p

a
r
l
a
m
e
n
t
a
r
e

2
0
1
1

AUTORI:

COSMINA BJAN
BIANCA CAZAN
ANDREEA CODREAN

Politicile de mediu au un ecou deosebit la nivelul i
^
stat membru al Uniunii Europene
K
regenerabile.

Z^
O
directivelor europene?

W

- Z

stra
CUPRINS

COMBATEREA SCHIMBRILOR CLIMATICE- DOMENII PRIORITARE ....................... 2
UNIUNEA EUROPEAN ................................................................................................ 2
ROMNIA ........................................................................................................................ 2
PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE DIN SURSE REGENERABILE ............................ 4
UNIUNEA EUROPEAN ................................................................................................ 4
ROMNIA ........................................................................................................................ 5
Romnia i moiile de vni ........................................................................................................ 7
Obstacole n calea invesiiioiiloi .............................................................................................. 9
PARTIDELE POLITICE FACTORI PRINCIPALI N PROMOVAREA POLITICILOR
VERZI .................................................................................................................................. 10
UNIUNEA EUROPEAN .............................................................................................. 10
ROMNIA. ....................................................................................................................... 11
N LOC DE CONCLUZII .................................................................................................... 17







1





COMBATEREA SCHIMBRILOR
CLI MATI CE- DOMENI I
PRI ORI TARE

UNI UNEA EUROPEAN.
Mediul reprezint un punct de interes prioritar
pentru politicile europene si implic n primul
rnd aciuni corelate ale Statelor Membre
pentru implementarea politicilor de mediu si
combaterea schimbrilor climatice. n
Romnia, preocuparea pentru mediu si
protecia acestuia este strict legat de aderarea
la Uniunea European si de angajamentele pe
care ni le-am luat pe capitolul Mediu,
conform tratatului de aderare
1
. n acest
document este semnalat necesitatea
armonizrii legislaiei n vederea atingerii
target-urilor n domenii precum Calitatea
Aerului, Calitatea Apei, Deseuri si
PoluareIndustrial sau Managementul
Riscului.
Combaterea schimbrilor climatice reprezint
principalul cadru de desIsurare al politicilor
de mediu n interiorul Uniunii Europene.
Principiile europene despre mediu si protecia
acestuia sunt cuprinse n Tratatul Comunitii
Europene si n practicile si standardele
ncorporate n legislaia secundar pe
probleme de mediu a UE.

Combaterea schimbrilor climatice prin
reducerea cantitii de emisii de CO
2
si alte
tipuri de gaze cu eIect de ser, promovarea
energiilor verzi si a dezvoltrii durabile, este
n linii mari, obiectivul cheie ale politicii de
mediu europene. n Iuncie de Iiecare sector
de mediu exist directive speciIice, elaborate

1
www.euractiv.ro/www/storage/analize/204.pdf
2

de ctre organismele abilitate ale UE si care
trebuie armonizate cu legislaia naional a
Statelor Membre.

ROMANIA.
Principalele domenii ,prioritare pentru
Romnia din perspectiva managementului
problemelor de mediu au fost restabilite pe
baza Raportului Comun
2
realizat n anul 2010
de ctre EEA (European Environmental
Agency). Raportul se bazeaz pe date reale si
recente despre starea mediului n Iiecare ar
din Europa si respect variabilele de analiz
propuse de Comisia European pentru
sectoarele de mediu, Ir a avea pretenia de a
reda 100 viziunea sau soluiile Comisiei.
Schimbrile climatice urmeaz s aIecteze
Romnia printr-o crestere a temperaturilor

2
www.eea.europa.eu/soer/countries/ro#c6=Commonalit
yReport&c6=FlexibilityReport&c12=all&c5=

medii cu 3-3,5 Grade Celsius si o scdere cu
10-20 a precipitaiilor pn la sIrsitul
secolului, conform Raportului Comun realizat
de EEA n 2010.

Deyeurile Planurile de Management
Integrat al Deseurilor realizate de ctre
autoritile locale din Iiecare jude si Iinanate
de la POS Mediu urmeaz s remedieze
problemele existente n Romnia n acest
domeniu. Printre problemele sectorului
deseuri se numr:
x Predominana metodei depozitrii
deseurilor n detrimentul reciclrii sau
chiar a incinerrii acestora;
x Neimplementarea colectrii selective
ca Iorm obligatorie de colectare a
deseurilor n gospodrii;
x Numrul ridicat de deseuri industriale
si deseuri provenind din construcii;
x Lipsa unei cicliciti n managementul
deseurilor identiIicarea exact a
circuitului parcurs de deseurile de
diferite tipuri din faza de colectare
pn n Iaza repunerii n uz,
depozitrii sau incinerrii.
Avii!c pvotcjatc i
biodivcvsitatca vcpvczint un
c!cmcnt cscnia! n lupta
pentru combaterea
schimbvi!ov c!imaticc
3

Implementarea unor directive europene
precum Directiva 94/62/EC ce reglementeaz
n domeniul deseurilor de ambalaje si
Directiva 2002/96/EC ce reglementeaz n
domeniul deseurilor de echipamente electrice
si electronice, a generat n Romnia
posibilitatea atingerii target-urilor de reciclare
impuse de UE tuturor Statelor Membre.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de
ser prin aderarea la schema EU-ETS -
Romnia si-a asumat, n intervalul 2008
2012, reducerea cu 8% a emisiilor de gaze cu
eIect de ser, Ia de nivelul anului 1989,
procent similar cu cel convenit de Uniunea
European. Fiecare companie deintoare de
instalaii poluante trebuie s realizeze
conform unui ghid de calcul al emisiilor
evaluarea propriilor instalaii si s o nainteze
Ageniei Naionale pentru Protecia Mediului
care aloc proporional cu emisiile de CO
2
un
anumit numr de certiIicate Iiecrui agent
economic. Dup ce din suma total de
certiIicate de emisii de gaze cu eIect de ser
GHG-uri alocate Romniei conIorm
schemei EU-ETS se scade procentul de 8% cu
care trebuie reduse emisiile si numrul de
certiIicate alocate instalaiilor poluante,
Ministerul Economiei, Comerului si
Mediului de AIaceri pstreaz o rezerv
pentru noile investiii din mediul privat. Statul
romn deine de asemenea, n regim separat
posibilitatea de a comercializa certificate de
emisii de CO2 AAU-urile distribuite
conform Protocolului de la Kyoto.
Aceast metod de distribuire a GHG-urilor
valabil pn n anul 2012 le permite actorilor
din mediul privat s si modernizeze
instalaiile productoare de gaze cu eIect de
ser aducndu-le la standardele europene, fapt
ce implic importante investiii Iinanciare.

Combaterea polurii aerului considerat
Iactor periclitant pentru sntatea uman si
conservarea biodiversitiiyi a ariilor
Schimbvi!c c!imaticc pot s
aIcctczc Romnia pvintv-o
cvctcvc a tcmpcvatuvi!ov
medii cu 3,5
o
C i o scdcvc cu
20% a pvccipitaii!ov pn !a
sIvitu! scco!u!ui
4

protejate reprezint de asemenea prioriti
europene corelate ce trebuie s se regseasc
si n politicile de mediu din Romnia.
Conform strategiei europene pentru mediu,
ariile protejate si biodiversitatea reprezint un
element esenial n lupta pentru combaterea
schimbrilor climatice. Combaterea
degradrii acestora n urma interaciunii cu
Iactori poluani sau civilizaia n general
reprezint principala preocupare enunat de
ctre instituiile abilitate ale Uniunii
Europene.


PRODUCEREA ENERGI EI
ELECTRI CE DI N SURSE
REGENERABI LE

UNIUNEA EUROPEAN
Energiile regenerabile, precum energia
eolian, energia solar, hidroenergia si
biomasa, pot juca un rol major n abordarea
dublei provocari a securitii energetice si a
nclzirii globale, deoarece acestea sunt n
primul rand regenerabile, cum le spune si
denumirea, si produc mai puine emisii cu
eIect de ser dect combustibilii Iosili.
De la crizele energetice din anul 1970, mai
multe naiuni industriale au lansat programe
pentru a dezvolta soluii pentru producerea
energiei regenerabile, dar revenirea la un pre
sczut a petrolului a mpiedicat dezvoltarea
surselor de energie regenerabil la o scar
comercial mare.
Astzi, energiile regenerabile acoper 12,9%
din oIerta mondial de energie primar si
17,7% din producia de energie electric la
nivel mondial (AIE, 2010). AIE World
Energy Outlook 2010, prevede n scenariul
alternativ de politici c ponderea energiilor
regenerabile n consumul de energie la nivel
mondial pn n 2030 va rmne n mare
parte neschimbat la 18.6%. Energiilor
regenerabile n producia de electricitate sunt
de asteptat s creasc la aproximativ 25,
potrivit AIE
3
.

3
www.iea.org/textbase/nppdf/free/2010/key_stats_2010
.pdf
5

Comisia European a publicat o Carte Alb n
1997 de stabilire a unei strategii comunitare
pentru atingerea unei ponderi de 12% a
energiilor regenerabile n mixul energetic al
UE. Decizia a Iost motivat de preocuprile
legate de securitatea aprovizionrii si
protecia mediului.
inta de 12 a Iost adoptat ntr-o directiv
din 2001 privind promovarea energiei
electrice din surse regenerabile de energie,
care a inclus, de asemenea, o int de 22,1
pentru energia electric pentru UE-15.
Legislaia a Iost o parte important a
msurilor UE care trebuieau a Ii adoptate n
baza angajamentele luate n cadrul
Protocolului de la Kyoto. Cu toate acestea,
obiectivele nu au Iost obligatorii si a devenit
evident Iaptul c nu ar putea Ii ndeplinite.

n ianuarie 2007, Comisia a publicat o Ioaie
de parcurs pentru energia regenerabil care s
deIineasc o strategie pe termen lung. A fost
solicitat pentru un obiectiv obligatoriu o
pondere de 20 a energiilor regenerabile n
mixul energetic al UE pn n 2020.
Obiectivul a Iost aprobat de liderii UE n
martie 2007.
Pentru a atinge acest obiectiv, UE a adoptat o
nou directiv n aprilie 2009, care a stabilit
obiective individuale pentru fiecare stat
membru. O directiv a UE privind energiile
regenerabile, convenit n decembrie 2008,
prevede c fiecare stat membru trebuie s
creasc cota sa de energie regenerabil - cum
ar Ii cea eolian, solar, sau hidro - n mixul
energetic naional. Aceasta va avea ca rezultat
cresterea ponderii la nivelul UE de la 8,5 n
2008 la 20% pn n 2020. O pondere de
10 din "combustibili verzi" n transport este
de asemenea inclus n obiectivul global al
UE.
rile UE sunt libere s decid componenta
mixului lor energetic naional n care vor fi
incluse sursele regenerabile de energie,
permindu-le astIel s in seama de
potenialul lor diferit.
ROMANIA.
Romnia dispune de un important potenial
exploatabil al resurselor regenerabile
distribuite n diIerite zone ale rii: hidro
6

40000 GWh/an din care 6000 GWh/an pentru
microhidro, 23000GWh/an cu 14000 MW
putere instalata pentru instalaiile eoliene,
1200 GWh/an energie solar pentru
aplicaiile fotovoltaice si solare, 318106
GJ/an biomas, 7106GJ/an energie
geotermal
4
. Chiar si asa, n acest moment se
produce Ioarte puin energie ,verde.
Un exemplu relevant este capacitatea instalat
a parcurilor eoliene care Iuncioneaz azi,
aproxmativ 462 MW cnd capacitatea total a
rii este de 14000 MW. Cu alte cuvinte este
loc destul pentru investiii.

Dezvoltarea de proiecte este nc la nceput
dar lucrurile merg rapid nainte. n 2010
Romnia era pe locul 7 n Uniunea European
dup mrirea capacitii instalate pentru

4
Sategia de Valorificare a Surselor Regenerabile de
Energie
producerea de energie eolian care a crescut
de la 14MW n 2009 la 462.

Cea mai puternic crestere n volum a
capacitii instalate de generare a energiei
eolianea Iost n Spania cu 1.516 MW.potrivit
unui raport al Asociatiei Europene
pentru Energie Eoliana EWEA
5
.
La nivelul UE, capacitatea instalat anul
trecut se ridica la 9.259 MW, iar capacitatea
total de producie de la finele lui 2010 era de
84.074 MW.


5
www.ewea.org/fileadmin/ewea_documents/documents
/statistics/EWEA_Annual_Statistics_2010.pdf
14
448
Romania
2010
2009
27.214
20.676
5.797 5.660
5.204
G
e
r
m
a
n
i
a
S
p
a
n
i
a
I
t
a
l
i
a
F
r
a
n
t
a
M
a
r
e
a

B
r
i
t
a
n
i
e
Top capacitati eoliene instalate
(2010)
Capacitatca Romnici dc
producere a energiei
electrice din surse eoliene
este de 462 MW.
Capacitatca tota! a UE cstc
de 84074 MW.
7

Romnia yi morile de vnt
n acest moment proiectele ce vizeaz
producerea energiei electrice din surse eoliene
sunt naintate din punctul de vedere al
evoluiei procesului de dezvoltare. Dou
dintre acestea, cele mai importante, respectiv
proiectul CEZ cu un total de 600MW si cel al
ENEL Green Power cu 250 MW instalai, au
nceput s produc chiar din acest an.
Ambele sunt situate n Dobrogea, catalogat
drept cea mai potrivit zon pentru astIel de
proiecte din sud-estul Europei.
Cehii de la CEZ au pus n producie prima
parte a proiectul cumprat n august 2008 de
la Continental Wind Partners. Pentru nceput
Iuncioneaz 139 de eoliene care nsemn
347,5 MW instalai proiectul urmnd s
produc din luna septembrie.
n acest moment se aIl n derulare dou
proiecte ale EDP despre care BERD a anunat
n 2010 c ia n calcul acordarea unei Iinanri
pariale de 300 milioane euro. Locaiile celor
dou proiecte sunt n comuna Pestera si n
Cernavod. mpreun vor nsuma 76 de
turbine eoliene care vor avea o capacitate de
228 MW instalai. Construcia proiectului
situat n localitatea Pestera a nceput n 2009
si urmeaz a Ii dat n Iolosin anul acesta.

Cel mai nou intrat n sectorul produciei
energiei eoliene este Petrom. Compania de
petrol si gaze a devenit dezvoltator de
proiecte eoliene prin metoda clasic pe care
au adoptat-o cam toi marii juctori din acest
sector, inclusiv CEZ sau Enel: cumprnd
firma Wind Power Park ce deinea un proiect
cu o capacitate de 45 MW, extensibil pn la
54 MW, n Dobrogea. Suma pltit de Petrom
a fost de 5 milioane euro. Compania va
dezvolta acest proiect n paralel cu centrala
energetic pe gaz de la Brazi ce va avea o
capacitate de 860 MW. Petrom se asteapt ca
n 20 de ani energia electric s nsemne
jumtate din portoIoliul su.
Gamesa, unul dintre liderii mondiali n
producia de turbine eoliene a anunat c va
investi 750 milioane euro n Dobrogea ntr-un
proiect cu o capacitate de 500 MW.Conform
Strategiei de Valorificare a Surselor
Regenerabile de Energie, Dobrogea este cea
mai potrivit zon pentru dezvoltarea de
proiecte eoliene.
8

O echip de experi Irancezi au contrazis
acest teorie. La Horodniceni, lng Suceava,
compania Irancez Wind Energy Expertise a
anunat c va investi 100 de milioane de euro
n dezvoltarea unui proiect eolian care se
presupune c va avea aproximativ 50 MW
instalai. Banii pentru investiie provin din
fonduri nerambursabile de la UE. Beneficiarul
susine c energia ce urmeaz a Ii produs n
acest nou parc eolian va putea alimenta un
oras cu peste 100000 de locuitori.
Cel mai mare proiect anunat n Dobrogea,
din punct de vedere cantitativ, a venit din
partea companiei spaniole Iberdrola
Renovables. Printr-un comunicat de pres a
fost anunat obinerea licenei din partea
Transelectrica, pentru a dezvolta un proiect ce
va consta n 50 de parcuri eoliene cu o
capacitate total de 1600 MW. Lucrrile se
vor desIsura pe o perioad de 6 ani, ntre
2011 si 2017. Compania spaniol are un
portoIoliu impresionant de proiecte eoliene n
23 de ri. Capacitatea nsumat de 10003
MW i oIer statutul de lider mondial n
domeniul dezvoltrii de proiecte eoliene.

Nu numai uscatul oIer oportuniti de luat n
seam pentru investitorii care doresc s
dezvolte proiecte eoliene. Anul trecut o
companie din Statele Unite, Blackstone
Group, si-a anunat intenia de a investi
ncepnd cu 2011 suma de 1,4 miliarde de
euro ntr-un proiect off-shore. Acesta va fi
situat n Marea Neagr pe o supraIa de 40
mp la o distan de 6km de rm. Capacitatea
acestui proiect va fi de 500 MW si va
Iunciona pe baza a 100 de turbine eoliene ce
vor Ii instalate n ap la o adncime de 50m.
Acestea sunt numai o parte a proiectelor care
sunt n proces de dezvoltare sau au Iost doar
anuntate. Pn n prezent Transelectrica a
contractat proiecte cu o capacitate total
instalat de aproximativ 6161MW iar pe zi ce
trece diverse companii strine si anun
dorinade a investi.


3935
594
498
251
0

Muntenia
Moldova
Banat
Oltenia
Lnergie eolian - capacit(i
contractate pe regiuni (MW)
9

Obstacole n calea investitorilor
n cazul proiectelor eoliene, conIorm unui
studiu realizat de Wind Bariers Iinanat de
UE, Romnia este pe locul trei n topul
statelor europene dup viteza de obinere a
autorizaiilor. Un investitor are nevoie de 15
luni pentru a obine autorizaii de la toate cele
13 instituii implicate. Media european este
de 42 de luni. n Grecia un investitor are
nevoie de 52 de luni pentru ndeplinirea
tuturor Iormalitilor. Am stabilit deci c
birocraia nu este neaprat un impediment dar
legislaia este. Aceasta exist dar nu poate Ii
aplicat, Iapt ce creaz multe probleme
investitorilor ce au nceput s dezvolte
proiecte energetice dar mai ales celor care n
scurt timp le vor Iinaliza, exist si alte
obstacole ce trebuie luate n considerare.
Totusi cea mai mare problem a investitorilor
o reprezint nesigurana cu privire la
posibilitatea de a racorda ntreaga capacitate
instalat la sistemul energetic naional.
Translelectrica a primit n ultimii doi ani
solicitri de racordare a turbinelor eoliene la
reea nsumnd 22800 MW ns puterea
maxim suportat de sistem este de 2660 MW
adic de peste 8 ori mai mic. Avizele tehnice
de racordare la reea emise pn n acest
moment nsumeaz peste 5630 MW.

Cum se vor soluiona toate problemele de
ordin juridic si tehnic rmne de vzut. ntre
timp diversi investitori se pregtesc s anune
nceperea dezvoltrii unor noi proiecte, boom-
ul energetic din acesti ani semnnd Ioarte
mult cu boom-ul imobiliar de dup 2004 si
avnd toate sansele ca investiiile care se Iac
s Iie motorul economic al traversrii
perioadei economice actuale.





Tiansleleciiica a piimii n
uliimii doi ani soliciiii de
racordare a turbinelor eoliene la
ieea nsumnd o capaciiaie de
oii mai maie deci poaie supoiia
Sisiemul Eneigeiic Naional
10






PARTI DELE POLI TI CE -
FACTORI PRINCIPALI N
PROMOVAREA POLI TI CI LOR
VERZI
UNIUNEA EUROPEAN.

n cadrul Parlamentului European, n
legislatura 2009-2011, grupul Verzilor ocup
cea de-a patra poziie dup Populari, Social-
Democrai si Liberali, deinnd 55 de locuri si
provenind din state precum Germania, Frana,
Austria, Marea Britanie, Olanda, Suedia,
Estonia sau Belgia. Niciunul dintre statele
post-comuniste nu a trimis cel puin n ultima
legislatur european reprezentanii unui
partid Verde n Parlamentul European. Totusi,
n rndul reprezentanilor altor doctrine si
ideologii politice, exist susintori ai
politicilor verzi, membrii n comisiile pentru
mediu, energie sau dezvoltare regional ale
Parlamentului.
6

Situaia la nivel naional este diIerit Ia de
cea european. Dac n interiorul UE state
precum Germania, Frana, Olanda sau Austria
au o tradiie de mai bine de 30 de ani de
activism politic n numele proteciei mediului.

n Romnia, o miscare politic Verde
coerent si solid lipseste nc de pe
esichierul politic.
Pn n prezent niciun partid cu o doctrin
exclusiv,verde nu a reusit s intre n
parlament, n schimb majoriotatea partidelor
parlamentare au incorporat n platIormele
politice proprii principii si msuri necesare n
vederea eIicientizrii politicilor de protecia
mediului.

6
Este necesar s precizm Iaptul c exist o distincie
semantic ntre partidele Verzi partide ecologiste ce
promoveaz o ideologie omogen ce si propune s
protejeze natura si partidele verzi - partide cu
ideologie de stnga sau de dreapta distinct de o
ideologie ecologist, dar care au adoptat atitudini
ecologiste si viziuni compatibile cu protecia naturii.
n PE Grupul verzilor
ocup cc dc-a patra
poziic cu dc !ocuvi
?
11

n aIar de ceea ce UE impune n vederea
eIicientizrii politicilor de mediu, un element
esenial pentru ca acestea s Iie implementate
cu succes n Iiecare ar se reIer la eIiciena
instituiilor guvernamentale care transIorm
directivele europene n legislaie,
implementeaz legislaia si acord sanciuni
acolo unde aceasta nu a Iost corect aplicat.
Este vorba despre Ministerul Mediului si
Pdurilor, despre Agenia Naional pentru
Protecia Mediului, Garda Naional de
Mediu si Agenia Fondului pentru Mediu.
Fiecare dintre aceste instituii aplic politicile
de mediu conform strategiei guvernamentale
care la rndul su are la baz viziunea
partizan pe baza creia opinia public a ales
majoritatea parlamentar. Din acest motiv,
Ielul n care partidele politice vd
soluionarea problemelor de mediu este
esenial, deoarece reprezentanii lor, care
ajung n Parlament si n Guvern promoveaz
aceste soluii si le vor implementa n msura
n care vor reusi s si impun punctul de
vedere, Icnd parte din majoritatea
parlamentar sau convingnd o majoritate ad-
hoc de eIiciena respectivelor msuri.
Din motivele enumerate mai sus, considerm
c vizibilizarea problematicii de mediu si
necesitatea unui sistem de politici de mediu
eIiciente sunt absolut necesare si trebuie s Iie
prezente n platIorma politic a partidelor
parlamentare din ara noastr pentru a suplini
lipsa unui partid Verde de sine stttor si
ndeajuns de puternic pentru a ajunge n
Parlament.
ROMANIA.
Date Iiind importana care se acord
politicilor de mediu si caracterul global al
acestora, este esenial ca Iiecare program de
guvernare s cuprind soluii la problemele
naionale sau regionale de protecia mediului.
Astazi, la nivel European, problematica
mediului se discut n contextul dezvoltarii
durabile care propune o viziune pe termen
lung n care cresterea economic, coeziunea
social si protecia mediului sunt strns
legate. Mai mult, dup cum am vazut n
programele celor trei partide analizate, se
urmreste introducerea obiectivelor Strategiei
Lisabona n Strategia de dezvoltare durabil a
UE dovedind astIel c nevoia de
12

competivitate nu este incompatibil cu
obiectivele care privesc gestionarea
sustenabil a resurselor naturale, protejarea
Iactorilor de mediu, producia, consumul si
transportul durabil. Pe de alt parte ns,
problematica mediului risc s devin un
domeniu supra-reglementat la nivel European
ceea ce poate crea diIiculti n proiectarea
politicilor naionale.

Mediul yi sntatea populaiei sunt
dezbtute pe larg si se Iac reIeriri la
numeroase planuri ce ar trebui puse n
aplicare n viitorul apropiat. Se vorbeste
despre o integrare a tuturor proiectelor legate
de sigurana alimentrii yi calitii apei.
PSD si PDL si propun realizarea reelelor de
alimentare cu ap potabil pentru 80 din
populaia Romniei, iar PNL pune accent pe
cresterea calitii apei deoarece din totalul
resurselor de ap poteniale doar 45,5 sunt
utilizabile din cauza contaminrii. n timp ce
PSD si structureaz pe etape realizarea
reelelor de canalizare (pentru 60,8 din
populaia echivalent pn la sIrsitul anului
2010, pentru 69,1 pn la sIrsitul anului
2013, pentru 80,2 pn la sIrsitul anului
2015 si 100 pn la sIrsitul lui 2018) si a
epurrii apelor uzate (pentru 50,5% din
populaia echivalent pn la sIrsitul anului
2010, pentru 76,7 pn la sIrsitul anului
2015 si 100 pn la sIrsitul lui 2018), PNL
acord o atenie deosebit investiiilor pentru
realizarea de lucrri hidrotehnice de
anvergur care s redristribuie n timp si
spaiu resursele hidrologice (baraje, lacuri de
acumulare, derivaii interbazinale de debit).
Epurarea apelor uzate este un scop si pentru
PDL, ns pentru 69 din populaia
Romniei.

Diminuarea riscului la dezastre naturale
prezint un interes deosebit att pentru PSD,
ct si pentru PNL. Obiectivele principale ale
celor dou partide au mai multe direcii:
combaterea degradrii solului (PNL prezint o
statistic reIeritoare la aceasta problem: 52
din totalul solurilor au fertilitate redus sau
PNL doav din
tota!u! vcsuvsc!ov dc ap
sunt uti!izabi!c
13

Ioarte redus, 20,7 au Iertilitate moderat si
27 Iertilitate ridicat si Ioarte ridicat),
reducerea riscului de eroziune si a
desertiIicrii, realizarea unui program de
mpduriri si reIacere a perdelelor forestiere
(PNL si propune mpdurirea a cca. 2,5 %
din supraIaa Romniei, iar PSD producerea
anual a 160 mil. puiei Iorestieri). PSD Iace
reIerire la ``Programul Naional de prevenire
si combatere a eroziunii si a desertiIicrii,
instituirea sistemului de protecie, analizare si
utilizare durabil a solurilor si monitorizare a
zonelor afectate``, mai ales cu privire la
managementul riscului la inundaii, bazat pe
Directiva European pentru Riscul la
Inundaii. AstIel, se propun urmatoarele
msuri:
x reducerea impactului inundaiilor prin
reducerea victimelor din rndul
populaiei si colectivitilor de
animale expuse riscului la inundaii,
x un control eIicient al utilizrii
terenurilor prin interzicerea amplasrii
de noi construcii si a
desIsurrii activitilor n zonele
expuse Irecvent la inundaii.
De asemenea, un factor important este,
conform strategiei PSD, crearea unui cadru
stimulativ pentru participarea sectorului privat
la managementul riscului la inundaii, cu
includerea de grupuri proIesionale si a
populaiei (informare prin sistemul de
asigurri mpotriva inundaiilor sau alte
Iaciliti economice identiIicabile). n plus, se
propune nIiinarea unui Iond de solidaritate
pentru ape similar Fondului de Mediu.

Urmtorul pas important din strategiile de
mediu PSD, PNL si PDL este reprezentat de
reducerea gradului de poluare a aerului.
PNL propune msuri de mbuntire a
tehnologiilor din domeniile energiei,
transporturilor, agriculturii si sectorului
rezidenial:
x reducerea intensitii carbonului n
economie prin recompensarea
investiiilor timpurii n tehnologii de
mediu si implementarea sistemului
comunitar revizuit de comercializare a
cotelor de emisie de gaze cu efect de
ser (EU-ETS);
14

x reducerea emisiilor de gaze cu efect de
ser provenite din transport Ir a
aIecta mobilitatea cetenilor prin
promovarea transferului intermodal.

PSD si PDL susin operaionalizarea si
extinderea Sistemului Naional de
Monitorizare a Calitii Aerului si Sistemul
Naional de Monitorizare a Radioactivitii,
ce cuprinde aceleasi elemente precum
strategia PNL:
x reducerea emisiilor de poluani n
atmosIer,
x implementarea sistemelor de
management pentru fluidizarea
traIicului n mediul urban.
Regsim de asemenea, acelasi program EU-
ETS, plusnd ns cu implicarea autoritilor
locale n elaborarea strategiilor. Un punct n
plus al planului propus de PSD const n
transpunerea pachetului legislativ comunitar
``Energie-schimbri climatice``, n care UE s-
a angajat s reduc emisiile de gaze cu eIect
de ser cu 20, s promoveze energiile
regenerabile care s reprezinte 20 din
consumul de energie a statelor membre, s
creasc eIiciena energetic cu 20 si s
aduc procentul de biocombustibil la 10% din
totalul combustibilului utlizat, toate aceste
inte Iiind gndite pentru orizontul anului
2020 si care au o strns legtur cu
coninutul Strategiei 2020 adoptat de statele
membre.
Protejarea biodiversitii yi reconstrucia
ecologic reprezint garanii cu privire la
sntatea public si de aceea este necesar
adoptarea unor msuri extraordinare. PNL
pledeaz pentru pstrarea patrimoniului
genetic si determinarea modului n care
ecosistemele pot rspunde la modiIicrile
cauzate de schimbrile climatice si intervenia
uman. De asemenea, PSD si PDL opteaz
pentru pstrarea patrimoniului naional, dar si
pentru mbuntirea condiiilor de via n
Rezervaia BiosIerei Delta Dunrii. Mai mult,
protecia si reabilitarea litoralului romnesc al
PSD susinc nIiinavca unui
fond de solidaritate pentru
ape similar Fondului de
Mediu.

15

Mrii Negre, punerea n aplicare a Planului de
gospodrire integrat a zonei costiere si
susinerea proiectelor de modernizare a
grdinilor zoologice pentru ndeplinirea
standardelor de mediu reprezint puncte
importante n strategiile PSD si PDL.

Alt prioritate comun a celor trei programe
este reprezentat de creyterea gradului de
prelucrare a deyeurilor yi folosirea acestora
ca resurs energetic. Cele trei partide fac
front comun pentru prioritatea reducerii
impactului negativ al deseurilor (mai ales al
celor ne-biodegradabile), ce implic investiii
urgente n sisteme de colectare selectiv,
utilizarea de noi materiale pentru ambalare,
reciclabile, refolosibile sau biodegradabile,
reducerea volumului reziduurilor din
depozitele controlate prin noi tehnologii de
tratare, soluionarea problemei deseurilor la
nivel rural (conform strategiei PNL, doar 49%
din populaia Romniei beneIiciaz de servicii
de salubritate). PSD si propune cresterea
gradului de contractare pn la 90 din
gospodrii pn n anul 2015.
Un alt punct important este cel al promovrii
unei politici integrate a produselor yi
serviciilor. Elementele comune PSD-PNL-
PDL sunt reprezentate de ncurajarea
utilizrii ngrsmintelor naturale si reducerea
Iolosirii pesticidelor, ntrirea controlului n
domeniul utilizrii si trasabilitii
organismelor modificate genetic si
pesticidelor, implementarea Regulamentului
European privind nregistrarea, evaluarea si
autorizarea substanelor chimice periculoase
si ncurajarea unei agriculturi ecologice. n
plus, PNL si PDL propun Iinanarea
campaniilor de educare a cetenilor pentru
reducerea consumului, cuprinderea n
curricula scolar a disciplinelor legate de
protejarea mediului.

Formularea unei strategii unitare pentru
taxarea n domeniul mediului este de
asemenea un punct comun al celor trei
PDL susinc cupvindcvca n
cuvvicu!a co!av a
disciplinelor legate de
protejarea mediului.
16

programe, ele susinnd stabilirea unui sistem
de taxare referitoare la poluare.Strategia PSD
cuprinde un capitol referitor la capacitatea
instituional, coerent legislativ yi
descentralizare.
Sunt enunate o serie de propuneri, cum ar Ii :
x uniIicarea Grzii Naionale pentru
Mediu cu Agenia Naional pentru
Protecia Mediului n scopul
eIicientizrii sistemului n folosul
cetenilor si pentru diminuarea
cheltuielilor de operare; preluarea
treptat de ctre administraia public
local (consilii judeene) a unor
competene si responsabiliti n
domeniul proteciei mediului, pn la
transIerarea total a activitii
Iilialelor judeene ale ANPM si
GNPM;
x optimizarea procesului de
reglementare a activitilor economice
si sociale;
x elaborarea de standarde ocupaionale
si evaluarea competenelor
personalului care lucreaz n acest
domeniu conform Strategiei de la
Lisabona (strategie propus si de
PNL);
x unificarea sistemului de gestiune
inIormatic pentru tot sistemul de
mediu (Minister, ANPM, GNPM,
ANAR, Romsilva, INMH , ANAP,
etc.) n conIormitate cu legislaia
european.
PDL face de asemenea referire la capacitatea
instituional si propune preluarea treptat de
ctre administraia public local a unor
competene si responsabiliti n domeniul
proteciei mediului .
PNL si PDL Iac reIerire la
pregtireaeconomiei romneyti pentru
transpunerea Pachetului Energie si
Schimbri Climatice aprobat n anul 2008 si
prin care, domeniile energetic, transporturi,
agricultur si domeniul rezidenial vor crea
noi solicitri pentru reducerea consumurilor
dar si oportuniti pentru noi produse si
servicii.
Prin urmare, cele trei strategii de mediu
ale PSD, PNL si PDL, cuprind toate ramurile
acestui domeniu vast si propun soluii a cror
17

aplicare ar optimiza situaia mediului n
Romnia.
N LOC DE CONCLUZII
Dincolo de a Ii o mod trectoare, protecia
mediului este un subiect tratat cu Ioarte mult
seriozitate de ctre Iactorii decizionali de la
nivelul Uniunii Europene. n calitate de stat
membru al UE, Romnia este nevoit s
acorde importan proteciei mediului, gsind
soluii eIiciente la problemele de mediu.
Partidele politice parlamentare joac un rol
important n transIormarea mediului ntr-un
subiect cruia s i se acorde importana
cuvenit n Romnia. Ce cred, ce Iac si ce zic
partidele politice despre politicile de mediu,
reprezint indicatorii ai msurii n care acest
subiect este de interes att pentru politic ct si
pentru opinia public din ara noastr. Ne
putem ntreba ns ce anume motiveaz
partidele s gndeasc yi s aplice politici
de mediu n afar de directivele europene
obligatorii? Este mediul un subiect cu
adevrat important pe agenda politic a
partidelor parlamentare din Romnia? Sau
programele lor parlamentare sunt
inspirate din strategiile europene de profil?
n ce msur este electoratul atras sau
interesat de acest subiect, al politicilor de
mediu?

Iat cteva ntrebri la care merit s gsim
rspunsuri pentru a ne da seama de msura n
care ecologia este o Iorm cu sau Ira Iond n
Romnia secolului al XXI-lea.

Raportul Europuls i GEI are ca obiectiv
ridicarea acestor ntrebri n dezbaretea
public.

Chiar dac documentul reuete s surprind
din punc de vedere al declaraiilor i al
documentelor oficiale o situaie operativ care
d sperane, exist reprezentani ai Societii
Civile din Romnia care susin c realitatea
nu este nici pe departe aceasta.