P. 1
Georges Ohsawa Zen Macrobiotic

Georges Ohsawa Zen Macrobiotic

4.75

|Views: 18,482|Likes:
Published by hahanski
Cartea contine descrierea rezumata a modului de hranire si traire macrobiotic. Retete si indicatii pentru diverse boli.Descrierea succinta a filosofiei regimului si a traiului macrobiotic.
Cartea contine descrierea rezumata a modului de hranire si traire macrobiotic. Retete si indicatii pentru diverse boli.Descrierea succinta a filosofiei regimului si a traiului macrobiotic.

More info:

Published by: hahanski on Mar 17, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/21/2016

pdf

text

original

sau

Arta

tntlnerlrll

.' SI a

, .- "

t.onqevltatll ...

EDITURAdeVEST

,

CAPITOLUL IV

CU CREDINTA, NIMIC NU ESTE IMPOSIBIL

,

Toata filosofia Orientului se bazeaza pe cunoastersa alcatuirii Universului infinit - numit ~i lrnparatia Cerurilor, studiata ~j sub denumirile de Jainism, Budhism, Hinduism, Judaism, Cristianism, Islam, Taoism, Shintoism etc. Singurul tel al acestor religii este acela de a-l invata pe am sa dobandeasca, pentru el ~i prin el, fericirea, libertatea ~j sanatatea.

Principiul acestor religii este dialectic, paradoxal ~i dificil, dar eu l-am simplificat in asa rnasura, lncat el poate f inteles de toti ~i aplicat In toate circumstantele. Conceptia des pre lume ~i via~a, alcatuirea universului sunt transpuse In plan biologic. Toate religiile insists asupra irnportantei unei alirnentatli corecte. Una din cele mai stravechi culegeri de legi, cea a lui Manu, ne arata, ~i ea, calea de a cuceri fericirea ~i pacea. Religiile au, aproape toate, reguli stricte In domeniul alimentar .. Fara sa respectarn aceste reguli este imposibil sa ne dezvoltam judeeata suprema ~i, in consecinta, sa urmarn o religie. Acest lucru pare sa fie ignorat de teologii ~i elerul din Occident.

Tn Budhism, ~i in special in Budhismul Zen, regulile dietetice.suntsevere. Se publica la ora actuala in Occident numeroase lucrart despre Budhismul Zen ~i filosofia hindusa, dar nici una nu da explicatii complete asupra importantei si superioritatil acestui principiu . de baza, De aceea filosofia Vedantei, a Taoismului, a Budhismului etc. nu poate fj Inteleasa 'in Occident. De altfel, daca toate religlile si-au pierdut autoritatea, este din cauza ca au neglijat sau au ignorat aeeste idei fundamentale. $i de aceea pacea, libertatea, sanatatea ~i fericirea dispar treptat din lume.

Isus a spus (Matei, cap. XVII, verset 20 si 21): "Daca ati avea credinta doar cat un bob de mustar, ati spune acestui munte: <Muta-te de aici mai lncolol>. ~i el s-ar muta, nimic nu v-ar fi imposibil".

34

Daca ave~i credinta, nimic nu va este imp~sibil, .~i ~da~~ ceva vi se pare imposibil tnsearnna ~a nu. aveti ~I'~dl.nta mCI cat un bob de mustar. Crimele, razboalel~, ~ara.cla, rea-

inta "bolile incurabile" toate se datoreaza lipsei de creVOl , , '. t I

din~a. Fericirea !?i nen?rocire~ depln~ de c~mportamen u

nostru, care la randul lUI este dlctat ge ~udec~ta~ .

Care este raportul Tntre judecata §I credinta? C~ed~nJa e . decatorul. Judecata care schiopateaza este cea IIps.lta de ~redinta. Credinta este judecata T.n in~init, ~i nu a put~tl avea daca nu va este mereu prezenta In minte ord~ne.a rnalestuoasa a universului. Daca aveti incredere ~oar In In.~trument~le oamenilor, cum ar fi legile, puterea, stiinta, banii, droqurile, medicamentele, inseamna ca nu aveti inc~edere. d~ecat In ceea ce e relativ ~i nu in .infinit. orlce judecata ~ela~va estey tra.nzitorie ~i fara valoare. Inainte de t~ate, t:ebule ~a ne straduim

a lua Tn considerare ordinea etema a umversului, ~

A~ fi foarte ferieit daca ati putea u!iliza aceasta carte ca pe un pasaport spre fericir~,. chiar da.ca .numal pentru 10 :lle. Daca vref sa va slmtiti tartcit, liber ~I pi In de vigoare urr:;and aceste reguli vechi de cincizeci de secole, puteti lua legatura cu mine oricand ~i oriunde. Raspund la telefonul cu numele

"Credinta". .

In f~paratia Vietll, fiecare t~eb_uie. ~a Inveje totul s~ng~r ..

Pentru aceste cuncstinte nu exista nlCI ~:oala spec~ala, nll::1 universitate. Universul este scoala eterna. Nu exista da~scal cac: fiecare trebuie sa fnvete despre toate ~i de la toata lumea, zi ~i noapte, ~i mai al~s de la du~m~n~i cei ~ai puter-

nici ~i cruzi: fara lupta devenirn lenesi, slabi ~I prosti. . " .

Acest Indreptar pentru via\a va este ~al .n:ult d~cat suficient in marea scoala a vietti. N-am scns nlclod~ta 0 ca~e care sa raspunda la atatea Intre~b~ri, c~ toate cay am scns deja mai mult de 300 In japoneza. ~n Onent: .d~scalul pune lntrebari, dar nu raspunde niciodata, el tortitica astfel Jude-

cata elevilor sal. ~ ~ ~

. In marea scoala a fericirii !?i libertatii, sinqura i~~atatura

este practica, teoria nefiind decat un produs al gandlrll.

35

AR TREBUI sA AVETI LlBERTATE INFINITA

. .

Daca omul este superior animalelor, ar trebui sa stie s'a se ingrijeasca rnai bine ca orice animal. Un .orn care nu poate sa se vindeee 'l?i nu-si 'poategasipropria libertate, pro" pria sa fericire l?i dreptate, prin forte proprii, fara ajutorul ce" lorlalti sau al unor instrumente fabricate', este facut s,a fie ex" _ ploatat l?i devorat de altii, pentru ahrani viermii ~i rnicrobii. EI nu are nevoie sa rnearqa.Inintern dupa rnoarte, caci se afla

deja acolo. ,

Qriee om s-a nascut fericit. Daca nuests fericit, e numai din cauza lui. Insearnna ca a violat ~i continua sa violeze Ie" gile universului. Daca vreti sa traiii Q viata tericlta, interssanta, vesela l?i lunga, trebuie sava dezvoltati inteliqenta ~i judecata consurnand alimehte naturale, conform preceptelor tuturor oamenilor liberi, asa cum arata cartile sacre: Biblia, Canonul lmparafului Gelben, I-King, Teo-te, Baghavad Gita, Charak-Samita etc.

lata un alt test al fericirii: daca exista in aceasta lume 0 singura persoana sau un singur lucru pe care nu-I puteti iubi, nu Yeti fi niciodata fericiti si, daca nu sunteti fericitl, sunteti bolnavi, In corp l?i In spirit. Daca sunteti bolnavi, trebuie sa va vindecati voi-lns.va: daca asteptati ca altii sa va vindece, vindecarea va fi incompleta, caci va pierdeti independents ~i libertatea.

Fericirea !iii libertatea trebuie sa fie a voastra 100%. Sanatatea ~i fericirea venite de la altii va creeaza 0 obliqatie care, mai devreme sau mai tarziu, trebuie platita. Cei ee se rezurna la un sirnplu "multurnesc" sau ehiar la un "multumesc mult' sunt bolnavi ln spirit pana la ultima lor suflare, pentru ca viata lor este un lung sir de datorii.

In fapt nu putef da Inapoi tot ceea ce datorati In aceasta viata, pentru ca nu avef decat ceea ce datorati, dar va veti elibera daca raspanditi bucuria ~i rscunostinta in jurul vostru. Veti arata astfel ad eva rata voastra lnteleqere asupra ordinii universului ~i a [ustetli lui, Pamantul da 10 000 de boabe

36

\

dintr-unul singur, "unul pentru 10 000" este legea acestei lurni, iar mizerabilul care violeaza aceasta lege nu poate trai fericit, el se afla Inchis In aceasta Tnchisoare lnvlzibila nurnita 80ala, Mizerie, Diticultati.

TREBUIE sA FITI PROPRIUL VOSTRU MEDIC

Medicina rnacrobiotica va preqateste pentru 0 viata lungao Ea este extrem de sirnpla !iii economica Poate fi aplicata ortcand, oriunde !iii la orice varsta. Este mai deqraba educati'va, decat curativa, ~i se sprijina in intregime pe inteliqenta !?i pe vointa voastra. Prin macrobiotica, studiati calea ee duce la Satori, la realizarea de sine, la eliberare, acesta fiind un drum pe care trebuie sa"1 parcurqeti singuri.

Arta intineririi §ii a lonqevitatii este praqrnatica, adica bazata pe experienta ~i in special pe experienta personala, sau pe cea care va invit s-o dobandit', Pentru inceput, respectati Tntocmai, timp de numai zece zile regulile fundamentale ce se afla expuse In capitolul VI, dar, pentru a Ie Tntelege mai bine, este nevoie sa va vorbesc putin despre principiul Yin" Yang.

37

GAPITOLUL V

YIN $1 YANG

Lumea este dominate de doua forte antagoniste, dar complementare, pe care orientalii Ie numesc Yin si Yang. Acest lucrueste dificil de lnteles pentru occidentali, de. aceea, in aceasta lucrare, am simplificat teoria ~i va cer numai sa-m' urmati sfaturile, asa cum profesorulHerrigel le-a urrnat pe cele ale rnaestrului Awa4, Acest moddea ne alimenta nu . este la fel de dificil ca un post; puteti manca oricat coriti, daca masticati bine.

lata, deci, 0 privire rezurnatlva asupra teoriei Yin-Yang:

Conform filosofiei noastre,nimic nu exista In aceasta lume In afara fortelor Yin ~i Yang, torta centrituqa ~i forta cen:; tripeta. Forta centripeta este constrictoaresi produce sunetele, caldura, lumina; torta centrifuqa lnsearnna expansiune, ea este sursa de liniste, frig ~i obscuritate. Urrnatoarele fe-

nomene fizice sunt diferite rnanitestan ale acestor forte: .

FENOMENE FIZICE YIN YANG
Tendlnta Expansiune Coiltractie
Pozitie Exterior Interior
Structura Spatiu Timp
Directie Ascendenta Descendents
Guloare Violet RO$u
Temperatura FriQ Cald :
Greutate Usor Greu
Elemente Apa Foc
Atom Electron Proton
Elemente chimice Potasiu Sbdtu
Oxigen Hidrogen
Calciu, Azot . . Carbon, Magneziu
S,P,Si,Fe,Gu,Gu, As, Li, Hg, Ur
Mn,Zn,F,SrPb etc. 4 Vezi: Zen $i tragerea cu ercui, de HerrigeL

38.

DOMENIUL YIN YANG
BIOLOGIC
vrata Regnul veaetal Heqnul animal
Veaetale Salate Cereale
Sistem nervos Ortosimpatic Parasimpatic
Mi$care In ios In sus
Gust lute, acru, dulce Sarat, amar, alcalin
Vitamine C,B2,B12,Pp, B1, D,K,E,A
B6 Cateva cazuri In care Yin produce Yang ~i Yang produce Yin

YIN YANG
Tinut Rece Tropical
Anotimp . lama Vara
Sex" r· . Feminin Masculin . , Yang ~i Yin derlva unul din celalalt :

Tlnuturite reci, care sunt Yin, produc animale ~i vegetale Yang; ~i invers, .animalele si vegetalele care s-au nascut in regiuni Yang , deci calde, sunt Yin. In acelasi mod, ovulul produs de sexul feminin Yin este Yang, in timp cespermatozoidul, produs de sexul masculin Yang, este Yin.

Va intrebati,' de,sigur,; ce trebuie sa mancaf si, de assmenea, daca esie' bine sau nu sa fiti vegetarieni sau frutarisni. Lasarn declzia asta pentru mai tarziu, dar ganditiva totusi lei asta, inca' de pe acum. Numai reflectand veti lnteleqe si veti ajunqe la un rezultat. A reflecta insearnna a ~antari totul In acesti termeni, Yin ~i Yang, care sunt cheile Imparatiei Cerurilor. Pentru cei care cunosc energiile Yin ~i Yang stiind sa Ie eChilibreze, universul ~i vlata constituie cea mai mare scoala CEl poateexista. Pentru eel care nu cunosc

. ·acest principiu Yin-Yang, viata este un inferno

5 Ovulul este Yang si spermatozoidul este Yin. 39

TABELUL ALiMENTELOR

clasate in ordine rnerqand de la Yin V la Yang fj,

.r
CEREALE ,
V'VV' Germeni de cereale {I. Orez
V' Porumb Mei .
Secara Grau
Orz M Hrisca
Ovaz
LEGUME
V''i1'i1 Vinete varza verde
Tom ate A Papadie
Cartofi , , Salata verde
Ardei Fetica
Bob Andive
Fasole (cu exceptia fasolii azuki) Varza creata
Castraveti Naut
Soaranqhel Ridichi
Macri~_ Napi
Spanac ceaoa .,
Anghinarie Patrunjel
Dovlecei Hasmatuchi
l.astari de bambus {I.{I.Dovleac
Ciuperci Morcovi
V'V'Y' Mazare Salsif[
Sfecla . Fuki
Telina Brusture
Usturoi . Creson
Y' Varza rosie , Radacina de papaoie
Conopida Seminte de dovleac prajite
Varza alba AM Ainenjo
Linte 40

PE~TE
Y' Stridii Limba de mare
Palourde (scoici comestibile) Dorada
caracatlta Ton
Tipar 11 Somon
Crap Lanuustine
Moules (scoici comestibile) Creveti
Merlan Homar
Merluciu Hering
Raci Sardine 'r-
pastrav Sardele
$tiuca {I.{I. Caviar
l
CARNE
V'V' Melci Oaie
Broa!?te A Porum bel
Porc Potarniche
Vi tel Rata
Vita Curcan
Cal M Qua (fecundate)
lepure de casa 11M Fazan
lepure de camp
V' Pui
Puii, ootemicnite §i fazanii trebuie sa fie hraniti cu graunte.
PRODUSE LACTATE
VVV laurt Lapte
Branza de vaei Camambert
Smantana Cascaval
crerna de branza {I. Roquefort
Margarina 11{1. Branza de capra
Unt 41

FRUCTE
vvv Ananas Migdale
Papaya Arahide
Manoo Nuci
Grapefruit l.ubenita
Portocale <, Cirese
Banane Alunede padure
Smochine Masline verzi
Uimai Masline neqre ,.
V''V Pere A Capsunl
Struauri Dude
Piersici Castane -
Peoene aalben AA Mere
Prune uscate
DIVERSE
\l\l\l Miere Ulei de arahide
Zahar chimic Ulei de rnasline .
Zahar brun Ulei de floareasoarelui
Melasa Ulei de susan
Graslme Ulei de colza
Margarina A Ulei de eooma
'VV' Ulei de cocos ..
BAuTURI
VVV Cafea Rozmarin
Coca-cola Pelin
Ciocolata calda Ceai -bancha (ceai natural
iaponez)
Suc de fructe Malt ,
Bauturi dulci Cicoare
sarnoanle Kokkoh
Vin . Cafea Ohsawa (Yannoh)
'VV Bere Cafeade papadie
Ceai colorat Cafea de brusture
VV Ape minerale cazoase AA Ceai Mu
Ape minerale neacidulate Ceai Haru 42

Apa . Ceai Kohren (lotus) ,
Infuzii de plante: Tei Ceai Draqon
Menta Ceai Yana Yang
Cimbru AM Ginsenq
A Mu;;etel.
CONDIMENTE
VVV Ghimbir . Tarhon •
BOia lute A scorusoara
Curry, Marar
Piper Busuioc
.Boia dulce Hasmatuchi I
Lamaie Cimbru
V'V' Otet cirnbnsor
Mu,star , Rozmarin
cuisoare - , Sooonel - ,-
Vanilie Ceapa
V' Dafin AA Patrunjel
Anason . Salvie
Badian (anason stelat) Hrean
Carvi ' S'ofran
Chimen . ' Cicoare salbatica
. Nuqoara AM Gentiana
Arpaoic Safe marina nerafinata
Ceapa rosie Teate aceste alimente §i bauturi trebuie sa fie naturale; 'nu preparate industrial, nici tratate artificial. Atentie la alimentele contrafacute, precurn puii, curcanii, ratele hranite chimlc ~i ale carer oua sunt suspects. Este foarte dificil la

. ora actuala sa gasim apa, sare ~i chiar aer In starea lor originala, car, atunci cand organismul este In stare buna, de echilibru, putem rezista otravurilor pe care acestea Ie contin.

Alterna,tiva Yin-Yang variaza ~i In functie de anotimp si de climatul de oriqine. Ea poate fi mult mcdificata prin preparare culinara ~i primmodul cum rnancam, de unde importantagatitului ~i a tinutei la rnasa. Tn vechea Japonie, mesele

43

contau printre eeremaniile eelemaiimportante.fiind considerate creatore pentru via1a ~i gandire. Sa nu uitam importanta descoperirii focului, care a dlferentlat omul de animale.

lata un meniu pentru a saptarnana, printre multe altele:

Micul dejun Pranz Cina
crerna de orez Orez complet sau Chapati, supa ruseasca
paine, nituke de
marcovi, ridichi
orema de ovaz Ksshe, nituke de Macaroane de hrisca
cresson
Crerna de hri§ca Orez gomoko Supa cu faina de po-
rumb
Crerna de orez Orez camplet, Supa de zarzavaturi,
misoni, morcovi, paine Ohsawa
cectQa
Paine neaqra cu Orez camplet, Hri§ca
mise ;;i yannoh T enpura cu sos de -
soia
Crema de ovaz Orez prajit, nituke I'SUpa de dovleac, paine
de morcovi neaqra
Hrisca prajita, paine Orez complet
neaura, cafe a
Ohsawa Puteti folosi intotdeauna la masa gomasio ~i 50S de so-

ia.

Ceaiul verde natural eu sos de soia (syo-ban) este reeamandat 7nainte ~i dupa rnasa.

Ceaiul Mu este recomandat celor care vor sa se "yanghizeze" cat mai repede: el trebuie folosit In timpul mesei sau dupa-arniaza.

Soia, miso, tekka, crema de mise etc. trebuie sa inlocuiasca untul ~i branza.

44

CAPITOLUL VI

BucArA.RIA MACROBIOTICA.

SAU CELE ZECE MODURI DE·A NE ALiMENTA CONVENABIL

Exista zece moduride a manes ;;i a bea care va permit sa dobanditi 0 buna sanatate prin realizarea echilibrului YinYang. Oaf, chiar daca nu intelegeti teoria,. puteti alege unul din regimurile indicate In tabelul de mai jos, adevarate cal spre fericire, urmandu-l cu atentle. .

Nr. ce- Legu'- Supe Car- Sala- Oeser- Bauturi
regim reate me ne te turi
7 100%
6 90% 10%
5 80% 20%
4 70% 20% 10% Cat mai
3 60% 30% 10% putin
2 50% 30% 10% 10% posibil
1 40% 30% 10% 20%'
-1 30% 30% 10 % 20% 10%
-2 20% 30% 10'''10 25% 10% 5%
-3 10% 30% 10% 30% 15% 5% Puteti incepe doar prin a lnlocui carnea cu fructele §oi salata, devenind astfel vegetarian.

Daca, lnsa, nu ajungeti la starea pe care v-a doriti, Tncercatl regimul imediat superior. Regimul cu nu 7 este eel rnai ~~or de urmat; ultimul de jos este eel mal dificil de echilibrat lncercati deci regimul cel mal simplu, timp de 10 zile, res-

Peetand urmatoarals reguli: .

1. Nu consumati produse ale lndustriei alimentare, ca zahar, bauturi, alimente colorate chirnic, oua . nefecundate, conserve.

2. Gatiti conform principiilor macrobiotice.vadica In ulei

45

vegetal sau in apa. Sarati cu sare marina nerafinata §i nelrnboqatita. Folositi de preferinta recipiente din lut ars, pirex sau tonta emailata.

3. Pe masura ee conditia fizica §i psihica vi se amelioreaza ;;i intelegeti mai bine principiul Yin-Yang, puteti trece la regimuri situate mai jos pe tabel, dar cu mare prudenta, Regimurile situate mal sus de nr. 3 Ie puteti aplica oricand ~i oncat de mult timp, fara nici un pericol dar, daca nu va este mai bine (va puteti controla starea, din cand In cand, pe baza celor sapte conditii ale sanatatii date in capitolul Ill), revenif la regimul 7 timp de 0 septarnana sau doua §i chiar mai mult.

4. Nu consumati nici fructe, nici legume cultivate cu lngra§aminte chimice sau protejate cu insecticide.

5. Nu consumati alimente provenitedin regiuni indepartate de cele in care traiii (cu mici exceptii, totusi).

6. Nu consumati legume in afara sezonului lor normal.

7. Evitati pe cat posibil legumele cele mai Yin, ca tomatele, cartofii, vinetele.

8. Nu folositi condimente, nici ingrediente chimice, cu exceptia sarii naturale, a sosurilor macrobiotice §i a pastel de soia (miso) (vezi 20) pe care Ie gasiti la magazinele specializate.

9. Cafeaua este interzisa. Nu folcsiti ceaiul care contine coloranti caneerigenL Doar ceaiul natural de China ~i eel Japonez sunt permise.

10. Aproape toate alimentele provenind de la animale domestiee, ea untul, branza, laptele, carnea de pui, porc sau vita etc. au fost tratate cu prod use chimiee, in timp ee marea majoritate a animalelor salbatice, pasari, rnoluste, sunt Inca pure.

ALiMENTE RECOMANDABILE

Toate cerealele ca orezul complet, hrisca, graul, porumbul, orzul, meiul sunt excelente. Le putef consuma crude sau gatite cu sau fara apa, prajite, coapte la cuptor sau sub

46

forma de crerna, in orice cantitate, cu conditia sa Ie rnasticati bine.

puteti de asemenea consuma toate legumele de sezon (cu exceptia celor rnentionate mai sus) cum ar fi: morcovi, ceapa, dovleac, ridichi, varza, conopida, creson, salata verde. Printre plantele salbatice puteti consuma papadie, podbal, brusture, traista ciobanului, creson etc.

MASTICATIA

,

Trebuie masticate fiecare lrnbucatura de cel putin 50 de ori si, daca vreti sa asirnilati cat mai repede metoda maerobiotica, rnasticati de 100-150 de ori. "Trebuie sa mestecati bautura §i sa beti mancarea", spunea Gandhi. lrnbucatura cea mai delicioasa devine cu atat mai buna cu cat 0 masticati mai bine. Incercati cu 0 friptura la gratar~ prin masncatls, acesta I~i va pierde foarte repede gustul, caci numai alimentele cu adevarat bune ~i indispensabile se amelioreaza prin rnasticatie, In asa masura incat, daca va obisnuif sa masticati bine, nu vef mai putea renunta cat timp veti trai.

MAl PUTIN L1CHID

,

Este dificil sa ne oblsnuim sa bem mai putin, este mai greu decat sa ajungem sa rnancarn mai putin §i mai simplu. Corpul nostru este in mare parte compus din apa, dar cerealele fierte contin 60-70% apa, iar legumele intro 80-89%, astfel ca band In plus multe lichide, absorbim automat prea multa apa, care este Yin. Daca veti sa accelerati rezultatele c~rei macrobiotice, trebuie sa beti rna: putin, astfel incat sa unnali doar de 2 ori pe zi - femeile, ~i de 3 ori - barbatii.

Formula "beti cat vreti" nu este 0 buna recomandare iar auto~ul ei ignora' desigur 'minunea metabolismului renal $i in Special eel al glomerulelor lui Malpighi.

47

BucATARIA MACROBIOTICA

CAPITOLUL VII

Bucataria macrobiotica este deticioasa dar trebuie sa neo tacern singuri. Asta 0 sa ne ia ceva tirnp, caci pentru acest tip de bucatarie trebuie sa fim creatori, adrca sa lnvatarn arta de a combina Yin cu Yang. Din pacate in educatia modems capacitatea creatoare este neglijata, uneori chiar anihilata.

Viata este creatoare a trai insearnna a crea si nu putem trai far~ sa cream: zi de' zi, prin alirnentatie, noi ne tabricam sanqele care apoi ne hraneste organismul. Puterea noastra de adaptare se datoreaza acestei capacitatl creatoare ~i viata este expresia acestei capacitati, care depinde in mare m'asura de dozarea ~i prepararea elementelor Yin ~i Yang in alimentele ~i bauturile noastre.

La inceput, ne stiind nimic despre bucataria macrobiotica, mancarurile voastre vor fi mai putin gustoase, dar asta nu are importanta. Daca nu sunt atat de gustoase, veti manca mai putin, spre marele avantaj al stomacului ~i lntestinelor, care cu siquranta ca sunt mai mult sau mai putin obosite.

Oricum, rneritati de pe acum felicitarile mele. .

Studiind in acelasi timp practica si teoria, va yeti dezvolta judecata ~i, mai devreme sau mai tarziu, veti deveni expert in dozarea Yin-Yang a felurilor de rnancare, 0 arta de cea mai mare importanta pentru viata voastra.

ALiMENTE PRINCIPALE

Dupa parerea mea, lucrul cel mai ciudat in Occident este absen~a unor minime notiuni asupra principiilor aJimentare, acestea nefacand obiectul nici unor programe de studiu in ~coala. Odinioara aceste studii erau considerate de cea mai mare importanta §i,.la inceputurile istoriei noastre, principalele alimente erau chiar zeificate. Textele Upanlsad spun ca intelepiii, in cautarea lui Dumnezeu, credeau ca el este reprezentat pe parnant prin qrau si, tot in aceasta traditie, familiile brahmane ortodoxe din sudul Indiei inalta Inca ~i acum o ruqaciune orezului, inainte de a-l . consuma. Cred ca aceasta asimilare a graului cu Dumnezeu este conceptia cea mai irnportanta a omenirii. Ea a avut 0 influerita enorma, ca §i cea a descoperirii tocului. Ajungand insa in aceasta parte a lumii, mi-am dat seama ca aceste notiuni au fost complet pierdute.

Putem, desigur, sa traim mancand tot ceea ce este pe placul simturilor noastre ~i tot ce ne permite buzunarul, dar acest gen de alimentatie are intotdeauna limite, iar prima conseclnta este pierderea fericirii §i aparitia dificultatilor de tot felul, boli, crime, razboaie.

Facand distinctia intre alimentele principale si cele sec~ndare, popoarele din Orient au dus 0 viata libera §i fericita pana la venirea stralucitei civilizatii occidentale mai mult sau

, ,

mai putln violente, eu maslnariile ei stiintifice §i industriale.

• Eu am experimentat acest impact pe propria mea piele. In copilarie, acum cca 60 de ani, eram fericit, traind eu hrana §i bautunla traditionale. Spre sfarsitul copilanei civilizatia occidentala a patruns in familia mea §i a distrus-o. Am asistat la moartea celor doua surori, a rnarnei, la 30 de ani, §i a fratelui mai mic. Apoi a fost randul meu sa ma lmbolnavesc, din fericire Insa am fost nevoit sa renunt la alimentele §oi ba-

48

49

uturile straine si la orice medicamente, fiind prea == pent~u a mi Ie putea cumpara. La 16 ani eram pe moarte, caci continuam sa consum mari cantitati de zahar rafinat ~i bomboane.

La 18 ani, am descoperit medicina .ancestrala. care ~-a vindeeat eomplet. De atunei nu am mai fast bolnav decat 0 sinqura data, cand mi-am provocat cu b~na ~tiinta 0 boala i~,grozHoare ~i "lncurabila" nurnita In Afnca "ulee!'e tropl~ale . Faceam pe atunei cercetari la spitalul doctorului S~~welt:er .. Timp de 48 de ani n-am incetat sa propag a~easta Iglena ~I nu am vazut inca nici un bolnav care, respectand cu strictete regimul recomandat de mine, sa nu-si amelioreze. starea. Ce~i ee nu pot intelege filosofia si conceptia despre un.lv~rs ee sta la baza aeestei terapeutici nu pot, desigur, nu pot f vindecati.

lata 0 usta de alimente care trebuie sa constituie eel putin 60% din alimentatia voastra (3 din cele 10 moduri de a ne hrani, prezentate in capitolul precedent) ~i diferitele moduri

de a Ie prepara.

OREZ

1. Orez cornplet fiert ~ Spalam orezul cu apa rece, adauqarn 2-3 v?lu.m~ d~e ap~ ~i 0 priza de sare. Cand incep sa cloeoteasca, II la:am. s~ fiarba Incet, pe tlacara foarte mica, mai mult de 0 ora, pana ce, pe fundul cratitei este putin rumenit. pa~ea ac~a.sta este eea mai Yang, eea mai buna, fiind eea mal bogata In rrunerale ~i cea mai hranltoare De aceea, este deosebit de eficaee pentru persoanele ~i bolnavii eu predorninanta Yin. . ~

Daca folosim 0 cratita eu presiune, punem mal putina apa ?i nu lasam sa fiarba', de cand a I~e~put ~a cloc~te~sea, decat 20-25 min. Oprim apoi foeul ?I lasam sa stea Inca 10-

20 min.

2. Orez sakura

Adauqam la orez 5-10% 50S japonez (taman) ~i lasam sa

fiarba ca in re\eta de mai sus.

50

3. Orez azuki

Pregatim orezul ea la Reteta 1 ~i adauqam fasole azuki (fasole eu bob foarte rnic, rosu) fiarta partial, saram ~i lasam sa fiarba incet. Daca folosirn oala eu presiune, putem adauga fasolea cruda de la inceput.

Bun pentru rinichi, splina ~i pancreas,

4. Orez gomoko

Amestecam in orezul fiert 5-10% legume fierte (vezi cap, VIII).

5. Orez sahahan 1

Adaugam la orezul fiert legume preparate nituke (inabusite Tn sueul lor propriu), ea si la Reteta 4, sl prajim totul ln putin ulei vegetal.

6. Orez sahahan 2

Punem legumele nituke lntr-o tigaie, adauqarn orezul fiert ~i lasam sa se Inabuse impreuna. Sararn user.

7. Crochete de orez

Arnestecam legume nituke eu orezul fiert ~i adauqarn un pic de faina. Amestecarn eu foarte p~Aina apa, facem galu~te, Ie aplatizarn ~i Ie prajim In baie de ulei.

8. Galuste de erez

fnmuiem mana stanga lntr-o solutie de apa cu sare 5% luam doua linguri mad de orez fiert, presarn cu mana dreapta <::i Ie dam 0 forma triunghiulara. Presararn cu susan prajit. ';'

9. Galuste prajite

. ~acem galu~te ca in reteta de mai sus ~i Ie prajim In ulei

pana ce devin erocante. .

10. Galuste gomoko

Facem galu~te de orez amesteeat eu legume nituk».

11. Orez cu susan

Adaugam 10% susan prajit ~i un pic de sare la orezul pregatit ca in Reteta 1

, .

51

12. Galu~te cu susan . .. Adaugam 20% susan prajit ~i pu,ina sare la orezul fiert §I

facem galu~te.

13. GaJu~te de orez-azukl

Facem galu§te cu orezul preqatit ca In Re~eta 3.

14. Galuste cu alge nori (laptuca de mare)

[nfasuram galu§tele in alge nori prajite. Este un preparat

foarte practic pentru picnicuri.

15. Galu!}te cu alge tororo .

Tavalim galu~tele in alge tororo sau oboro pisate.

16. Orez cu prune sarate de trei ani (nu sunt aceleasi

cu prunele utnebosi; ~", ~ . v

Oaca punem 0 astfel de pruna In rnijlocul fiscarei galu§:e,

nu numai ca vor avea un gust mult mai bun, dar se vor pastra mult mai bine, chiar ~i vara.

16 b. Orez complet "kayu"

Fierbem orez in 5-7 pa~i de apa sl saram. ACe.asta mancare este excelenta pentru bolnavii fara pofta de mancare.

17. Orez rulat In alge nori (laptuca de mare)

Prajim user algele, Ie asezarn pe un platou, lntindem orez ln grosime de cca 2 cm. Asezam deasupra legume nituke §i rularn. Taiern apoi in felii de 3-4 cm §I servim.

18. Canapea gomoko . Asezam frumos, intr-o cutie !~ctan.gul~~a,v =. morcov~ inabu!?i~i, doua radacini de lotus. ta~ate fin ~I inabusite, doua oua batute ~i praiite in putin ulei §l creson tocat. Pe d~asu~ pra punem orezul fiert intr-un strat de cca 6 cm, presam ~I rasturnarn pe un platou. Taiem in felii.

19. Orez cu castane

Fierbem castane (decojite) in apa §! completarn fierberea cu orez. Oaca folosim oala cu presiune, arnestecarn de la

52

inceput castanele crude cu orezul §i fierbem impreuna. castanele sa fie cca 10-20% din orez.

20. Miso "zosui"

Preparam orez kayu (16 b) §i adaugam 0 lingurita de miso diluat (pasta de soia). Putem face aceasta §i cu orez fiert la cuptor peste care turnarn apa cu miso sau supa miso. Preparatul devine delicios daca ii adaugam 0 bucata de galeta de orez prajita.

21. Cuscus de orez

Fierbem orezul ca de obicei, adauqandu-i naut §i ceapa.

22 8. Crema de orez

Prajim orez pana cane devine roscat, apoi il rnacinarn.

Adaugam 3 pahare de apa la 4 linguri de faina de orez, lasam sa fiarba 25 de minute, adauqand inca apa necesara. Saram dupa gust.

22 b. Omedeto

Prajim 190 gr de orez, adauqarn 60 gr de azuki §i fierbem cu 12 pa~i apa timp de eea 0 ora. La oala cu presiune sunt suficiente 5-6 parti de apa. Este un excelent desert.

23. Supa de orez

Oesfacem faina de orez cu apa, fierbem, servim cu crutoane de paine ~i patrunjel tocat.

24. Galu!}te din faina de orez

Adaugam 0 priza de sare la faina de orez §i suficienta apa pentru a forma galu§te. Le prejim apoi in ulei.

HRI$cA

25. Kasa

Prajim user 0 ceasca de hri§ca lntr-o lingurita de ulei, adaugam doua cesti de apa ~i putlna sare. Se fierbe Tncet, la flacara mica. Servim cu legume nituke, cu crerna miso (20) etc.

53

26. Crochete

La ka§a adauqam morcovi rasi, ceapa etc., faina, putina

apa ~i sare. Arnestecarn totul, facem galu~te, pe care Ie prajim in ulei.

27. Ka~a prajita .

Arnestecarn ka§a tiarta cu putina taina, ceapa tocata, sare ~i apa. Frigem in ulei, turnand cate 0 lingura din aceasta pasta in tigaie.

28. Ka~a gratinata

Punem intr-un graten ka§a tiarta §oi 0 lasarn in cuptor pa-

na ce se rumeneste.

29. Hrisca kaki

Punem la fiert un volum de hrlsca in doua volume ~i jurnatate de apa ~i amestecarn pana ce fierbe. Servim cu sos de soia.

30. Crerna de hri~ca

Prajim doua linguri de faina de hrisca intr-plingurita de ulei, pana ce se rurneneste. Desfacem cu 1-2 cesti de apa, fierbem pana se Ingroa~a §oi saram dupa gust. Servim cu crutoane.

31. Hrlsca prajita (1)

Desfacem faina de hrisca intr-un volum si jurnatate de apa, fierbem pana se lnqroasa, adaugam putina sare §i prajim in baie de ulei.

32. Hrisca prajita (2)

La amestecul de mai sus adauqarn si 0 ceapa tocata,

inainte de a praji.

33. Hrisca gratinata

[nabusim in ulei ceapa, morcevi, conopida, Ie fierbem In putina apa §i saram. Punem totul Tntr-un graten, turnam un strat subtire de hri§ca ~i dam la cuptor.

34. Paste de hri~ca "tusi" sau "zaru"

Desfacem 500 gr faina de hrlsca cu putina apa, adauqarn un ou si sare. Framantarn acest aluat, ilTntindem in grosime de caliva milimetri, rularn ~i taiem in felii cat mai fine. Punem apa cu sare la clocotit §i fierbem aceste paste. Cand sunt gata, Ie ctatim cu apa rece. Nu aruncarn apa in care au fiert. Ea peate fi consumata ca atare sau se pet fierbe in ea legume. Este bogata in proteine pure.

35. Sos pentru hrisca, "mori"

rocarn 0 ceapa mica sl 0 inabusirn intr-o lingurita de ulei, adaugam doua cesti de apa, 12 cm alga kombu uscata (alge lungi recoltate la adanclrne de 20 m) ~i lasam sa fiarba jncet. Scoatem alga, adauqarn 0 lingurita de sare ~i 5 linguri de tamari ~i luarn de pe foc dupa primul clocot. Sosul trebuie sa alba gust usor sarat,

36. Hrlsca "kake"

Punem taitei de hrisca teucrv intr-o strecuratoare si turnam deasupra apa clocotita. Servim in boluri in care adaugam sos pentru hrisca.

37. Hrisca "tenpura" (vezi Reteta 69)

Incalzim taite: de hri§ca teucbi ~i servim in boluri. Adaugam crevetl sau legume tenpura §i turnarn deasupra sos pentru hrisca.

38. Hrisca "Kitune"

Incalzim taitei de hri§ca teucbl ~i ii servim In boluri. Peste ei punem fasole verde Inabu~ita, arpagic fiert etc. apoi acoperim cu sos pentru hrisoa.

~9. Hrisca "yaki"

lncalzim taitei de hri§ca teuchi ~i Ii servim In boluri. Inabu~im In ulei cepe mici, morcovi, varza etc., adauqam sos pentru hrisca, apoi un pic de faina desfacuta cu apa. Fierbem totul pana la consistenta dorita ~i apoi turnam acest amestec peste taitei.

55

40. Hrisca "ankake" ., .. y

Prajim taitei de hri~ca teuchi In putin ulel, II asezarn pe

un platou ~i acoperim cu legume ankake.

41. Hrlsca cu 50S mise ' .

Pregatim un sos miso (vezi 20) cu tahm (unt de susan),

pe care II turnarn peste taiteii de hrisca.

42. Hrisca gratinata . . v V •

lnabusirn In ulei ceapa, morCOVI, conopida etc. P~~g~tlm un sos alb ~i II arnestecarn cu legumele. ~u~em taitei de hri§ca tntr-un graten, turnam peste el sosul ~I dam la cuptor.

43. Paste din faina de grclu inteqrala

Le fierbem, Ie strecuram ~i clatirn cu apa rece. Toate acestea pot fi preqatite ca ~i pastele de hri§ca.

AL TE CEREALE

44. Mei

lnabusirn 0 ceases de mei In doua ling uri de ulei, adaugam putina sare ~i patru volume de apa. Ca.ndy clocoteste, facem focul mic si lasam sa fiarba incet, pana este de-a binelea moale. Servim cu crerna de miso, legume nituke sau miso. Meiul poate fi folosit ~i pentru a face crochete amestecate cu kes» sau ka§a prajit etc.

4S.Cu§cu§

Cuscusul, poate fi fiert In aburi s~u I~ a~a. Se _fierb~ 0 ceapa tocata pima devine moale, apoi adaugam _putln ~Iel ~I sare. Servim totul impreuna. Aceasta este 0 rsteta araba.

46. Bulgur . _ ~

Se prepara ca si ka§a, dupa metoda armeneasca. In loc de bu/gur se poate prepara din faina grosiera de grau, trecuta prin aburi ~i uscata.

47. Pasat de ovaz

Se prepara ca si cuscusul Nu folosim lapte.

56

48. Orez crud

consumati la micul dejun un pumn de orez crud ~i veti elimina toti parazitii din intestin, in special din duoden. Daca veti continua acest lucru timp de 5 zile, vef fi surprinsi sa vedeti ca elirnlnatl paraziti ~i prin nas sau prin gura. Nimic nu este mai eficace, dar trebuie sa mastlcaf fiecare trnbucatura de 100 de ori.

49. Seminte de dovleac "Hokkaido"

lncalzim bine sernlnte decorticate, Ie stropim cu putina apa sarata sau Ie prejirn in ulei ~i sare. Se pot consuma la desert, ca In China. Este un excelent remediu contra viermilor intestinali, in special contra teniei.

50. Gomasio - sare ~i susan

Prajim user sernintele de susan, Ie zdrobim pe jumatate, adaugam 10-20% sare prajita. ~i zdrobim in continuare. Consurnarn zilnic din acest amestec, pe paine, cu orez etc. EI trebuie pastrat intr-un recipient ermetic. Prepararea lui e delicata: semrntele de susan nu trebuie sa fie nici prea prajite, niei transformate In pulbere. A nu se pastra mai mult de 8 zile.

51. Umebosi

Sunt prune japoneze sarate ~i conservate timp de cel putin trei ani. Toate familiile japoneze traditionaliste i~i prepara aceste fructe In fiecare an. Se folosesc contra setei ~i a parazitilor intestinali.

57

CAPITOLUL VIII

ALiMENTE SECUNDARE NITUKE

In general, un nituke este un fel de rnancare din legume inabu~ite In ulei vegetal. EI trebuie gatit scazut; nici un alt fel de legume, gatite cu mai multa zeama, nu poate purta acest nume.

52. Nituke de morcovi

Taiern marunt, In lung, doi morcovi si Ii inabusim intr-o lingura de ulei. Adaugam boabe de susan prajite ~i sararn. Orice nituke trebuie sa fie putin sarat. E foarte bun In caz de cecitate nocturna.

53. Nituke de andive

Taiem andivele In doua ~i Ie Inabu~im In doua linguri de ulei. Adauqarn 0 ling'urita de sare, acoperim ~i fierbem pe foc mic, pan a se lnmoaie. Stropim cu putin 50S de soia.

54. "Kinpira"

Taiern radacin] de brusture si de morcovi, in proportie de trei la una. Inaousim radacinile de bardan pana se Inrnoaie blne, adauqarn rnorcovii §>i fierbem ln putina apa. Saram §>i adauqarn sos de soia. Se rscornanda in caz de anemie, oboseala. slabiciune, In boli de piele, conjunetivite.

55. Nituke de ceapa

Tocarn mai multe cepe si Ie lnabusim in ulei. Saram, adauqarn un pic de sos de soia. Bun pentru reumatism.

56. Nituke de creson (nasturei)

Taiern cresonul ln oucatl de 5 em, II lnabusirn in ulei, pe foe moale, adauqam sare. II putem condimenta cu un pic de tahin (unt de susan). Este excelent In caz de paralizii, anemie, scorbut.

58

57. Nituke de varza cu ceapa Se prepara latel ea precedentul.

58. Nituke de morcovi cu ceapa Se prepara la fel.

59. Nltuke de telina cu ceapa rosie Tnabu~im ceapa, adauqarn telina §>i sararn.

60. Nlslrne

Taiem In bucati mari morcovi sau radacini de brusture ori de lotus, ridichi aloe, tasols verde, "simikon", "yuba" (spuma de soia), adauqarn apa ~i lasarn sa fiarba pana se Inmoaie §>i scade. Saram si adauqarn sos de soia.

SUPE

61. Supa ruseasca

l.uarn un moreov, 3 cepe, a varza mica, 150 gr orez fiert, 4 linguri de ulei, sare. Taiem eeapa In patru, lnabusim In ulei, adauqam varza taiata in euburi de 3 em, apoi moreovii taiati felii subtiri §>i aeoperim cu apa. Fierbem la foe mic, mai mult timp. Daca amestecul se Ingroa~a prea tare, adauqarn apa §>i sararn.

62. .Jardiniera

Taiem in bucatele cat mai mici morcovi, arpagic, 0 conopida etc" pe care Ie inabusim in ulei. Adaugam apa si fierbem pana se lnmoaie totul. Saram dupa gust. Tijele verzi ale cepelor pot fi utilizate pentru nituke-uri.

63. Polenta (faina qrosiera de porumb)

Taiern in bucati mari napi, morcovi, ceapa etc., apoi InabU§im in ulei. Adaugam apa necesara pentru a acoperi complet legumele ~l Ie flerbem pana se lnmoaie. Separat,' rumenim 3 linguri de polenta in 3 linguri de ulei, arnestecarn cu apa pana obtinem 0 pasta tina, pe care a turnarn peste legUme §i fierbem In eontinuare pe foe mic. Sararn.

59

64. Supa de mei

Procedarn ca mai sus, folosind lnsa taina fina de mel.

65. Tocana de legume

lnabusim ln ulei napi, ceapa, morcovi, conopida, apoi Ie fierbem. Dupa aceea turnam faina rumen ita in ulei :;;i adaugam apa.

66. Supa de dovleac

l.uarn 0 jurnatate de kg de dovleac sau devleeel, 0 ceapa, ulei, sare, 4 linguri de faina. Tocarn ceapa ~i 0 lnabusim In ulei. Adaugam dovleaeul taiat cuburi, fierbem ln putina apa ~i saram. Mixam apoi rumenim faina In ulei, 0 turnam In supa ~i fierbem rnai departe. Servim cu crutoane, patrunjel etc. Aceasta supa e excelenta cu dovleac de Hekkaido.

67. Supa cu morcovi

Se prepara ca reteta precedenta.

PREPARATE DIVERSE

68. Gratin de legume

Fierbem legume ca pentru supa, Ie punem intr-o cratita ~i acoperim cu mamaliga sau sos bechamel de faina de mei, hri~ca etc. Coacem la euptor.

69. Tenpura

Taiern ln felii morcovi, arpagic etc., Ie cufundam intr-un aluat de clatite (faina desfacuta eu 1 sau 1,5 volume de apa), saram ~i Ie frlgem in ulei ca pe paneuri.

70. Supe diverse

Supele, cu creson, conopida, andive, radacini de brusture, radaclni de lotus, cu telina ~i multe alte legume, se prepara ca in Reteta 66.

71. Galuste de lotus

Radem radacini de lotus, arnestecarn aceeasi cantitate de ciuperci taiate felii ~i saram Adaugam taina pentru a Ie

60

lega ~j Ie frigem in ulei. Acest fel de rnancare este recomandat pentru astm, diabet, pouomietita, artrtta.

12. Galu!jte de lotus cu 50S besarnel

Turnam peste galu~tele din reteta precedenta un sos be§amel ~i presaram deasupra tetina rasa. Daca servim ;;.i legumele tenpurs (Reteta 69) In acest fel, savoarea lor este mult pusa in valoare. Pentru sos se peate folosi Iaina de mei, de hri~ca sau oricare alta.

73. Dovleac la cuptor

ralern un dovleae in bueati mari, presaram sare §oi II coacern la cuptor. Servim cu sos mise sau tamari. Recomandabil pentru diabet.

74. Davleac fiert cu mise

Taiern dovleacul in bucati mario Tocarn 0 ceapa ~i 0 inabu~im ln ulei. Adaugam bucatile de dovleac, apa ~i sare apoi lasarn sa fiarba pana se inrnoaie ~i, la sfarsit, adaugam miso.

75. Dov/eac fiert

Taiern dovleacul In bucaf marl. Tocarn ceapa, apoicont!nuam ca mal sus. Nu punem decat foarte putlna sare ~i fierbern pana se inmoale.

76. Radacina de lotus "ankake"

Taiern Tn cuburi 0 radacina de lotus, morcovi, ridichi albe etc., pe care Ie inabusim ln ulei. Adauqarn putina apa ~i fierbem pana se Inmoaie. Inqrosarn cu faina de arrowroot diluata In apa.

!7.Napi "ankake"

~ lnabuslm In ulei napi rotunzi, Tntregi, apoi fierbem In apa.

Sa~am ~i Ingro~am cu faina de arrowroot. Adaugam la starsit putin 50S de soia.

78. Fiertura de arrowroot (kuzu)

~ O~sfacem faina de arrow-root in apa, 0 linqura la 150 9 apa. lnqrosam pe foe mic, arnestecand mereu. Saram ~i

61

asezonam eu sos de soia. (Cand 0 persoana nu are pofta de rnancare dupa guturai sau gripa, 0 farfurie din aceasta tiertura va ameliora conditia bolnavului).

PATEURI

79. Pateu de dovleac (fara mere, pentru bolnavi)

t.uarn 500 9 de dovleae ~i ceapa. Tatem eepele Tn bucati mici ;.i Ie Inabusim Intr-o lingura de ulei. Adaugam dovleacul taiat telii ~i fierbem totul In putina apia. Saram ~i apoi rnixa, pana obtinem 0 crerna. Pentru aluatul pateul~i, des~ace~ ? ceases de taina In trei linguri de ulei. (Daca tolosim falna cornpleta, 0 dam prin sita, pastrand tarata din care putem face tenpure, erochete etc. Uleiul folosit poate fi jurnatate cel de susan). Adaugam putina sare, 0 lingurita de scortisoara, una de ccaja de portocala ~i arnestecarn totul cu .putina apa, pentru a forma un aluat moale pe care II tntindern in grosime de eca jumatate de centimetru, captusind cu el 0 forma. Peste aluat punem un strat de dovleac de 3 cm, deasupra caruia asezam mere talate in cuburi. Acoperim totul cu a doua jumatate a aluatului, incrustam margini.le cu furculita, d~senam un rnotiv frumos deasupra ~i-I ungem cu galbenui>. In centru, cu un cutit, decupam 0 cruce. Ceacem la cuptor.

80. Pateu de castane cu mere

FIerbem castane curatite, le. scurgem §i adauqarn scortisoara si coaja de portocala. Le transformarn lntr-o pasta §j procedarn In continuare ca pentru pateul de dovleac.

81. Pateu de Ogura (permis bolnavilor)

Umplem pateul din Reteta 79 cu fasole azuki, cu sau fara adaus de castane. Sararn user.

82. Pateu de orez

Este permis bolnavilor §i poate fi folosit ca fel principal.

Arnestecam orezul bine fiert cu nituke de legume, ad aug am putina faina, preqatim aluatul ca Tn Reteta 79 9i dam la cuptor.

62

83. Pateu de castane cu cartofI dulci

Contrar celui de mai sus, acest pateu nu este recomandat bolnavilor.Fierbem cartofii in apa, saram si adaugam castane fierte. Umplem pateul procedand ca in Reteta 79.

84. Pateu de prune uscate

Scoatem sarnburii ;.i fierbem prunele ln putina apa. Adaugam un pic de sare ~i scortisoara .. Procedarn ca In Reteta

79. .

85. Tarta cu legume

Inabusim in ulei morcovi, ceapa, conopida etc., apoi adaugam apa, ca sa fiarba. Captusim un platou cu aluat, ca pentru pateuri, ~i punem peste el legumele. Desfacem fElina prajita ln ulei cu zeama de la nituke ~i turnarn acest sos peste legume tn loc sa acoperim cu aluat. Coacem la cuptor.

86. Tarta cu ceapa ~i morcovi

[nabuslrn ceapa 9i morcovi ~r, cane sunt moi, arnestecarn cu un OU batut. Turnarn cornpozitia peste aluatul cu care am captu~it forma §i dam la cuptor.

87. Tarta cu mere

Captusirn 0 forma cu aluat, taiern trei mere In feni pe care Ie asezarn peste aluat ca petalele unei flori. Saram usor §i coacem la cuptor. Facem un sos cu arrow-root (kuzu) pe care II turnarn peste mere. Se poate folosi si agar-ag.ar sau gelatina.

88. "Kinton" cu mere ~i castane

Nu se recornanda bolnavilor. Se prepare din castana ~i mere in proportie de 3/1: Fierbem castanele In apa, punem 0 treime de-o parte. Adaugam merele taiate felli ~i lasam sa mai fiarba. Acoperim aluatul cu acest amestec, apoi adaugam restul de castane intregi.

63

RAVIOLI (GYOSA)

Facem un aluat din taina, sare ~i apa din care formam galu~te, putin mai rnari decat 0 nuca. Le turtirn usor §i Ie coacem la cuptor. Pot fi §-i prajite direct pe flacara. Se servesc la nituke. Pentru bolnavi, e bine sa Ie facem cu adaus de faina de hrisca sau mei care sunt foarte yang. Foarte eficace In atonia lntsstinala.

95. Puri

Facem chapati sub forma de galu§te mici §i Ie prajirn in bale de ulei. Ele se vor umfla mult. Le servim la nituke. In India se mananca Tn mod curent chapati din faina complete de grau.

89. Pirosiki (permise bolnavilor)

Pregatim un aluat §i II decuparn in rondele de eca 10 em diametru. Tocam lequrne (morcovi, ceapa, creson etc.) sl Ie Tnabu§im Tn ulei, Adaugam orez fieri, mai lasarn sa se Inabuse §i potrivim gustul. Formam mici galu§te, pe care Ie asezarn pe rondelele de. aluat Pliem In dcua aluatul si inchidem placimuta presand marginile cu furculita, Le prajim ln ulei. Putem schimba umplutura §i coace placintutele la cuptor. In acest .caz, Ie ungem cu galbenu§, pentru a Ie face mai apetisante. Asezate pe farfurioare, ele sunt foarte apreciate de copii.

90. Gyosa

Facern un aluat cu taina, apa §i putina sare, Tntindem un strat foarte subtlre §i 11 decupam in rondele de 6-9 em. Taiern legume In cubulete mici, Ie Tnabu§im §i Ie sararn user, adaugand §ii putina faj'na. lmpaturim acest amestec in aluat, formano cilindri, pe care il fierbem in apa. Servese cu 50S de soia, de miso etc.

91. Gyosa prajite

Procedam ca mai sus dar, dupa ee au prajirn, Ie frigem ln putin ulei, pana devin eroeante.

92. Gyosa prajite

Proeedarn ca mai sus, dar, dupa ce au fiert, Ie prajim In baie de ulei, ca pe cartofi.

93. Gyosa gratinate

Gyosa fripte sau prajite Ie asezarn intr-un vas si turnam peste ele crema de orez, de mei etc. Coacem la cuptor. Pentru ocazii festive, putem adauqa crevef sau carne alba de pasare. Pentru bolnavi facem crerna din faina de hrisca.

JINENJO (cartofi salbatici)

96. Jinenjo

Taiem cartoful In cuburi de cea 3cm, Ie saram ~i Ie prajim. Dupa aceea leinabusim CLi sos de soia, lntr-o cratita.

97. Jinenjo Hamburg

Radem un cartof §i llamestecarn cu ceapa tocata, sararn ~i prajim amesteeul intr-o tigaie cu mult ulei. Acoperim ~i lasam sa se tnabuse,

98. GaJu§te de jinjenjo

Preqatirn cartof ras cu ceapa ca mai sus, apoi luam cate o lingura din acest amestec ~j frigem in ulei.

99. Graten de jinenjo

Procedam ea mal sus, dar in loc sa frigem amestecul, 11 coacem la cuptor asezand ln tava cate 0 gramajoara.

100. Tororo

Radem un cartof jinenjo, II asezam pe un platou, adaugam alge nod prajite ~i servim cu sos de soia.

101. Supa cu tororo

Radem un cartof ~i 11 adauqarn la un consome de legume sau la supa miso.

CHAPATI

94. Chapati (recomandate bolnavilor ca hrana de baza, la fel §i persoanelor Yin)

64

65

NAuT

buri ridichi-daikon, morcovi, radacin' de brusture. lotus etc.

C~lelnabu~im in ulei. Le ad_augam ~p~i la ~o~bel~ de ~oi~ ~i ~ai fierbem totul Impreuna. La sfarsit, sararn ~I adaugam

50S de soia.

110. Supa Goziru

inmuiem 0 noapte boabele de soia, apoi Ie zdrobim. Pre-

gatim 0 supa din ceapa, m~r~o~i, rid~chi ~Ib~ et~. A~a_uga~ boabele de soia zdrobite ~I lasam sa mal fiarba, saram ~I, la sfar~it, adauqam 50S de soia.

102. Naut

Spa lam boabele de naut ~i Ie lasarn in apa calda, la inmuiat, peste noapte. Le fierbern, Ie potrivim cagust ~i Ie servim, fie cu zeama in cafe au fiert, fie Ie lasam sa fiarba pan a s-a evaporat tot lichiduL

103. Paneuri din naut

La nautul fiert, adaugam faina pentru a face 0 pasta, la neveie adaugimd pu1ina apa. l.uam cate o lingura din acest amestec §i II prajirn in ulei fierbinte.

104. Crochete din naut

Amestecarn faina eu naut fiert §i facem galu§te, pe care Ie turtim. Le facem pane §i Ie prajim in baie de ulei.

105. Gaiuljte de chana (fasole indiana)

Facem un aluat din faina de chana, Ii sararn, apoi incorporarn §i 0 ceapa tocata marunt. Luam cate a lir:lgura din aces! amestec §i 0 prajirn in baie de ulei. Se poate folosi §i pure de naut,

111. Fasole rosie (azuki I)

Fierbem fasolea pana e moale, sararn §i continuarn 5-0 fierbem, panS. cand zeama se inqrcasa. Daca avem galu$te din faina de orez, Ie fierbem lrnpreuna cu tasolea,

112. AzukiII

Fierbem fasolea ca mal sus, apoi 0 sararn §i 0 zdrobim.

113. Fasole

Orice fel de fasole boabe poate fi preqatita fiarta, dupa

care adauqam sare ~i puiin ulei.

114. Fasole verde

o lnabuslm in ulei, apoi adaugam apa ~i a lasam sa fiarba lncet. Adaugam sare §i sos de soia §i rnai fierbem pana ce scade ~i pastaile se zbarcesc.

FASOLE $1 SOIA

t 107. Soia eu mise

Prajim boabele de soia lntr-o cratita, pana ce plesnesc.

Adauqarn miso, diluat eu apa. Acoperim cratita si lasam sa fiarba incet, pana scade la jumatate, apoi descoperim §i lasam pana se evapora tot lichidul,

108, Soia fiarta

Fierbem boabele, pana se Inmoaie bine. Sararn si adaugam 50S de soia, apoi rnai tasam la fiert, pana se evapora tot lichiduL

in acelasi mod putem pregati fasolea neaqra.

109. Soia Gomoko

Fierbem boabele de soia pana se Inmoaie bine. Taiem in

PORUMB

115. Porumb

Taiem 0 ceapa §i a tnabustrn in ulei. Adauqarn boabele de la trei stiuleti de porumb §i trei volume de apa. Saram §ii lasam sa fiarba inabusit, amestecand din cand in cando La sfar§it adaugam 0 lingura de arrow-root diluat in pulina apa §i sos de soia. Servim eu crutoane.

66

67

116. Porumb prajit

Prajirn stiuleti tmerl de porumb sau Ii coacem la cuptor.

Adaugam sos de soia ~i mal lasarn sa se rumensasca un moment, apoi servim.

117. Porumb fiert

Fierbem porumbul in apa sarata ~i-I servim cu sos de soia.

118. Paneuri de porumb

Zdrobim boabe tinere de porumb, Ie fnmuiem In sos tenpura ~i apoi Ie frigem in ulei.

119. Goqosi de porumb

Framantam falna de porumb (rnalal) cu apa ~i facem galusts mid, pe care Ie fierbem, apoi Ie prajim rapid.

120. Crerna de rnalal

Saram putin faina de porumb ~i 0 trarnantarn cu apa fierbinte. Turnarn amestecul lntr-o supa limpede de legume sau supa miso. Amestecarn usor, pana se fierbe bine malaiu!

121. Crochete

Inmuiem malaiul, adauqarn sare ~i scortisoara, Facem crochete ~i Ie prajim in ulei.

122. Clatlte

Rumenim rnalaiul ln putin ulei, apoi aoauqarn apa, pentru a face 0 coca fina. Punem putin ulei intr-o tigaie ~i turnam un strat de coca. Prajim bine pe ambele parti si servim cu nituk».

AZUKI

123. Fidea Ogura

Fierbem fasolea azuki (fasole cu bob mic, rosu) pana se inrnoaie, apoi 0 saram. Dupa ce am strecurat-o, 0 amestecam cu fidea fiarta ~i incalzim totul intr-o cratita, apoi a tur-

68

nam lntr-o forma sa se raceasca. 0 rasturnam ~i taiem felii, carese po~ consuma ~i calde, In sezonul rece. Bun pentru rinichi, .splina ~i pancreas.

124. Radacini de lotus cu azuki

Preparam radacinile de lotus ca pentru nituke ~i adaugam fasoleaflarta. Apoi Ie fierbern Impreuna ~i sararn ..

SAI,.ATE (AEfIiIONOS)

125. Aemono

Prajim serninte de susan ~i Ie frecarn, pentru a obtine 0 crema. Fierbem In apa sarata arpagic, ceapa, ridichi albe, morcovi, varza, spanac, conopida, dovleac etc. Amestecarn totul cu susanul prelucrat. Nu aruncarn apa de la legume, 0 putem folosi la a supa.

126. Salata defructe §i legume

Tocarn varza ~i morcovi, Ie oparlrn, taiern 0 conopida ~i un mar In bucatele mlci, pe care de asemenea, Ie fierbem scurt, in apa sarata. Amestecarn aceste legume cu un sos facut din 4 lingurite de ulei, sare si un au. Servim pe 0 farfurie garnisita cu frunze de salata verde. Acest fel se consurna dupa carne.

DIVERSE

127. Varza umpluta

Acest fel de mancare provihe dintr-o regiune a Frantei, unde se cultiva hrisca. Separarn frunzele unei verze, una cate una,§i Ie spalam cu grija. Fierbem hrisca I~ doua volume de apa §i' 0 saram putin, Satem doua oua Intr-o cratita de fonta punem ulei, . asezarn 0 frunza de varza pe fund, peste ea uri strat de hrisca, un strat de oua, apoi iar 0 frunza, repetamterminand cu 0 frunza. Punem capacul ,~i lasam la cuptor tirnp de 0 ora §i jumatate. Rasfurnam pe un platou ~i servjm asezohat cu sos mise sau sos de soia etc.

69

128. Clatite de hrisca

Desfacem faina de hrisca in trei volume de apa, adaugam un ou §i amestecarn bine. varsarn acest aluat intr-o tigaie cu ulei lncinssi frigem pe ambere parti. Pot fi servite ca atare sau umplutecu castane, mere etc. ..

129. Budinca cu susan

Prajim semintele de susan ~i Ie zdrobim. Desfacem cu apa 3 linguri bune de arrow-root §i fierbem pana ce amestecui se inqroasa. Adaugam susanul ~i sararn usor. Varsarn totul intr-o forma ~i lasam sa se raceasca.

Aceasta prajitura poate fj facuta §i cu tahin (unt de susan). Servim cu sos de soia, miso etc.

. ALGE

130. Sio kombu (Kombu cu sare)

Spa lam in apa 0 alga kombu mare (lamina ria japonica) pastrand aceasta apa pentru fierbere, caci 'ea confine nurnsroase minerale. Taiem alga In bucati de cca 3 cm.i adauqam trei volume de apa §i 0 punem la fiert. Saram ~i continuam fierberea, pana se evapora tot lichidu1. Este un preparat excelent contra artritei, a hiper- sau hipotensiunii, a qusei, tumorilor, bolilor arterelor, venelor §i capilarelor, a ateroscierozei, a decalcifierii, In caz de hernie, hidorcel, hemoroizi.etc.

131. Kombu maki (Kombl,J rulat)

Luarn 0 alga kombu mal mica si, dupa spalare, 0 taiern In bucati de 12 cm lungime. Taiem rnorcovi, radacini de brusture si de lotus in felii la fel de lungi. Le 18gam pe toate cu ata veqetala ~i Ie fierbem in apa in care am spalat alga .. Fierberea dureaza ceva timp. La sfar§it, sararn §i adaugam 50S de soia.

132. Kombu prajit

Taiern 0 alga kombu, dupacs amspalat-o.vtn bucati patrate de 9 em, pe eare apoi Ie prajini in ulei ~i' Ie sararn. Acest preparat sste un excelentdesert.

70

133. Kombu inodat

Dupa spalare, taiern 0 alga kombu in tasli, lungi cat degetul eel mic. Innodarn fasiile §i Ie prajim in ulei,

134. Supa de kombu

uiam 0 alga de cca 2/30 em, pe care 0 punern la fiert intr-un litru de apa (pentru 5 persoane) ~i sararn, Putern adauga once fel de legume. Cand toate au fiert bine, adaugam sos de soia.

135. Matuba kombu (Kombufn lamele)

Taiem 0 alga in bucati de 12/2 em, dupa ce am spalat-o,

Lamelele obtinute Ie punem la prajit in ulei. .

136. Cap de somon cu kombu

Taiem capul unui somon §i II invelim intr-o alga kombu.

Fierbem bine, fara sa saram. Adaugam apoi sos de soia. Este un preparat foarte bun pentru eei care sutera de polio-· rnielita, paralizie §i toate bolile decalcifiante.

137. Aige iziki uscate ';

Punem la Tnmuiat 30 gr de algeiziki (cystophyl/um tusiforme) timp de cinei minute, apoi Ie taiern in bucat! mici. Taiem 60 gr de radacini de lotus ~i Ie prajirn In doua linguri de ulei. Adaugam algele ~i apa in ,care au fiert, sararn bine §i lasam sa fiarba, pana se evapora tot lichidul. Adaugam sos de soia §i ma,i'lasam putin sa fiarba.

138. Nituke de iziki .

Muiem in apa alge iziki,letaiemin bucati mid, apoi Ie prajim in doua lingurl de ulei. Adaugam putina apa ~i 50S de soia.

139. Aige iziki ~i branza de soia prajita

Prepararn alge iziki ea mai sus, dupa care adauqarn branza de soia, prajita §i taiata in bucatele mid. Fierbem to-

tul lmpre,un~, In putina apa ~i 50S de soia. '

140.-lziki ~i boa be de soia '

Preqatirn algele ca in Reteta 137, apoi adauqarn boabele de soia bine fierte si putin sos de soia.

71

141. Gomoko iziki

Taiern morcovi, radaclni de lotus ~i de brusture ln bucatele mici, la fel §i algele, dupa ce Ie-am lnmuiat. Prajim totul

in putin ulei.· .

142. Orez cu iziki

Adaugam la orezul fiert, alge iziki, preparate ca In retetele precedente.

142 bis. Alge "lzique''

Sunt algele cele mai Yang. t,e spalam Tn apa de mare, apoi Ie uscam la soare. Le fierbem mai multe ore, ln apa de mare sau In apa sarata 30%. La' sfarsit, adauqam 50S de soia.

LEGUME SALBATICE

Dispunem de cateva rnli de plante comestibile .salbatice, sub forma de frunze, radacin', muguri, flori, serninte etc., toate fiind produse de natura, fara intentii comerciale. Ele nusunt contaminate cu ingra§amintechimice sau insecticide. In natu- . ra nu exista otravuri, iar cand exista, pot fi neutralizate intotdeauna, prin preparare dupa metode macrobiotice. lata unele dintre aceste plante, pe care Ie puteti folosipentru a va vindeca: spanac salbatic, papadle, brusture, spanac porcesc, traista ciobanului. Toate sunt excelente ~i foarte eficace.

143. Frunze de papadie .

Spalarn bine frunzele ~i Ie taiern In bucatele mici, pe care.

Ie gatim sub forma de nituke. Saram ~iadaugam sos de so- .

ia. Este un bun preparat antiscorbutic. . .

144. Radacini de papadle

Spa lam foarte bine radacinile, farasa Ie cojim, ~i letaiem ln rondele. Le prajim Intr-o lingura deulef.sararnsl adaug'am sos de soia. Este un excelent aliment pentru cei care sutera de artnta, reumatism, pentru cardiaci ;.i eei atectati de poliorniellta.

72

144 bis. Radacini descaiete

Se prepara ca in reteta precedenta. Excelent pentru bolile sistemului nervos, paralizii, poliornielita, scleroza ln placi etc.

145. Spanac salbatlc (Aoza)

II prepararn sub forma de nituke, cu adaos de sos de

soia.

146. Fuki

tuarn 0 tulpina de fuk; si 0 fierbem mult timp, In putina apa ~i sos de soia. Putem, de alttel, prepara ~i frunzele, talate tasii, subforma de nituke. Acest preparat se pastreaza faarte rnult timp, ca toate nituke-urile, de altfel.

PREPARATE CU MISO

MISO esteo pasta veqetala, sarata, pe baza de cereale complexe ~i soia, foarte bogata in proteine vegetale, de aceea deosebit de recornandata vegetarienilor.

147. Sos de mise

Arnestecam 0 lingura plina de mise cu trei linguri de unt . de susan (tahin), adauqarn 0 ceases de apa ;.i fierbem. La sfar~it adauqarn coaiade portocala rasa. Folosim acest sos ianga orez.hrtsca, paste tamoase, legume etc.

148. erema de mise

Adaugati mai putina apa la amestecul din reteta prececenta. sau chiarde loc. Aceasta crema poate fi folosita ca mai sus sau pe paine, in locde unt si branza.

149. Pasta de mise

Arnestecarn 0 linqura de mise cu patru linquri de tahin ;.i adaugani putina coaja de portocala rasa. 0 folosim langa orez sau pe paine.

. 1.50. Supa mise (pentru 4 persoane)

o ceasca de ceapa tocata ~i una pana la trel cesti de rncSrcovi, 0 frunza de varza tocata §oi 0 lingura de. ulei de

.73

masline sau de susan. Inabusim ceapa Inulet,.apoi varza §i dupa aceea morcovii. t.asarn sa se Inmoaiebine. Adaugam patru ce~ti de apa §i putln miso. La srarsltmai adauqarn putina ceapa verde, tocata, sialqe nori prajite direct pe tlacara.

151. Morcovi !?i ceapa cu miso" .

250 gr de ceapa, 500 gr de morcovl, doua linguri de miso, 0 [urnatate lingurita de sare, 0 lingura de ulei Tocarn 2~3 " cepe §i Ie Tnabu§im In ulei. Adaugam restul de cepe, fara sa Ie mai taiern, §i rnorcovll taiati in cuburi. Flerbem totul in spa §i adauqam miso. .

152. Legume cu mise

Un morcov, 0 ceapa, patru frunze de varza, doualinquri de ulei, una de miso. Taiem ceapa in patru, o inabusim tn ulei §i adauqam varza. Mai tarzlu adauqam rnorcovli, taiati"

felii, doua cesti de apa, miso diluat sisare. "

153. Oden cu mise

Ceapa, rtdlchi albe, spanac salbatic, netaiat,§i morcovi taiati in bucati mari. Asezam totul pe'o" trunza de alga kombu, tntr-o cratita. Adaug"am apa §i flerbem GU putlna sareo Infigem arpaqic pe tije de bambus (5 pe 0 tija) §i Ie asezarn peste legume, adaugEmd misc. C~ cat va fierbe totul mai tncet, cu atat va fi mai gustos.

154. Galuste de hrisca cu mlso' (Dango)

. Facem gatu§te din hrisca §i Ie lierbem in apa. Leinfigem " cats 5 pe tije de bambus. Le acoperim cu crerna de mise sau

alta crerna §i le incalzirn. . "

, 15S. Ghiveci cu mise "

. Fierbem in apa morcovi, ceapa, conopida, ridichi, andive, telina etc. §i Ie servim cu crema de miso.

156. Tekka 1

tuam 30 gr de radacina de lotus, 30-40 gr de radacina de brusture, 30 gr de morcovi, 5 gr de ghimbir, 90 gr de utei

" 7.4

de susan, 150 gr de misoTaiem legumele §i prajim radaci· nile" de" brusture In 60 gr de ulei. Adaugam morcovii §i fierbern, apoi ghimblru(!?i miso, pana seaca. Aceasta reteta este

bum'! penrrutoate maladiile Yin. '

157. Tekka 2

Luarn 60 qr de radacina lotus, 15 gr de radacina de bruSture, 1t) gr de rnorcovi §i 5 ·gr de radacin, de papadie. " " Tocam totul $i prajirnIn 60 gr ulei Tntai brusturele, apoi rnorcovii §-i fierbern apoi cu gh1mbir, mise §i 60 gr de ulei. Acest preparat sbun Irnpotrivatusei, astrnului §i tuberculozei.

" PRE-PRATE CU SHOYUSAU TAMARJ

" Sosul macrobiotic shoyu sau temeti, este perfect natural ~i se da In consum numai dupa 0 perioada de maturare de 3 ani, sprs deosebire desosul shoyu din comert, care e preparat chimic in 24 de are.

"'

158. "Orez sakura "

Flerbemorezul inapa cu 5% 50S de soia. Este excelent,

159. Sos de ceapa cu. tahln "

Tocam 0 ceapa.: 0 Inabusirn In putin ulei, adauqarn 0 ceascade apasis Iinguri de unt de susan (tahin). Ameste-

cam bine, saram cu 50S de soia !?i lasam sa flarba. . .

160: Sos cu susan

. Prajim 40 gr de boabe de. susan, Ie zdrobim ~i Ie prega· tlm,ca 50S pentru legume pe orez, pe paine etc.

161. Supa clara cu 50S de soia . ~ ."

Toca"m 0 jumatate de ceapa, 0 inabustin Intr-o ling~rita " de ulei,adaugam doua cesti de apa §i punem la fiert. Our:>a aceea, adauqam sos de soia.

162. Ositasi

" Fierbem in apa creson; spanac, salata verde, varza sau Oriee alt fel de lequrne-frunze siservirn cu 50S de soia.

75

163. Crema de ovaz

Prajim usor 4 linguri de' pas at de ovaz intr-o lingura de ulei. Adaugam 50S de soia, sare siapacat este necesar.

164. Supa cu pasat de ovaz

La preparatul precedent adauqarn patruniel tocat, creson sau orice alta leguma frunze. Putem prepara in acest 'fel supe eu faina de orez, de qrau, de hri§ca sau cu kokkoh.

165. Sos Bechamel (sos alb) cu sos desola .

Desfaeem 0 lingura de faina intr-o llnqura de ulei,' adaugam apa ~i fierbem. Adauqarn apoi sos de sota.

166. Maioneza cu 50S de soia

Turnarn, putin cats putin, ulei intr-un ow batut, sarat In prealabil. Adaugam apa fierbinte, patrunjel tocat ~i sos de soia. Servim cu oriee fel de leguma sau pe~te.

167. Sos lionez

lnabusirn 0 ceapa tocata in putin ulei, adauqam yin alb ~i doua-trei linguri de sos bechamel. Acest sos este foarte bun langa peste la gril.·

SAUTURI

168. Decoct de orez

Prajim orezul pana se rurneneste. Adauqam zeee volume de apa ~i-I punem la fiert. Saram user. Orezul astfel fiert poate fi folosit ca fel principaliar decoctul se foloseste ca bautura, simplu sau amestecat cu cea; verde prajit in prealabil

.169. Decoct de grau

Prajim user graul ca sa se rurneneasca punn, apoi adauqam apa, 150 gr la 0 lingura de boabe. Servim rece, In timpul verii.

170. Cafea de papadte

Spalarn ~i uscarn radacini de papadie pe care Ie taiem In bucateie ~i Ie rumenim in ulei, intr-o tigaie, apoi Ie rnaclnarn. Fierbem 10 minute aceasta pulbere, In proport,ie de 0 lingu-

76

rila la 0 ceases de apa. Strecuram ~i servim. Persoanele care prefers gustul amar pot adauqa cicoare. Aceasta cafea e foarte buna la boli cardiace sau ale sisternului nerves.

171. Cafea Ohsawa (Yannoh)

Trei linguri de orez, 2 linguri de grau, 2 de ezul«, 0 lingura naut, una de cicoare. Le rumenim pe fieeare separat, Ie amestecam apoi ~i Ie prajirn in putin ulei. Dupa racire, macinam fin. Folosim acest praf fin in proportie de 0 linqura la 1/2 I apa. Servim dupa 10 minute de clocotire. Este indicat In special pentru studenti, pentru munca inteiectuala, In caz de ccnstipatie ~i dureri de cap cronice.

172. Kokkoh

Este un amestec de tainuri de orez praiit, qrau-bio, pasat de ovaz, soia §i boabe de susan. Este mai usor de curnparat de gata. Fierbem timp de 10 minute o Jlnqura din acest amestec in 1/4 apa, diluand apoi dupa dorinta. Este un Intocuitor de lapte de mama. Se recornanda bolnavilor fara apetit.

173. Decoct de podbal

Fierbem 300 gr frunze de podbal in 150 gr apa. Sararn §i bem dimineata, pe stomacul gol. Este un excelent vermifug. Frunzele de podbal uscate se pot pastra ani intregi.

174. Menta

Tratarn frunzele de menta ca in reteta precedenta. Obtinem 0 excelenta bautura racoritoare pentru sezonul cald. Totusi, nu este bine sa abuzam, fiind 0 bautura foarte Yin.

175. Tei

Fierbem florile de tei. Bautura este recomandata in caz de insomnie Yang.

176. Ceai Mu sau Miou

Fierbem un pliculet din acest ceai Intr-un litru de apa, timp de 10-20 minute. Aceasta bautura poate fi consumata In fie care zi de catre bolnavii Yin. In acest eaz, lichidul tre-

77

buie redus la 0 treime si se va consuma doar timp de doua zile. Poate fi reincalzit. Este bautura cea mai Yang; confine faimosul ginseng ~i 15 alte plante medicinale.

177. Ceai verde natural (Bancha)

Prajim frunzulitele cateva minute (trebuie ca ele sa fi ramas trei ani pe crenqute, de aici ~i denumirea de .Ceai de trei ani" . n.t.). Adaugam apa ~j fierbem 10 minute.

177 bis. Bancha-ginseng

La ceaiul bancha prajit se adauqa cateva bucatele de radacina de ginseng. Se poate adauqa §i putin ghimbir. Fierbern 10-15 minute. Nu folosim niciodata recipiente de fier sau aluminiu. Este un excelent tonic general. A nu se utiliza prea mult timp §i prea frecvent.

178. Syo-Ban (ceai verde, natural, cu sos de soia) Punem tamari pe fundul unei cesti (cam 1/10 din lnaltimea cestii) §i adauqam ceaiul preparat ca mai sus. Este 0 excelenta bautura contra oboselii, pentru rani §i pentru dureri de inima; buna pentru purificarea sanqelui, astenie, gonoree, sifilis, netrita, reumatisme, dureri de stomac (arsuri, ulcere, indigestii).

179.CeaiYang-Yang

Acest ceai nu trebuie consumat decat de catre persoane foarte Yin (produsul sxista in Japonia, dar, folosirea lui fiind mai delicata, nu se importa in Europa).

180. Ceai dragon

Acest ceai este recomandat pentru persoane foarte Yin, . suferinde de grtlturi matinale, varna, leucoree etc. Specific pentru boli de femei (produsul exists in Japonia, dar, folosirea ILiI filnd .rnal delicata, nu se irnporta in Europa).

" ......

1S'1.Ceai Haru

Este excelent la gust ~i foarte bun in caz de congestii ce. '. r.ebr.ale~.

7".',

78

182. Ceai Kohren

Aceasta bautura, facuta din radacini de lotus, este foarte bun a contra tusei convulsive, a astmului 91 tuberculozei. E bine de utilizat in proportie de 0 linqurita la 0 ceasca de apa calda ~i se bea de trei ori pe zi, excluzand oriee alt lichid.

183. Kuzu (arrow-root)

lata 0 excelenta bautura pentru toti, foarte buna §i contra diareei ~i a racelii Desfacem 0 lingurita de arrow-root in putina apa, apoi turnam in 1/4 I apa Se fierbe pana la transparentao Adaugam apoi un pic de tamari. E foarte bun pentru maladiile intestinale, i'ndeosebi pentru tuberculoza intestinala.

184. Ceai de lotus renkon

Zdrobim 0 radikina de lotus cruda.. de 6 cm lungime, pentru a extrage sucul, adaugam 10% ghimbir, putina sare !?i fierbem sub forma de decoct.

184 bis. Ceai kakon

Bun pentru gripa ~i toate bolile pulmonare (produsul exista in Japonia dar, folosirea lui fiind mai delicate, nu se imports in Europa).

185. Supa sau sue de azuki

Fierbem ezuki in proportie de 0 linqura la 2 I apa ~i reducern apa la jumatate prin fierbere. Acest decoct este foarte bun pentru rinichi. Putem pune aici §i 0 priza de sare, cand boabele sunt deja complet moi !?i fac spurna. in mod obisnuit fierberea ne ia 4 ore, dar numai jurnatate de era daca adaugam cativa centimetri de alga kombu. A se folosi in caz de nefrita ~i diabet.

186. Bautura de ridiehi nr. 1

Fierbem doua linguri de ridiche neaqra, rasa in % I de apa. Adaugam doue linguri de sos de soia ~i 0 Ijnguri~a de ghimbir ras. Bem aceasta bautura fierbinte In pat, daca suntern raciti. Ea ne face sa transpirarn ~i febra va scadea imediat. Putem lnlocul ridichea neaqra cu napi (ridichi vinete) .

79

187. Bautura de ridichi nr. 2

Radem ridiche neaqra §i 0 stoarcem ca sa obtinern sucuI. Adauqarn doua volume de apa, cu putina sare §i 0 fierbern cateva minute. Consumam 0 data pe zi. Ridichea neagra poate f lnlocuita cu napi. Nu se foloseste mai mult de trei zile. Este foarte recornandata in caz de picioare umflate.

188. Ceai Saba

Este apa In care au fiert pastele de hri§ca, cu putina sare si sos de soia.

189. Sue de prune umebosi

Fierbem 0 pruna intr-un litru de apa, apoi strecurarn.

Adauqarn inca un litru de apa, pentru a face 0 bautura raceritaare pe care a putem bea rece.

190. bis. ume-svo-ban

Prajirn ceai de trei ani, adauqarn .apa §i 0 pruna umebosi, lasand sa fiarba 10-15 minute. Inainte de a bea, adauqarn putin tamari. Un excelent depurativ.

191. Ume-Sya-Kuzu

Luarn 0 pruna umebosi, 0 linguri\a de kuzu, trei linqurlte de sos de soia, una de ghimbir §i trei sferturi de litru de apa. Zdrobim pruna intr-un sfert de litru de apa §i diluam kuzu. Adauqarn ghimbirul §i restul de apa, apoi Ie fierbem pana se ingroa§a, iar la sfarsit punem putin sos de soia. Este foarte bun la raceli, la guturai.

192 a. Crerna speciala de orez

Prejim orezul §i II fierbem timp de 0 ora-dona In patru volume de apa, apoi II strecurarn. Este un excelent tonic de luat dirnineata, in caz de boala, §i dupa-arniaza, in caz de oboseala Este 0 buna baza de realimentare dupa post.

192 b. Crizantema

1. Decoct: 10 gr de frunze proaspete la 0 ceasca de apa. t.asarn sa fiarba un sfert de ora. E foarte re-

80

comandabil pentru copii care au viermi intestinali. Se toloseste 0 data pe luna.

2. Prajita: Prajirn In baie de ulei de susan 10-20 gr de frunze §i putina faina, la fel ca §i legumele. Bun pentru combaterea tuturor viermilor intestinali, mai ales a viermilor rotunzi, si In cazuri de anunnaza.

192 c. Pelin (yamogui)

Decoct din 10 gr de frunze proaspete cu 0 ceasca de apa, redusa la 2/3 lasand sa fiarba 15 min. Este 0 bautura zilnica. Buna la orice fel de viermi (0 data pe luna "dimineata", pe stomacul gol), pentru inima, stomac §i in caz de tulbu~ari menstruale.

192 d. Miso praiit

Prajim 100 gr de miso In 30 gr de u lei de susan. Cansumam a doza de 1-2 linqurite pe zi. Bun pentru tuberculoza, bof de inirna, diabet, pohomietita §i astm.

81

CAPITOLUL IX

PREPARATE SPECIALE

CARNEA

Nici 0 hrana de origine animala nu este recornandata de Budhism, dar mai ales de Zen, care este un gen evoluat al acestei religii. Budhismul nici nu poate fi conceput fara tirana macrobiotica, dar, cum occidentalii nu sunt obisnuit' cu rnacrobiotica pura ~i unii nici nu sunt prea lnteresatl sa atinqa niveluri de tnalta spiritualitate (lmparaua Cerurilor), se poate consuma carne din cand In cand, lnsa din ce in ce mai putin, pana la eliberarea complete de aceasta dorinta. Preparatele speciale pe care vi le recomand sunt dozate in asa fel, incat sa realizeze un bun echilibru, neutralizand excesul de Yang ~i de Yin, acesta din urrna fiind cel mai daunator. in plus, aceste ali mente nu sunt contaminate cu diverse produse chimice sau insecticide.

Macrobiotica nu este un vegetarianism sentimental sl, daca ea evita produsele cu hernoqlobina, 0 face din motive de igiena !iii pentru a ne dezvolta la maximum facultatile cerebrale. Carnea este ideala pentru animalele carnivore: glandele lor secreta un anumit fel de horrnoni, ele nefiind obisnuite sa gandeasca, cl actioneaza dupa instinct. Centrul lor cerebral, judecata lor nu sunt dezvoltate ca la om, in consecinta ele sunt exploatate de catre acesta !iii ucise pentru a fi consumate. Acesta este si motivul pentru ce cei care consurna cantitati marl de carne sunt exploatati ~i chiar ucisi de al\ii, ba chiar, uneori, se ucid singuri. In afara furnicilor, nu cred ca exista un alt animal care sa-~i mobilizeze fratii §i copiii pentru a distruge 0 alta specie de animale, asa cum face omul, care, din acest punct de vedere, este lrational si manitesta 0 judecata interioara animalelor. Totl cei ce consums alimente cu continut de hemoglobina depind de ani-

82

male, care au capacitate de judecata interioara, mai simpla decat a ncastra, denurnita "reflexe conditionate". Pavlov n-a avut dreptate cand a considerat ~i omul un fel de rnasina bazata pe reflexe conditionate deoarece omul are cel putin !iiase niveluri diferite de judecata: senzoriala, sentimentala, intelectuala, sociata, ideolcqica §i suprema. In virtutea celei de-a cincea capacitati de judecata, omul se sinudde dupa ce !iii-a ucis sotia care I-a lnselat !iii, in virtutea celei de-a sasea, el II poate ierta pe cel mai Inrait criminal. Caci rnincinosii, asasinii ~i la~ii nu trebuie nici pedepsltl, nici blamati, dimpotriva trebuie sa Ii se demonstreze ca sunt niste nefericiti, din cauza proastei alimentatii sau a atimentatiei parintik» lor §i deci trebuie reeducafi. Educatia prof'esionala (rnecanica) transtorma oamenii In roboti, rnai degraba decat in .frestii qanditoare" In Orient, la scoala prirnara, copiii sunt invatati sa gandeasca ~i sa se descurce singuri, dar aceasta educatie rarnane fara rezultat daca ei au creierul insuficient dezvoltat ~i sunt ea niste mici animale.

Unii cauta toata viata bani, putere, onoruri cu orice pret.

Ei nu se satura ntciodata. Ca §i crocodilii, au capul mic §i talci puternice, adica au creierul mai putin dezvoltat decat gura ~i maxilarele. Sunt oameni de actiune §i mai putin lnclinati spre gandire. in regiunile unde exista numeroase persoane cu astfel de caracteristici, unde se consurna multa carne ~i clima este calda (Yang), domina legea lui Lynch. Aceasta lege insa ar putea fi uitata, daca oarnenii ar manca rna: putina carne. Daca aceasta conditie nu este lndeplinita, educatia scolara nu poate schimba prea rnulte. lar daca Gandhi n-ar fi renuntat la oriee alirnentatie anirnala in timpul ~ederii sale in Anglia, el ar fi devenit un revolutionar plin de cruzime.

Aii inteles, cred, ca nu doar forma capului este cea care ne determine conduita, ci :;>i compozitla alimentelor. De aceea, ne putem controla comportamentul prin alimentatie. Putern fi proprii nostri stapani, sau niste sclavi cu judecata de animal. 0 persoana foarte Yin poate sa ajunga la crirna da-

83

ca se hraneste cu prea multe alimente Yin. Ea poate fi chiar mai cruda decat un asasin Yang.

Nu trebuie tnsa sa ne temem neconditionat de alimentele de origine animala, cacl totul depinde de cantitatlle consumate: cantitatea transtorma calitatea. Cantitatea este cea care primeaza, ceea ce este agreabil devine dezaqreabil. daca se depaseste rnasura: ceea ce dorim din tot sufletul poate deveni respinqator prin exces. Aici se poate vedea foarte bine superioritatea dialecticii asupra logicii formale. Orientalii lnteleq foarte bine ca acelasi rezultat poate fi obtinut prin doi factori opusi §i ca rezultate contrarii pot fi produse de cantltati diferite ale aceluiasi factor.

Daca Yeti cunoaste principiile bucatariel macrobiotice ~i dialectica sa, puteti yiniza sau neutraliza excesul de Yang din hrana, evitand astfel dornlnatia unui mod de gandire inferior (crud, violent, criminal sau aservit) asupra celui superior.

PREPARATE CU PE$TE

193. Koi-Koku (crap cu cereals)

t.uarn un crap, de trei ori cantitatea de radacina de brusture, 3 linguri de mise si una de ulei. Scoatem cu grija partite amare ale crapului, dar nici un solz, ~i II taiern in felii de 2 cm grosime. Inabusirn in ulei radacinile de brusture, rupte in bucatt, punem deasupra crapul ~i acoperim cu frunze de ceai folosite, cusute lntr-un saculet, ~i cu destula apa, pentru a acoperi totul. t.asarn sa fiarba lncet, 3 ore, iar daca apa seade prea mult, mai adauqam. Cand solzii s-au lnrnuiat scoatem ceaiul si stropim cu mise diluat. Mai fierbem putin, pana scade complet. Reteta foarte buna pentru toate startle febrile, inflarnatii §i pentru mamele care nu au destul lapte. Ele trebuie sa consume aceasta rnancare timp de 5 zile. Se mai recornanda la otite, cancer, artrite, reumatism, tuberculoza.

194. Dorada rosie (Tai)

Ct.:ratam de solzi §i spa lam pestele, apoi II presararn cu sare. II dam prin faina, apoi II praiirn in ulei, la foe potrivit.

84

Cand pe~tele este bine rumenit, II asezam pe un platou, turnarn peste el 50S (vezi Reteta 195) !?i servim.

195. Sos

Tocarn 0 ceapa, 0 varza mica, conopida, morcovi.

Arnestecam toate legumele ~i Ie saram. Le punem la fiert cu puti~a apa ~i Ie lasam p€ma sunt aproape mol. [nqrosam apoi sosul cu arrow-root (kuzu) diluat cu apa. Acest sos se poate folosi !?i la hri!?ca, la paste, la fidea prajita etc.

196. Pampano (sau Cavalla)

Curatim un peste, II sararn, II dam prin faina si ll prajirn ca §i in reteta 194. Servim cu crerna miso.

197. Peste mic

Curatarn bine pesti mici, de cea 6 em, merlan, pastravi etc. Ii saram si Ii dam prin faina. Ii frigem in ulei ~i Ii servim cu 50S de soia. Aceasta rnancare se recornanda la toate bolile Yin.

198. Stridii prajite

Indepartam tot lichidul de la stridii !?i Ie sararn, Ie dam prin faina, apoi prin ou batut !?i pesmet. Le frigem In ulei.

199. Dorada pane

Taiern 0 dorada in bucati mari, Ie sararn, le dam prin faina ~i au batut, apoi prin pesmet. Le frigem in ulei. Servim cu sots de creson, de varza, morcovi etc.

Macroul, sardinele ~i alti pesti se pot prepara In acelasi fel. Putem servi !?i cu ghimbir ras.

200. Scoici S1. Jacques

Scoatem carnea din cochilie ~i 0 spalam. 0 taiern In bucati mici ~i 0 gatim sate cu morcovi, ceapa etc. Rea~ezam preparatul In cochilii ~i turnam peste el un sos Bechamel. Dam la cuptor. Bolnavii pot consuma doar legumele, fara carne.

85

201. Paneuri de creveti (Tenpura)

Curatirn crevetii ~i ii sararn, apoi ii cufundam intr-un aluat moale de clatite ~i prajirn cate 0 lingura din acest amestec. Aluatul se face din 0 parte faina ~i doua de apa, fara sa arnestecam prea mult. Daca avem faina de orez, adaugam cam 0 cincirne. Arnestecarn in aceasta pasta ~i un ou batut. Pentru sos preqatim 0 supa limpede de kombu cu bonito uscat. Saram ~i adauqarn sos de soia. Asezarn crevetii pe hartie absorbanta, sa lndepartam excesul de qrasime. Garnisim platoul cu ridichi albe ~i patrunjel verde. Servim sosul in boluri, pentru fiecare persoana.

202. Paneuri de dorada

Tatem pestele In fileuri ~i procedam ca mai sus.

203. Paneuri de calamar

Indepartarn pielea de pe un calamar ~i iI taiern in bucati de 3-6 cm. Procedarn ca mai sus. Aceste paneuri pot fi combinate cu paneuri de fasole verde, creson, patrunjel, telina,

morcovi etc. -

204. Paneuri combinate

La aluatul preparat ca in reteta 201, adaugamcepe mici, bucaV de cafamar, de caracatita, morcovi, toate taiate in bucati mid. Frigem apoi in ulei cate 0 lingura din acest amestec.

205. Qua ochiuri

Infierbantarn uleiul ~i spargem in el un ou, pe care II lasam sa se prajeasca doar pe jumatate.

206. Dorada cruda 1 (Sasimi)

Tatem 0 dorada in bucati mici. Le asezarn pe un platou, cu ridichi ~i morcovi felii. Servim in boluri rnici, cu un sos preparat din ridichi rase ~i tamari.

207. Ton crud (Sasimi)

lndepartarn pielea ~i partile sanqerande de la un ton. II taiem in felii subtiri. Servim ca in reteta precsdenta

86

208. Dorada cruda 2 (Arai)

Taiern fileuri fine, pe care Ie sararn ~i Ie scurgem de apa lntr-o slta. Dupa 20 de minute, lasarn sa curqa incet apa peste fileuri. Cane s-au lntarit, Ie asezarn pe un pat de ridichi tocate, morcovi etc. Servim cu 50S de soia §ii ghimbirras,

209. Crap crud (Arai)

Se prepara la fel ca ~i in Reteta 208.

210. Supa de tipari

Pregatim 0 supa de miso ~i Ii adauqarn cateva cepe mici.

Spa lam tiparii §ii apoi Ii introducem in supa clocotita.

211. Yanagawa

Despi~am tiparii in doua, dar fara sa separarn eele doua jumatati. lnabuslm In ulei radacinl de brusture taiate rnic, peste ele asezarn tiparli, cu taietura in sus, ~i furnam deasupra un ou batut. Stropim cu sos de soia ~i lasarn sa fiarba lnabusit. Cand servim, trebuie sa avem grija ca pe~tele sa nu se sfarme.

212. Dorada sa rata, prajita sau coapta la cuptor Curatirn de solzi 0 aorede, pe care apoi 0 presararn cu sare. 0 coacem la cuptor sau 0 frigem pe flacara aragazului. Acest peste se poate praji minunat §ii la frigare, dar, in acest caz, e bine sa invelim arlpioarele ~i coada in staniol. Oaca 0 facem la cuptor, 0 ungem in prealabil cu ulel. Pentru servit, 0 taiern in bucati marl.

213. Pampano prajit ~i sarat

Curatam un peste §ii II sararn, apoi II prajrn pe flacara araqazulul. Servim cu sos de soia, La fel se pot prepara rnaeroul, stiuca, sardine, barbun etc.

214. Ton

Taiern un ton in bucat' mari, pe care Ie coacem la cuptor. Cand sunt aproape gata, Ie cutundam intr-un amestec egal de apa §ii sos de soia apoi Ie introducem din nou in

87

cuptor. Le asezarn pe un platou, peste care turnarn restul de sos ingro~at cu arrow-root (kuzu).

215. Tocana de dorada

lnabuslrn in ulei buca~i mari de morcovi, ceapa, varza, conopida, adaugam apa ~i Ie fierbem. Taiern pe~tele in bucati mici, Ie prajim in ulei, adauqam legumele ~i Ie fierbem Tmpreuna. Facem apoi 0 pasta din paine, faina rumenita in ulei ~i 0 turnarn in cratita cu peste si legume. Conopida, care se starama repede, poate fi tiarta separat ~i adaugata la urma.

216. Nituke de dorada

Curatarn 0 dorada ~i 0 taiern in felii, inclusiv capul, apoi 0 fierbem intr-un amestec in par1;i egale de apa cu sos de soia.

217. Consome de dorada

Preqatim 0 supa cu arrow-root §ii bonito uscat: cane apa fierbe, adaugam trei linguri de fulgi de bonito. Fierbem amestecul, apoi il strecuram. Taiern pestels in bueati miei §ii il fierbem rapid. De asemenea, fierbem cateva minute arpagie taiat felii ~i cativa biscuiti crocanti (vezi Reteta 233). Turnarn zeama de la aceste fierturi in supa initiala. Ingredientele Ie asezam Tn boluri mici si turnarn deasupra supa, dupa ee am sarat-o. Tn fiecare bol punem 0 bucata de coaja de portocala §ii il acoperim. In acelasi mod se poate prepara consorne de pui, de rata, de creveti sau de peste.

218. Supa de scoici

Taiern 0 ceapa §ii 0 lnabusim in ulei. Adaugam scoicile, bine spalate, ~i putin yin alb, diluat eu apa. l.asarn sa fiarba incet. Saram doar atunei cand se desehid eochiliile.

219. Seoiei "palurde" eu mise

Seoatem carnea din cochilii. (Oaca se deschid greu, Ie punem in apa clocotita). lnabusirn 0 ceapa, adauqam miso diluat ~j arnestecam bine. in fieeare eoehilie punem putin din acest 50S ~i earnea seoieii. Aeoperim ~i Ie punem pe foe, cateva minute.

88

220. Nituke de ealamar

Scoatem catamarul din cochilie ~i II taiern bucati mici. II Inabu~im in ulei, impreuna eu napi §ii morcovi. Sararn ~i adaugam 50S de soia.

221. Sushi

Taiern un ton in felii subtiri, Prepararn 0 ornleta, pe care o taiern in felii de acelea§ii dimensiuni ca §ii pe§itele. Scoatem carnea din cateva scoici ~i 0 fierbem in sos de soia. Fierbem orez, la care adauqarn suc de portocale §ii II lasam sa se raceasca. tuarn cate 0 lingura de orez §ii formam din el rulouri, in palma mainii stanqi . Pe fiecare rulou asezarn cate a bucata din ingredientele de mai sus si, cu degetul, Ie infundarn in orez. Servim cu sos de soia, in care am pus ghimbir ras.

222. Hako sushi

Preqafim orezul ca mai sus. Talern felii subfirl de peste. Talern fin radacina de lotus §ii morcovi, pe care le inabu§iim in ulei. Facem 0 papara, din cateva oua lntr-o forma, asezarn pestele, ouale §ii legumele. Acoperim totul cu un strat de orez. Rasturnam pe un platou ~i taiem felii, pe care le servim cu sos de soia.

DESERTURI

223. Karinto .

Facem un aJuat user, din doua cesti de faina, doua linguri de susan, 0 lingurita de praf de scortisoara §ii apa. Intindem aluatul, II taiern in ta~ii §ii Ie coacem pana ce devin crocante. Putem da aluatului §ii alte forme, putem Tnnoda fa~iile sau putem trece una din extrernltati printr-o taietura tacuta la cealalta extremitate.

224. Karinto eli rnalal

Se prepara ca ~i preeedenta, doar ca avem in parti egale faina de grau ~i de porumb,

225. Karinto cu hri§ca

Aceea~i reteta, dar cu taina de hrisca Este 0 excelenta gustare pentru bolnavi.

89

226. Karinto cu mei

Amsstecam mei ;;i faina in parti egale. Adaugam alune sau nuci, taiate in bucatele rnici, ;;i coaja de portocala rasa. Frarnantarn cu apa, Formam din acest aluat bastonase de 10 cm, pe care Ie taiern in felii fine Tnainte de a Ie frige. Putem utiliza faina de grau, de orez, de porumb etc. ~j putem adauqa mici cantitati de arahide, stafide etc.

227. Paine Ohsawa

Patru parti faina de grau, doua de porumb, doua de castane, doua de hri§ca. Adaugam putin ulei ;;i cateva stafide, apoi framantarn totul cu apa Coacem intr-o forma, unsa cu ulei, ~i deasupra ungem cu ou. Pentru bolnavi nu punem nici stafide, nici nuci. Feliile de paine pot fi prajite in ulei. Aceasta paine nu contine drojdie, deci nu este usoara, dar este excelenta daca e bine rnasticata.

228. Prajitura cu mere

Taiern merele felii, presararn putina sare ~i Ie fierbem, pe foc, mic in sucul propriu. Preqatim un aluat cu care captuslm o tava ~i deasupra punem pireul de mere. Pentru crusta, vezi capitolul pateuri.

229. Mere la cuptor 1 .

Scoatem mijlocul rnarului, cu grija, sa nu-I gaurim pana la fund. Umplem cu unt de susan (tahin) ;;1 putina sare, apoi coacem la cuptor.

230. Mere la cuptor 2

Pregatim un aluat de tarta ~i ilintindem in strat subtire. Taiem careuri, suficient de rnari, ca sa cuprinda rnarul Preqatim merele ca in reteta precedents ;;i Ie invellrn In aluat. lnainte de a Ie da la cuptor, ·Ie ungem cu galbenu~. Restul de aluat poate fi taiat in fa~ii pentru decor. Daca merele sunt prea mari, Ie putem tala in sferturi, dar e preferabil sa folosim mere Intregi.

231. Placintete cu mere

Preqatim un aluat, pe care II taiem In ronde Ie de cca 10 ern diametru. Asezarn pe ele 0 llnqurita de cornpot ;;i Ie pliem

90

in doua. Apasarn marginile cu furcullta, ca sa se Iipeasca. Le coacem la cuptor.

232. Prajitura cu stafide

Intindem un aluat in strat subtire, taiern rondele de 6 cm diametru. Asezarn cateva statide 9i procedam ca mai sus. Ungem cu galbenu9, Tnainte de a Ie da la cuptor. Putem inlocui stafidele cu arahide. Variante:

1. Rulam fa~ii de aluat in jurul unor bastonase de lemn, de grosimea degetului mic. Le frigem in ulei. l.asam sa se raceasca, apoi seoatem bastonasul In locul lui, introducem compot de fructe, pure de castane, pure de dovleac etc.

2. Decupam aluatul in fasii de 4/12 em. Tnvelim cu ele conuri de lemn, de 6 cm la baze 9i ascutite la vart, Le dam la euptor. Seoatem lemnul 9i umplem eu compot, pure de castane, de dovleac etc.

233. Craquelin (saratele/biscuiti)

Framantarn faina de qrau, de ovaz sau de porumb cu putin utei, sare ~i apa. Intindem aluatul 9i II taiern In patrate cu latura de 5 em. Le lnteparn eu furculita 9i Ie eoacem la cuptor. Pentru a obtine biscuiti, lasam aluatul putin mai gros 91 Ii dam gust eu scortisoara sau ghimbir.

234. Halva

o ceases de gris, doua linguri de stafide, doua linqurite de praf de scortisoara 9i un mar. Rumenim grisul in 4 linguri de ulei. Adaugam stafidele §i marul talat bucatele. Turnarn In acest amestec patru volume de apa, 0 lingurita de sare si fierbem la foe mic. Cand amestecul s-a lnqrosat adauqarn scortisoara. Umezim 0 forma cu putina apa ~i turnam amestecul. Cand s-a racit, rasturnam pe 0 tava ~i taiern In bucati. Putem alterna acest amestec cu castane, pure de castane sau de dovleac.

235. Grisul

Grisul poate fi folosit 91 ea hrana de baza, daca este din boa be de orz rumenite in putin ulei. EI trebuie sa provina din cereale complete.

91

236. Sanviciuri

Putem face sanviciuri cu diferite nituke, cu crerna de dovleac, cu nuci, cu compot de mere etc. Pentru bolnavi, cea mai buna este painea Ohsawa fara stafide, coapta la cuptor §oi apoi taiata infelii subtiri. Pentru sanviciuri putem folosi, de asemenea, chapati, ctante etc.

237. Canapele

intindem diferite preparate pe bucatele patrate de paine, pe care Ie dam la cuptor, pentru cateva minute.

92

CAPITOLULX

SUGESTII PENTRU CATEVA BOll

Dupa ee ati studiat principiul Yin-Yang, ati putut alege unul din cele 10 moduri de a va alimenta, pentru a va intan sanatatea ~i a atinge fericirea. Regimul 7 este eel mai user de adoptat ~i cel mai eficace. Daca doriti sa-: urmati, nu mai aveti nimic de adaugat la el. Dupa ce starea sanatatii' vi s-a arneliorat, puteti consuma once aliment, orice bi3utura prezentate in capitolul despre bucataria macrobiotica. Daca insa doriti sa grabiti procesul de vindecare, in paralel cu regimul 7, alegeti dintre urmatoarsle sugestii pe cea care se potriveste cel mai bine cazului dv.

Febra: Arrow-root (183); ume-syo-kuzu (191); supa de orez (22); crema de orez cornpleta (22 a). Ca remedii externe: cataplasme cu clorotila, cu pasta de fasole (240), de soia (248) sau de crap (293, 249).

tnttemetii. remedii externe: cornpresa cu arbi (239), cu tohu (240), cu clorotila (250) sau crap (193, 249).

Diaree sau dizenterie: kuzu (183); ume-Syo-Kuzu (191).

Remedii externe: cataplasme cu ghimbir (238) sau radacina de roou-parnantului (247); bai de sezut cu ghimbir (245).

Raceata (guturat): kuzu (183), ume-syo-kuzu (191), crerna de orez (78,157,181,186,192).

Tuse, inclusiv tusea convulsive: ceai kohren (182) sau de lotus (184). Remedii externe: cataplasrna cu ghimbir

(238), cu arbi(71 , 157, 184 bis, 231). .

Umtleturl: supa de ridichi (187), supa de azuki (185).

Eczeme sau rani: urrnaf strict regimul 7 ~i beti cat mai punn posibil (178,238,241,256,260, 54,235,239).

Paralizii: Procedati ca mai sus. Nituke-urile de creson

93

(56), de papacie ~i de scaiete sunt foarte eficace (136, 170, 71,143, 144, 144 bis).

Anemie $i sisbiciune genera/a: Acelasl regim ca mai sus, cu tekka (156). Cat mai putine lichide (176,178,179,192 a, 172,56,177 bis).

Paraziti intestinali $; disenterie amibiana: decoct de podbal (173); un pumn de orez crud la micul dejun, luat pe stomacul gol ~i masticat de cel putin 100 de ori fiecare imbucatura. Urmati foarte strict regimul 7 cu gomasio (50), prune umebosi (51)', un pumn de serninte de dovleac (49) recomandate In special contra teniei (192 b, 192 c).

Dupa cum se stie, exista un foarte mare nurnar de boli al carer diagnostic este greu de stabilit, chiar ~i pentru medicii cu cabinete bine utilate. In realitate, fiecare boala se manitesta printr-unul din simptomele de mai sus, iar daca aplicati regimul macrobiotic, in special regimurile 5 ~i 6, va puteti trata singuri, urmand ~i recomandarile de mai jos, pentru tratamentul extern.

238. Compress cu ghimbir

Coasem intr-un saculet de panza un sfert de radacina de ghimbir ras (sau 0 Iinguri1a pllna cu P!af de ghimbir) ~i frarnantarn saculetul in 2-4 I apa calda. Inmuiem un servet in acest lichid, care trebuie sa fie cat mai cald, §i iI aplicarn pe partea bolnava. Acoperim cu un alt servet, ca sa nu se raceases. Schirnbam compresa de 3-4 ori, timp de 15 min.

239. Cataplasma cu arbi (ignama rotunda)

Arbi este un cuvant indian care se traduce prin stato-imo in japoneza ~i igname ronde in tranceza. Zdrobim 0 astfel de leguma cruda cu grija §i adauqarn, in aceea~i cantitate, faina de grau. Daca amestecul este prea lichid, adauqam ~i 10% ghimbir crud. Intindem aceasta pasta pe 0 hartie sau nylon in grosime de 1,5-2 em. Aplicarn pe partea bolnava, acoperim cu nylon §oi cu un prosop ~i 0 pastram asa mai multe ore. Aceasta cateplasma trebuie folosita dupa compresele cu

94

ghimbir, de 4-5 ori pe zi. (Se poate inlocui cu cataplasma de hri§ca. Vezi Heteta 259 - n.t.)

240. Cataplasrna cu tohu

in pasta de soia ([ohu) adaugarn 10% faina ~i aplicarn aceasta pasta direct pe partea inflarnata. Ea va reveni repede la normal, febra ~i durerile vor disparea §oi ele. Nu se recornanda a se folosi la varicela sau rujsola.

241. Susan §i ghimbir

Amestecand 0 lingura de ulei de susan ~i una de suc de ghimbir, vom obtine un excelent remediu contra durerilor de cap, a matretei, a caderii parului. 0 picatura in ureche calrneaza toate lnflamatille urechii interne. Foarte bun pentru reumatism ~i eczeme (dupa compresa de ghimbir).

242. Ulei de susan

Flltram uleiul de susan printr-o bucata de panza :-;;i punem cate 0 picatura in fiecare ochi, inainte de culcare. Uneori poate fi putin dureros dar este un excelent remediu contra afectiunilor oculare Acest ulei este excelent !iii pentru intretinerea parulul, pentru prevenirea calvitiei ~i a lncaruntirii.

243. Baie de sezut 1, baie de clorofila

Fierbem 2-3 purnni de frunze uscate de ridiche alba japoneza in 4 !itri de apa, cu un pumn de sare. Ne acoperirn bine §oi din cand in cand, adaugam decoct fierbinte de tuie. Dupa aceasta baie de sezut, de 15-20 minute lnainte de culcare, luarn ~i 0 ceases de ceai verde cu 50S' de soia. Este un tratament. excelent pentru toate afectiunile genitale feminine.

244. Baie de sezut 2

La fel ca precedentadar Inlocuirn tuia cu sare.

245. Baie de sezut cu ghimbir .

lntr-un sacutet de panza, coasem 1/2 kg ghimbir zdrobit §i ll fierbem in opt litri de apa. Este excelent in caz de dezinterie. Daca starea bolnavului nu este foarte rea, se poate reduce cantitateade ghimbir la jurnatate. [nmuiern un

95

prosop in acest lichid ~i-I aplicarn pe abdomen. 246. Compresa cu sare

[ncalzim eea 1 kg de sare, pe care 0 punem tntr-un saculet de panza, pe care II aplicarn pe partea bolnava sau pe burta, in caz de dureri ~i diaree.

247. Compress cu radacina de rodu-parnantutut (konophallus konjak)

Fierbem cca 1 kg de radacinl ~i Ie aplicarn sub forma de comprese pe partea bolnava.

248. Cataplasma cu soia (Tohu)

Inmuiem peste noapte 0 ceases de soia in 5 volume de apa. Le zdrobim ~i adaugam pulina faina. Aplicam aceasta pasta pe frunte, cand avem tebra, sau pe orice parte inrlarnata a corpului. A nu se folosi la varicela sau rujeola.

249. Cataplasrna cu crap

Taiern capul unui crap de aproape 1 kg ~i recoltarn sangele, pe care bolnavul il va bea inainte de a se coagula. Zdrobim pestele cu grija ~i II aplicarn pe pieptul bolnavului, caruia ii luam temperatura tot la 30 de minute. Cand temperatura a revenit la normal, dupa 5-6 ore, indepartam cataplasma. Multi bolnavi au fost vindecati prin aceasta metoda, dupa ce zadarnic au Incercat toate antibioticele.

250. Cataplasma cu clorofila

Zdrobim frunze de creson, de spanac, de napi, de varza etc. Le aplicam pe frunte pentru a calma febra.

251. Cornpresa cu ceai

Prajim ceai bancha (ceai verde, natural) ~i facem 0 infuzie, la care adauqarn 5% sare. E buna pentru ochi, aplicata sub forma de comprese, timp de 10-15 minute, de trei ori pe zi.

252.0enti

Luam 0 vEmata sarata ~i uscata ~i 0 coacem, pana se carbonizeaza. Folosim cenusa rezultata ca pasta de dinti.

96

Aplicata pe dintele dureros, va face sa dispara i~e~iat.du~erea. Daca suferim de gingivita, trecarn dintii ~i glngille In flecare seara, inainte de culcare.

253. Oataplasrna cu orez .

Zdrobim orez crud ~i Ii adauqarn putina apa. Aplicam aoeasta pasta direct pe partea bolnava sau pe rana.

254. Baie de sezut 3

Fierbem % kg frunze de napi cu un pumn de sare, in 6 I de apa. Baia sa fie cat mal fierbinte, 0 data, inainte de culcare.

255. Baie de sezut 4

Dizolvam 150 gr de sare marina, in 6 I apa. Facem baia cat mai fierbinte, inainte de culcare.

256 "Ebayu"

Ne procurarn frunze de napi, ofilite sau uscate. Fierbem V2 kg de frunze proaspete (150 gr frunze uscate) in 4 I de apa, cu un pumn de sare. Este foarte eficace contra eczemelor, in caz de ciclu dureros (baie de sezut timp de cel putin 20 minute, inainte de culcare).

257. Sue de mere

Se folosests sub forma de frectie pe cap, contra durerilor de cap.

258. Sue de ridichi

Se toloseste sub forma de trectie pe cap, in caz de dureri

de cap lnsotite de tebra,

259. Cataplasma cu hri§ca

Fierbem user hrisca in apa sarata. Zdrobim boabele, astfel incat sa obtinern 0 pasta. Poate fi folosita in locul de cataplasma cu arbi.

260. Nukayu v

Fierbem 4 pumni de tarate de orez, in 2 litri de a~a.

Pasta obtinuta 0 punem lntr-un sacule; de bumbac. Apllcam

pe eczema.

97

.,

CAPITOLUL XI

REGIMURI CURATIVE

Sfaturile dietetice de mai jos nu va sunt necesare, dacs urmati regimul 7 sau daca starea sanatatii dv. nu este critica, Pentru a va ameliora sanatatea este suficient sa respectaf Regimul 7 sau 6, fara alt ajutor din atara, fara nici un adaus, bazandu-va doar pe post §i rugaciune, a§a cum recomanda toate marile religii. Daca sanatatea nu vi se arnelioreaza ln acest fel, inseamna ca nu cunoastef acevaratul sensal rugaciunii si al postului, insearnna ca ati pierdut credinta in Durrnezeu, Creatorul Universului; insearma ca avef ocredinta falsa, credinta In ceva ce pretinde a se substinii lui Dumnezeu, ca,,~tiinta" sau 0 noua religie·, ca misticismul, spiritualisinul, conceptuaJismul, reforma sociala, sau inseamna ca suntef superstlflos.

Adevarata religie nu consta tn a "cere" mereu, ci In a ne concentra Tn perrnanenta asupra ordinii universului, asupra Imparatiei Ceresti §i a Justinei Divine. Adevaratul post nu Inseamna a ne abtine total de la orice hrana sau bautura, dim-

. potriva, inseamna a ne rezuma la tot ceea ce este indispensabil pentru a trai, ~i la nimic altceva. Nu ne putem lipsi de aer, apa sau lumina. Cerealele, care constituie baza in alcatuirea fiintei noastre, sunt .sinteza cea mai minunata a acestor elemente. Gerealele, focul si sarea ciferentiaza omul de animal, ~i asta este un lucru esentlal Omul aproape ca a uitat, el si-a abandonat aproape total Mama Natura, nefacand decat sa caute placerea slmturllor ~i un mod de via\a complicat, care duce la tot felul de dificultati §-i nenorociri.

. Abandonaf tot ceea ce nu este necesar vietii dv., cel putin timp de 0 saptamana sau doua, ~i veti intrevedea ceea ce insearnna libertatea,. fericirea ~i dreptatea. Veti Tntelege repede ca toti cei ce adopta regimul macrobiotic sunt perfect imunizati Tmpotriva bolilar. Decizia va aparnne

Abcese: Regimul 7, eu gomasio (50) (fara exces) .. Bef cat mai putin posibil (192, 238, 239). .

98

Anevrism: RegimLiI 7, cugomasio. (50) ~i shoyu (178,1130, 142 bls, 238).

Anorexie. (!ipsa poftei. de rnancare): Consumati orez "kayu" (15 b), miso .Zasui" (20), crerna de orez (22 a, 192 a) cu gomasio (50) ~i shoyu (taman) (78, 172, 178).

Anxietate: Se trateaza ca ~i epilepsia.

Apoplexie: Nu' veti aji,mge nicicdata la asa-ceva daca urmati un reqim macrobiotic, dintre care eel mai bun este 7.

Apendicitii: . Nici un adeptal reqirnului macrobiotic nu poate suferi de aceasta boala, Cel mai bun regim este 7 sau 6. Crema de orez complet §i radaclnl prajite In ulei de susan ~i sarate. Cel' mai bun tratamentextern este c~taplasma cu ert» (239),dupa cornpresa cu ghimbir (238). In caz de urgenta, inghititi trei linguri de sue de ridichi negre.

Arsuri Adoptati Regimul r §i nu be1i nimic nmp de cateva zile. Aplicaf ulei de susan. Prunele umebosi sunt ~i ele eficace.

Artritii: Aceasta boala este user de vindecat, ca toate bolile asa-zise .incurabile". Adoptati strict Regimul 7 si tratamentele . (238,239,144, 130, 71,241, 193, 142b.is, 192 d, 156).

Astigmatism: Exista doua forme: .

- forma Yin - lihiileorizontale nu sunt percepute: Regimul 7, beti cat maiputlnpornas/o, shoyu (tamari);

- forma Yang. -liniile vertlcale nu sunt percepute: Re-

qimul 7 $au 6. .

Atonie gastricii: Orez integral bine fiert sau prajit, chapati '(94), clatite din faina de hrisca 70-80% (129), gomasio (50), shoyu (tamari).

Arterosclerozii: Oprif consumul de produse de origine animala. Regimul1, gomasio (50), shoyu (taman), (130,142 bis), comprese cu ghimbir (238).

99

Boala lui Addison: Regimul 7 cu gomasio (50) ~i shoyu (tamari). Beti cat mai putln posibil (178, 176).

Boala lui Basedow. Foarte user de vindecat cu Regimul 7 ~i gomasio (50).

Boala lui Parkinson: Exista doua variante, cea Yin ~i cea Yang, care nu sunt recunoscute de medicina oficiala. Prima consta In trernuraturi, iar cea de-a doua se manifesta printr-o aqitatle mult mai pronuntata. Prima se vindeca prin Regimul 7 cu putin gomasio (50) ~i reducerea lichidelor, iar cea de-a doua cu Regimurile 5 sau 4 fara qomesio (50) ~i consurnand lichide moderat (130,142 bis, 144, 144 bis, 56).

Boli de inime: Mortalitatea cauzata de bolile de inirna la americani este cea mai mare din lume ~i medicina occidentala nu-i poate opune nici mijloace preventive, nici curative, chiar daca s-au cheltuit milioane pentru cercetare. Dupa medicina noastra, multiplele cauze ale bolilor de inima sunt toate din categoria Yin. Inima este unul din organele cele mai Yang ale corpului ~i, ca atare, eel mai mare inamic este elementul Yin. S-ar putea scrie 0 carte qroasa despre bolile de inirna, nu este momentul acum, dar puteti s-o scrieti dv., urrnand Regimul 7 cu gomasio (50), tamari, ~i tekka (156). Puteti incerca Reteta 188, cand cazul este grav, 0 data pe zi, timp de trei zile, ~i veti fi surprinsi de ameliorare (192 c, 192 d. 178. 144, 170, 130, 142 bis). Beti cat mai putin posibil ~i luati Inainte de culcare 0 lingurita de gomasio sau tamari.

Bali de stomac: Consurnati syo-ban (178), ume-syoben (190 bis), crerna de orez cu putin qomesio (50) sau aplicati Remediile 238, 239. In caz de dureri, inghititi putina dentie (252) diluata in apa Beti, de asemenea, ceaiul 192 c.

Boli de rinichi: Aceste boli sunt numeroase, dar amintitiva ca rinichii sunt foarte Yang, de trei ori mai mul.t decat inima. De aceea, toate bolile de rinichi se datoreaza unei alirnentatii Yin si fndeosebi consumului de bauturi prea Yin.

100

Beti din ce in ce mai putin §i evltati orice hrana foarte Yin consultand tabelu! alimentelor ". Regimul specific consta in consumul de crema de orez (192 a), sue de ezuki cu putina sare (185). Daca boala e serioasa, folositi Remediile: 238,

239,3,123,178,50. . .

- Tuberculoza renala: luati in plus hri§ca (25, 30).

- Albuminurie: 0 boala foarte Yin, con stand in dilata-

rea glomerulelor lui Malpighi - aceleasl recomandari.

- Uremie - aceleasi recornandari, dar lncetati sa consumaf produse anirnale, consumaf qomesio {50) cat mai mult.

Bali de stomac: Consumati "syo-ben" (178), umesyoban (190 bis), crema de oroez cu putin gomasio (50) sau aplicati Remediile 238, 239. In caz de dureri, luati putina dentie (252) diluataIn apa. Beti, de asemenea, decoct 192 C.

Cancer. Aceasta boala e foarte interesanta, caci, Irnprsuna cu bolile de inima ~i cele mintale, este una dintre bolile . cele mai devastatoare ale timpului nostru ~i un exemplu de ineficacltate a medicinei simptomatice moderne.

'. Ignorarea legilor cupa care este alcatuit universul face ca medicina sa fie incapabtla de a tarnadui chiar si unele boli nesemnificative,' ca negii, sau sa Tmpiedice aparitia lor. Orice tratament medical bazat pe examinarea simptornelor este analitic, in consecinta, negativ $i distructiv. De exemplu, se tncearca dirninuarea febrei fara a se cunoaste mecanismul ~i originea ei,' sau se utilizeaza substante alcaline pentru a combate excesul de aciditate, lucru ce ar putea fi vindecat cu u~urinta prin simpla oprire a ccnsumului de ali mente producatoare de aciditate. [mpotriva oricarei boli microbiene, medicina foloseste antibiotice, fara a elimina ceea ce favorizeaza dezvoltarea microbilor si, in cele din urrna, se dlstrug prin chirurgie organele bolnave fara a atinge caUZ8 reala a bolii, care provine deseori dintr-o conceptie gre;;ita in materie de alirnentatie. Cancerul, ca :,?i boule mintale ~1 cardiace, este irnpasul in care a ajuns medicina simptornatica, deoarece ea

101

nu se apleaca asupra proceselor vitale.

Caneerul este rnaladia cea mai Yin ;;i e user de vindecat, la fel ca ;;i alte boli, revenind la modul eel mai natural de alimentatle, Regimul 7. Daca nu avetl lncredere in cuvintele lui Isus: "ruqaciune ;;i post", lncercaf recornandarile noastre. Cereale specifice pentru cancer: hrisce, gomasio (50), tamari. Beti cat mai putin posibil (25, 30, 50, 156, 193, 238, 239).

Ceterects: Boala cauzata de consum de zahar si de vitam ina C in exces. Adoptati Regimul 7 ~i consumati gomasio (50).

Caderea parului, matreata, calvitie: Aceste afectiunl se datoreaza unui exces de Yin, acica abuzului de vitamina C, fructe, zahar, salate, produse bogate Tn potasiu ;;i fosfor. Oprifi consumul acestor produse ~i va vindecati fara tratament. Putef face 0 expenenta mteresanta. Consumaf un aliment foarte Yin ca, de exemplu, 0 para, 0 vanata, 0 rosie, otet, miere inainte de culcare. Veti fi surprinsi vazand ca pe pernasl pe piaptan va fi mult mai mult par decat in ziua precsdenta. Retineti ca toate cosmeticele, tincturile, lofiunile, precum ;;i pieptanele ~i periile din plastic sunt foarte Yin (142 bis, 241, 242).

Careei: Carceii sunt cauzati de alimente prea Yin, mai ales de excesul de zahar ~i de fructe. Aceasta atecnune ataca in primul rand picioarele, care sunt cele mai Yang ;;i, de obicei, pot neutraliza excesul de Yin. Daca afectlunea ataca inima, este fatal. Toate simptomele de boala precum si durerile nu sunt decat semnale lansate de providenta; daca Ie ignoram ~i le anulam cu calmante, distrugem aceste avertismente, care sunt foarte pretioase. Aplicati comprese cu ghimbir (238).

Cecitate crometice. Exista doua forme:

forma Yin, albastra rosul nu este perceput Regimul 7, gomasio (50), shoyu (tamari). Reduceti consumul de lichide. forma Yang, rosie: nu se percepe culoarea albastra. Regimul 7 sau 6.

102

Cecitate nocturne: Regimul 7 sau 6, in fiecare zi patrunjel toeat, gomasio (50), (52, 143,56,177).

Cielu menstrual neregulat Urmati Regimul 7, 6 sau 5 cu ceai Mu. Beti mai putine lichide. Faceti bai de sezut (243, 244, 254, 255, 256, 180, 192 c).

Cistitii: Urmati Regimul 7 cu gomasio (50), shoyu (tamari). Beti cat mai putin (192 a, 3,185,178,123, 238, 239).

Congestie: Regimul 7 cu gomasio (50), shoyu (tamari).

Beti cat mai putin (238).

Conjunctivits Regimul 7 cu un pic de gomasio (50), (192 a, 156,54,238,239,242,251).

Constipm!«: Constipatia, congestia se datoreaza consumului de alirnente prea bogate In elemente Yin ca zaharul, vitamina C, salata, fructele, cartofii, vinetele, rosiile (a se consulta lista alimentelor Yin). Eliminati-Ie ~i Yeti fi vindecati, ca ~i cum v-ati trezi dintr-un cosmar. Daca, urrnand Regimul 7, nu v-ati vindecat, inseamna ca este un caz gray. Intestinele dv., radacinile vietii, au pierdut orice elasticitate ~i sunt complet paralizate. Nu va terneti, asteptaf cateva zile, chiar cateva saptarnani fara sa va nelinistiti, atata timp cat urmati Regimul 7. Ceea ce are un lnceput are ~i un starsit §i evacuarea naturals se produce mai devreme sau mai tarziu, de Indata ce intestinele dv. I§i vor fi reqasit supletea. Nici 0 fermentatie pencutoasa nu se va produce in organismul dv. daca va alirnentati dupa principiile macrobioticii. Este recomandata hrisca (25, 30), gomasio (50), chapati (94), "chana" (naut prajlt in nisip, cu germeni ~i coaja), 50 gr pe zi (171).

Deealeifiere: Este datorata unui exces de Yin: zahar, fructe, vitamina C, cartofi, alimente acide. Cura este stmpla: incetaf a mai consuma a~este alimente ~i adoptati un regim echilibrat macrobiotic. Cel mai bine este sa urmati un anumit timp Regimul 7 cu gomasio (50) §i kimpira (54, 136, 156, 130, 142 bis). Beti cat mai putin.

103

Degeriituri: Este 0 afectiune Yin. Adoptan Regimul 7 sau 6 cu gomasio (50), shoyu (tsmeti). Beti cat mai cutin. Puteti proteja pielea aplicand putin ulei de susan (130, 142 bis, 178,238).

Dezlipire de retinii: Urrnati Regimul 7, fara sa consurnatl deloc lichide timp de cateva zile. Veti fi surprinsl, ca l?i medicui dv., de rezultatele acestei cure naturale.

Diabet Aceasta boala este provoeatade un exces de Yin in alimentatle. Nici un doctor nu peats vlndeca diabetul, nici la 30 ani dupa descoperirea insulinei, asa lncat numarul diabeticilor crel?te pe zi ce trece. De ce, asadar, sa .nu revenim la doctrina lui Isus? Aceasta boala incurabila poate fi vindecata in 10 zile daca bolnavul Inteleqe sensul "ruqaciunii ~i al PAostului", al ordlnii universale, ~i daca are voin1a pulernica. In caz contrar, va cheltui pe doctori si medicamente toata viata. Nu va trebui sa rnearqe in .infern dupa moarte, caci se afla deja acolo.

Cel mai bun mod de a vindeca aceasta boata este adoptarea Regimului 7, adauqandin plus 100 gr potimarron (dovleac de copt) fiert cu 50 gr fasole azuki proven ina din acelasi tinut. Aceste doua legume pot fi cultivate cu succes 9i in Europa. De~i orezul, dovleacul 9i ezuki contm hidrati de carbon, ele pot foarte bine sa vindece diabetul, fara nimic altceva. Daca diabetul dispare In urma unui regim lipsit de hidrati de carbon, cura nu este completa. Bolnavul se atla doar tntr-o conditis neqativa, ca 9i cum ar fi in inchisoare (3, 71, 73, 74, 123, 156, 192 d, 185).

Diaree, dizenterie: Nu beti apa, aplicatl remedii externe pe abdomen (238, 239) sau taceti 0 baie de sezut (245, 246, 255). Bef bauturi Yang (183, 191) (2-3 cesf pe zi). Crerna de orez (22 a). Daca nu obtinef rezultatul doritfaceti 0 spalatura cu 0 solutte foarte sarata 9i foarte calda sau faceti 0 moxa pe ombillc (urnpleti ombilieul cu sare 9i aprindeti deasupra 6 crenquta de pelin).

104

Diaree la copii: Aceasta afectiune e cauzata de exees de Yin, vitarnina C, fruete. Se respecta Regimul 7 l?i seaplica Tratamentele 183, 238, 245. Se pot, de asemenea, face moxe pe ombilic (vezi reteta precedenta).

Dureri de cap: Ourerile de cap sunt uneori un avertisment lnaintea unei hemoragii cerebrale. Se datoreaza consumului exagerat de ali mente Yin: Daca luati un medicament ce suprirna doar durerea, va -sinucideti, caci nu faceti decat sa disirnulan ocala paralizandu-va sistemul nervos care va este apararea. Orice durere de cap indica un exces de aciditate, 9i se stie ca aspirina este un acidfoarte puternic, ca toate vitaminele. Urman regimul macrobiotic l?i luati cate 0 lingurita de gomasio (50). Urmatoarele bauturi macrobiotice sunt, 9i ele, foarte bune: 171, 172, 176, 178, 184, 192 a, 183, 257,258 etc. Vezi si recomandarile pentru guturai.

Dureri de dinti: Consumati .syo-cer: (178), .umesyoban" (190 bis), crema de orez cu putin qomesto (50) sau aplicaf Rernedlile 238, 239. In caz de dureri mari, Inghititi putina .dentie" (252) diluata in apa. Beti ~i ceaiul 192 c. .

Eczeme: Nu este necesar nici un tratament special, dar urmati cu strictete Regimul 7, band cat mai putine lichide. Specifice: "Kinpira" (54, 238, 241.); . "Nikayu" (260); "Hibayu" (256, 239)..

Elefantiazis: Regimul 6 9i interzicerea leguminoaselor. - Gomesio, 2 linqurite la fiecare rnasa:

supa.de rldictii. nr. 2 (187) (0 data la doua zile); comprese GU ghimbir, de ooua ori pe zi (238); cataplasma GU arbi,dedoua ori pe zi (239);

5 linguri.te de susan pe zi, in legume;

consumati mel, faina de grau, hri§ca, fulgi de ovaz, orez sau orz (150-300 gr pe zi);

. 20 gr de ridiche cruda pe zi.

. Enuresis: Opriti consumul de alimente bogate In vitamina C, potasiu, tester ~i apa, cum ar fi cartofi, vinete, porto-

105

cale, grapefuit etc. ~i urrnati Regimul 7 cu gomasio (50). In acest fel, inconvenientul poate fi vindecat rapid. Oupa vindecare consumati 0 rosie, un cartof, 0 portocala sau orice aliment dulce :;;i Yeti constata 0 recidive a doua zi-dimlneata.

Epilepsie: Nici un medic nu poate vindeca aceasta boala, pe care Isus 0 vindeca asa de usor prin ruqaciune ~i post. Sotia mea a vindecat multi bolnavi de epilepsie, uneori in trei zile. Cel mai bun mijloc este de a adopta Regimul 7, fara lichide timp de mai multe zile.

Febra fifoida: Bcala tipica Yin. Adoptaf Regimul 7 cu gomasio (50). Beti cat mai putin. Aplicati comprese cu ghimbir (238 ~i 245,246,255). Consumati kuzu (183).

Flebita: Urrnati Regimul 7 cu qomesto (50) shoyu (tamari), tekka (156, 130, 142 bis). Sai de sezut (243 sau 244). Comprese cu ghimbir (238) :;;i cataplasrna cu arbi (239).

Gaze intestinale: Urmati Regimul 7 sau 6 cu gomasio (50) cat mai mutts zile. Consurnati naut ("chana') prajit in nisip, cu germeni §i coaja, 50 gr pe zi.

Glaucom: Provocat de un exces de alimente Yin, in special qrasirni §i alcool. Urrnati Regimul 7 ~i beti cat mai putin.

Gonoree: Cei care au adoptat regimul macrobiotic nu pot fi afectati de aceasta boala, ~i de nici 0 alta boata venerica. Daca suteriti de alt fel de boli, urmatl Regimul 7 si consurnati cat mai mult gomasio (50) timp de 0 saptarnana sau doua. Puteti bea orice lichid Yang, adica 168, 171, 172, 173, 176, 178,179,180,181,190,191 etc.

Greturi matinale: Nici 0 femeie care urmeaza regimul macrobiotic nu sufera de asa ceva. Daca greturile sunt foarte puternice, consumaf ceai dragon (180).

Gripa, guturai: Consurnati crerna de orez complet, kuzu (183), utne-soyu-kuzu (191). Daca aveti dureri, beti ceai Mu

106

(176) sau haru (181). Recititi recornandarile qenerale, Cei ce adopta regimul macrobiotic nu pot fi atectati de aceasta boala (78, 186, 184 bis).

Guta: Suprimatl orice aliment de origine anirnala §-i toate alimentele Yin: cafea, Yin, zahar, fructe etc. Adoptati Regimul 7 cu gomasio (50) ~i shoyu (tamari), beti cat mai putin (130, 142 bis, 156, 178,238).

Hemofilie: Este 0 boala extrem de Yin, cauzata de un exces de vitamina C, fructe §Ii salate. Adoptati Regimul 7 cu cat mai mult gomasio (50), shoyu (tamari). Beti cat mai putln (176, 178, 156).

Hemoragii: Urmati mai Intai cele 10 recornandari generale. Scurgerile de sange in stomac, intestine, uter, precum ~i sanqerarile din nas, g.ingii, ulcere, toate sunt din cauza unui exces de Yin. Foarte rar, sanqerarile sunt cauzate de exces de Yang. In acest caz n-avem nimic de facut, decal sa-] lasarn sa curga.

Hemoroizi: Adoptati Regimul 7 ~i, daca aveti dureri rnari, tncercati 238, 239, 130, 142 bis.

Hepetite. Este recomandat sa se posteasca cel putin trei zile. Consurnati apoi crerna de orez cu cateva prune umebosis. Daca boala se rnanitesta la un sugar, . care nu se poate vindeca in cateva zile, cazul este gray. Mama trebuie sa devina Yang, consurnand hrana Yang. Nici un tratament nu e necesar pentru copll, Sa se evite produsele animale, mai ales vara (172, 190, 190 bis). Se recomanda Regimul 7 sau 6 cu gomasio (50), tamari, tekka (156).

Hernie. Hidroce/: Urrnati Regimul 7 cu syo kombu (130) ~i (142 bls).

Hiper- sau hipotensiune: Acela~i regim ca rnai sus (130, 142 bis).

107

Hiperinsulinlsm: Este atectiunea de tranziue spre diabet . (hipoinsulinism). Va puteti vindeca usor cu Regimul 7, gomasio (50), shoyu (tamari), tekka (156), dovleac de copt (73,74),fasole azuki(3, 123,71,192 d, 185).

Hipermetropie: Este de natura Yin sau Yang. Trebuie sa urmaf directivele generale ~i, dacae de natura Yang, nu reduceti lichidele ~i consumati sare moderat.

Hipogalactie. 'Agalactie: Adoptaf Regimul 7 sau 6 eu gomasio (50), shoyu (tamari), tekka (156), kimpira (54). Reteta . 193 face adesea minuni. Puteti folosi putin chimion sau terilcu; lncercati ~i comprese cu ghimbir (238). NU reduceti lichidele.

Impotenta: Un apetit sexual moderat !?i normal este semn de sanatate. 6ste normal ca un cuplu sanatos sa se bucure de extazul activitatii sexuale 0 data pe noapte pana la 60 de ani cel putin. Toate persoanele care au adoptat regimul macrobiotic pot av.ea relatii sexuale pana la varste Tnaintate, ehiar ~i dupa 60 de ani. Unuf dintre cei mai mari calugari budisti din Japonia, Rennyo (1415-1499), 'avea un copil de 3 ani atuncl cane a murit la varstade 84 ani, ~i era cel de-alZ'-lea.

in Japonia, statisticile arata ca longevitatea este 0 caracteristica a ealugarilor macrobloticl, In schimb patronii de restaurante ~i medicii mor eei mai tineri. Este lntr-adevar curios de observat ca eei ee preqatesc mancarurile cele mai delicioase !?i ceicare se ingrijesc de noi nu numai ca ignora

secretul vietii, dar, dirnpotriva, Ii sunt dusrnani. . .

Apetitul la masa ~i apetitul sexual sunt cele doua instincte majore ale omului. Fara pofta de rnancare, nimeni nu poate fi fericit sau vesel, ~i fara apetit sexual, nici 0 rasa nu poate supravietui In relatiile sexuale normale, barbatutdaca e sanatos, este factorul activ iar femeia cel pasiv, deoarece barbatul este Yang, adica ceritripet ;!?i puternic (in cazuri eXe treme si patologice, el este violent, distructiv §i crud), In timp ce femeia este Yin, centrifuqa 9i blanda (In cazuri extreme eae slaba, neqativista, exclusivista, amlsociala !?i secretoasa).

. .

108

Barbatul !?i femeia sunt In acelasi timp antaqonisti ~i complementari, obligati sa se compenseze permanent unul p~ a~tu!. lata. de ee viatassts atat de interesanta ~i drarnatica; fara apetit sexual, ea este un desert .

. Din pacate, sunt mul1i aceia care nu pot beneficia de relatia sexuala. Ei sunt asexuali din nastere, ca urmare a unui regim alimentar gre~it al mamei, ori au dobandlt 0 natura prea Yin, din cauza consumului exagerat de alimente Yin, ca zaharul, fructele, baufurile industriale etc. Barbatul trebuie sa fie Yang; d~ca e~te Yin, el e neferieit, daca e prea Yang, este crud, dlstructiv §I moare tanar, in mod tragiC .

Femeile sunt Yin prin natura lor. Atunci cane consume prea m.ulte aliment~ .Yang (produse animale), ele devin prea yang !?I sunt nefericlte. Unele au oroare de barbat'. Ele nu doresc sa fie iubite de un barbat !?i Ii prefera pe cei'mai Yin, eferninati, ascultatori §i blanzi sau, in alte eazuri, ele devin homosexuale sau iubesc rnai mult animalele .. Acestea duc 0 existenta nefericita, caci violeaza principiul fundamental al vietii. Pe de alta parte, daca femeile sunt prea Yin, adica fug de sexualitate, ele vor fi triste toata viata ..

BarbatH Yin sunt mult mai nefericiti d~eat cei prea Yang, la fel ca §i femeile prea Yang,ele sunt mai nefericite decat cele prea Yin. Toti sunt In imposibilitatea de a-!?i fauri 0 familie fericita, dar un barbat prea Yin §i 0 femeie prea Yang pot fi, totusi, fericiti daca se lntalnesc, mai degraba decat daca raman singuri.

Aproape toate nefericirile vietii de familie - celula vietii noastre soclale - provin de la difi~ultati de ordin sexual ~i de la impotents, fie ca e vorba de lipsa unor raporturi satisfacatoare, fie de excese patoloqice. Multi oameni mari, ca Socrate, Confucius §i Tolstol, au avut un sfar~jt nefericit din cauza sotiilor lor, care erau bolnave. Alti barbati Yin au devenit celebri pentru ca au fost ajutati d~ femei foarte Yang, de exemplu: Anatole France, prin O-na de Caillavet, sau Nelson, prin Lady Hamilton etc.

Care este cauza impotentei, a frigiditatii feminine sau a lipsei de apetit sexual la barbati?

109

Atat barbatii, . cat ~i femeile depind de hormonii lor, dar nu stiu cum sa formeze l?i sa controleze un apetit sexual normal prin alimentatle. Ei il?i aleg perechea fara a l?ti care ar ~fi a~e~ ea ce Ii s-ar potrivi. Judecata lor este foarte obscura, cac: sunt ghidati de ratiuni inferioare, cum ar fj simturile, sentimentele, inteligenta, ratiunl de ordin economic sau imputsuri dintre cele mai vulgare, cum ar fi atractia flzica. Daca ar ,cunoaste principiul unic al universului, principiul Yin-Yang, ar sti sa-§i aleaqa cel mai bun partener sl, cane au dat gre~, ei ar putea schlmba constitutia fizica ~i psihica a partenerului lor prin macrobiotic?

In spiritu I filosofiei orientale, baza a intregii noastre ~tiinte ~i ideologii, dupa varsta de sapte ani, baietii ~i fetele nu ar trebui lasaf sa studieze sau sa se jqace In aceeasi sala.Aceasta este cea mai buna cale pentru a intari natura Yang, a baietilor, ~i cea Yin, a fetelor. Copiii invata cu totii principiul Yin-Yang inca de la scoala primara Studiul constaIn a invata cum se aplica principiul Yin-Yang in toate domeniile vietii. Aceasta filosofie ne lnvata cum sa gasim eel mai bun partener, printre cei care s-au n~scutta antipodul orbitei parnantului, adicala 180 de zile distanta §i Tntr-o fat")1ilie cat rnai dtterita dea noastra, toate acestea pentru a spori atractia reciproca.

In plus, dispunem de mii de alirnente ~i de bauturi care ne pot schimba constitufla, dorinta sexuala, tendintele intelectuale, comportamentul §i, in consecinta.vdestinul ~i anturaiul, Anumite vegetate sunt rniraculos de afrodisiace, altele sunt anatrodlsiace ~i actioneaza instantaneu: "SHtake", un soi de ciuperca [aponeza, "kanpyo': radacina de Konophalus Konjak si, in special, sagitaria; care. ne tale apetitul sexual imediat ~i complet. Ele sunt folosite in templele budiste ~i in familiile religioase din Japonia. Zaharul, bomboanele, inqhetata, bauturile, chiar ~i cele nealcoofizate, fructele (mai ales cele provenlte dintari calde), cartofii, .vinetele ~i vitamina C au etecte assmanatoare. Unele femei Ie folosesc.la bucataria atunci cand barbatul lor.este prea Yang (cruzi §i violenti in comportamentul lor sexual). Sotli care flu cunosc s~-

110

cretele rnacrobloticil Ie. consurna zilnic, devenind apoi docili

~i neputinciosi. .

Nu vorbesc mai mult despre aceste lucruri, caci sunt persoane care ar puteasa foloseasca vorbele mele in sens negativ. Este preferabil sa ne mennnem in limitele regimului

macrobiotic, care ne transforma, ineet, dar sigur. .

Hrana este cea care ne sustlns ~i, datorita ei, putem aCliona; se poate ucide omul eel mai robust alimentandu-l cu produse Yin si, in acelasi mod, nu este prea dificil sa intlu-

entamapstitul sexual.. ..

Femeile frlgide, lrnbatranite sunt In general banuitoare, mistice, pline de calomnii. Cu tirnpul.aceasta tendinta devine boala mintala si, in acest caz, este necesar .sa se adopts Regimul Tin mod foarte strict, timp de cateva saptarnant. ..

Insomnie: Urman cu strictete Regimul 7 ~i beti o ceases de ceai verde cu shoyu (tamari) inainte de culcare (178) sau o lingurita plina cu gomasio (50). Daca insomnia este Yang, beti seara, la culcare ceai de tei(175).

Keretoaetmie. Negi: Renuntati la orice produse animaIe, urrnaf Regimul 7 sau 6 cu gomasio (50) in cantitatl mo-

derate (130, 142 bis, 178, 177, 176). .

Lepra: Aceasta boala este user de vindecat, ca ~i cancerul, caci ea ataca numai persoanele cu 0 constitutle fizica buna. Ea e cauzata de un exces de Yin, ca ~i cancerul. Urmati Regimul 7, beti cat mai putin ~i apllcaf retetele 238, 239. Consumati kimpira (54).

Leucemie (cancer a/ sfmgelui): Vezi la cancer. Aceasta boala se poate vindeca in 10 zile, daca ati inteles filosofia medicinei Extremului Orient ~i' ~titi sa va pregatiti mancare macrobiotica. Consumati specificeca . hri§cf) (25, 30), gomasio (50), tekka (156, 178~ 54,56)~ Beti cat mai putln.

Leucodermie (lepra alba): Aceasta boata provine de la 0 alirnentatie prea Yin si, in special, din consum exagerat de

111

fructe. Suprimaf fruetele, ~i va vef vindeca. In general p~rs?anele care sutera de aceasta boala respinoatoare nu sunt iubite, deoarece sunt foarte incapetanate (54, 56, 156, 50, 238, 239).

Leucoree (alba, verde sau galbena): Aceasta afeetiun: este foarte curenta la femei ~i Ie face nefericite, chiar daca sunt bogate, inteligente §i frumoase. Leueoreea verde este eea mai Yin. Incercaf Regimul 7 §i faceti bai de sezut (243, 244) foarte ealde, un sfert de ora inainte de eulcare, timp de cel putin 15 zile (254, 255, 256, 180).

Matreata: Vezi .cadsrea parului".

Meningita: Adoptati Regimul 7 eu putln gomas!o (?O), timp de 0 luna. Apoi treceti la Regimul 6 ~i la 5 eu nJtuke de oriee fel de legume.

Metrita (cancer a/ uterului): Urrnaf Regimul 7. cu qomesio (50), shoyu (tsmeti). Beti cat mai putin. Pre?~rat: ur~ matoarea reteta: luati un bol de lut (nu de portelan), II incalzit' incet, II spa~geti in bucati mici ~i-I macinati pe~tru a ob.ti.ne praf de argila. Peste acest praf turnati ceai. CIO<:_Otlt, ~c~pent.1 ~I lasaf sa se raceasca. Beti partea supenoara a lichidului 0 data' pe zi (cca 100 gr). Mal consurnati doua linqurite de qorneso (50) la fiecare rnasa. Beti ~i ceai dragon 180.

Migrena: Urrnati Regimul 7 sau 6 cu putin qomesio (50) §i mig rena va trece in cateva zile.

Miopie: Majoritatea miopiilor sunt cauzate de o. crestere a diametrului ochiului, ceea ce este un fenomen Yin. Unele sunt provocate de cresterea puterii de refractie a cristalinului, rezultata din exces de Yin sau de Yang. Vindecarea este obtinuta prin adoptarea regimului macrobiotic care sa ouca la un bun eehilibru Yin-Yang.

Mixedem (hipotiroidism): Suprtmati orice produse animale ~i adoptati Regimul 7 sau 6 cu gomasio (50), shoyu (tamari) (130,142 bis, 177, 178).

112

113

Nefritii : Vezi boille de rinichi.

Neurastenie: Regimul 7 CLi putin gomasio (50), (192, 178, 172, 171, 176, 177, 177 bis, 156).

Nevrite, nevralgii, sciatica: Urmati cu strictete Regimul 7 ~i betl cat mai putin. Aplicati retetele '56, 144, 144 bis, 136, 170, 71. Pentru uz extern, folosif Remediile 238, 130, 142 bls.

Obezitate: Urman Regimul 7 cu 30-40 gr ridichi crude ~i putin gomasio (50) timp de 0 luna sau mai mult. Beti cat mai pufin.

Osteita, osteomietite, tuberculozii osoess: Urrnati Regimul 7 eu gomasio (50), tamari, tekka (156), kinpira (54), (136, 130, 142 bis). Comprese eu ghimbir (238) ~i eataplasrna cu arbi (239).

Otite medie: Adoptati strict Regimul 7. Daca e foarte acuta consurnati Preparatul 193 timp de cateva zile.

Ozena: Regimul 7, foarte strict. Beti cat mai putin. Paranoia: Aceasta varianta de schizofrenie este 0 boala foarte Yin cu componente patologice Yang, ceea ce provo aca violenta, cruzime ~i furii nestapanite, merqand pana la crima. Regimul 7 este recomandat, dar fara preparate Yang ..

Pericerditii: Vezi bolile de inima.

Pertostite: Regimul 7 cu putin gomasio (50). Aplicati comprese eu ghimbir §i cataplasme cu yucca de patru ori pe zi. Consuman Remediile 136, 130, 142 bis.

Perltonitii, enteritii, tubercutozii intestinalii: Urman Regimul 7 eu cateva prune umebosi. Aplican cataplasma 239 ~i comprese cu ghimbir (238); iar contra durerilor, comprese sarats (246). Consurnati kuzu (183).

Pneumonie: Consurnati crerna de orez (22 a §-i 192 a) cu putin gomasio (50) sau shoyu (tamari). Preparati Reletele

193 ~i 249. Be\i cat rnai putin. Comprese cu ghimbir (238).

Poliomielita: Aceasta boala este foarte Yin. Evitati tot ceea ce este bog at in vitamina C, zanar, potasiu, acid, fruetele ~i salata. Adoptati Regimul 7 cu putin gomasio (50! ~i beti din ce in ce mai putin. Consumati, de asemenea, radatin~ de brusture ~i preparati kinpira (54), precum ~i alte preparate Yang (192 d, 144, 136,71,170,156,144 bis, 56).

Pro/aps: Adoptati Regimul 7 cu putin gomasio (50), Aplican comprese ~i cataplasme (238, 239),

Psoriasis: Vezi eczemele,

Pioree: Urmaf Regimul 7 cu gomasio (50) 1-3 linqurite la fiecare masa, dentie (252) aplicata pe gingii de 3 ori pe zi. Spalaf gura cu apa ~i sare marina prajita.

Reu de im3ltime: Bef cat mai putin inainte de a pleca la drum ~i tineti in gura putin gomasio in timpul zborului. Nu can: sumaf nici zahar, nici bomboane si, in nici un caz, alcool, Daca ne urmaf sfaturile timp de 0 luna sau doua, nu veti mai avea greturi nici in aer, nici pe apa sau dirnineata, la sculare.

Reumatism: Beti din ce In ce mai putin ~i consumati numai orez prajit. Apllcaf cele doua Remedii externe: 238, 239. Consumati, de asemenea, Retstele: 192 d, 71, 193, 144, 156, 178, 55,

Rujeo/a: Consurnati crerna de orez (22 a ~i 192 a), kuzu (183), 2-3 cesti pe zi. Nu consumati supe, nici alte atimente

Yin, niei antifebrile, nici tohu (248). .

Schizofrenie: Aceasta boala, caracterizata printr-o separare a proceselor mintale ~i fizice, este de natura Yin. Tn majoritatea cazurilor se constata 0 lipsa a elementului Yang (centripet) ~i 0 pierdere a constllntel, cu un sentiment de ireal1tate liii impresia bolnavului ca se afla undeva in afara propriului corp, deasupra solului. Este boala cea mai Yin a

114

persoanelor cu constitutis slaba, asa cum canceruf este boala cea mai Yin a persoanefor cu constitutie robusta. Urmati strict Regimul 7 timp de trei saptaman! cel putin, cu ceai verde natural ~i sos de soia (syoban) (178). Consurnaf bautun Yang. (Vezi l?i paranoia).

Scleroza in pliici: Urman Regimul 7 sau 6, Beti cat mai putin. Consurnati sare in cantitan moderate. Preg~titi Rete- tele 56, 144, 144 bis, 130, 142 bis, 71, 136, 170, Tratament extern (238 si 239).

Scorbut Opriti consumul de prod use animale. Urmati Regimul 7, 6 sau 5 cu patrunjel 2-3 lingurite pe zi, ridichi ne'gre (56, 143),

Sifilis: Aceasta boala este contagioasa la cei cu structura Yin, Este user de vindecat, caci spirochetul este foarte Yin, adica slab ~i foarte vulnerabil la sam. Incercati Regimul 7 cu gomasio (50), shoyu (tsmeri) (156, 178).

Sinusitii: Urmaf Regimul 7 cu gomasio (50), 2 Iingurite pi ine la fiecare masa. Mancati radacina de lotus: 50 gr pe zi, prajita In ulei de susan. Consumati bauturils 181 182183 184 bis

, , I I .

Siringomielie: Urmati Regimul 7 cu gomasio (50), shoyu (tamari). Beti cat mai putin ~i folositi Retetele 56, 144, 1.44 bts, 136, 170, 171.

Sterilitate: Urman strict regiinul 7 timp de 15 zile, apoi 6, 5 ~i 4 timp de cateva luni. Facef bai de sezut foarte calde (243 sau 244) un sfert de ora inalnte de culcare. Aplicati Retetele 254,255,256, Beti Ceai 180,

Tetanie: Vezi careen.

Tetanos: Regimul 7 cu gomasio (50), shoyu (tamari).

Beti cat mai putin. Aplicaf comprese (238).

Tromboarterita: Regimul 7 cu gomasio (50) . Beti cat rnai punn (130, 142 bis, 238).

115

Torticolis: Regimul 7 sau 6, comprese cu ghimbir (238). Tulburari de circuletie a simgelui: Vezi bolile de inima ~i ateroscleroza. Local, comprese cu ghimbir (238).

ruse (inclusiv tusea convulslve, tuberculoza $; estmu/): Urmati Regimul 7 cu gomasio (50). Orice t.use se poate vindeca in cateva zile, inclusiv un astm vechi de .20 ani. Aplicati, de asemenea, 180 ~i 182, precum ~I suqestiile

. generale (192 d, 184 bis, 157,71,193).

Trahom: Urmati Regimul 7 cu putin gomasio (50). Crerna de orez complet (22 a), tekka (156 ~i 157), kinpira. (54) su~t in mod deosebit recomandate. Foarte bune sunt ~I Rernediile externe 238, 239, precum ~i Retetele 242 ~i 251.

Varice: Aceasta afectiune poate fi vindecata rapid cu hrana macrobiotica normala, evitandu-se tot ce este Yin. 0 baie de sezut (243 sau 244), cu un sfert de ora inainte de culcare, este foarte buna pentru femei. Preparam retetele 130 si 142 bis. Daca exlsta ulceratii, aplicati Remediile externe 238 ~i 239.

Vegetatii adenoide: Regimul 7 cu gomasio (50), comprese cu ghimbir (238) aplicate pe gat de trei ori pe zi.

Zona Zoster. Regimul 7 cu gomasio (50), shoyu (tamari). Vezi nevritele.

Cazurile de mai sus nu sunt decat cateva exemple de tratament, prin macrobiotica, ale bolilor celor mai comune. Puteti singuri tnvata sa tratati ~i altele. Fiecare trebuie sa fie propriul sau doctor ~i se poate trata singur, asa cum fac ~i animalele. Nimic nu este imposibil. Putef muta ~i rnuntii din loc, daca aveti 0 adevarata credinta ~i 0 intelegere profunda a filosofiei orientale ce sta la baza macrobioticii.

116

CAPITOLUL XII

ALiMENTE PENTRU SUGARI

KOKKOH

Laptele de mama lnfluenteaza intregul destin al copilului.

Din punct de vedere biologic, laptele de vaca sau al oricarui alt animal nu este destinat puilor de om.Cand laptele de mama lipseste, va puteti hrani copilul cu kokkoh (172), dupa tabelul de mai jos. Nu Ie dati copiilor prea mult de mancare, o foame rnoderata, punna sete ~i putin frig In primul an de viata ii vor face mal Yang, Ie vor Intari organismul §i personalitatea.

Diluati kokkoh (vezi Reteta 172) in 10-15 volume de apa, in functie de varsta copilului, ~i fierbeti pe foe moale timp de 20 de minute Nu puneti prea multa apa. Cantitatile de folosit sunt mai mici decat in cazul laptelui de vaca.

Nu trezlti copilul pentru a-I hrani. Este mai bine sa sariti peste un biberon, atunci cane copilul nu are prea mare porta de mancars.

Kokkoh se recomanda tuturor, chiar ~i adulplcr, la micul dejun, putandu-se prepara cu el §i prajiturl.

In cursul celei de a 4-a luni, adauqarn 5-10 gr de pure de legume (ceapa, morcovi, creson etc.).

In luna as-a, 10-50% din aceasta alimentatie poate fi lnlocuita progresiv cu .orez cornplet, fiert in 5-6 volume de apa. Acest regim poate fi urmat pana in luna a 9-a. lncepand din luna a 13-a, ii dam copilului 150 gr de orez complet fiert in 3 volume de apa, 30-40 gr legume gatite in ulei vegetal si user sarate, 2-3 cescute de apa, ceai de orez sau cafea Ohsawa.

Intre lunile 16 ~i 24, puteti crests progresiv cantitatea de orez ~i de legume.

117

Varsta Kokkoh Api! Bibe- Cantitate/ Cantitate/
roanel biberon zi
zi
Prima zi Cateva linguri de apa cu 0,5 % sare
Ziua2 10 gr 100 ml 3-5 10 ml 40ml
Ziua3 10 gr 100 ml 6 20ml 120ml
Ziua4 10 gr 100 ml 6 30ml 1.80ml
Ziua5 10 gr 100 ml 6 40ml 240 ml
Ziua6 10 gr 100 rnl 6 50ml 300 ml
Ziua 7 10 gr 100ml 6 60 ml 360 ml
Ziua8 10 gr 100 ml 6 70ml 420 ml
Ziua9 10 gr 100 ml 6 80ml 480 ml
Ziua 10 10 gr 100ml 6 gOml 540 ml
Prima 10 gr 100 ml 6 100 ml 600ml
luna
Luna 2 12 gr 100 ml 6 110 ml 660ml
Luna 3 12 gr 100 ml 6 120 ml 720ml
Luna4 18 gr 100 ml 6 130 ml 780ml
Luna 5 18 gr 100 ml 6 140 ml 840ml
Luna 6 18 gr 100 ml 5 180ml 900ml
Luna 7 18 gr 100 ml 5 200 ml 1000 ml
Luna 8 18 gr 100 ml 5 200 ml 1000 ml
Luna 9 18 gr 100 ml 5 200 ml 1000 ml 118

CAPITOLUL XI.II

CATEVA RECOMANOARI

1. Nu tineti prea mult legumele In apa, fie ca sunt talats, fie ca nu.

2. Nu curatatl legumele de coaja, e sufieient sa Ie periati energic sub jet de apa.

3. Mancati oricat orez sau alte cereale, dar masticati-Ie

, ,

bine.

4. Puteti rnanca cerealele ehiar daca au ineeput sa se strice. Daca au ineeput sa fermenteze, stomacul va va fi recunoscator, caci nu va mai avea nevoie sa digere prea mult; digestia este 0 descompunere. Daca orezul e putin muceqait, el va fi absorbit mai user.

5. Nu anmcaf niei un singur bob de orez, este 0 crima, pentru care Yeti fi, mai devreme sau mai tarziu, pedepsiti. Daca fieeare ar risipi un bob la fiecare rnasa, am pierde 2 600 boabe la fieeare rnasa, deci de trei ori mai mult pe zi, respectiv, .0 cantitate ce ne-ar permite sa hranim un millen de persoane.

6. Nu rnancati, de obicei, acele vietati care alearqa sau protesteaza; legumele, algele, scoicile nu fug.

7. Nu consurnati nirnic chimic sau industrial, caci aeeste produse rup armonia universala.

8. Puteti manca oriee, tin and eont de armonia universului, respectiv, produse de sezon, cultivate fara ingra~aminte ehimice sau insecticide etc. Ordinea universului implica 0 justitia absoluta. Daca productia de mere dintr-o tara permite fiecaruia sa consume doar un mar, eei care manarica mai multe i~i fura vecinul, ceea ee inseamna ca, mai devreme sau mai tarziu, vor ajunge in temnita bolii.

SAREA

Cu vreo treizeei de ani in urma, profesorul Quinton, pe atunei la Sorbona, a emis teoria ca toate fiintele vii provin din

119

mare. Cartea sa Apa de mare este foarte mtsresanta ~i teoria lui este acceptata de oamenii de ~tiin~a din lumea tntreaqa. Produsul preparat de el, numit "plasma Quinton", se vinde foarte bine de treizeci de ani, institutul sau la Paris, laboratorul sl clinica de pe malul Atlanticului sunt celebre. EI a introdus termenul de "talasoterapie" ~i rscornanda folosirea sarii.

De aceea, sunt extrem de surprins sa constat ca medicina moderna manltesta 0 tearna de sare, cu toate ca nu se bazeaza pe nici un fel de date ~tiintifice. Func\ia cea mai importanta a corpului nostru se bazeaza pe un bun echilibru intre sodiu ~i potasiu in sanqe si, mai ales, in creier. In plus, omul a creat 0 civilizatie datorita descoperirii focului ~i a sarii, considerate ca bunul eel mai de pret al vietii noastre inca de.la inceputurile rstoriei, .Salariul'' se platea in sare, Isus spunea ca trebuie sa fim sarea parnantulul. Daca sanqele nostrueste prea sarac in sare, suferim de acidoza. Astfel ca ne putem intreba de unde provine aceasta teama de sare, daca nu de la o superstitie. (Cititi in legatura cu asta cartea mea Jacques §i Mitie, cei dol primitivi strabatanc jungla civilizatiei).

Incercati sa consurnati putina sare in meniurile voastre macrobiotice timp de 10 zile, sau rnacar 0 zi; veti vedea ca nu prezinta nici un pericol, dirnpotriva, aduce 0 ameliorare, daca 0 consumati in cantitati rezonabile.

, ,

MEDICINA POPULARA

Aveti ~i voi 0 medicine populara, asa cum noi 0 avem pe a noastra, veche de 5000 ani. A voastra lnsa nu are baze filosofice, nici logice ~i este plina de convingeri personale ee n-au fost filtrate prin "selectia naturala" a mii de ani de experienta. Acest lueru este extrem de periculos, mai ales atunci cand lucrarile de .rnedlcina populara'' se vand bine ~i vedem ca autorii lor rscomanda leacuri, ca de exemplu, un amestec de miere ~i otet, Autorul uneia diritre aceste retete reeomanda otetul de mere, care poate fi luat cu apa, dar, pentru a fi mai eficace, trebuie sa-l arnestecam cu miere, pentru ca, zi-

120

ce el, "sa rezulte 0 cornbinatie Yin-Yang" (Times, din 27 decembrie 1959).

_Ce er~are! In primul rand, pentru ca mierea ~i otetul sunt amandoua foarte yin, astfel ca amestecul respectiv nu ar fi bun decat pentru un numar restrans de persoane foerte Yang $i numai pe termen scurt; ar fi, in schimb, fatal pentru t~ti cei c~re sutera de boli Yin, adica cei care au hipo- sau bipertensiune, reumatism, poliomielita, tuberculoza, a rtrita , astm, cancer etc. Sunt sigur ca aceasta alimentatie va fi a?~ndonata, ea toate medicamentele noi; dar, pan~ atunei, catl oameni nu vor vedea sanatatea lor Jnrautatlncu-se sau

vor muri? '

Alirnentatia noastra rnacrobiotica a hranit mii de ani rnilioane de persoane. Ea se bazeaza pe experiente nenumarate, mancarurile ~i bauturlle ei nu sunt doar niste creatii empiricel ele sunt in armonie cu conceptia filosofica despre uruvers. In cartea de fata, am ales cele mai bune retete.

POVESTEA VOASTRA PERSONALA.

Daca v-ati restabilit sanatatea ~i .ati inceput sa lntrezarin noi orizonturi, scrieti-rni, pe scurt, povestea vietii voastre. Trebuie sa demonstrati ~i vecinilor vostri, daca sunt bolnavi, superioritatea metodei macrobiotice in restabilirea sanatatf ~i reqasirea fericirii. Daca nu faceti acest lucru lnsearnna c'a nu sunteti inca de tot vindecat, ~a mai sunteti inca egoist, exclusiv, antisocial, si boala 0 sa revina.

Exclusivismul este boala cea mai greu de vindecat ~i sta la originea multor nenorociri. Trebuie sa ajungeti sa fiti acel tip de om care nu poate detesta pe nimeni. A iUbi inse'amna a da si a nu cere nimic In schimb, orice reciprocitate este un fel de egoism. A da ~i iar a da va face sa deveniti creator. Tot ceea ce possdan va fi intr-o buna zi pierdut, dar, atunci cand darui1i fara incetare, va plasati bunurile in .banca nelirnitata a infinitului".

Aceasta banes este in acelasi timp 0 companie de asigu-

121

rari care va poate garanta 0 viata infinita, exact invers decat o fac companiile obisnuite. Ceea ce aceasta banca ya d~a drept prima este sanatate ~i fericire, altfel spus, chelle Impa~ ratiei Ceresti. Aceste chei nu sunt decat inotelegerea arm~nlel universals §i a principiului ei unic, care In rnacrobiotica se numesc arta sanatatii ~i a reqenerani.

Vorbiti-mi de experlentele voastre, caci ele incurajeaza §i alte persoane, iar acesta este primul pas in noua viata, care este cea adevarata.

122

APENDIX

o VINDECARE IN ZECE ORE

.cu cat este mai mare tata, cu atat mai mare e reversal; cu cat raul este mai violent, cu atat vindecarea e mai rapida".

0-1 E. a fost vindecat prin rnacroblotlca In zece ore, $i nu in zece zile, de 0 boala ciudata si violenta. 0-1 E., scriitor in varsta de 52 ani, era, acum trei ani, extrem de deprimat, dupa ce, timp de un deceniu, suferise de ulcere ale tubului digestiv. Ii era tearna de orice, in special de a Intalni oameni ;;i era foarte friguros (doua simptome Yin). So\ia lui, invarsta de 45 ani, pictorita, avea peste 80 kg §i suferea, ca sl el, de depresii. Arnandot nu mai asteptau decat sfar$itul sumbru al unei vief rnizerabile.

Dupa ce a urmat sfaturile mete, chiar dacanumai partial, pierzand 32 kg fara medicamente $i tratamente, d-na E. se sirnf ceodata lntinerita cu 20 de ani. fnainte era incapabila sa urce fara ajutor cele sase etaje pana la apartamentul lor ;;i arata ca de 70 ani. Ea deveni eleqanta, sarrnanta plina de porta de viata.

0-1 E. se schimba considerabil, dar nu de tot, $i Ii dlsparu teama de a tral.

Arnandoi dobandira destul curaj pentru a-si abandona fostele ocupatii ;;i a deschide, acum trei ani, primul restaurant macrobiotic in inirna Parisului, pentru a raspandl macrobiotica. Avura un mare succes sl, ca urmare, se mai deschisera Inca trei alte restaurante macrobiotice in Paris.

Totusl, vindecarea $i intinerirea d-Iui E. nu erau la fel de clare ca la sofia lui ;;i rna Intrebarn mereu de ceo Dar, pentru ca el era unul dintre cei mai entuziasti din cei ce fusesera vindecati in mod "rniraculos" prin macroblotica, rna gandeam ca totusi S8 va produce $i intinerirea lui sl, daca aceasta Intarzia, insernna ca boala lui fusese profunda.

In 14 octombrie 1959 am fost trezit de un telefon de la d-na E, ce lmi spuse ca sotul ei era pe rnoarte. I-am recomandat sa cheme un medic, caci cum eu locuiam In afara Parisului $i nu aveam trenuri la acea ora (3 dlmlneata). Doctorul a sfatuit-o sa transporte bolnavul la spital, pentru a-l opera imediat.

Cand am ajuns ;;i eu la spital, lrnpreuna cu sotia, I-am gasit pe prietenul nostru cu dureri ingrozitoare, in ciuda tratamentului de

123

urqenta, M-am Tntrebat daca era un exces de Yin sau de Yang. - E din cauza deshidratarti, imi spuse d-I E.

M-am gandit ca perforarea lntestinala de care se spunea ca sutera prietenul nostru nu putea fi provocata nici de deshidratare, nici de sare, caci aceasta, dirnpotriva, vindeca orice ulcer, perforare sau sanqerare. Eram inca sub impresia ca el urmase timp de trei ani regimul macrobiotic si, deci, nu putea fi bolnav, cu atat mai putin sa faca 0 perforare.

Sotia mea ~i cu mine am observat ca abdomenul lui era foarte umflat ~i sensibil, ceea ce ml-a confirmat existenta unui factor Yin (expansiune, torta centrituqa). Medicii de la spital i-au tacut 0 radiografie ~i au concluzionat ca era, tntr-acevar, yorba de 0 perforate.

- Nu ai mancat, oare, recent ceva foarte Yin? l-am Intrebat eu. Raspunsul a fost un .nu" viguros.

A doua zi mi-am arnanat plecarea in Statele Unite ~i am mers sa vorbesc cu dna E.

- A rnancat eJ recent eeva, In afara restaurantului vostru? am

Tntrebat-o. .

Raspunsul m-a uimit mult: dona E. lrnl spuse ca sotul ei ~i cu ea rnancau, infiecare sambata, tntr-un mare restaurant chinezesc ~i mi-am amintit ca ne invitasera ~i pe noi In 10 octombrie. Am fost surprins atunci, vazandu-I cum rnananca, de trei ori mai mult decat mine, orez alb cu un sos extrem de Yin. In majoritatea restaurantelor chinezestt sau japoneze din Paris, la to ate preparatele se adauqa un produs cturntc, numit qlutarnina, fabricat In Hong-Kong, fara control guvernamental. astfel ca toate sosurile lor sunt artificiale ~i foarte Yin. in plus, se servese aeolo multe alimente bogate ln factori Yin (potasiu, fostor, suit, acizi arnlnau), cum ar fi lastarii de bambus, soia qerminata, branza de soia, ciuperci, fidea, macaroane etc. Daca doriti, putetl face un experiment: dati in fiecare zi 100-200 gr de lastan de bambus sau soia germinata unui tuberculos ~i el va scuipa sange In cel mai scurt timp.

Totusi, acest exces de Yin poate fi neutralizat prin alta hrana !;>i, mai ales, cu putlna sare. Oat fiind ca d-I E. suferise de ulcer, timp de 10 ani, era mai sensibilia acesti factori decat sotia lui. Se ameliorase mult in ultimii ani, dar faptul ca mersese regulat la acel restaurant chinezesc i-a incetinit vindecarea. Credea ca rarnane fidel directivelor mele, stund ca bucataria chinezeasca este cea mai apropiata de cea rnacroblotlca. Restaurantul lui fiind lnchis sarnbata, el mergea la eel chinezesc, din vecinatate,

124

Acum, fiind convins ca starea d-Iui E. se datora unui exces de Yin, l-am rugat pe unuJ dintre prietenii mai francezi, doctor In mediclna, reprezentant al asociatiei medicilor francezi la congresele internationale, sa insiste pe langa medicii spitalului ca sa renunte la operatie ~i sa nu-l dea d-Iui E. nlci alimente, nlci injectii.

Pana la urma operatia a avut totusi loc, la 20 octombrie, dupa multe injectii. Chirurgii nu au gasit nici 0 pertoratie, ci doar cicatrice ale vechilor ulcere, cu 0 mica fisura, abia perceptibila, In duoden.

La 21 octombrie, In ciuda tuturor tratarnentelor, durerile ;;,i urnflatura persistau; acelasi lucru In 22 ~i 23 octombrie. I s-a oferit dlui E. primul pranz de cand era In spital: pure de cartofi, carne, sue de fructe, cafea cu lapte indulcita pe care el le-a refuzat, stiind ca toate sunt Yin.

In 24 octombrie i-au dat totusi un bol de cacao cu lapte, foarte bogat in potasiu, deei foarte Yin, ~i In fostor, care e ~i mai Yin. Durerile ~i balonarea au atins paroxismul ~i d-I E. era convins ca va mud. A acceptat sa vina la mine, dar dona E. s-a opus, din cauza slabiciunil lui. Putln dupa aceea, prietenul meu, doctorul, m-a anuntat ca mi-l vor incredinta, totusi, dupa trei zile sl ca va trebui sa fac tot ce-mi sta In putinta, cacl cazul lui era disperat. La 2 noiembrie, dona E. veni sa-mi spuna ca sotul ei e prea slabit sa fie deplasat ~i nu va putea veni la mine decat oupa doua sau trei zile.

Deoarece irnl arnanasern deja de doua ori plecarea in SUA, unde rna asteptau pentru un turneu de conterinte, am declarat ca nu mai puteam astepta !;>i ca vom pleca a doua zi. D-na E. a insistat Insa atat de mult, lncat mi-am arnanat Inca 0 data plecarea.

in sfar~it, la 4 noiembrie d-l E. sosi la mine ~i am inceput tratamentul.

In cinei noiembrie s-a observat 0 usoara ameliorare, datorita ingrijirilor atente ale sotie: mele, care era epuizata de oboseala.

A doua zi durerile au reinceput, cu toate ca, de cane sosise, eu rna straduisern sa elimin toti factorii Yin pe care Ti avea ln organism deja de mult tirnp.

L-am observat timp de 0 ora, qandindu-ma ca am dat, in starstt, de acea boala .incurabila" pe care 0 cautarn de 17 ani. Dar, in cete din urma, am gasit totusi remediul.

- Dragul meu, l-am zis, ia aceste 10 prune umebosi (prune japoneze conservate In sare) ~i Tnghite-Ie fara sa Ie mesteci.

Dupa ce a luat doua, el se opri, nemaiputano sa inghita altele.

Deoarece consumase foarte putin lichid in ultirnele trei saptarnani,

125

Isus un nurnar atat de mare de persoane tara tratament medical. Nu este nimic miraculos In asta, caci miracolul exists numai pentru cei ce au ochi, dar nu vad.

Sunt tericit ~i rnandru de aceasta reabilitare a medicinei orientale. :;itiam ca d-I E. nu suterea de 0 pertoratie intestinala, dar am acceptat diagnosticul medicului curant, gandindu-ma ca poate, totusi, rna tnsel; I-am acceptat chiar ~i In a treia zi cups operatle, cane doctorii i-au dat alimentele rnentionate mai sus, cu carne ~i vitamina B, care este un produs chimic.

Toate aeeste alimente pot lntarzia vindecarea unei boli Yin ~i 0 pot chiar agrava, mai ales un ulcer. Puteti foarte bine dovedi acest lucru punand 0 bucatica de zahar pe 0 taietura.

Mii de persoane sufera, la Paris sau la Londra, de cancer sau de ulcer la stomac ~i nu pot fi complet vindecati. Lucrul este de la sine lnteles, dat fiind consumul imens de zahar, cafea ~i sue de fructe din aceste erase.

Acelasi lucru e valabil pentru toate cetelalte boli Yin. Omul este constituit din alimentele prod use in mediul din care face parte ;;i care II conecteaza la univers, unde dornneste legea dialecticii YinYang. Este deci imposibil sa neqlllarn acest principiu, dar se pare ca doctorii occidentali se preocupa mult sa 0 faca,

Lao-Tse spune ca .no: putem vedea cerul fara sa privim pe fereastra ~i putem vedea tot ce exista pe lume fara sa iesim din casa, Cerul, dupa cosmologia noastra, inseamna trecutul ~i viitorul, adlca universul infinit, in timp ce lumea este domeniul prezentului ~i al relativitatii. Eu am putut vedea ca d-l E. nu avea intestinul perforat, fara sa fi deschis fereastra abdomenului sau, Am putut descoperi cauza raului pe care II lndura de 20 ani sau mai mult (adica trecutul), precum ;;i tratamentul de urmat (adica viitorul), "tara sa ies din casa".

Metoda macrobiotica, cea care consta In restabilirea echilibrului biologic;;i psihologic, I-a salvat In 10 ore pe d-l E. de la suferinta ~i moarte. Eu aveam obiceiul sa spun ca orice boala, chiar ;;i una incurabila putea ~i trebuia sa fie vlndecata In zece zile, desi nu este necesar tocmai acest interval de timp. EI poate fi redus 10. un minut, sau chiar la zero. Omul care e sanatos toata viata se vindeca de bolile lui in fie care moment, asa cum un acrobat pe sarma I;;i rnentine tot timpul echilibrul Tntre stanqa ~i dreapta, aspecte ale lui Yin ~i Yang. Tof oamenii se nasc cu 0 rninunata putere de a-iii pastra aeest echilibru fiziologic in orice Irnprejurart, interne sau externe, dar Diavolulll orbeste pe om ~i II face sa cada.

el era complet deshidratat, dar cu putina apa reusi sa mai inghita

cateva '

fana seara, cand m-arn inters acasa, reuslse sa Inghita sapte .. In timpul absentei mele, sotia mea l-a ingrijit, punand la contributie toata puterea de vindecare a rnainilor ei. EI vornita ceva negru ~i emise 0 cantitate de gaze, ceea ce i-a adus 0 oarecare arneliorare.

L-am anuntat ca in orele ce urmau 0 sa asistam la 0 curatenie

mar~ a intestinelor sale sii-am spus sa nu se sperie. '

In timpul noptii, pe la ora 2, cand rn-am dus In camera sa, l-am gasit pe el ;;i sotia sa dormind linistiti. In baie am gasit pijamaua plina de pete negricioase, ca de cerneala. Se usurase, in sfarsit, cu cateva ore inainte, de tot raul care era in el.

La sase dlrnineata, l-am auzit razano Tn hohote sl, lntrebandurna daca n-a innebunit, rn-am dus repede sa vad despre ce era vorba. M-a coplesit cu rnultumiri pentru vindecarea sa, adauqand ca a dormit bine, pentru prima data in ultimele trei saptamaru.

Tratamentul macrobiotic ~i~a facut efectul In numai 10 ore!

Bolnavul continua sa ernita 0 cantitate de gaze ~i abdomenul sau se dezumfla In fine de tot.

La 7 noiembiie, am avut 16 musafiri la rnasa. Acestia au fast Tneantali sa afle ca d-l E. fusese vindecat ~i surprinsi sa-I vada urnbland fara ajutor,. deoarece stlau in ce stare grava se aflase.

Vindecarea d-Iui E. reprezinta doar unul din miile de exemple recent~ de vlndecari, reusite In intreaga Europa In timpul anului 1959. Inca 0 data ne-am dat seama de un adevar: cu cat mai mare este rata, cu atat mai mare e reversul; cu cat e mai mare pericolul, cu at at mai mare e bucuria; cu cat raul e mai violent, cu atat mai raplda este vindecarea.

Colegii mei belgieni §i francezi au asistat inca 0 data ia ciudatu I tratament al sotlei mele, care consta in asezarea palmelor pe bolnav, pentru a-i transmite energie ~i a-I ajuta sa elimine raul. Ea detecteaza prin pipait loeul afectat §i usureaza suferinta bolnavului

prin a~ezarea palmelor. . ,

Oriee persoana rnacrobiotica poate face acelasi lueru, eficacitatea puterii de vindecare a palmelor variind in functie de gradul de strictete §i de vechime in elirnentatia macrobiotica. Daca sunteti bine antrenat In acest regim, puteti avea puterea de-a ameliora starea bolnavului sau chiar de a-l vindeea sl fara sa-t atingeti cu rnainile, chiar de la distanta. Putem astfel Inteleqe cum a vinde-cat

127

126

Sa presupunem ca d-l E. ar fi putut sa rna astepte pana dirnineata, atunci cane a intrat prima data In criza. EI ar fi putut fi vindecat lntr-o ora ;;i atunci sotla ;;i prietenii ar fi crezut ca starea lui nu era atat de grava. Nimeni nu ;;tie ca noi putem muri In orice moment; Buddha spunea ca moartea ne vlzlteaza de 17 ori la fie" care respiratle.

Multe persoane care yin sa-rnl ceara sfatul ;;i asista la discutiile mele au abandonate medici'na oficiala sau au fost abandonati de ea, dupa ce au fost trataf timp de ani de zile. Doar un mic numar de oameni apreciaza valoarea filosofiei Extremului Orient, majorit,:tea nu au. credinta sau ignora notiunea de gratitudine. Ei nu stiu ca recunostinta duce la fericire, astfel incat ei nu menta sa intre In tmparana lib~rtatii infinite, a fericirii eterne ;;i a dreptatli absolute. De aceea, e: nu pot ave a un craciun fericit ;;i un An Nou fericit in fie~ar~ zi. Ei prefera sa tralasca din rnunca tortata, din false placen, din bancnote ;;i fericire efemera.

oaca sunteti nefericit, daca exista un sing ur lucru indezirabil sau dezagreabil in viata voastra, oricat de insignifiant ar fi el, aceasta se datoreaza Iaptului ca ignorati minunata armonie a uni-

versului. '

128

CERTIFICAT FORMAL DE DECES

AL IMPERIUlUI MONDIAL AL DINASTIEI AMERICANE A AURULUI

Civilizatia moderna, reprezentata de cel mai mare dinozaur al timpurilor noastre, imperiul mondialamerican, est€! In chinurile mortii. Acest destin rezulta clntr-o conceptie despre lume analltica. mecanica si meschina.

~cest ultim episod al Dinastiei Aurului, asa cum I-a lntrezarit $i AleXIS Carrel acum 25 de ani, este mai dramatic ;;i mai grandios

decat cel al Imperiului Roman. .

Pragmatismul american a fast fondat de mai multi ganditori ernlnenti, dar mai mult sau mai putin exclusivisti, ca William James, John Dewey ;;i Mortimer Adler. Acesta din urma era atat de exclusivist, lncat ;;i-a intitulat lucrarea sa de capatai 0 Encic/opedie a definitiilor Jumii, ornnano tnsa pe tof marii ganditori ai Orientului. La acea vreme l-am scris ca lucrarea lui nu este decat 0 sem ienciclopedie.

Lumea occidentala este in declin din cauza lipsei sale de prevedere ;;i a refuzului de a tine cant de civilizatiile trecutului

ln aceasta epoca cruclata, este de datoria noastra ~a oferim americanilor bunul eel mai de pre] al Orientului, cornoara de 5 000 de ani, caci ;;i noi datorsrn mult civiliza~ei occidentale de pe vremea cane primul american, amiralul Perry, a debarcat ln Japonia, acum 100 de ani. Aceasta cornoara ancestrala, singurul si unicul principiu mondial al libertatii, sanatatii, fericirii !?i pacii~ principiul Yin-Yang este exact contrar celui al filosofiei occidentale. In timp ce spiritul occidental este materialist !?i analitic, al nostru este dialectic, panoramic, contemplativ ;;i universal. Noi II numim "Satori" sau "Calea Zenului", Budhism, Mahayam, Taoism, Shintoism, Vedanta etc.

Introducerea in Occident a acestei conceptii de viata cu tehnicile ei speciale, numite rnacroblotlca, va produce cu sig~ranta rezultate interesante. Acesta este punctul de contact a doua ci~ilizatii, a carer lntalnire ar putea da nastere alteia.

CONFERINTELE MELE IN STATELE UNITE

,

De lndata ce am sosit in Statele Unite, In noiembrie 1959, am tnceput un ;;ir de conterinte asupra filosofiei !?i medicinei Extremului Orient, la Los Angeles, San-Francisco, dar mai ales la New

129

,

York. Multi dintre cei ce Ie-au audiat s-au vindecat de boli "incurabile", ca: artrita veche de 20 de ani, cancer de prostata, hipertensiune, hipotensiune, boli mintale etc., ~i asta fara nici un fel de medicamente, ci nurnai prin respectarea principiilor macrobiotice.

Datorita acestora, popoarele din Asia au trait rnii de ani la adapost de nenorociri ~i razboaie, pana ln momentul In care a venit civilizatia occidentala cu contlictele sale, cu imperialismul §i colo-

, .,

nialismul sau.

Am fast fericit sa constat ca unirea dintre filosofia paradoxala a Orientului ~i tehnicile materialiste ale stiintei americane poate aduce omului libertate infinita ~i pace mondiala.

Sa exarninam acurn declinul dramatic al imperiului american.

DISPERAREA MEDICI LOR AMERICANI, dupa TIMES din 7 martie 1960

Dupa statisticile prezentate de dr .. W. Conda Martin, fast sef al clinicii metropolitane din New York, exista, in acest moment, in State Ie Unite, 88 954 534 bolnavi incurabili. Nu numai ca jurnatate din populatie este incurabila, dar §i din cei rarnasi, doar 13% sunt lipsiti de afectiuni fizice.

lata tabloul acestei situatil:

Tulburari alergice 20 000 000

Boli ale sistemului nerves 15 000 000

Psihoze 16 000 000

Arterosleroza §i boli de inima 10 000 000

Copii retardati (se naste unulla un sfert de ora)

lntre 3 §i 5 000 000

Ulcer stomacal §i duodenal Cancer

Distrofii

Tuberculoza

Scleroze multiple

Paralizii cerebrale Tulourart de vedere Surditate

Sterilitate

Obezitate

Alcoolism

Copii dehncvenf

8500 000 700 000 100 000 400 000 250 000 150 000 -,

10800 000 10 000 000 15000 000 32000000

4000 000 2 000 000

130

Autopsia a 200 de soldati americani uclst In Coreea a ara~at ca cca 80% dintre ei sufereau de boli cardiace, cifre comparabile cu epidemiile de ciurna neaqra din Evul Mediu.

In fiecare an, 230 000 barbati §i 130 000 femei mor de as~fel de afectiuni si un milion suporta atacuri de inima. Dr. Paul White, care II i~grijea pe presedintele Eisenhower, §i dr. Jeliffe au lnstiintat Congresul, In 1956, avertizand cil Statele Unite sunt una dintre larile in care bolile cardiace fac cele mai multe ravagii.

, In 1 954, Pre~edintele Eisenhower a declarat in fata Congresului ca 25 milioane de americani sunt condamnati sa rnoara de cancer, In cazul in care nu se descopera remediul. Confonn statisticilor Companiei de Asiqurari Metropolitane, leucemia §i cancerul de plamani sunt bolile cete mai curente, prima fiind cauza a [urnatate din mortalitatea lntantila sub 15 ani.

Cancerulde ptarnanl, dupa statisticile acestei Companii, este responsabil de 30% din mortalitatea cauzata la barbatii lntre 55 ~i 64 de ani, respectiv de trei ori cat cea provocata de cancerul de stomac, ce se sltueaza pe urrnatoarea pozitle. In Japonia, dimpotriva, prirneaza cancerul de stomac. Cancerui de plarnan est~ ma~ Yin, iar eel de stomac mai Yang. Primul e cauzat de facton mal nocivi: hrana cnlmlca §i produsele farmaceutice.

Cazurile de cancer nebanuite Inca In randut americanilor sunt relevate de frecventa petelor de pe piele la persoane in aparenta sanatoase. Din examinarea, la New York, In 1958, a unui lot de 491 barbati care pareau sanatosi, au rezultat 6 bolnavi de cancer §i '36 purta'tori de leziuru pasibi!e sa provoace boala; printre acesti 42 de bolnavi, doar unul prezenta simptome suficiente pentru a-l determina sa se prezinte la medic.

In acelasi an, un alt examen la New York a relevat 18 canoerosi printre 297 de barbatl si 290 femei. I ntre barbati, erautz belnavi, 89 In stare precanceroasa §i 95 cu tumori benigne. ,Intre femei, s-au descoperit 6 bolnave de cancer, 147 reprezentand ~onditii precanceroase (din care 119 la sam §i organele genitale) §I 80 de tumori benigne precanceroase. Concluzia este ca peste 80% dintre barbati ~i femei sunt atectati de aceasta maladie f~ra a ;>ti. Acest fapt pare de domenlul fictiunii. Daca 60% sau 80% din c~r~ul dv. ar fi In flacari, fara ca macar sa banuiti, fara sa ~titi de ce §I mCI cum sa scapati, n-ati mai avea nevoie sa rnerqef In .iad, caci v-ati afla deja acolo, In ciuda faptului ca v-ati simti rnulturnit de conf.?rtul de care dispuneti, de rnedicarnentele, de asigurarea pe viata pe

131

care 0 ave] ~i, poate, ati fi deja tmpaca] cu raul.

Tabloul general al sanatatii natiunil este Inca ~i mal sumbru: un american din 10 petrece 0 parte din viata la un azil de alienati sl, dupa d-I Gorman, director al Comitetului executiv lnsarcinat cu bolile mintale, aceasta proportie creste zi de zi. Monopolul medicinei oficiale este protejat de stat si de legile sale, In ciuda faptului ca se ignora ceea ce e bun pentru sanatate, viata ~i fericire ~i in ciuda totalei lncapacitaf a medicinei de a stopa aceste imbolnavlri.

Dar, in Statele Unite, mai bantuie ~i alte maladii. Conform Institutului National al Sanatatii, mai mult de 100 milioane de americani sutera de afectiuni respiratorii in timpul iernii. $tia1i ca nici un animal salbatic nu sutera de asa-ceva, oricat ar fi de aspra rarna> In timpul celor patru luni (lntre 1959 ~i 1960) pe care Ie-am petrecut in America, n-am vazut nici 0 caprioara, vrabie sau peste din paduri sau rauri sa alba guturai. Dimpotriva, par sa se sirnta bine la frig, fara tncalzire centrala sau palton din stofa scurnpa .. Cu cat au mai putina hrana ~i caldura, cu atat arata mai bine. Oamenii clvilizati au' pierdut aceasta adaptabilitate, au pierdut, deci, libertatea infinita, care, tncet ~i pe neobservate. a fost lnlocuita de 0 libertate conditionata aceasta fiind mai ales dependenta de satisfacerea simturilor. Li'bertatea sclavilor ~i a prizonierilor poarta, intr-adevar, ni~te nume minunate, ca "placere", "contort" sau "standard de viata ridicat". Aceasta orbire este cea mai mare crima a dernocratiei moderne ~i a clvlllzaflei mecanice. Ea este sporits considerabil ~i cu tot mai mare viteza prin cibernetizare si automatizare.

CARE ESTE PRETUL MORTII UNEI GIVIUZATII?

" J

Fiecare american cheltuleste pe an 300 $ pentru medicamente, in total, pe tara, 54 000 de milioane. in plus, adevarate averi sunt cheltuite in fiecare an pentru diverse remedii, consumate cu tone Ie pentru a combate insomniile ~i durerile:

- asomna 7 SOD tone;

. - somnifere, surna echivalenta cu 100 milioane

dolari.

Pierderea de timp sl de bani poate fi estimata in urmatoarele cifre: - scurte absente din cauza de beals - 5 miliarde de dolari;

-absente prelunqite - 1 777 miliarde de dolari;

- cheltuieli bugetare pentru sanatate - 2,5 miliarde de dolart

Trebuie sa acauuam sumele considerabile alocate cercetarilor

132

asupra cancerului.

Pe de alta parte, sume enorme sunt consacrate fabricarti de bombe atomice ~i cu hidrogen (instrumente de suprimare directa a civlllzatiei ~i a indivizilor), precum ~i pentru fabricarea de alimente ~i bauturi cancerigene.

Acesta este. pretul distrugerJi imperiului mondial american, consecmta a faptului ca judecata americanilor este cornplet eclipsata din cauza iqnorarii totale a alcatutru universului sau a lrnparatiei Cerurilor ~i a justitiei sale unice. De aceea, cei mai mari responsabili ai declinului aeestei clvitizatii sunt maestrll religiei ~i ai educatiei, pe de 0 parte, ~i maestrf medicinei, pe de alta parte.

ADEVARATA CAuzA A BOULOR,

A NEFERICIRILOR $1 A RAzBOAIELOR

Conform filosofiei noastre, exista 0 sinqura cauza pentru toate relele: ignorarea alcatuirii universului ~i a prineipiului sau unic. Practicand aceasta filosofie, ne putem vindeca de toate bolile noilnsine, fara medieamente ~i fara operani. Este sufieient sa ne alimentarn in concordanta cu ordinea universului.

Neglijarea acestei ordini ~i eomportamentul nostru inflexibil, in viata de toate zilele, sunt la originea tuturor nenorocirilor. Comportamentul nostru este rezultatuJ unei jucecan, voalate prin acest mod irational de a ne hrani.

Cat priveste razboiul, el este rezultatul a patru factori:

1. Intalnirea a doua guverne cafe ignora alcatuirea universului-

2. Popoare care ignora ;;i ele acest lucru.

3. Existenta unor maslni de ucis ee nu sunt altceva decat

rnaterializari ale fricii.

4. Increderea in violenta celor ce ignora ordinea universului.· In concluzie, toti acesti f~ctori s-au nascut din ignoranta. Conform conceptiei noastre asupra sanatalii ~i ferieirii, trebuie

in primul rand sa trairn 0 viata sariatoasa, tericlta ~i pasnica, urmand cu strictete legile naturii in alimentaua noastra, ceea ce are drept conseclnta crearea unor carnlne ferieite, in care domneste sanatatea. In fine, trebuie sa-] tratarn pe ceilalli dupa aceeasi lege. Daca, cu totu, am aplica aceasta unlca regula, in fiecare moment ~i in toate irnprejurarlle, pacea mondiala ar fi realizata automat, fara retorme socia Ie , fara revolutil sanqeroase.

133

EDUCATIA PROFESIONALA $1 REUGIA

,

Dupa cum am putut observa, In timpul sederii rnele In Statele· Unite, tabloul starii de sanatate este chiar mai sumbru decat indica statisticlle. N-am tntalnlt nlcl un copil sau un tanar, In metrou, pe strada sau la universitate, care sa Intruneasca cele 60 de puncte din cele 100, conform regulilor de sanatate expuse in Capitolul III.

In ce priveste judecata, americanul mediu este aproape nul. Nu este deloc obisnuit sa gandeasca, ci doar sa recurqa la sistem: "Apasati pe buton, noi facem restul". In plus, americanii sunt crescuti in mod foarte pragmatic §i prea enciclopedic, adica sunt invatati sa devinil buni profesionisti, oamen-maslna sau sclavi. Pascal spunea ca omul este 0 trestie ganditoare; daca s-ar afla astazl In Statele Unite siar da seama ca omul e 0 vita fara gandire, 0 vita nascuta sa fie exploatata, tara sa cunoasca libertatea de care se b.ucura animal~le sa:batice. N-am fost niciodata at at de surprins, ca In Statele Unite, vazand atat de multi oameni care nu pot qandl §i nici judeca singuri. Ei au ochi §i urechi, dar nu pot nici vedea, nici auzi, cu toate ca sunt extrem de banuitori. Ei cunosc 0 lume lirnitata si efernera, in care rumic nu este stabil, unde nu exists 0 justitie permanenta, nici ibertate, nici fericire, dar ei ignora sau refuza sa cunoasca Mama noastra Natura, absolute §i eterna. Ba chiar se tem de cuvantul "inflnit".

Acesti oameni frecventeaza bisericile ?i templele tarii lor materialiste §i stlintifice mult mai asiduu decat unele popoare foarte religioase, ca hindusii, ceea ce este de-a dreptul contradlctoriu. La ce Ie serveste acestor oameni, care vor sa ignore infinitul ;;i care sunt atat de atasaf de lurnea relativa, sa mearqa la templu sau la biserica?

Religia lor, ca toate celelalte, propovaduieste: "Iubiti-va dusmanii, abandonatl proprietatile, intinde1i §i celalalt obraz ... " Dar nam intalnit nici 0 sinqura persoana, In Statele Unite, care sa aplice aceste principii. Dlrnpotriva, legea, care reprezinta ea insa§i cea mai mare violenta, ataca series dusrnanii societatii, §i nu-i iubeste deloc, mai ales pe cei saraci. Dusmanul bogat scapa de lege eu ajutorul armatei sale personale: banii. Cativa gangsteri sunt uneori ucisi, dar, In realitate, adevaratli criminali sunt educatorii, care nici-

odata nu sunt ucisl sau pedepsiti. ,

Acelasi lucru se intampla ~i In rnedicina. Sunt atacaf mlcrobii, viru~ii ?i alti dusrnanl, fara sa ne trnrebam de ce Dumnezeu i-a creat, nici de ce unii oameni sunt afectaf de ei ?i altii nu.

134

Acelas! este cazul industriei de razboi, care exista in numele Justi~ei, al Pacii ?i al Libertatii. Justitia poate ti, oare, distructlva, Pacea sanqeroasa §i Libertatea cucerita prin violenta ?

Bernard Russel declara ca traim Int'r-o lume a nebuniei, ?i acest batran filosof englez aflrma ca toate nefericirile ~i toata mizeria imperiului aurului din secolul XX se datoreaza unei reJigii falsificate, a educatiei proteslonale ?i a absente: regulilor allmentare.

Sa nu credetl ca as f dusrnanul acestui imperiu rnondial. Dimpotriva, II iubesc ?i II admir. Filosofia mea imoranseaza totul nu respinge nimic. Ma stradui sa unific, sa actionez e~> mediator ii sa suprim antagonismele. Civilizatia occidentala nu trebuie sa abandoneze nirnic, ea I§i poate continua drumul, dar revizuindu-si judecatile §i modul de vista: de aceea Ii reco~and filosofia Orientului.

UL TIMUL STRIGAT DE DISPERARE AL MEDICINE I

"Orice i'mparatie In dusrnanie cu ea insa§i va pieri ?i orice cetate sau casa In dusrnanle cu ea Insa?i se va prabusl".

Revista Times, din 7 martie 1960, contine on articol intitulat Specialistul limitat, care ccnflrma observanite mele asupra igienei ?i medicinei Statelor Unite.

Cu cat proqreseaza medicina, cu atat ea se specializeaza.

Exista acum atalia specialist! ?i sub-specialisti In Statele Unite, tncat bolnavii nu se rnai descurca, dar nici specialistii ei Insisi. 0 ancheta tacuta ln randurile a 1 081 medici releva faptul ca 90% dintre ei au indoieli asupra dimensiunilor competentei lor ?i nu stiu unde ar trebui sa fie limita. "Desi majoritatea specialistilor sunt de acord ca eeva ar trebui tscut penfru linistea spiritului ~i pentrubinele bolnavilor, ei pot oferi prea putine sugestii constructive. $i mai caracteristica Inca este intrebarea pe care ei sl-o pun: oare cine se va indoi primul §i va exclama Numai Dumnezeu stie? La acest lucru nici specialistii, nici bolnavii n-au putut raspunde".

Aceasta larnentatie concretlzeaza disperarea medicinei occidentale, ai caret speclallstl sunt.cel mai avansati In analiza. Medicina fara speclallsf este ca un paun fara pene, ii ajungem astfel la impasul metodelor analitice.

Vlata nu este analltica, sanatatea, lrnpreuna cu justitia, dreptatea, libertatea ?i fericirea sunt esentialmente ereatoare.

Aceasta larnentatie a medicinei specializate este recunoasterea cinstita a faptului ca medicina oficiala, care i-a Iezat §i i-a ucis

135

pe eei care au ridieat 0 civilizatie atat de stralucitoare ca imperiul mondial american, a murit. Ultirnele cuvinte ale unui muribund sunt intotdeauna cinstite ~i adevarate, Cuvintele: "Numai Dumnezeu stie" sunt foarte adevarate: ~i nimeni, printre bolnavi sau medici, nar putea sa Ie conteste. Totusl, cat eva sute de americani pot afirrna cu toata fncrederea ca stiu ceva din medicina divlna. Ei sunt aceia care au urmarit conterintele mele ;;i au vazut minunatele vindecari obtinute printr-o alirnentatie bine echillbrata si fara medicamente.

Conform medicinei mele, numai bolnavul poate sa-~i redea sanatatea, tot asa cum nici libertatea, dreptatea §i fericirea nu ne pot fi date de catre altii. Daca, totusi, se tntarnpla asa, rarnanem datori o viata. Toti cei ce pot vedea, auzi siqand] au profitat de asta rnilioane de ani, !?i de aceea animalele au 0 viata tericita. Medicina mea nu distruge doar simptomele, ea ne Invata fericirea si dreptatea intr-un mod atat de simplu si practic, incat oricine 0 poate aplica, in orice imprejurare.

Toata viata, eu n-am fost decat un simplu comentator al vechii filosofii orientale, dar va puteti imagina ce fericit as fi dad] as putea unifica Extremul Occident !?i Extremul Orient, a carer unire poate, ea sinqura, sa asigure pacea mondiala ~i in acelasi timp libertatea infinita.

REVOLUTIA MEDICALA IN CHINA LUI MAO-TSE-DUNG

Dupa cum scrie "New York Times Magazine" din 28 februarie 1960, China lui Mao- Tse-Dung realizeaza 0 noua revolutie, in domeniul medical de aceasta data, care va fi, probabil, prima ;;i ultima in istorie. Autorul articolului, Peggy Durdin, spune ca 70 000 medici care practicau metodele occidentale au primit ordin sa invete medicina tradltionala chmeza, exercitata de 500 000 practicieni.

Popoarele Orientului au acceptat medicina occidentala In timpul secolului al XIX-lea ~i guvernele au autorizat practicienii tracitionali sa 0 exercite. Nici un guvern occidental nu se poate rnandri cu 0 asemenea toleranta. Occidentalii au importat un singur lucru din Orient, ~i anume Crestinismul, acum 18 secole, dar de atunci si-au inch is toate portile in tata filosofiei asiatice. Ei au luat lnsa tot ceea ce putea sa Ie procure confort ~i placere: aur, argint, dla-

136

mante, minereuri,petrol, condimente, indigou, parfumuri etc. Unele tari din Europa si-au construit imperii prin coloniile cucerite, . reneqandu-sl astfel credlnta crestina.

. Popoarele Orientului $i-au abandonat bogatiile, ba chiar ;;i parnantul strarnosesc .. practlcand astfel non-rezistenta in fata raului, Intinzand $i celalatt obraz. Dacaacurn se revolta' irnpotriva Occidentului, 0 fac conform doctrinelor occidentale sau pentru ca s-au saturat de ipocrizia erestina, Ei Ie considera religia crestlna din Vest ca pe 0 fiica lublta, dar care a fost, Insa, dusa in sclavie !?i

mutilata. .

Acelasi lucru se tnt~mpla cu medicina.

Totul se schirnba In aceasta lume relativa, chiar si monopolul autoritatll. Nimic nu este definitiv, nici stabil, tot ceea ce are 0 tata are ~i un revers, existaIntotdeauna 0 latura buna ~i una rea, tot ce~a ce a.re un inceputare !?i un sfarsit, cu cat e mai mare fata, cu atat e .mal mare dosuJ. Nu exista nimic ce sa nu fie Yin sau Yang. Nurnai aceste principii universale sunt aoevarate.

Unul din fondatorii Statelor Unite a prohibit monopolul medicamentelor; 1i aduc un omagiu ~i sper ca vederile sale largi vor izbandi din nou, cac; medicina de astazi este mult prea rnonopolizanta, este aproape 0 dictatura, este lipsita de sirn] critic.

i\t1EDICINA DE TIP "NUMAI DUMNEZEU $TIE"

Daca Adler n-ar fi fost excluslvist ~i ar fi Intocmit 0 enciclopedie cornpleta, adauqancu-l ~i filosofia orientala in loc sa taca 0 semienciclopedie, medicii americani ar putea gasi acolo solutia dilemelor in legatura cu medicina de tip "Numei Dumnezeu stie".

Adler sicolaboratorii lui nu stiau ca toti ganditorii Orientul ui erau lnainte de .toate dascall, care Intelegeau, Invatandu-l si pe altii, ca drumul spre fericire este sanatatea. Conceptia sa despre univers nu era cornpleta ~i nu avea baza practica, In limp ce toate . marile religii ~i filosofii asiatice armonizau medicina eu ordinea universului.

Din pacate, mentalitatea ~i filosofia Orientului raman strains savanulor din lumea oceldentala. l.evy-Bruhi, de exemplu, fost presedinte al: SocieUitii Filosofice din Franta, in cele patru lucrari de frunte ale sale, califica drept "prirnitiva" mentaiitatea orientala §i conceptia ei despre lume, In timp ce dr. Schweitzer a dat dovada de 0 viziune la fel de Ingusta, In cartea sa Mai"ii ganditori ai fndiei.

137

Strigatul disperat al medicinei oficiale nu ina lasa indiferent.

Am trait 67 de ani in climatul filosofic al Orientului si mi-am salvat viata, pentru ca medicii occidentali, din fericire, m-au abandonat, permltandu-ml astfel sa evit sfarsltul traqic al farnillei mele: 'mama a' rnurit la 30 de ani: doua dintre surorile mele, lnainte de a implini 10 ani; iar fratele meu, la 16. Toti fusesera tratati prin rnetodele medicinei occidentale. Eu am test salvat de vechea mediclna orientala, care fuseseabolita de guvern sub influenta civilizatiei occi-

dentale. " . ' "

Cand am scapat din aceasta tragedie, am decis 'sa-mi consacru tot restul vietii acestei medicini ancestrale. [nainte de a irnplin: 60 de ani nu parasisern Japonia decat pentru cateva zile; dupa aceea tnsa, am petrecut in India doi ani, un altulin jungla africana, !flare parte la spltalul doctorului Schweitzer, ~i cinci ani in Europa. In loti acestl ani l-am tnvatat pe oameni cum sa-!,>i redobandeasca sanatatea !,>i terictrea, printr-o alirnentatie bazata pe conceptia orientala asupra vietil. Mi-am facut mii de prieteni in Europa, unde sa~ deschis restaurante ~i clinici macrobiotice .. Sute de magazine vand produse naturale preparate conform doctrinei macrobiotice. In 8elgia, 0 firma puternica !,>i 0 uzina preduc alimente ca lapte-praf d~. cereale, 0 cafea careia t-arn dat numele meu (tot din cereale), p~lne-Ohsa~a, or~z, compl~t Yang, potimaron (dovleac care poate vindeca un diabetic In 10 zile), fasole azuki, excelenta pentru bolile de rinichi, lotus care vindeca Intr-o saptarnana sau doua astmaticii cei mai disperati precum $i sos de soia-Ohsawa, numit tamari, fabricat dupa metoda traditionala.

Intr-unul din cursurile metedin Statele Unite asupra filosofiei orientale, am declarat auditorllor ca, dupa ce au experimentat binefacerile acestei doctrine care ne aduce sanatate ~i fericire, ei vor fi. capabili sa vada viata cu alti ochi !,>i sa raspunda striqatului de disperare al medicilor. Facand acest lucru, ei vor putea aduce 0 econo~ie. d~ 54 OO~ de milioane de dolari pe an populatiei, ~i aceasta clfra enorma ar putea fi atinsa folosindu-se la maximum aptitudinile americanilor in materie deorganizare. Soar faptui astfel prima revolutie biologica din istorie .

. Eu sper ca acesti oameni nu vor rarnane excluslvistl $i satisfacutl doar fi vindecandu-si atectiunile de care sufereau de atata vreme, In timp ce al1ii sutera Inca. Sper ca vor face tot ce lesta in putlnta pentru a preda macrobiotica $i filosofia ei care era candva baza tnvatamlntelor lui Moise ~i ale lui Isus.

138

cresnntsrnul a fast importat din Orient, nu fara diflcultati de altfel; tnsa el este acum perimat, simbolic ~i impracticabil in viata de zi cu zi. Avem nevoie de 0 noua formula, de ordin biologic §i practic, a conceptiei crestlne asupra universului, asa cum ne-o ofera macrobiotica. lata adevarata irnportanta a unei uniri tntre Orient

sl Occident. '

PROFETIA MEA

,

oaca am lnteleqe mai bine mentalitatea orientala ~i filosofia sa, razboaiele nu ar mai f necesare !,>i pentru oameni ar incepe 0 noua civilizatie, care ar dura cel putin doua rnii de ani.

Poate pares temerar ~i imprudent din partea mea sa fac 0 asemenea attrmatle, dar rna pot baza pe unele precedente. Cu 10 ani lnainte de evenimentele de la Pearl Harbour, am publicat urrnatcarele car1i: 1. Pe linia frontului sanatatii natiunilor; 2. Ultimul §i eternul invingator; 3. Dusmenu! care distruge Japonia.

In aceste ca'1i anuntam starsttul tragic a lui Gandhi, sfarsitul colonialismului britanic In India, infrangerea cornpleta a Japoniei, pentru prima data in 2 600 de ani, §i caderea imperiului aurului american. Primele doua previziuni s-au realizat cinci ani mai tarziu, a treia dupa sase ani, iar a patra la dlstanta de 17 ani, prin bolile pandemice, mintale ~i fizice.

In decursul ultimilor 47 de ani, am tacut numeroase protetii asupra unor chestiuni individuale, sociale sau internationale ~i, spre stupetactia mea, s-au adeverit aproape toate .. Dubla mea viziune nu este de ordin divin, mistic sau metafizic, ci 0 previziune de ordin biologic. Pute1i face la tel, schirnbandu-va destinul. Puteti da nastere unei noi civilizatli, sau puteti aduce infernul pe parnant.

139

eaunun curettve apucabile la bailIe cele mai curente
Pag. Pao.
Abcese 98 Dureri de cap 105
Aaalactie 108 Dureri de dinti 105
Anemie 93 Eczeme 93,105
Anevrism 99 Elefantiasis 105
Anorexie 99 Enterita 113
Anxietate 99 Enuresis '105
Apendlclta 99 Epil~sie 105
Apoplexie 99 Febra 93
Arsuri 99 Febra tifoida 106
Artnta 99 Flebita 106
Astigmatism 99 Gaze intestinale 106
Astm 116 Glaucom 106
Atonie qastrica 99 Gonoree 106
Ateroscleroza 99 Greturi matinale 106
Boala lui Addison 100 Gripa, guturai 93,106
Boala lui Basedow 100 Guta 107
Boala lui Parkinson 100 Hemofilie 107
Boli de lnirna 100 Hemoragii 107
Bali de rinichi 100 Hemoroizi 107
Boli de stomac 100 H e_Q_at ita 107
Cancer 101 Hernie 107
Cancer al uterului 112 Hidrocel 107
Calvitie 102 HiQ_ertensiune 107
Cataracts 102 Hiperinsulinism 108
Caderea parului 102 HipermetroRie 108
Carcei 102 Hiocoalacne 108
Cecitate crornatica 102 Hipotensiune 107
Cecitate nocturna 103 Icter 107
Ciclu menstrual neregulat 103 Inflamatii 93
Cistlta 103 Insomnie 111
Conqestie 103 Keratodermie (neqi) 111
Conjunctlvita 103 Lepra 111
Constipatie 103 Leucemie 111
Decalcifiere 103 Leucodermie 111 INDEX AL ALiMENTELOR

R

IN D EX f

1. Principalele alimente:

Orez 50

Hrisca.; " 53

Alte cereale , 56

2. Alimente secundare:

Alge 70

Azuk;, .. " 68

Bauturi ., 76

Chapati 64

Diverse ; 60,69

Fasole ~i soia 66

Jinenjo 65

Legume salbatice 72

Naut. 66

NitukB 58

Pateuri 62

Porumb 67

Preparate cu miso 73

Preparate cu sos de soia 75

Ravioli 64

Salate 69

Sosuri 75

Supe 59

3. Preparate speciale:

Carne , 82

Deserturi 89

Peste 84

4. Alimente pentru sugari:

Kokkoh 117

141

140

Deqeraturi 104 Leucoree 112
Dezlipire de retina 104 Matreata 112
Diabet 104 Meningita 112
Diaree 93,104 Metrita 112
Diaree la copii 105 Migrena 112
Dizenterie 93,104 Miopie 112
Mixedem 112 Sciatica 113
Nefrita 113 Scleroza 'in placi 115
Neurastenie 113 Scorbut 115
Nevrite, nevralqii 113 Sifilis 115
Obezitate 113 Sinusita 115
osteita 113 Sirinqomielie 115
Osteomielita 113 Siabiciune qenerala 94
onta 113 Sterilitate 115
Ozena 113 Tetanie 115
Paralizii 93 Tetanos '115
Paranoia 113 Tromboarterita 115
Paraziti intestinali 94 Torticolis 116
Pericardita 113 Tuberculoza 93,116
Periostita 113 Tuberculoza renala 101
Perltonita 113 Tubercuioza osoass 113
Pneumonie 113 T ubercoloza intestinala ·113
Poliomielita 114 Tuse 93
Prolaos 114 Tuse convulsiva 116
Psoriasis 114 Trahorn 116
Pioree 114 Varice 11.6
Rani 93 Vegetatii adenoids 116
Rau de lnaltime 114 Urntlaturi 116
Reumatism 114 Zona Zoster 116
Rujeola 114 "
Schizofrenie 114
u 142

CUPRINS

Proloq ," " '., ,', ,., , , ".," ,.,. ,.,5

Pref~1a,~.,.:" '.' , , , ' , , , 9

Cuvant inainte .. " ,', .. , ,', ' .. , " 13

Capitolul 1- Macrobiotica lji medicina Onentulul.. 17

Capitolul H - Terapeutica mea 22

Capitolul 111- Cele sapte condltn ale sanatalii. 26

Capitolul IV - Cu credinta nimic nu este lmposibil. , .. ,34

Capitolul V - Yin lji yang 38

Capitolul VI - Bucataria macrobiotlca lji cele zece moduri

de a ne alimenta convenabil : .45

Capitolul VII - Principalele alimente .49

Capitolul V111- Alimentele secundare ", .. " , .. ,"" 58

Capitolul IX - Preparate speciale " 82

Capitolul X - Sugestii pentru cateva boll. " 93

Capitolul XI - Regimuricurative, " , , , 98

Capitolul XII - Alimentepentru sugari. 117

Capitolul XIII- Cateva recomandarl , " 119

Apendix .. , , , , , , , , , , , , , , , , 123

Index al alirnentelor.. , 140

Index al regimurilor curative ". , .. " ,',., 141

143

ISBN 973-36"0352-X

Redactor: IOSIF lovANESCU Tehnoredactor: OLiMPIA MARGINEAN

Bun de tipar: 01.02.2002 Aparut: 2002

Coli de npar-s

Tiparul executat la S.C. Balcanic SRL - Tirnisoara

J

" ,

EDITURAdeVES

Adep!ii ~J.osofiei Zen, manifestata printr-o diversitate de prachCl, afirma tot mal des di ceea ce cauta ei este "0 forma de armonie", pe care lumea occidentala pare In prezent incapabila sa le-o of ere. Angoasa, stres, devalorizare a eului sunt relele cele mai des citate brosurile care exalta meritele unei vieti conforme principiile zen. Dar practica zen-ului este ac esi doar unei minor-irati recluse, datorita numero constrangeri implicate. In schimb, foarte multi sunt atrasi de practica disciplinelor Inrudite y ayurveda, tai-chi, qi qong, shiatsu, feng etc. Trebuie sa adaugam, de asemenea, toa e marjiale japoneze, coreene, chineze: aikido, ju 0

jitsu etc., din ce in ce mai la moda, indeosebi la Dar sa nu uitam faptul ca alimentajia acromone este baza biologica §i flZiologica a discrplirielru sus. Sa ne indreptam, deci, ateritia spre carte a Ohsawa, Zen Macrobiotic. Arta intiner rii $1, lonqevitaii i.

sau

Arta

tntinerlrll

. .

sia

, .

• H ••

Longevlta~u

ISBN: Q73-36-0352-X

ED I'TU RAdeVEST

EDITURAdeVEST

Adeptii 610sofiei Zen, manifestata printr-o diversitate

de practici, afirma tot mai des ca ceea ce cauta ei este

"0 forma de arrnonie", pe care lumea occidcntala ·pare

in prezent incapabila sa le-o of ere. Angoasa., stres, devalorizare a eului sunt relele cele mai des citate in brosurile care exalta. meritele unei vieti conform'e cu principiile zen. Dar practica zen-ului este accesibila doar unei minoritati reduse, datorrta numeroaselor . I constrfingeri implicate. In schimb, foarte mu sunt atrasi de practica disciplinelor inru ayurveda, tai-chi, qi qong, shiatsu, etc. Trebuie sa' adaugam, de asemenea, marjiale japoneze, coreene, chineze: aikido, do, jiujitsu etc., din ce in ce mai la moda, indeosebi la tineri. Dar sa nu uitam Eaptul ca alimentatia este baza biologica §i fiziologica. a discipline sus. Sa ne indreptam, deci, aterrtia spre

. Ohsawa, Zen Macrobiotic. Arta in Icaujeoitiiiii.

ISBN: Q73-36-0352.;X

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->