ce Spancioc si Stroici, personaje episodic e, se remarca prin consecventa, inteligenta si patriotism. Pentru prima data in literatura, apare personajul colectiv, multimea revolt ata, care-i cere capul lui Motoc. Negruzzi surprinde cu arta starile multimii, l a inceput derutata, dar apoi numindu-si glasurile care exprima o singura dorinta de-a i se da ,,capul lui Motoc . Limbajul contine expresii populare si regionale, arhaisme care redau culoar ea locala, dar si cateva neologisme care nu influenteaza calitatea stilului. Sti lul se remarca prin sobrietate, concizie si claritate, iar naratiunea, descriere a si dialogul se imbina armonios. In nuvela coexista elemente romantice, clasice si realiste. Elementele clas ice tin de simetria nuvelei, de echilibrul tablourilor, de concizie si de limbaj ul elevat al personajelor, ce apartin aristrocratiei. Nuvela este romantica prin personajul exceptional Alexandru Lapusneanul, pr in seria de antiteze(Lapusneanul-doamna; Lapusneanul-Motoc; Motoc-Spancioc si St roici), prin gesturi teatrale sau elemente surpriza(piramida de capete si otravi

rea). Realismul e dat de adevarul faptelor prezentate, de stilul sobru si imperso nal, de viziunea auctoriala(autorul nu se amesteca), de replicile scurte si de f aptul ca eroul sta sub semnul timpului. Valoarea nuvelei a fost formulata de G. Calinescu: ,,Nuvela istorica Alexan dru Lapusneanul ar fi devenit o scriere celebra ca si Hamlet, daca ar fi avut in ajutor prestigiul unei limbi universale .