Sunteți pe pagina 1din 37

Introducere în ocluzologie

Defini ț ie: Ocluzia dentară disci p lin ă a medicinei dentare care studiază :

Morfologia

Fiziologia sistemului articular:

Patologia

ATM, sistem neuromuscular, ocluzia dentară (Gray,1994)

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

Morfofiziologia sistemului articular repere temati ce (Dawson 1996)

Articula ț ia temporomandibulară

Sistemul neuromuscular mobilizator al mandibulei

Dimensiunea verticală a etajului inferior al fe ț ei

Zona neutrală

Rela ț ia centrică

Long centric

Aria miş că rilor mandibulare

Ghidajul anterior

Planul de ocluzie orientare spa ț ial ă

Contactele ocluzale

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

Relaț ii mandibulomaxilare(RMM )

Ocluzia dentară(RMM de ocluzie)

Relaț ia centrică

Relaț ia de postură

Intercuspidarea maxim ă

Deschiderea gurii

Propulsia mandibulei

Lateralitatea mandibulei

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

De ce studiem RMM la protetică ?

Analiza ocluzal ă p recede tratamentul p rotetic

Tratamentul stomatologic în primul rând protetic modifică RMM

Fiabilitatea tratamentului protetic este condi ționată de respectarea funcționalității ocluzale

Cunoa şterea ş i aplicarea no țiunilor de ocluzie funcțional ă previne apari ția unor simptome ce apar a d esea l a d istan ță d e l ocu l un d e s a aplicat proteza, simptome a că ror cauzalitate ş i rezolvare apar necunoscute.

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

Elemente de mor fologie ocluzal ă

La dinț ii laterali, premolari ş i molari

Cuspidul

1. Vârf.

2. Versante : extern ş i intern separate prin creasta sagital ă

3. Fiecare versant are 2 pante : mezial ă ş i distal ă separate prin creasta transversal ă (V L)

4. Contează în ă l ț imea acestora, în sensul că pantele cuspidiene pot fi abrupte medii sau line.

5. Cuspizii de sprijin: linguali maxilari ş i vestibulari mandibulari . Ei realizează pozi ț ia de intercuspidare maximă (IM).

6. Cuspizii de ghidaj: vestibulari maxilari ş i linguali mandibulari. Ei particip ă la triturarea alimentelor în masticaț ie.

Crestele marginale

1. Sunt 2 : mezial ă ş i distal ă .

2. Crestele marginale la 2 din ț i al ătura ț i formează ni ş a masticatorie (cu rol de fos ă ) unde articulează cuspidul antagonist.

Fosele ocluzale:

1. Sunt 3: mezial ă , central ă , distal ă .

2. Aici articulează uni cus p izi anta goni şti . Cus p idul DV de la molarii mandibulari articulează totdeauna în fosa central ă antagonistă .

Ş anț urile ocluzale

1. Importante sunt: principal meziodistal ş i cele transversale de pe fa ț a ocluzal ă . Contează orientarea lor spa ț ial ă ş i adâncimea.

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

Morfologia cuspidului

Morfologia cuspidului CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

lingual

Versante

externe

lingual

lingual Versante externe lingual Versant extern vestibular vestibular V ersan e t interne lingual denumirea

Versant

lingual Versante externe lingual Versant extern vestibular vestibular V ersan e t interne lingual denumirea

extern

vestibular

vestibular

V ersan e t interne
V
ersan e
t
interne

lingual

denumirea versantelor cuspidiene

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

1, 2=cuspizi de ghidaj. 3, 4=cuspizi de sprijin. 5=creastă triunghiulară (esențială ) mă rginită de şanțuri accesorii; creasta esențială împarte versantul intern al cuspidului în dou ă pante mezială şi distal ă . 6=fosă centrală . 7=fosă distal ă . 8=creastă oblică , formată prin unirea a dou ă creste esențiale (MLDV). 9=creastă accesorie MV. 10=tubercul Carabelli; 11=creastă marginală distal ă cu o muchie şi dou ă versante – întreruptă de un şanț accesoriu

ă versante – întrerupt ă de un ş an ț accesoriu CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

Coama

crestei

marginale

Nişa masticatorie
Nişa masticatorie

Zona de contact proximal

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

Elemente de mor fologie ocluzal ă

La dinții frontali incisivi ş i canini

La in c isi v ii max ilari :

1. Panta incisivă : zona de pe fa ța palatinal ă cuprins ă între cingulum şi marginea liberă , (de la nivelul contactului în IM al antagoni ştilor şi marginea liberă ). Pe acestă porțiune există contact dento dentar în mişcarea de propusie cu contacte dento dentare.

2. Marginea liberă

3. Creste l e marg ina l e: mezia lă şi dista l ă . A ic i se pot sta bili contacte l e în IM.

4. Foramen caecumuneori aici există un mic platou unde articulează incisivii antagoni şti.

La incisivii mandibulari :

1. Marginea liberă : articulează în IM cu incisivii maxilari (pe panta incisivă sau la nivelul crestelor marg inale ) .

La caninul maxilar :

1. Fa ța palatinal ă –de la cingulum la marginea liberă : prezintă 2 pante mezială şi distal ă separate printro creastă transversal ă . Zona func țional ă ocluzală este cuprins ă între zona de contact cu antagonistul şi marginea liberă . Pe această pantă alunecă marginea liberă a caninului antagonst în mişcarea de lateralitate cu contacte dento dentare.

2. Marginea liberă : de forma literei V cu o pantă mezială şi una distal ă .

3. Creste marginale: mezială şi distală . Aici se pot stabili contactele în Im cu dinț ii antagoni şti.

La caninul mandibular :

1. Marginea liberă . Stabile şte contact în Im cu antagoni ştii.

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

Panta

incisivă

cingulum

Panta incisiv ă cingulum Margine liber ă Elemente de morfologie ocluzal ă la incisiv CLINICA DE

Margine

liberă

Elemente de morfologie ocluzală la incisiv

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

Elemente de morfologie la canin

Elemente de morfologie la canin cingulum Margine liber ă CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX
Elemente de morfologie la canin cingulum Margine liber ă CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX
Elemente de morfologie la canin cingulum Margine liber ă CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX

cingulum

Margine

liberă

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

Tipuri morfologice de contacte oc l uza le

Func ț ionale : stabile şi eficiente masticator

La din ț ii laterali:

Vârf cuspid fund fos ă (cuspidul mai pu ț in voluminos decât fosa antagonistă ajunge cu vârful la baza fosei.)

Tri p odic ( cus p id voluminos , contactul se face între versantele cus p idului ş i cele ale fosei, vîrful nu atinge baza fosei.)

La din ț ii frontali:

Marginea liberă a frontalilor mandibulari – panta incisivă / panta caninului

Nefunc ț i ona l e: i nsta bil e sau /şi i nefi ci ente masti cator

Vârf cuspid versant fos ă →instabil

Versant cuspid versant fos ă →instabil

Vârf cus p id vârf cus p id instabil , ineficient ,

stabil dar ineficient

Numă r redus de contacte prin inocluzie sagital ă /vertical ă . Insuficente contacte pentru IM stabil ă mai ales atunci cînd se pierd contactele în zona lateral ă .

În suprafa ță

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

Contactul tripodic

Contactul tripodic CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

Contact nefunc ț ional în suprafa ță

Contact nefunc ț ional în suprafa ță CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

Contact nefunc ț ional versant cuspid versant fos ă

nefunc ț ional versant cuspid ‐ versant f os ă CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

Contact nefunc țional vârf cuspid vârf cuspi d

Contact nefunc ț ional vârf cuspid ‐ vârf cuspi d CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

Stopurile ocluzale

Defini ție: contactele dento dentare care opresc miş carea de ridicare a mandibulei spre maxilar.

Clasificare:

Gradul I cuspizii vestibulari ai PM şi M mandibulari fosele centrale şi fosele dintre crestele marginale ale din ț ilor laterali maxilari

Gradul II marginea liberă a din ț ilor frontali mandibulari panta incisivă (infracingular), inclusiv la nivelul crestelor marginale

G ra d u l III cuspizii linguali a i PM şi M max il ar ifose le cent ra l e şi fosele dintre crestele marginale ale din ț ilor laterali mandibulari

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

Stopuri ocluzale la din ții laterali gradul I ş i III

ocluzale la din ț ii laterali gradul I ş i III C usp i z i
ocluzale la din ț ii laterali gradul I ş i III C usp i z i

C usp i z i fose

Cuspizi creste marginale

C usp i z i ‐ f ose Cuspizi ‐ creste marginale CLINICA DE PROTETIC Ă

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

Contacte le ocluza le în regiunea latera lă

Contacte le ocluza le în regiunea latera l ă CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

Scheme de articulare interdentară

Cuspizi creste marginale

Cea mai frecventă schemă

1dinte/2din ț i

Poate f i utilizată pentru restaură ri l e uni d entare

Poate produce impact alimentar şi migră ri dentare

Cuspizi fose ocluzale

Rară la arcadele naturale

1dinte/1dinte

For ț e ocluzale aproape de axul lung al dintelui

Se utilizează în restaurarea simultan ă a din ț ilor laterali antagoni şti, refaceri protetice de arcade întregi.

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

Schema de articulare interdentară cuspizi creste marginale

articulare interdentar ă cuspizi ‐ creste marginale CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

Importan ț a stopurilor ocluzale

Realizează p ozi ț ia de Intercus p idarea maxim ă

Particip ă la mastica ț ie şi degluti ț ie

Menț in constantă di mens i unea verticală d e ocluzie (DVO): dimensiunea etajului inferior al feț ei în IM

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

Parodon ț iul aspecte morfof unc ț i ona l e general e

Parodon ț iul marg inal PM:

ț esuturile care asigură susț inerea şi menț inerea din ț ilor î n alveole

Parodon ț iul apical PA:

Ț esuturile parodontale ce încon j oară a p exul unui dinte.

Limita structural ă între PM şi PA este nedefinită , apar diferen ț e de patologie .

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

Structura parodon ț iului marginal

Parodon ț iul superficial(de înveli ş) Gingia

Epiteliu

Corion

Ligamentele supraalveolare

Parodon ț iul profund (de susț inere) Parodon ț iu func ț ional

Cementul radicular

Desmo don ți u l

Osul alveolar

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

Parodon ț iul marginal superficial

Epiteliul gingival:

Extern

Intern

Jonc țional jonc țiunea epitelial ă

I nserț ia ep ite li a l ă:

celulele epiteliului jonc țional situate mai apical de baza şan țului gingival, care vin în contact direct cu suprafa ța dintelui.

Ş an ț ul gingival :

13mm adâncime clinică / histologic mai mare

Ligamentele supraalveolare :

D entoa l veol are

dentodentare

Dentogingivale

dentoperiostale a l veol ogi ngi va l e intergingivale

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

circulare sem i c i rcu l are

Parodon ț iul profund

Osul alveolar

Lamina dura : forma ț iune lineară cu radioopacitate crescută radiologic ce înconjoară ră d ă cina dintelui Func ț ii :

Remodelare permanentă : apozi ț ie/resorbț ie contribuie la menț i nerea sta bilităț ii di nte l u i în a l veo lă , as i gură erup ț ia continu ă , mezializarea fiziologică

Fixarea ligamentelor periodontale Pre luarea so lic ită r il or oc luza le

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

Parodon ț iul profund

Desmodon ț iul:

Celulele desmodontale :

mezenchimale, nediferen ț iate, cu poten ț ial înalt de transformare

Fibrobla şti, majoritatea celulară , sinteza colagenului

Fibrele desmodontale :

Colagen 53 74%grupate ligamente periodontale :

Crestale Orizontale

Oxytalan pu ț ine

Elastice rare

oblice

apicale

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

Parodon ț iul profund

Funcț iile desmodon ț iului:

Structurare/restructurare tisulară

Preluarea solicită rilor ocluzale :

Sunt implicate toate structurile desmodontale,

sub contro lul mo dulator a l propr ioreceptorilor paro donta li, sensibili la poziția bolului alimentar/pozi ția mandibulei, cu rol de protec ție.

Pragul sensibilităț ii parodontale se modifică în condi ț ii func ț ionale .

Fibrele ligamentare au traseu ondulat în repaus şi se întind la solicitare ocluzal ă , tranformând forța de presiune ocluzal ă în forță de tracțiune asupra osului alveolar şi asupra cementului radicular.

Nutri ție

Senzorial ă

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

Structura paro d on ț i u l u i Ş AN Ţ UL GINGIVAL

Structura paro d on ț i u l u i

ŞANŢUL GINGIVAL

MARGINEA GINGIVALĂ LIBERĂ ŞANŢUL MARGINAL LIBER

GINGIA FIXĂ

JONCŢIUNEA MUCOGINGIVALĂ

MUCOASA ALVEOLARĂ

dupa Caranza FA Clinical Periodontolo gy 7th ed, 1990

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

Adîncimea

şan țului

gingival

Adîncimea ş an ț ului gingival Epiteliu sulcular 0 . 6 9 Inser ț ia mm

Epiteliu sulcular

0.69

Inser ția

mm

epitelial ă

0.97

mm

Inser ția conjunctivă la

1.07

nivelul

crestei

 

mm

osoase

nivelul c r e s t e i   m m osoase Biologic W i d
nivelul c r e s t e i   m m osoase Biologic W i d

Biologic

Width

În ă l țimea biologică : suma dintre inser ția epitelial ă şi inser ția conjunctivă :

0,97+ 1,07 = 2,04, deci minim 2mm. Marginea gingival ă a unei restaură ri protetice va respecta această valoare fiind deci situată 2mm minim coronar fa ță de inser ția conjunctivă .

Gargiu lo A ., Wentz F., O rb an F. Di mensi ons an d Relations of the Dentogingival Junction in Humans. J. Perio d onto l 1961 32: 261

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

Aspectul clinic al mucoasei fixe, mobile, jonc țiunea mucogingival ă

fixe, mobile, jonc ț iunea muco ‐ gingival ă CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

Lățimea biologică de contur – Biological Width

G argi u l o A ., Went z F., Orb an F. Di mens i ons and Relations of the Dentogingival Junction in Humans. J. Periodontol 1961 32:261

There must be a minimum of 1mm between the apical level of the Junctional Epithelium and the bone crest

Width of junctional epithelium plus connective tissue width was Biologic width; i.e. approximately 2 mm.

Crown Margins which extend apically beyond the Junctional Epithelium can violate the requirements for periodontal health

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

Implantarea dentară

Lungimea radiculară

Numă rul ş i divergenț a ră d ă cinilor

Suprafaț a radiculară

Forma/volumul ră d ă cinii

Prelungiri osoase de ramforsare:

Linia oblică extern ă

Linia oblică intern ă

Creasta zigomato alveolară

Extremitatea frontal ă a apofizei palatine

Vârsta

Starea constituț ională/de s ă n ătate generală

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE

Mobilitatea dentară

Fiziologică:

0,15mm la din ții monoradiculari

0.10mm la din ții pluriradiculari

Factori de influen ță :

» Constituționa li

» Mastica ția

» Momentul zilei(diminea ța/seara)

» Ciclul menstrual/sarcina

Patologică:

Prin boal ă parodontal ă

Prin ocluzie traumatică (suprasolicitare cronică )

Prin traumatism direct(luxa ție)

Prin hipofunc ție(lipsa contactelor ocluzale)

CLINICA DE PROTETIC Ă DENTAR Ă FIX Ă Ş I OCLUZOLOGIE