Citat din cartea lui Vasile Andru, "Terapia destinului" (Eros si rugaciune(1)

Eros si rugäciune (I)

1. Prietena mea misticà n-a intrebat: ,,Existã legáturà intre sfintenie

si abstinenta?Asceza este necesarà iluminàrii? Lipsa ascezei aspre ne
face sa rat am sfintenia?” Ea zicea: ,,Bàrbatii sunt prea grabiti sa-si
risipeascà energia. Rarnakrishna avertiza cà actul sexual este o
primejdie pentru iluminare”. Prietena mea era nelinistitä si mistica.

2. ,,Daca femeile ar fi mai indraznete, nici un barbat n-ar atinge

desavârsirea”. Asa ziceaun calugar medieval. El vede mecanismele de
apärare active si un Iibidou nesublimat. Semai vàdeste prejudecäti
despre asa-zisa adversitate intre sex si desavârsire.

3. Prietena mea misticä se temea de pàcat. Am inteles astfel ca ea nu

se ruga destul. Cinenu se roagà se teme de pacat. Dacä te rogi, nu te
mai temi de vicii si de eroare. Rugaregleazà distanta convenabila intre
noi si pàcat. Ea da másurä si placere corectà.

4. Pofta si perfectiune. Se petrece asa. Pe masurä ce sporesti in

rugàciune (adicàreculegere sau meditatie trupul isi diminueazä de la
sine trebuintele instinctuale de baza.si derivatele lor.Omul are 44 de
trebuinte de bazä. Când nu si le satisface, incepe suferinta. Când
suferintae neinteleasà, incepe nevroza.Omul care mediteazà are tot
mai putine trebuinte. De Ia 44 Ia 22. Omul cu 11 trebuinteeste
optimizat. Cel care are doar 2 trebuinte se aflà in vestibulul
nemuririi.Meditatia reduce trebuintele trupului fàrà a produce
nevroze. Orice reducere fortatà atrebuintelor, produce tulburare.
Numai red ucerea metodicà (adica pnin contemplare,rugaciune) te
ridicä deasupra trebuinte1or. Te eIibereaza.Libertatea este o stare a
mintii, zice inteleptul.

5.In orice suferintà se aflà un punct dulce. A descoperi acel punct. A-l
extinde, mutându-te in el

.6. Reformulez un precept din Palamas: Materia rugàciunii este

foamea sexualà.
7. Infrânarea nu este inceputul vietii inalte, ci efectul ei. Nu este o
conditie, ci oconsecintà. Cine incepe suisu1 prin abstinenta dura, riscà
sà producà tulburare in trup.Abstinenta este urmarea conturärii
scopului: eliberarea mintii.Viata curatä incepe prin lovirea
gandurilor.Cat timp suntem neevoluati, nu avem spor la abstinentà si
drept Ia virtute.

8. Despre Sade s-ar spune ca este un aberant. Aber atia,ca si boala,

este un modinformational. Astfel materia primeste vesti despre ea
insasi.Casanova ce este? Este expresia unei mentalitati europene care
confunda potenta cu risipaseminala. Casanova nuse compara cu Don
Juan, acesta din urma fiind sifilosof, transformând adica disidenta sa
erotica in cugetare.

9, Seductia imposibila: Nu poti stârni la act erotic pe un partener la

care instinctul s-aingemanat cu rugaciunea.

10. Cine a ajuns sa transforme in rugaciune 9 acte sexuale din 10 este

un intelept. Cinetransforma in rugaciune 99 acte sexuale din 100 este
un nemuritor.

11. Ma veti intreba: dar cum se face aceasta? Ca am zis ca

dezaprobam abstinenta sifrânarea pagubitoare a dorintei. Vorbim de
sublimare. Care-i procedeul sublimarii? — Mutarea gândului
spre ,,sublim”. Dezvoltarea activitatilor de pontifex ale Eului:
creatie,integrare, transcendenta. Eul pontifex(adica facator de poduri:
intre oameni si oameni,intre oameni si cer uri) este eul eliberat. Un
procedeu de imbunatatire pe care-l recomandeste lovirea gândurilor.
In stare relaxata loveste bruiajul mental cu o sintagma
autoritara,veche pâna Ia sacralitate; odata aleasa, nu o mai schimba,
pentru ca ea se inradacineaza in tine ca si numele tau. Loveste de
3.000 de ori pe zi, pentru a obine o punficare medie.

12. Exista trei moduri de a dobândi putere: prin economie de putere,

prin producere, princaptare de putere.Economisirea este modul
omenesc,este modul cel mai Ia indemâna. Economia aduce putin, dar
trainic.Producerea puterii, sau dezlegarea ei din zone latente ale
trupului, este modul major sicere o disciplina initiatica. Este modul
sapiential.Captarea ei este modul religios.
13. Practicianul, in stadiul ,,jad”, poate färä paguba sa a iba un act
sexual complet Ia uninterval calculat astfel:numàrul anilor persoanei
impàrtit la doi dà o cifrà care indicà numarul zilelor de daruire
seminalà. Dacä este mai frecvent, se irosesc o serie de efecte pozitive
obtinute prinlucrare. In stadiul de ,,diamant” se recomandà economia
totala si sublimarea.Practicând contemplatia, trupul aflà singur sà-si
regleze periodicitatea si sa-si curete energia.

14. Postul (alimentar) este hrana viziunii. Efectele bune ale postului
sunt zàdarnicite deactul sexual. Pàzitorii ritualului spun cà un act
sexual anuleazà un post alimentar de 21 dezile. De aceea, pentru cei
care cad in ispità in timpul postului mare, canonul cererepetarea
postului alimentar in perioada imediat urmàtoare.

15. Intre eros si rugaciune existà aceeasi legatura ca intre eros si

moarte.Adicä: rugaciunea smulge dinspre satisfacerea erotica partea
de fiirtà muritoare.Teama de moarte naste excese vitale: adica
determina tocmai accelerarea spre moarte.

16. Occidentul räspunde Ia spaima de moarte prin desfrâu erotic.

Orientul räspunde prinreprimare ascetica. Ambele raspunsuri sunt de
tip saturnian,sunt eronate.Ambele suntexcesive. Tot ce este excesiv
accelereaza mersul spre moarte.Desfrâul este un exces vital. Prin
asceza aspra,prin abstinenà durà, prin reprimareadorinetelor se
produc jubilatie si trairi extatice, ca din orice exces.In asemenea
cazuri, creierul se consuma febril,spasmodic. Nici desfrâul, nici
prohibitiaviciului nu sunt solutii de sublimare a vieii. Toate sunt
expresii inconstiente ale fricii demoarte.Terapia fricii de moarte este
aceeasi cu terapia destinului.Constrangerea carnii nu aduce stingerea
poftei.Ci, treptat, o pogorâre a gândului in vidulcarnal,in spatiile
albastre ale materiei carbonice din trup. Carnea se lumineaza de gand,
siatunci, in mod firesc, instinctele hrane sc lumina.

17. Pânä Ia rugaciunea purä, pãnä Ia aprinderea duhului, omul s-a

sprijinit in reguli sirituri.Erotologia indiana este rituala. Sponirea
calitatii actului acuplärii prin ritual.Veti spune: calitatea acuplärii se
intemeiaza pe morala? Raspundem: in lipsa iluminänii,morala este
Calea cea mare. Morala nu este doar sublimarea agresivitii ci este si
unminimum de iluminareErotologia chineza este igienica: ea ne invata
econonia seminalâ. Ca din aceasta rezulta sirafinament cu atât mal
bine. Marele rezultat insä este pâstrarea focului interior .Ce spun
stràmosii latini? Priapus, luat probabil lagreci, este un zeu mereu
excitat. Dar el propune o legaturaintre fertilitate si divinitate
Zeificarea unei functii biologice impune inscrierea cosmicà a acelei
functii.Faptul ca omul modern a pierdut zeii (codificarea unor relee en
ergetice intre lumi paralele) si n-a descoperit in schimb rugaciunea
(logosul hieratic) determina sporireacazurilor de dragoste nevroticâ.

18. Sa vorbim anatomic. Sa punem in fata binele si raul psiho-somatic.

Se constata:oejaculare il vàmuieste pe barbat de o anume energie. Se
spune:ni s-a dat un anumitnumàr de respiratii si de ejaculàri. Când
epuizam acelnumar prescris dinainte, viata se sfârseste. Chiar daca
temai tii pe picioare,tot fàrà viatà esti. Viata se imbunatateste prin
imbunatatirea ritmurilor ei: ritm metabolic,ritm sexual, ritm
respiratoriu, ritm mental.Purificarea este apartenenta Ia ritmul
adamic

19. Rugaciunea regleaza viata sexuala. Nu vointa,ci rugaciunea.

Contemplatia este oactiune de bunà intrebuintarea trupului. Cea mai
bunà igiena umanä e rugaciunea.e lectie divina,este oratio mentis,este

pratyahara,este chan,este cutremurare in genunchi in fata divinitatii

20.Viciul cel mare: a pacatui fara a inväta din asta. Adaptând

indemnul unui vechiintelept,và zic:

Pacatuiti ca sa cunoasteti. Viciul este un mod informational.

Sa nu cititi in acest indemn o ingaduire Ia usuratate. Ci inteIeg cà

existä douà etape:varsta pacatului (adicä a necunoasterii legii
revelate)si vârsta luarii de cunostinta.Intrati prin pàcat si rugàciune
in vârsta luàrii de cunostinta.Veti intreba: Dar când este vârsta
pàcatului? E ca si cumai intreba când sunt prescrise pàcatele! Ni
ciodatà! voi raspunde.- Caci cu aceastà vârsta ne-am nascut... 50 %
din exigentele ancestrale (in cel mai buncaz 50 %) ne duc la eroare si
pàcat.Odata cu luarea de cunostinta (LDC) inceteazà pàcatulmostenit
sau fàptuit.Omul ne-liber isi savureazà sfárâmarea sau se plange de
ea.Cel liber se sfarama numai ca sa primeascà vesti despre
reconstructie
21. Imi amintesc de filmul Decameronul,realizat de Pasolini. El
monteazà o paralelàintre scene cu zugravirea unei catedrale si scene
de jubilatie erotica. Filmul are unitate prin acest axis:catedrala care
trebuie zugravità dupà un program iconografic.In rest, in jurul acestui
ax, personajele isi exprima exploziv vitalitatea, in eros, in vin, in
sfidarea mortii. Un mester ucenic, tânàr si necioplit la figurà, noaptea
face dragoste, iar ziua picteazà sfinti pe zidul catedralei. Omul: mereu
impârtit intre suprema bucurie a pamântului care este patrunderea
trupului femeiesc, orgasmul,si suprema bucurie dedincolo de pâmânt,
care este patrunderea enigmei ceresti,soapta metafizica, auzità intr-
ozi, samadhi, transfigurarea. Omul:traind intre eros si catedralã.

Orbecàind in càutareadistantei potrivite intre instinct si icoanà...

Condusi de maestri care intuiesc unde se aflà punctul de inflexiune
eros-rugàciune.Sa revin la filmul amintit. In final, maestrii se strâng
sà vada intregul zugràvit, fresca.Reactia este uluitoare. Unul din ei
tràieste o incântare vizionarâ, altul izbucneste intr-unhohot de plans.

22. Mi se pare cà Luther a spus: ,,Pàcàtuiti ca sà deveniti mai buni”.

Eu spun astfel: Cine n-a devenit mai bun, degeaba a pàcàtuit. Cine n-a
dobândit cunoastere din pacatul sau sauviciul sau,degeaba a avut
pricina pacatului si a viciului.Cel care,prin moartea sa, n-a adus vesti
folositoare de dincolo de moarte,degeaba a maimurit.Cine nu s-a
transformat dupa autodistrugerea lui,degeaba s-a mai nimicit.Cine n-
ainvatat sa se reconstruiasca,degeaba a primit darul de a se distruge.