GRUP COLAR INDUSTRIAL POPESTI

PROIECT PENTRU ATESTATUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

TEMA PROIECTULUI: CONDENSATOARE

Elev:

Profesor coordonator: BAICU TEOFIL

TIVADAR IONUT Clasa a XII-a Specializarea: TEHNICIAN IN INSTALATII ELECTRICE AN SCOLAR:2012-2013

CUPRINS

Memoriu justificativ...........3 1.Noiuni generale despre condensatoare....4 2.Clasificarea condensatoarelor.........6 3.Proprieti electrice...............8 4. Parametrii condensatoarelor.........9 5. Marcarea condensatoarelor..........18 6. Gruparea condensatoarelor..........21 7. Exemple de condensatoare i utilizrile lor...25 Norme de protecie a muncii.......................31 Bibliografie...............35

MEMORIU JUSTIFICATIV

n 1745 a aprut primul condensator descoperit de Pieter van Messchenbroek de la Universitatea din Lyden cunoscut sub denumirea de borcanul Lyden (Lyden jar). Tendinele generale ale evoluiei condensatoarelor constau n: creterea capacitilor specifice ale condensatoarelor, scderea dimensiunilor condensatoarelor i creterea tensiunilor la care pot fi supuse condensatoarele. Scopul lucrrii: Cunoaterea parametrilor caracteristici, a structurii constructive a diverselor tipuri de condensatoare cu terminale pentru inserie i pentru montarea pe suprafa; realizarea unor msurtori specifice.

Noiuni generale despre condensatoare

Condensatorul este o component electronic pasiv cu impedan capacitiv pn la o anumit frecven. Capacitatea, principala caracteristic a condensatorului reprezint raportul dintre sarcina care se acumuleaz ntre dou armturi conductoare i diferena de potenial care apare ntre cele dou armturi. Din punct de vedere constructiv un condensator este alctuit dintr-un mediu (izolator) dielectric plasat ntre dou armturi conductoare. Capacitatea unui condensator plan are expresia (v. fig. 1):

Condensatorul este o component de circuit format din dou armturi separate printr-un dielectric. Observaie: Elementele conductoare sunt specifice domeniului electronic, att pentru realizarea interconectrii componentelor, precum i n structura oricrei componente electronice. ntre oricare dou elemente conductoare (trasee de cablaj, conductoare, terminale, etc) exist capaciti parazite (nedorite) care influeneaz mai mult sau mai puin funcionarea componentelor circuitelor. n acest sens se poate spune c un condensator este o component electronic pasiv realizat n scopul obinerii unei capaciti
4

concentrate ntr-un spaiu ctmai mic. Din punct de vedere constructiv ntlnim condensatoare fixe i variabile: reglabile i ajustabile (semireglabile). Influena dielectricului Un rol important n comportarea condensatorului l joac materialul izolator(dielectricul) aflat ntre armturile metalice. Prin permitivitatea sa relativ r mrete capacitatea condensatorului: Prin cmpul electric la care apare strpungerea sa (rigiditate electric) se limiteaz superior tensiunea ce poate fi aplicat condensatorului. Capacitatea condensatorului este dependent de geometria sa.

Armturi paralele

A +++ d +- - paralele -

Figura 2.1.Condensator cu armturi

Armturi cilindrice

-Q

2 ln

b a

+Q

a b L

Figura 2.2.Condensator cu

armturi cilindrice Armturi sferice

-Q + Q a
C 4
o

ab b a

Figura 2.3.Condensator cu armturi sferice

2.Clasificarea condensatoarelor 2.1. Clasificri dup criteriul constructiv Discrete -Fixe -Variabile Embedded (incluse n structur) -La nivelul plachetei -La nivelul substratului ceramic (module multicip MCM) -La nivelul circuitelor integrate

Condensatoare discrete clasificare Fixe -Nepolarizate

Figura 2.4.Condensatoare fixe nepolarizate

-Polarizate

Figura 2.5.Condensatoare fixe polarizate

Variabile -Cu dielectric aer

Figura 2.6.Condensatoare variabile cu dielectric aer

-Trimeri

Figura 2.7. Trimeri

3.Proprieti electrice Proprietile electrice ale condensatoarelor sunt prezentate n tabelul urmtor:

Tabelul 3.Proprietile electrice ale condensatoarelor

4. Parametrii condensatoarelor Parametrii condensatoarelor fixe Parametri inscripionai n majoritatea situaiilor -Capacitatea nominal CN [F], reprezint valoarea capacitii care se dorete a se obine n procesul de fabricaie i se marcheaz n general pe corpul condensatorului. Valorile nominale sunt cuprinse n seriile de valori dar pentru valori mari se pot fabrica i valori n afara seriilor (este cazul condensatoarelor electrolitice). -Tolerana t [%], reprezint abaterea relativ maxim a valorii reale a capacitii condensatorului fa de valoarea sa nominal. La fel ca la rezistoare, seriile de valori nominale sunt legate de tolerana condensatorului. De exemplu valoarea 270 poate aparine seriilor E12 i E24, vezi Anexa 3. Pentru tolerane de 1%, seria E96 nu exist
9

aceast valoare ci 274 . Totui, mai ales pentru componente SMD se fabric condensatoare cu tolerane reduse i cu valori nominale din seriile mari E6, E12, E24, La condensatoarele electrolitice i la unele condensatoare ceramice de tip II se precizeaz de obicei tolerane nesimetrice (de ex. -20%, +80% ). Parametri ce caracterizeaz neidealitatea condensatoarelor -Rezistena de pierderi -Tangenta unghiului de pierderi Parametri ce caracterizeaz influena mediului -Coeficientul de temperatur Parametri de performan -Intervalul temperaturilor de lucru -Capacitatea specific -Domeniul frecvenelor de lucru

-Tensiunea nominal UN [V], este tensiunea continu maxim sau cea mai mare valoare efectiv a tensiunii alternative care se poate aplica n regim continuu de funcionare la bornele condensatorului. Depinde de rigiditatea dielectricului i de caracteristicile constructive ale condesatorului. Capacitatea nominal i tolerana ei

10

Pentru condensatoarele cu valori sub 1 F acest parametru respect seriile de valori normalizate E6, E12, E24, ... cu toleranele corespunztoare. Obinerea condensatoarelor cu tolerane mici este mult mai dificil dect n cazul rezistoarelor. Pentru condensatoarele de valori mari (electrolitice n special) se ntlnesc urmtoarele valori normalizate: 1, 2, 3, 4, 5, 8, 16, 25, 32, 64. Tolerana lor se gsete n limite mult mai largi: t [-40%; +100%]
Tensiunea nominal Vn

Reprezint tensiunea continu maxim (sau valoarea maxim a valorii efective a unei tensiuni alternative) ce poate fi aplicat la terminalele condensatorului n regim de funcionare ndelungat la limita superioar a temperaturilor de lucru. Depirea valorii acestui parametru aduce condensatorul n situaii de risc de strpungere a dielectricului. Valoarea acestui parametru este aleas cu un coeficient de siguran k *1,5; 3+ mai mic dect o tensiune de ncercare (apropiat de tensiunea de strpungere) la care este supus condensatorul. Coeficientul de siguran acoper fenomenele de mbtrnire ce pot s se manifeste n cazul unor dielectrici. Valorile acestui parametru sunt realizate ntr-o serie de valori standardizate: 6, 12, 16, 25, 63, 70, 100, 125, 250, 350, 450, 500, 630, 1000 voli.
11

Pentru unele condensatoare electrolitice acest parametru este inscripionat pe corpul lor. Pentru celelalte tipuri de condensatoare se poate deduce din gabaritul condensatorului Rezistena de izolaie - Riz Rezistena de izolaie Riz [ ], se definete ca raportul dintre tensiunea continu aplicat unui condensator i curentul ce strbate acel condensator la un minut dup aplicarea tensiunii. Valori uzuale pentru Riz sunt ( 100 M - 100G ) cu observaia c Riz depinde de condiiile de msur. n locul rezistenei de izolaie se pot da uneori n catalog ali parametri. Astfel pentru unele condensatoare se d constanta de timp de izolaie iz =RizCN [s], iar pentru condensatoarele electrolitice se d curentul de fug If=UN /Riz . Caracterizeaz imperfeciunea proprietilor de izolator a dielectricului utilizat. Se definete ca raport ntre tensiunea continu aplicat condensatorului i curentul continuu care l strbate. Valori tipice: 104M pentru condensatoare ceramice, 102-105

pentru condensatoare cu film plastic. Parametrul, rezisten de izolaie, poate fi dedus din ali doi parametri ce pot fi specificai pentru condensatoare (mai ales pentru cele de valori mari (electrolitice): -Constanta de timp specific -Curentul de fug (cc)

12

Reprezint raportul dintre puterea activ ce se disip n condensator i putere reactiv a acestuia atunci cnd la bornele sale se aplic o tensiune sinusoidal:

Parametrul are i semnificaia raportului dintre curenii care se nchid prin rezistena de izolaie i prin capacitatea nominal atunci cnd se aplic o tensiune sinusoidal: Tangenta unghiului de pierderi tg , se definete ca raportul dintre puterea activ disipat de condensator i puterea reactiv a acestuia. Pe scurt, exprim pierderile n condensator. Dac se folosete circuitul echivalent al condensatorului din fig. 2 tangenta unghiului de pierderi are expresia:

fig.2 tg( ) este dependent de pulsaie, de aceea ea se indic n catalog la pulsaia la care a fost msurat i capacitatea condensatorului. Pentru un condensator ideal acest parametru este nul. n cazul condensatoarelor reale este de dorit ca el s fie ct mai mic. n funcie de tehnologia de realizare a condensatorului acest parametru poate fi ntre 10-5 (condensatoare ceramice sau cu mic) i 0,25 (cele electrolitice).

13

n cataloage poate fi indicat i un parametru echivalent, factorul de calitate, reprezentnd inversul tangentei unghiului de pierderi
Coeficientul de temperatur

Apare inscripionat n cazul unor condensatoare. n funcie de acest parametru condensatoarele se mpart n diferite clase. Pentru majoritatea condensatoarelor acest parametru poate fi considerat constant numai pentru un interval limitat de temperaturi. n cataloage el poate fi exprimat n pari pe milion pe grad Celsius Coeficentul de variatie la temperatura se defineste prin relatia:

Parametri de performan

Intervalul temperaturilor de lucru difer mult de la o tehnologie la alta: -10oC +70oC pentru condensatoarele cu hrtie, -40oC +125oC pentru cele electrolitice cu tantal. Domeniul frecvenelor de lucru este limitat de comportarea dielectricului i de comportarea inductiv. n cazul condensatoarelor ceramice domeniul se extinde pn la ordinul GHz, iar la cele electrolitice pn la zeci de KHz.

14

Capacitatea specific caracterizeaz performanele tehnologiei, fiind definit ca raportul dintre capacitatea nominal i volumul condensatorului.

II.5. Marcarea condensatoarelor Marcarea se refer la modul n care este codificat informaia inscripionat pe condensatoare. -Marcare n cod de litere i cifre -Marcare n codul culorilor Marcarea este mult mai diversificat dect la rezistoare. Informaia transpus pe condensator difer foarte mult de la un tip tehnologic la altul. Marcarea n cod de litere i cifre Pe unele condensatoare valoarea nominal i tensiunea nominal pot fi inscripionate n clar iar pentru toleran se adaug literele standardizate (prezentate i pentru rezistoare). B K 0,1%; C 0,25%; D 0,5%; F 1%; G 2%; H 2,5%; J 5%;

10%; M

20%

Figura 2.8. Condensatoare marcate n cod de litere i cifre

15

Un alt cod ce poate fi ntlnit este cel de 3 cifre i o liter. Primele dou cifre reprezint digiii valorii nominale, a doua multiplicatorul fa de 1 pF, iar litera tolerana.

Tabelul 5. Coduri de litere i cifre pentru condensatoare Exemplu:

474J

Valoare 47, multiplicator 104, toleran 5%=470nF, Marcarea n codul culorilor

toleran 5%

Se pot ntlni inscripionri diferite: -Cu trei culori numai valoarea capacitii nominale -Cu patru culori -Cu cinci culori - pot avea semnificaii diferite de la un tip la altul de condensator La unele condensatoare ceramice coeficientul de temperatur poate fi indicat de culoarea corpului.
16

Se recomand consultarea tabelelor de echivalen pentru fiecare tip de condensator. Exemplificare pentru condensatoare ceramice

Figura 2.9. Codul culorilor pentru condensatoarele ceramice Exemplificare pentru condensatoare cu mic
17

Figura 2.10. Codul culorilor pentru condensatoarele cu mic

Exemplificare pentru condensatoare cu hrtie i mic

18

Figura 2.11. Codul culorilor pentru condensatoarele cu hrtie i mic

19

Codificarea condensatoarelor Codurile de catalog (romneti) conin n general informaii structurate pe patru cmpuri: Cmpul I tipul constructiv sugerat de un cod literal; Cmpul II familia tehnologic i capsula utilizat (cod de cifre); Cmpul III valoarea capacitii nominale; Cmpul IV valoarea tensiunii nominale; Exemple: MZ 32.02 10n/25 condensator ceramic multistrat tip II, 10 nF, 25V; CTS-P 10.96 10/50 - condensator electrolitic cu tantal, 10 F, 50V. Alegerea tipului de condensator n funcie de cerinele aplicaiei n care se utilizeaz condensatoarele ele se aleg din diferite familii tehnologice. Domeniul frecvenelor n care se utilizeaz capacitatea stabilete n primul rnd tipul tehnologic la care se poate apela. O caracterizare succint a principalelor tipuri tehnologice poate fi un reper n selectarea condensatoarelor.

20

6. Gruparea condensatoarelor Condensatoarele pot fi asociate astfel: -n serie -n paralel -mixt(combinaie ntre asocierea n serie i asocierea n paralel) Grupare condensatoarelor este o operatie care se efectueaza ori de cate ori avem nevoie, intr-o experienta, de anumite valori ale capacitatii si de care nu dispunem la acel moment. Exista doua modalitati de grupare a condensatoarelor si anume: in serie si in paralel. Gruparea in serie (in cascada). In acest tip de grupare, condensatoarele se leaga unul dupa celalalt (in sir) ca in figura urmatoare. C1 C2 C3 C4 A +q -q +q -q +q -q +q -q o o o o

U1

U2

U3

U4

In aceasta grupare fiecare condensator are aceiasi sarcina q datorita fenomenului de inductie electrostatica, dar in schimb, diferenta de potential pe fiecare condensator este diferita, fiind invers proportionala cu capacitatea condensatoarelor astfel:

21

q U1 = ---- ; C1

q U2 = ---- ; C2

q U3 = ---- ; C3

q U4 = ---C4

Capacitatea echivalenta la bornele AB, a acestei grupari, capacitate pe care vrem sa o determinam, este capacitatea acelui condensator care inlocuind gruparea si avand aplicata intre armaturi o diferenta de potential U egala cu suma diferentelor de potential aplicate condensatoarelor din grupare se incarca cu aceiasi sarcina q: U = U1 + U2 + U3 + U4 inlocuind vom obtine;

q C

q C1

q C2

q C3

q C4

; impartim relatia cu q si vom obtine:

1 C

1 C1

1 C2

1 C3

1 C4

unde C reprezinta capacitatea echivalenta a in serie a condensatoarelor.

gruparii

Pentru cazul in care legam n condensatoare, atunci relatia de devine:

1 C
n

1 Ci

iar pentru cazul in care se leaga doar doua condensatoare, capacitatea echivalenta se

i 1

calculeaza cu relatia:
C C1 C 2 C1 C2

Observatie: Legarea condensatoarelor in serie este justificata mai ales atunci cand se folosesc tensiuni mari, pe care un singur condensator nu le-ar putea suporta.
22

Gruparea in paralel (in suprafata). Aceasta grupare se realizeaza legand impreuna intr-un punct (in punctual A de exemplu) cate o armatura a fiecarui condensator si in alt punct (de ex. in punctual B) celelalte armaturi ale condensatoarelor, ca in figura de mai jos.

In cazul acestui tip de grupare, se observa ca fiecare condensator este conectat la aceiasib diferenta de potential U si va avea corespunzator sarcina: q1 = C1 U; q2 = C2 U; q3 = C3 U; Capacitatea echivalenta ce trebuie determinata este capacitatea acelui condensator care pus in locul gruparii si aplicandu-i-se diferenta de potential U se incarca cu o sarcina egala cu suma sarcinilor cu care s-au incarcat condensatoarele din grupare: Deci la bornele AB vom avea: q = CU; unde q = q1 + q2 + q3 inlocuind vom obtine: CU = C1U + C2U + C3U impartim relatian cu U si vom obtine relatia:

C = C 1 + C2 + C 3 cu care se calculeaza capacitatea echivalenta a gruparii condensatoarelor in paralel. Pentru n condensatoare grupate in paralel avem :
n

C
i 1

Ci

23

7. Exemple de condensatoare i utilizrile lor Condensatoare ceramice tip I Proprieti: -Dielectricul o ceramic pe baz de silicai de magneziu cu r [5-200]; -Stabilitate la variaia temperaturii; Parametri: -Tolerane mici i foarte mici; -Cn [0,8pF-27nF]; Riz>10G ; tg( )<15x10-4; -Coeficieni mici de temperatur i comportare liniar; Aplicaii: n echipamente industriale i profesionale unde se pune accentul pe stabilitate cu temperatura, se pot utiliza i n nalt frecven. Condensatoare ceramice tip II Proprieti: -Dielectricul o ceramic cu permitivitate electric foarte mare, r pna la 15000; -Capacitile specifice cele mai mari n domeniul pF i nF; Parametri: -Tolerane medii; -Cn [33pF-100nF]; Riz>3G ; tg( )<0,035; -Coeficieni de temperatur nedefinii; -Tensiuni nominale mari;

24

Aplicaii: n echipamente industriale i profesionale unde se pune accentul pe miniaturizare, la decuplri i filtrri, se utilizeaz la nalt tensiune, nu au limitri n nalt frecven. Condensatoare cu film plastic - cu polistiren (stiroflex) sau cu myler

Proprieti: -Dielectricul este folia de film plastic pe care se depun armturile sub forma unei pelicule de Al.; -Folia se ruleaz rezultnd astfel capaciti specifice mai mari (myler), dar i inductiviti parazite; Parametri: -Tolerane medii; -Cn [47pF-6,8 F]; tg( ) mic la cele cu stiroflex i mare i dependent de temperatur la cele cu myler; -Coeficieni de temperatur mici la cele cu stiroflex; Aplicaii: n echipamente de uz general, la decuplri i filtrri, au limitat domeniul de frecven datorit componentei inductive.

25

 Condensatoare cu hrtie Proprieti: -Dielectricul o hrtie special, numit hrtie de condensator, pe care se depun armturile; -Hrtia chiar dac este special i poate modifica foarte mult proprietile (rigiditatea electric) datorit umiditii;

Figura 2.12.Condensator cu hrtie Parametri: -Tolerane mari (20%); -Cn [10nF-20 F]; tg( ) mare i puternic dependent de temperatur; -Capacitate specific mic, deci gabarit mare; -Instabile cu temperatura i umiditatea; Aplicaii: n circuite de putere, decuplri, pornirea motoarelor, n aplicaii unde sunt necesare capaciti mari i nu pot fi utilizate condensatoare electrolitice, numai la joas frecven.
26

 Condensatoare cu mic Proprieti: -Dielectricul este mica iar armturile sunt folii de staniu, cupru electrolitic sau aluminiu; -Datorit tehnologiei au pre ridicat; Parametri: -Tolerane medii; -Cn [1pF-100nF]; tg( )<15x10-4; -Tensiuni nominale foarte mari, pn la 35KV; -Stabilitate foarte bun cu temperatura; Aplicaii: n circuite profesionale unde se cere o foarte bun stabilitate cu temperatura, n circuite n care apar tensiuni foarte mari. Condensatoare electrolitice cu aluminiu Tehnologie: -Dielectricul se obine prin oxidarea suprafeei armturii din aluminiu; -O armtur o constituie folia de aluminiu, iar cealalt o soluie conductoare numit electrolit; -Electrolitul poate fi impregnat ntr-un substrat (hrtie), obinndu-se condensatoare uscate sau semiuscate;

27

Figura 2.13.Condensatoare electrolitice cu aluminiu Proprieti: -Grosimea mic a stratului de oxid, limiteaz drastic valoarea tensiunii la care poate fi supus condensatorul; -Capaciti specifice mari se obin prin mrirea suprafeei armturii prin asperizare; -Posibilitile limitate de control a suprafeei armturii i a grosimii dielectricului determin realizarea capacitilor cu tolerane foarte mari; Parametri: -Tolerane mari *-20% +100%+ pentru cele miniatur i *-20% +50%] pentru cele de mare capacitate ; -Cn [1 F-200 F] miniatur, Cn [100 F-10mF] mare capacitate;
28

-Tensiuni nominale pn la 350V (miniatur) i 450V (mare capacitate); -Elemente parazite mari; Aplicaii: n circuite industriale, numai la joas frecven Condensatoare electrolitice cu tantal Proprieti: -Proprietile mecanice superioare ale tantalului permit folosirea unor folii cu grosime mai mic; -Permitivitatea relativ a oxidului de Ta este dubl fa de oxidul de Al; Parametri: -Tolerane mari *-20% +30%+ pentru cele pictur i *-20% +20%] pentru cele profesionale ; -Cn [0,1 F-680 F] pictur, Cn [100 F-330 F] profesionale; -Tensiuni nominale pn la 50V (pictur) i 63V (profesionale); -tg( ) mai mic dect la cele cu Al; -Elemente parazite mai mici dect cele cu Al. Aplicaii: n circuite industriale, pn la frecvena de 10KHz.

29

 Condensatoare electrolitice nepolarizate Proprieti: -Se realizeaz tot pe baz de tantal, constructiv fiind dou condensatoare cu tantal nseriate la care dielectricul este armtura comun; -Prin nseriere capacitatea specific se micoreaz; Parametri: -Tolerane *-20% +20%] -Cn [4,7 F-150 F]; -Tensiuni nominale pn la 10V; -tg( ) este mic; Aplicaii: n circuite unde sunt necesare capaciti mari i nu pot fi utilizate condensatoare polarizate i nici cele cu hrtie, nu pot fi utilizate la tensiuni mari i nici peste 20KHz.

30

Norme de protecie a muncii Protecia muncii reprezint un ansamblu de msuri tehnice, sanitare i organizatorice, avnd ca scop ocrotirea vieii i a sntii celor ce muncesc n producie i asigurarea unor condiii optime de munc. n ara noastr se acord atenie crerii la locul de munc a unor condiii nepericuloase, care s asigure securitatea muncii. Spre deosebire de cele mai multe tipuri de instalaii, la care pericolele posibile sunt sesizate de simurile omeneti, la instalaiile electrice, tensiunea electric nu poate fi astfel sesizat pentru ca omul s fie prevenit asupra pericolului posibil. Efectele curentului electric asupra corpului omenesc Corpul omenesc se comporta din punct de vedere electric, ca o rezistenta. De aceea, dac ntre dou puncte de pe suprafaa acestuia se aplic o diferen de potenial, prin el trece un curent electric Trecerea unui curent electric prin organism poart numele de electrocutare. Vtmrile pe care le produce electrocutarea sunt: - arsuri electrice ale pielii corpului n locurile de contact cu circuitul electric; - soc nervos care afecteaz sistemul nervos. Prin soc se poate opri funcionarea (parial sau total) a sistemului muscular, ceea ce poate provoca moartea organismului;
31

Gravitatea efectelor produse prin electrocutare depinde de : - intensitatea curentului. Cu ct aceasta creste, cu att vtmarea este mai grav, deoarece cu ct degajarea de cldura este mai mare cu att i sistemul nervos este mai mult afectat; - frecvena curentului. S-a constatat ca la aceeai valoare a intensitii, curentul alternativ este mai periculos dect cel continuu. Se apreciaz ca limita intensitii nepericuloase a curentului este: - 50 mA pentru curentul continuu; - 10 mA pentru curentul alternativ cu frecventa 50 Hz; Pentru tensiunea de 450 V curentul continuu devine la fel de periculos ca i curentul alternativ; - durata trecerii curentului electric prin organism ; Cu ct aceasta este mai mare, cu att efectul electrocutrii este mai grav. Se consider ca dac durata de trecere a curentului este mai mica de 0,2 s, acesta nu este periculos pentru organism. Cazuri de electrocutare Omul se poate electrocuta atunci cnd atinge pri din instalaia electrica care n mod obinuit se afl sub tensiune. n aceste cazuri se numete atingere direct. Electrocutarea poate surveni i atunci cnd omul atinge pri din instalaia electrica care au ajuns sub tensiune n mod accidental, n mod normal acestea nefiind sub tensiune. n aceste cazuri, atingerea se numete atingere indirecta. Cazuri de electrocutare prin atingere directa
32

Reeaua electrica este alimentata de la secundarul unui transformator de 6/0,4 Kv i poate avea neutrul legat la pmnt sau neutrul izolat fa de pmnt. Dac neutrul este izolat fa de pmnt intre fazele reelei electrice i pmnt, trebuie luat n considerare rezistenta de izolare (Riz). Protecia mpotriva electrocutrii Clasificarea locurilor de munca si a masurilor de protectie La alegerea masurilor pentru protectia impotriva electrocutarilor se au in vedere caracteristicile locului de munca; acestea se clasifica in trei categorii, in functie de gradul de pericol: -Locurile de munca foarte periculoase, in care exista cel putin unul dintre urmatorii factori:umiditatea aerului peste 97%, temperatura peste 37 de grade celsius, medii corozive, obiecte conducatoare in legatura electrica cu pamantul care ocupa o suprafata mai mare de 60% in zona de manipulare (spatiul in care omul poate ajunge cu mana in toate directiile, fara mijloace ajutatoare) -Locurile de munca periculoase, in care exista cel putin unul dintre urmatorii factori:umiditatea aerului 75 si 97%, temperatura intre 30 si 35 grade celsius, pulbere conducatoare, obiecte conducatoare in legatura electrica cu pamantul care ocupa o suprafata sub 60% din zona de manipulare. Acordarea primului ajutor in caz de electrocutare Salvarea accidentatului depinde de rapiditatea cu care acesta este scos de sub tensiune si i se face respiratie artificiala, interventia
33

dupa un minut creeaza sanse de salvare de 95%, in timp ce dupa 8 minute sansele sunt de 0,5%. Acordarea primului ajutor consta in scoaterea accidentatului de sub tensiune si efectuarea respiratiei artificiale. Reanimarea trebuie sa fie intreprinsa cat mai rapid posibil (in primele cinci minute), pe loc, dupa ce s-a intrerupt curentul. Ea consta intr-o ventilatie artificiala (gura-la-gura), asociata cu masaj cardiac in caz de stop cardiorespirator. Reanimarea trebuie sa fie urmata timp de doua sau trei ore. In cursul transportarii victimei catre un centru spitalicesc, nici respiratia gura-la-gura, nici masajul cardiac nu trebuie sa fie intrerupte. O fibrilatie ventriculara necesita o cardioversiune (restabilirea unui ritm cardiac normal prin soc electric) de urgent Corpul omenesc este foarte bun conducator: dupa ce s-a intrerupt curentul, victima trebuie indepartata de sursa electrica; atunci cand aceasta este imposibil, trebuie data deoparte cu ajutorul unui lemn si avand grija sa punem sub propriile picioare un obiect uscat. Atunci cand victima este in stare de sincopa respiratorie, trebuie sa se practice respiratia artificiala (gura-la-gura); daca victima respira, ea trebuie pusa in pozitia laterala de siguranta. Apoi trebuie acordat primul ajutor in caz de arsura si protejata plaga (aplicarea unui pansament curat) in asteptarea ajutorului sau toxice a unui sindrom confuzional (dezorientare in timp si in spatiu, tulburari de intelegere si de memorie, agitatie).
Scopul lucrrii: Cunoaterea parametrilor caracteristici, a structurii constructive a diverselor tipuri de condensatoare cu terminale pentru inserie i pentru montarea pe suprafa .
34

BIBLIOGRAFIE

1. Sabina Hilohi Electrotehnic aplicat, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti2005 2. Florin Mare Domeniul electric, Editura Economic, Bucureti 2004 3. Mariana Robe Manual pentru pregtirea de baz n domeniul electric, Editura Economic, Bucureti 2000 4. T Dnil Componente i circuite electronice, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti 1984 5. Ctuneanu V. .a., Tehnologie electronic, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti 1984. 6. 2.Svasta P. .a., Componente pasive, Rezistoare, Cavaliotti, 2007. 7. Svasta P, Golumbeanu V, Condensatoare, Editura UPB, 1997 8. Svasta P. .a., Tehnologie electronic, Componente pasive (ndrumar de laborator) editura UPB 9. Svasta P. .a., Componente electronice pasive - probleme, editura UPB, 2005. 10. Condensatoare, diverse cataloage. 11. Svasta P. s.a , Componente electronice pasive - ntrebri i rspunsuri, editura UPB, 1996.

35