DESCOPERIREA {I DISCIPLINAREA

FOR}EI MENTALE

SWAMI VISHNU DEVANANDA PROLOG

problematicii MEDITA}IEI YOGA. Acest volum pretinde s` \nl`ture confuziile care persist` asupra Aceia care caut` \n aceast` carte secrete ascunse, inova]ii excentrice, noi

tendin]e [i mode excitante \n c\mpul autoperfec]ion`rii, nu vor \nt\lni nimic

de genul acesta. Metodele de medita]ie, pe care le prezent`m aici, provin din

cele patru c`i clasice: RAJA YOGA, KARMA YOGA, JNANA YOGA [i BHAKTI YOGA, ale c`ror \nv`]`turi sunt reflectate f`r` nici un fel de degradare a mesajului lor, de[i considera]iile pe care le-am f`cut asupra lor sunt pe \n]elesul min]ii occidentale [i adaptate tradi]iei [tiin]ifice.

Medita]ia este o tradi]ie universal`, care \[i are originile cu mii de ani

\nainte de instaurarea civiliza]iei actuale. {tiin]a medita]iei a supravie]uit probelor exhaustive [i ne\ntrerupte, pe m`sur` ce a trecut din genera]ie \n genera]ie. Dac` aceast` [tiin]` a medita]iei s-a p`strat \n forma ei original`, acest lucru s-a datorat faptului c` tr`s`turile esen]iale [i cele mai distinctive ale disciplinei Yoga au r`mas mereu Toleran]a, Universalitatea [i Simplitatea. |nl`untrul cadrului ei simplu, sunt depozitate principalele \nv`]`minte care

compun substan]a tuturor religiilor, disciplinelor [i filozofiilor cunoscute. C\nd cineva \n]elege cele patru c`i spre medita]ie, devine \n stare s` descifreze filozofic. parabolele [i elementele considerate misterioase ale oric`rui sistem religios [i Actualmente, au proliferat c`r]ile care trateaz` despre noile realiz`ri ale

min]ii umane, teorii [i puncte de vedere asupra medita]iei; totu[i, numero[ii lor autori sunt ca ni[te orbi \ncerc\nd s`-i c`l`uzeasc` pe al]i orbi, oameni care nu au nici un pic de experien]` care s` le autorizeze metodele pe care le

preconizeaz`. Ace[tia sunt fanaticii \ngu[ti la minte, negustorii de mantras [i autentici [arlatani.

Al]ii promit c\[tigarea rapid` a puterilor psihice. Dintr-o alt` categorie fac parte propagandi[tii spirituali moderni. Printre to]i ace[tia, dac` po]i num`ra pe degete pe cei c\]iva Mae[tri autentici, care ne conduc \n mod cu totul dezinteresat spre Adev`r.

Adev`rata medita]ie Yoga const` \n eliberarea noastr` din ghearele

sim]urilor [i din capcanele min]ii inferioare. Prin defini]ie, medita]ia este care corespunde sloganului comercial, ci, dimpotriv`, unul care presupune, dorin]elor obscure, anxiet`]ilor [i emo]iilor negative. Cel sau cea care mediteaz`

transcedental`. Totu[i, folosirea acestui cuv\nt (transcedental), nu este cel pentru frumuse]ea medita]iei, transcederea (dep`[irea) tuturor temerilor, poate atinge o stare de supracon[tien]`, \n care devin capabili de a se identifica cu Fiin]a Binecuv\ntat`. |n aceast` stare transcedental` nu mai exist` con[tiin]a propriei corporalit`]i, nici a propriei min]i, nici chiar dualitate. Cel ce cunoa[te se confund` cu obiectul de cunoscut [i cu \nsu[i procesul cunoa[terii. Nu exist` nici o necesitate de a recurge la mistere sau secrete asupra

mantrelor sau a vreunui tip de medita]ie. Nu exist` nici un precept spiritual care s` interzic` comentarea propriei mantre. O mantr` este o energie mistic`, con]inut` \ntr-o structur` sonor`. Vibra]iile

ei afecteaz` direct chakras-urile sau centrele de energie ale corpului, lini[tind mintea [i conduc\nd la o pace a medita]iei. |n acest volum sunt incluse toate acele mantras care sunt adecvate medita]iei.

Combina]iile de silabe care au fost v\ndute \n Occident sunt, \n mod

evident, false. Aceste mantras (sau mai degrab` pseudo-mantras) pot conduce la o relaxare profund`, dar nimic mai mult. La fel de bine, se poate proceda cu oricare cuv\nt ales la \nt\mplare sau cu oricare fraz`, repetate continuu. Orice om poate s`-[i regleze pulsul [i respira]ia [i s`-[i determine sc`derea presiunii ceas sau \n pic`turile unui robinet.

sanguine, r`m\n\nd culcat sau imobil [i concentr\ndu-se \n tic-tac-ul unui Via]a \n Occident s-a computerizat, s-a compartimentalizat [i s-a orientat

c`tre ob]inerea rezultatelor imediate. Dar tradi]ia din care deriv` cele patru c`i

yoghine este de natur` integral`, deja \n ea se g`sesc integrate [tiin]a, religia,

3

filozofia, sociologia [i igiena. La fel, diversele tehnici clasice de medita]ie, care au fost folosite de-a lungul timpului, se bazeaz` pe o disciplin` solid` [i pe o practic` milenar`. Respira]ia adecvat`, exerci]iul adecvat, dieta care trebuie [i g\ndirea pozitiv` sunt o baz` necesar`, pentru a medita cu succes. Aceste teme

sunt tratate cu o anumit` am`nun]ime \n capitolele urm`toare, dar, pentru o mai bun` \n]elegere a lor [i a altor aspecte de Hatha Yoga [i de Raja Yoga, se poate citi cartea mea anterioar`: CARTE DE YOGA. Dac` acest volum va reu[i s` clarifice metodele [i obiectivele medita]iei,

\nseamn` c` \[i va fi atins scopul propus. C`utarea spiritual` este o potec`

spinoas` care, \n final, trebuie parcurs` \n singur`tate. Propria mea c`rare a fost

supravegheat` [i binecuv\ntat` de c`tre hot`r\ta, miloasa [i nesf\r[ita \n]elepciune a Maestrului meu, marele sf~nt [i \n]elept indian, Sfin]ia Sa SRI SWAMI SIVANANDA MAHATAJ, ast`zi mort. Dac` prin mine, ca printr-un instrument, ecoul cuvintelor lui [i a discern`m\ntului s`u poate c`l`uzii pa[ii misiunea mea pe acest p`m\nt se va fi \mplinit.

c`ut`torilor spirituali din lumea occidental` [i de oriunde, eu voi fi considerat c`

SWAMI VISHNU DEVANANDA

CAPITOLUL I
DE CE MEDIT<M?
F`r` ajutorul medita]iei, nu e posibil s` atingi cunoa[terea Fiin]ei. F`r` ajutorul ei, nu po]i intra \n Starea Divin`. F`r` ea, nimeni nu se poate elibera de capcanele min]ii, spre a cuceri Nemurirea. Medita]ia este unicul drum real pentru dob\ndirea libert`]ii. E ca o scar` misterioas`, care duce de la p`m\nt la Cer, de la eroare la Adev`r, de la obscuritate la Lumin`, de la durere la Fericire, de la disperare la Pacea durabil`, de la ignoran]` la Cunoa[tere. De la starea de muritor la Nemurire. SWAMI SIVANANDA: Bliss Divine

Cine sunt eu? Care este scopul existen]ei mele? De ce unele persoane par s` duc` o via]` mai vesel` dec\t altele? De unde vin [i \ncotro m` duc? Acestea sunt \ntreb`ri clasice, pe care, practic, oricine [i le pune m`car o

dat` \n via]`. Unii se for]eaz` s` afle r`spunsurile aproape toat` via]a lor. Al]ii \[i \nceteaz` c`utarea sau, pur [i simplu, las` \ntreb`rile de o parte, fiind absorbi]i de rutina cotidian` sau de treb`luielile zilnice. Dar exist` al]ii care afl` r`spunsurile [i duc o via]` de plenitudine [i fericire. Sensul vie]ii trebuie s`-l c`ut`m, cufund\ndu-ne foarte, foarte profund \n noi \n[ine. Totu[i, oamenii, distra[i de afacerile vie]ii, rareori se re]in un moment de

la preocup`rile lor, pentru a lua cuno[tin]` de ceea ce se petrece \n interiorul lor. Abia dac` mai sesizeaz` c` mintea lor e incontinuu bombardat` de critic`, de extrem` nefericire, nu stau o clip` s` g\ndeasc` ce e cu ele [i ce fac cu via]a lor. percep]iile prin sim]uri. Adesea, multe persoane, p\n` nu ajung \ntr-o situa]ie

Medita]ia este practica prin care se prilejuie[te o constant` observare a

min]ii. Reclam` un timp [i un loc, care s` fie utilizate regulat, \n scopul de a descoperi acea f\nt\n` infinit` de \n]elepciune, care exist` \n interiorul nostru. Capitolele urm`toare v` vor oferi o tratare clar` a filozofiei [i tehnicilor

medita]iei [i, s` fix`m terminologia folosit`, cu privire la acest subiect, pentru a u[ura accesul la ceea ce ne-am propus. Mecanica min]ii C`utarea fericirii, pe care omul preconizeaz` s` o g`seasc`, tinde, \n mod

invariabil, s` se \ndrepte c`tre obiecte [i \nt\mpl`ri externe. Mul]i g\ndesc:

dac` a[ putea s`-mi cump`r o ma[in`..., sau dac` a[ fi capabil s` pun m\na pe postul acela..., sau dac` a[ tr`i \n America a[ fi fericit.... Mintea se poate lini[ti [i poate r`m\ne pa[nic` un scurt interval de timp, odat` ce a dob\ndit obiectele va \ncepe c`utarea de pl`ceri, \n alt` parte. Obiectele exterioare e[ueaz` de

dorite, dar, cu timpul, va sf\r[i plictisindu-se s` se tot joace cu noile juc`rii [i \[i fiecare dat`, \n \ncercarea lor de a aduce fericirea c`utat`. Cineva poate cuceri
5

noi posesiuni materiale, un post cu mai mult` responsabilitate, faim` [i, deci, mai bine pl`tit, o vil` pe malul m`rii, dar mintea sa va r`m\ne mereu aceea[i. Autentica satisfac]ie deriv` din atitudinea fa]` de lumea exterioar` [i nu de

la obiectele \n sine. Toat` lumea trece prin momente mai dificile \n via]`, totu[i, se tr`ie[te mai fericit c\nd obstacolele sunt \nfruntate cu o minte senin`. Marele secret const`, deci, \n a dob\ndi control asupra lumii interioare.

Mintea converseaz` tot timpul cu ea \ns`[i; \[i aminte[te de evenimente trecute, \[i reface istoriile diverselor etape care i s-au p`rut mai convenabile, face planuri de viitor, dezbate \n termeni de pro [i contra asupra cutarei sau cutarei probleme. Reduc\nd \n chip metodic acest dialog intern [i focaliz\nd aten]ia \n obiecte pozitive [i inspiratoare spiritual, se poate \ncepe o \n]elegere profund` a mecanismului psihic [i se poate dezvolta o via]` mai eficient`.

Dar, amintirea este un animal foarte \n[el`tor [i nu e a[a de u[or de

domesticit. Exist` numeroase teorii despre forma \n care func]ioneaz`. Totu[i, cineva, deseori, sub presiunea acelora[i probleme [i a acelora[i frustr`ri? scopul de a distruge tabieturile formate de-a lungul vie]ii.

procesul mental uman continu` s` r`m\n` intangibil [i misterios. De ce se afl` Exist` o voin]` liber`, un liber arbitru, dar numai c\nd se utilizeaz` cu Se spune c` tr`im \ntr-o societate liber`, dar adev`rul este c`, fiecare

individ este sclavul propriilor lor dorin]i [i emo]ii. Ia g\ndi]i-v` la acel prieten, ani a stat prins \n aceast` capcan`? El, realmente vrea s` se elibereze din sale min]i.

care fumeaz` [i care ia hot`r\rea s` se lase de acest viciu m\ine. Timp de c\]i ghearele obi[nuin]ei, dar \i lipse[te controlul minim necesar asupra propriei Mintea este, \n mod sigur, ca un disc. Con]ine [an]uri sau impresiuni,

numite samskaras \n limba sanscrit`. Aceste samskaras se formeaz` atunci c\nd prin fa]a unei vitrine de patiserie [i vede o pr`jitur` de ciocolat`. |n mintea lui

anumite g\nduri, sau vrittis-uri, devin o obi[nuin]`. Spre exemplu, un om trece survine un vritti: Ce delicioas`! Vreau s` mi-o cump`r imediat!. Dac` ar ignora

acest vritti [i [i-ar \ndrepta aten]ia asupra altui lucru, impresiunea nu ar grava

un [`n]ule] pe discul min]ii, adic` o samskara; dar, dac` se identific` cu g\ndul

6

atractiv, \i d` via]` acestuia \n propria lui minte. {i se formeaz` o nou` impresiune. Cump`r` pr`jitura [i decide s` se desfete dup` mas`. S` presupunem c` are drum prin fa]a aceleia[i patiserii, \n toate mar]ele [i joile. De fiecare dat`, \[i va aminti de acea delicioas` pr`jitur` ini]ial` [i \[i va cump`ra alta. Ceea care \i dirijeaz` via]a. S-a format un samskara.

ce a fost la origine un flash \n mintea lui, acum s-a transformat \ntr-o for]` Samskaras-urile nu trebuie s` fie \n mod necesar negative. Pot exista, \n Scopul imediat al medita]iei este acela de a crea [an]uri mentale noi [i

minte, impresiuni care \nal]` [i inspir`, altele care tulbur` [i deprim`.

pozitive, eradic\ndu-le pe acelea care sunt distructive. E un proces absolut e negativ! Trebuie f`cute eforturi pentru a cultiva dragostea, compasiunea,

[tiin]ific, dar, \n acela[i timp, este un scop spiritual. Nu e suficient s` elimini ce spiritul de slujire c`tre ceilal]i, bucuria [i amabilitatea [i toate celelalte calit`]i care, nu numai c` ne ajut` s` ducem o via]` fericit`, ci, de asemenea, iradiaz` c`tre ceilal]i, stimul\ndu-i s` fac` la fel, cu ei \n[i[i. Toat` lumea vrea mai binele. La to]i ne-ar place s` g\ndim c` suntem

perfec]i, dar, \n ciuda repetatelor hot`r\ri, cu to]ii ne surprindem, de cele mai

multe ori, c` suntem mai pu]in dec\t ceea ce ne-ar fi pl`cut s` fim. Cauza Sri {ankara, unul dintre oamenii cei mai \n]elep]i ai tuturor timpurilor, a confirmat \n cartea sa Vivekachiudamani:

acestei autoiluzion`ri periculoase este ahamkara, care \n sanscrit` \nseamn` ego.

Toate calamnit`]ile omene[ti se datoreaz` ego-ului. Agoniile umanit`]ii se

datoreaz` ego-ului. Dorin]a e cauzat` de sclavia ego-ului; nu exist` du[man mai mare ca ego-ul. Aceast` ahamkara este cauza \ntregii sclavitu]ii [i este obstacolul Ego-ul este aspectul autoarogant al min]ii. Este cel care separ` individul de

principal \n experimentarea Realit`]ii interne.

unitatea lui cu ceilal]i [i cu propria sa natur` interioar`, sus]in\nd egoismul. ce indivizii sunt, fie mai buni sau mai r`i, au mai multe sau mai pu]ine bog`]ii,

Ahamkara este cel mai uria[ obstacol pentru lini[tea min]ii, independent de ceea

mai mult` sau mai pu]in` putere. Formele ei sunt: dorin]a, orgoliul, mania, decep]ia, avari]ia, geloziile, desfr\ul [i ura. Este aspectul min]ii cel mai greu de controlat, pentru c` natura sa este at\t Prin medita]ie, ne transform`m \n spectatori ai propriei noastre min]i. |n

de \n[el`toare, \nc\t e foarte greu de dep`[it.

stadiile ini]iale, nu se poate ajunge mai mult dec\t la o m`rire a propriei \n]elegeri de sine, observ\nd cum, ego-ul se afirm` pe sine \nsu[i \n mod constant. Dar, cu trecerea timpului, jocul lui devine familiar [i meditatorul

prefer`, \n locul lui, satisfac]ia lini[tii. C\nd, p\n` la urm`, ego-ul este supus, personal` [i \n serviciul celorlal]i. Puterea g\ndului

energiile pot atunci s` se utilizeze \ntr-un mod constructiv, \n dezvoltarea

persoane a c`ror companie este o autentic` pl`cere. Par s` aib` o anumit` prana sau energie vital`, pe care o \mp`rt`[esc tuturor. Exist`, de asemenea, negativii [i deprima]ii, care ne dau impresia c` absorb prana celorlalte persoane, din con]ine g\ndul [i care e foarte subtil`, dar foarte puternic`. Noi to]i, con[tient

Orice persoan` proiecteaz` \n jurul ei un anumit tip de vibra]ie. Exist`

preajma lor. Motivul acestui fapt este c`, exist` o anumit` putere, pe care o sau incon[tient, trimitem [i recep]ion`m g\nduri. Acest fapt explic` cum unii numesc coinciden]e, dar nu sunt. Abilitatea de a comunica [i primi g\nduri este \n mod special dezvoltat` la anumite persoane, dotate cu o mare intui]ie. Orice g\nd are greutate, form`, m`rime, culoare, calitate [i putere. Un

indivizi pot s` aib` experien]e psihologice \nt\mpl`toare. Sunt unii care le

meditator experimentat poate vedea toate aceste aspecte \n mod direct, cu ajutorul ochiului s`u interior. De exemplu, un g\nd spiritual are culoarea G\ndul este ca un obiect. |n acela[i mod \n care se poate d`rui unui prieten un galben`, \n timp ce un g\nd \nc`rcat de m\nie [i ur` are culoarea ro[u \nchis.

m`r [i apoi i se poate lua, tot a[a e posibil s` \i oferim cuiva un g\nd puternic [i apoi s` i-l retragem. Binele [i r`ul, prietenul [i du[manul nu sunt dec\t crea]ii ale min]ii.

Fiecare om creaz`, cu propria sa imagina]ie, o lume de virtute [i de vicii, de pl`cere [i de durere. Aceste calit`]i nu provin de la obiectele \nsele, ci apar]in strict atitudinii mentale interne. Ceea ce pentru unii constituie o bucurie, pentru modeleaz` caracterul, \i deformeaz` destinul [i pot afecta [i persoanele din jur. de \nflorire spiritual`, at\t pentru individ, c\t [i pentru \ntreaga umanitate. Fiin]a Ce este spiritualitatea? Timpurile care au trecut au fost considerate ca

altul e o nefericire. G\ndurile unui om \i controleaz` acestuia via]a, \i C\nd a priceput bine poten]ialul cuprins \ntr-un g\nd, va \ncepe o nou` er`

epoci de decaden]` [i alienare, \n care tradi]iile [i religiile antice au fost

respinse. Mii de c`ut`tori ai noii ere au \nceput s` experimenteze un \ntreg undeva pe aproape. Dar unde? |ntr-o anumit` m`sur`, s-a ajuns la concluzia c` era necesar s` m`rim un pic perspectivele. |n orice societate, religia stabilit` con]ine practici culturale [i tehnici care au

eventai de produse chimice [i filozofice. Persista sentimentul c` Adev`rul se afl`

fost transmise din genera]ie \n genera]ie. Dar c\nd mijloacele au \nceput s` fie inspira]ie vie, care s` aib` un efect practic [i notoriu \n vie]ile lor zilnice. At\ta

confundate cu scopurile, membrii ei au \nceput s` caute \n alt` parte. Caut` o timp c\t o persoan` duce o via]` spiritual` independent`, f`c\nd sau nu parte dintr-o tradi]ie institu]ionalizat`, scopul r`m\ne acela[i: dob\ndirea perfec]iunii interioare, puritatea [i pacea mental` sau autorealizarea. Exist` o Putere, o Energie, cu care toate persoanele pot intra \n contact.

Aceast` for]` inspir`, anim`, stimuleaz` [i d` t`rie tuturor celor ce caut` \ntr-o sau o interpreteaz` gre[it. Sunt ca acei ]`rani care, odat` ajun[i \ntr-o locuin]` de

direc]ie pozitiv`. Mul]i, totu[i, nu sunt con[tien]i de aceast` f\nt\n` interioar`,

la ora[, tr`iau pe \ntuneric, pentru c` nu [tiau la ce folose[te butonul acela ciudat \nfipt \n perete. Lumina exist` [i e la \ndem\na tuturor. Tot ceea ce trebuie s` facem, e s`

ne conect`m la sursa de curent. Aceast` f\nt\n` de \n]elepciune e Fiin]a. Fiin]a fiec`rei persoane care cunoa[te Adev`rul.

nu e nici corpul individual, nici mintea, ci acel aspect profund, dinl`untrul Ea exist` \n orice creatur` [i, totu[i, are o existen]` totodat` independent`

de acestea. Unii \i spun Dumnezeu, al]ii au numit-o Yehova, Allah, Brahma, Con[tiin]a Cosmic`, Atman, Sf~ntul Duh sau Mintea Universal`. Numele [i drumurile c`tre Ea sunt nenum`rate, dar exist` o Unic` Esen]`,

care le impregneaz` pe toate. E imposibil s` \n]elegem Fiin]a cu ni[te sim]uri [i cu o minte limitat`! Mintea uman` nu poate capta Infinitul [i Eternul, de aceea se folose[te, deseori, o vizualizare, pentru a ajuta indivizii s` se concentreze \n Cel Suprem. Cre[tinii se pot concentra asupra imaginii Crucii sau asupra figurii hristice. Hindu[ii o pot face asupra imaginii lui Shiva (care \n tradi]ia lor reprezint` acea Energie care distruge formele \nvechite, pentru a preg`ti venirea noului, rena[terea unui nou ciclu de via]`), reprezentat printr-un enorm ascet, pururi t\n`r, medit\nd pe piscurile himalayene. Cine cunoa[te

Absolutul \n termeni mai abstrac]i, se poate concentra asupra unei fl`c`ri de lum\nare, asupra unei chakra (sau centru de energie al corpului) sau a sunetului OM. Dar toate acestea nu sunt dec\t impresii par]iale de Adev`r. S` ne imagin`m un om de [tiin]` cu calificare \nalt`. Cunoa[te diverse teorii

matematice, [tie c\t de enorm e spa]iul [i c\t de infim atomul, ca [i diferen]a dintre via]` [i moarte. Poate explica toate acestea \n detaliu [i exact. Dar cunoa[terea lui este exclusiv teoretic`. Nu exist` o form` \n care s` se poat` dob\ndi dec\t prin intermediul unei experien]e directe [i nu cu ajutorul intelectului sau al sim]urilor. Practica prelungit` a medita]iei cumin]e[te tendin]ele exterioriza-toare ale

defini [i descrie ceea ce este nelimitat. Cunoa[terea Absolut` nu se poate

min]ii, dezvolt` intui]ia [i atinge aceast` infim` parte din Cel Suprem, care zace \nl`untrul nostru.
10

Karma [i re\ncarnarea Medita]ia activeaz` imensul poten]ial al omului. Oprind continuele agita]ii

ale min]ii [i \nv`]\nd-o pe aceasta s`-[i focalizeze puterea de concentrare, se poate dob\ndi un control asupra ei. A lua cuno[tiin]` de propriile noastre

g\nduri contribuie la dezvoltarea puterii de transmitere a acestora c`tre ceilal]i. E nevoie, totu[i, s` fim foarte aten]i s` emitem numai energie pozitiv`, vibrant`, amabil` [i reveren]ioas`. Ca s` \n]elege]i de ce e nevoie de o asemenea [i a ideii de re\ncarnare. precau]ie \n emiterea g\ndurilor, trebuie s` trecem \n revist` problema karmei Exist` o lege fizic` ce stabile[te c` orice ac]iune provoac` o reac]ie opus`,

de aceea[i intensitate. Iisus \nv`]a: Face]i celorlal]i tot ce a]i dori ca ace[tia s` efectului. Aceast` lege ac]ioneaz` ca un boomerang. Orice g\nd sau fapt`, care

fac` pentru voi. Ambele principii sunt exprimate \n legea karmei sau a cauzei [i provine de la o persoan`, se \ntoarce mereu la aceasta. O persoan` vesel` [i

generoas` ob]ine imediat \n jurul ei un r`spuns de simpatie [i dragoste. Egoistul, dimpotriv`, e automat respins de ceilal]i, p\n` c\nd va \nv`]a s` produc \ntr-un mod imediat. Deseori, lec]iile nu se \nva]` cu u[urin]` [i atitudinile negative se pot prelungi timp de mul]i ani. O singur` via]` nu este suficient` pentru a atinge Perfec]iunea. Toate persoanele se re\ncarneaz` de mai multe ori. Acesta este motivul aparentei inegalit`]i \ntre indivizi. Unii sunt s`raci, iar al]ii sunt boga]i. Unii sunt veseli, iar al]ii sunt tri[ti. Unii sunt s`n`to[i, iar al]ii sunt bolnavi. Cauza acestor discrepan]e nu trebuie c`utat` \n vre-un destin crud sau \ntr-un Dumnezeu indiferent la soarta oamenilor, ci In propria karma. Acum se poate pricepe de ce nimeni nu trebuie s` se lase \n[elat de fakiri elimine din el aceast` tr`s`tur` negativ`. A[a e legea! Reac]iunile karmice nu se

sau de negustorii de mantre magice [i de re]ete de Iluminare instantanee. Ace[ti fal[i Guru, care preconizeaz` o realizare imediat` a Adev`rului Absolut, \n final,

11

nu aduc dec\t o [i mai mare decep]ie, pentru c` fiecare om trebuie s` \nfrunte, mai devreme sau mai t\rziu, efectele propriilor lui fapte. Via]a fiec`ruia este propria lui responsabilitate. A invoca dificult`]ile sau

circumstan]ele nefericite, a da vina pe p`rin]i, c` le-a lipsit o psihologie adecvat` pentru educarea voastr`, \nseamn` a ocoli abil problema. Numai [i numai c\nd vom \n]elege c` suntem prizonieri \n propria noastr` plas` [i c\nd vom \ncepe [i vom g`si pacea \n uniunea cu Fiin]a.

s` ne spiritualiz`m vie]ile, vom putea rupe roata na[terilor [i a mor]ilor noastre Re\ncarnarea nu este o credin]` exclusiv oriental`. E un fapt de via]`, la

care se refer`, \ntr-o form` sau alta, aproape toate principalele religii [i filozofii mistice. Investiga]iile au dat la iveal` c` era o doctrin` deja acceptat`, mai pu]in \n anumite religii, \n epoca lui Iisus [i este \nc` o parte integrant` a credin]elor anumitor secte iudaice. Biblia nu con]ine nici un fel de condamnare a principiului re\ncarn`rii.

Dimpotriv`, c\nd Hristos a fost \ntrebat c\nd se va \ntoarce Ilie, a r`spuns c` Ilie s-a \ntors, referindu-se la Ioan Botez`torul. Origene, care apar]ine primei concept a fost fundamental acceptat de Biseric` p\n` \n sec. IV, dup` Hristos.

Biserici Cre[tine Grece[ti, a scris exact despre preexisten]a sufletului [i acest Mai recent, Papa Pius XII l-a numit pe Origene, doctor al Bisericii Universale, prilej cu care \ndemna, dac` nu la acceptarea, m`car la tolerarea \nv`]`turilor lui. Dar re\ncarnarea nu este numai un principiu abstract. Toat` lumea a

experimentat memoriile vie]ilor trecute, \ntr-un moment sau altul al existen]ei. Sunt acele persoane, acele locuri, acele situa]ii, pe care avem impresia c` le-am mai v`zut [i alt` dat`, de[i lu`m contact cu ele pentru prima oar` \n via]`. Nu e chiar a[a de rar` senza]ia, umbl\nd sau vorbind cu un necunoscut, c` experiment`m un misterios sentiment de familia-ritate. Asta spune [i despre anumite locuri. |n anumite ocazii, cineva se treze[te din vis, p`r\ndu-i extrem de familiar, de[i nu are nici o leg`tur` cu via]a sau cu ambian]a din jur. pentru c` e vorba de o persoan` cunoscut` \n vie]ile anterioare. La fel putem

12

E vorba de un segment din via]a trecut`, care a ap`rut la suprafa]a min]ii, ca s` ajute karma prezent`. Ce leg`tur` are Yoga cu toate acestea? Exist` multe metode de a elimina incertitudinile karmice. Cu ajutorul

diverselor tehnici meditative, ajungem s` \n]elegem cum opereaz` mintea [i, \n acest fel, se \ncepe un proces de cre[tere spiritual`. Tehnicile specifice utilizate

depind de natura fiec`rui individ. |n Yoga, care \n sanscrit` \nseamn` uniune, exist` patru c`i principale. Raja Yoga, care e un sistem psihologic, bazat pe concentrare [i medita]ie. Karma Yoga const` \n eliminarea ego-ului [i a ata[amentului, prin slujirea dezinteresat` a celorlal]i. Jnana Yoga este o metod`, \n care este folosit intelectul, pentru negarea supunerii fa]` de lumea material`. Bhakti Yoga este calea uniunii cu Divinul, prin conversiunea emo]iilor \n devo]iune. Mai exist`, de asemenea, [i alte forme de Yoga. |ntre ele, Hatha Yoga, care

e, \n realitate, un aspect din Raja Yoga, oper\nd cu energiile corpului astral,

prin intermediul exerci]iilor, posturilor fizice [i a medita]iei asupra lui specific, cu scopul de a lini[ti mintea [i a trezi energia pozitiv`.

Kundalini. |n acest sistem, meditatorul se concentreaz` \ntr-un sunet sanskiri Se spune c` multe sunt c`ile, dar Adev`rul, unul singur. Fiecare individ

trebuie s`-[i urmeze propriul drum c`tre uniunea cu Izvorul Originar. Trebuie

s` avertiz`m, totu[i, c` a te concentra excesiv numai asupra unei singure forme a duce la bun sf\r[it un progres stabil [i consistent, meditatorul trebuie s` \[i aleag` calea ce i se pare cea mai drag`, dar mereu ajut\ndu-se de tehnicile [i sintez` a tuturor c`ilor Yoga.

de Yoga este un fapt care poate duce la dezechilibru, inclusiv la fanatism. Pentru

\n]elepciunea celorlalte metode. Echilibrul nu se poate men]ine, dec\t printr-o A medita \n ritm regulat determin` mintea s` devin` din ce \n ce mai clar`,

iar motivele, din ce \n ce mai pure. Subcon[tientul elibereaz` o cunoa[tere ascuns`, care permite \n]elegerea formelor \n care fiecare se ata[eaz` de
13

sine \nsu[i, prin tabieturile [i obi[nuin]ele zilnice. Amplific\nd \n noi con[tiin]a Universului [i schimb\nd propria noastr` rela]ie cu ea, ego-ul \ncepe d\nd loc unei vie]i de \n]elepciune [i pace. s` se dilueze lent. La urm`, for]ele supercon[tiente sau intuitive se elibereaz`,

CAPITOLUL II
PRINCIPII DE BAZ< ALE MEDITA}IEI
O, tu ce aspiri spre Yoga! Lupt` din r`sputeri. F` eforturi sincere. Mediteaz` regulat [i sistematic. Nu l`sa s` treac` nici o singur` zi, f`r` medita]ie. Astfel, se va
14

produce o mare pierdere, dac` leneve[ti. Gata cu vorb`ria! Termin` cu discu]iile, cu dezbaterile \nfl`c`rate... Retrage-te \ntr-un loc singuratic. |nchide ochii. Mediteaz` profund [i calm. Distruge fantasmele, g\ndurile vagaboande, capriciile, dorin]ele obscure, atunci c\nd acestea survin la suprafa]a min]ii. Reabsoarbe \n interior fluctua]iile min]ii, care tind spre exterior, fixeaz`-]i mintea \n Cel Suprem. Acum, medita]ia va fi profund` [i intens`. Nu deschide ochii. Nu te mi[ca. Scufund`-te \n profunzimile inimii tale [i bucur`-te de lini[te. SWAMI SIVANANDA: Concentrare [i medita]ie

cu adev`rat esen]a ei, este necesar` o munc` de ani de zile. Medita]ia nu se poate \nv`]a, cum nici s` dormi nu po]i \nv`]a. Se poate face rost de o locuin]` magnific`, cu aer condi]ionat, de un pat mare [i confortabil, de o ambian]` de un calm des`v\r[it, dar, cu toate acestea, somnul nu se las` chemat. Nu exist` nici o tehnic` de a adormi. Somnul survine. |n acela[i fel, medita]ia se produce prin lucru necesit` o practic` zilnic`; totu[i, nu e pu]in lucru s` ajungi s` a[ezi piatra de temelie, care va asigura mai t\rziu succesul medita]iei. |nainte de a \ncepe medita]ia, trebuie s` dispunem, mai \nt\i, de o

Multe s-au spus [i s-au scris despre medita]ie, dar, ca s` ajungi s` cuno[ti

sine \ns`[i. A]i \nsenina mintea [i a intra \n starea de lini[te profund`, acest

ambian]` [i de o atitudine adecvate. Locul \n care cineva dore[te s` mediteze,

momentul \n care o face, s`n`tatea fizic` [i mental`, toate aceste condi]ii trebuie creaz` o ambian]` favorabil` medita]iei.

s` prilejuiasc` introspec]ia. Multe din obstacolele cele mai dificile dispar, dac` se

Ghid pentru medita]ie Observa]iile urm`toare cuprin sfaturi practice, care se refer` la tehnici fundamentale [i la nivelele medita]iei Yoga. Sunt utile oric`rui \ncep`tor, dar, \n acela[i timp, chiar cel mai experimentat meditator ar fi bine s` [i le revizuiasc` [i s` le rememoreze.

15

1. De o mare importan]` \n practicarea medita]iei Yoga sunt consecven]a, locul [i ora. Regularitatea cu care se practic` medita]ia, condi]ioneaz` mintea cu (asana), ca s` ne concentr`m, este foarte dificil s` ne focaliz`m mintea, care tinde s` se zbenguie dintr-un loc \n altul, de la un g\nd la altul. La fel cum un reflex condi]ionat este un r`spuns la un stimul extern s-au un anumit ritm [i \i reduce acesteia activit`]ile. Uneori, a[ez\ndu-ne \n postur`

prestabilit, \n acela[i mod, mintea poate ajunge la cumin]enie destul de rapid, atunci c\nd locul [i ora practic`rii medita]iei s-au stabilit exact [i respectat cu stricte]e.

2. Momentele cele mai prielnice medita]iei sunt diminea]a devreme,

\nainte de r`s`ritul soarelui, atunci c\nd atmosfera este \nc`rcat` de o for]` apari]iei crea]iei lui Brahma), adic` \ntre ora patru [i ora [ase diminea]a. |ntre activit`]ile zilei.

spiritual` special`. Ora preferat` de Mae[tri yoghini este brahmamuhurta (ora aceste ore lini[tite, dup` somn, mintea este foarte clar` [i \nc` nu agitat` de Proasp`t`, eliberat` de orice tracasare zilnic`, lumeasc`, mintea poate fi u[or Dac` nu ne vine la \ndem\n` s` practic`m medita]ia la aceste ore matinale,

modelat`, iar concentrarea se poate produce f`r` efort.

putem alege un alt moment, \n care mintea s` nu fie r`pit` de activitatea important lucru este regularitatea.

cotidian`, s` se afle, deci, \ntr-o perioad` c\nd este predispus` la calm. Cel mai 3. Rezerv`-]i o camer` pentru medita]ie. Dac` acest lucru nu este posibil,

separ` m`car, printr-un soi de cortin` sau paravan, un col] de camer`, de restul

spa]iului, [i nu permite, apoi, nim`nui s` intre acolo. Acest loc trebuie utilizat

numai [i numai de tine, pentru medita]ie [i trebuie s` fie l`sat liber de alte vibra]ii [i asocia]ii mentale str`ine. Toate dimine]ile [i toate dup`-amiezele ar trebui s` arzi t`m\ie \n acest loc. Punctul din centrul acestui spa]iu special pe sau de o anumit` figur` inspiratoare. |n fa]a ei, te vei a[eza s` meditezi. care l-ai consacrat medita]iei, trebuie s` fie ocupat de imaginea zeit`]ii preferate Pe m`sur` ce vei continua medita]ia, vibra]iile puternice emise de tine \n

timpul medita]iei se vor r`sp\ndi \n jur. |n [ase luni vei putea sim]i foarte acut
16

pacea [i puritatea atmosferic` \n locul de medita]ie, care va degaja o aur` magnetic`. |n momentele tale de tensiune, te vei putea a[eza aici, repet\nd stare special` de u[ur`tate a min]ii [i a corpului, o senza]ie plenar` de bun`stare interioar`. propria ta mantr`, timp de o jum`tate de or`. Vei ajunge s` experimentezi astfel, o

4. C\nd te vei a[eza \n postura meditativ`, s` o faci orient\ndu-te c`tre

punctul cardinal nord sau c`tre punctul cardinal est; astfel, vei putea beneficia

de vibra]iile magnetice favorabile. Postura aleas` de tine s` fie stabil` [i, totodat`, confortabil`, cu coloana vertical`, dreapt` [i cu umerii drep]i, dar nu \ncorda]i. O astfel de pozi]ionare a corpului \n spa]iu va contribui la lini[tea min]ii, va stimula concentrarea rapid` [i, ceea ce e mult mai important, va permite la nad`), p\n` \n cre[tetul capului. Orice alt` postur` confortabil`, cu picioarele \ncruci[ate, \]i poate folosi la fel de bine. Acest lucru asigur` un fundament sigur pentru corp [i formeaz` un circuit triunghiular pentru fluxul de energie stimulat prin concentrare [i medita]ie, Nu este neap`rat nevoie s` te a[ezi \n Padmasana, clasica postur` a lotusului.

curentului psihic (Kundalini) s` curg` f`r` piedici, de la baza coloanei dorsale (de

flux care trebuie restr\ns [i nu dispersat \n toate direc]iile. Metabolismul, undele cerebrale [i respira]ia vor descre[te gradual, pe m`sur` ce concentra]ia va fi [i mai profund`. 5. |nainte de a \ncepe medita]ia, porunce[te min]ii tale s` r`m\n` lini[tit` 6. Regleaz`-]i \n mod con[tient respira]ia. |ncepe cu cinci minute de

pe timpul unei anumite perioade de timp. Uit` trecutul, prezentul [i viitorul.

respira]ie abdominal` profund`, ca s` oxigenezi creierul. Apoi, \n mod treptat, redu intensitatea respira]iei, p\n` c\nd aceasta devine aproape imperceptibil`.

7. Respir` ritmic. Inspir` trei secunde [i expir` tot trei secunde. Reglarea

respira]iei conduce la st`p\nirea pranei, care este energie vital`. Dac` se utilizeaz` o mantra, este necesar ca rostirea ei s` o coordon`m \n func]ie de ritmul respira]iei.

g\nd la altul, dar, \n final, se va concentra, acumul\nd prana.

17

8. La \nceput, las`-]i mintea s` hoin`reasc` \n voie, va colinda de la un

9. Nu \]i for]a mintea s` se calmeze. Acest fapt ar putea produce unde cerebrale \n plus, care nu vor face altceva dec\t s` afecteze negativ medita]ia. ea [i observ`-i mi[carea, ca [i cum ai sta s` ]i se prezinte un film. Se va lini[ti treptat. 10. Alege un punct focal, \n care mintea, precum o pas`re care dore[te s`Dac` mintea persist` \n activit`]ile ei necontrolate, deta[eaz`-te pur [i simplu de

[i trag` sufletul dup` zbor, poate s` se odihneasc`, atunci c\nd obose[te. Aceia care sunt tipi predominant intelectuali, trebuie s` vizulizeze obiectul concentr`rii \ntre ambele spr\ncene. Cei care posed` naturi mai emo]ionale, ar trebui s` se concentreze \n plexul cardiac, \n centrul pieptului. Odat` ales punctul de concentrare, s` nu \l mai schimbi niciodat`. 11. Concentreaz`-te asupra unui obiect sau simbol mental, care sim]i c` te

inspir` [i vizualizeaz`-l \n punctul de concentrare. Dac` utilizezi o mantr`, repetpersonal`, poate repeta OM. Cei care prefer` o zeitate personalizat` pot citi

o mental [i coordoneaz` respira]ia cu repeti]ia ei. Cine nu de]ine o mantr` capitolele cu privire la mantra sau pot repeta Ram sau Shiam. De[i repeti]ia mental` este mai puternic`, mantra se poate repeta, de asemenea, cu voce nu schimbi niciodat` mantra care ]i-e specific` ]ie [i care sim]i c` te exprim` integral. 12. Repetarea mantrei te va conduce la un G\nd Pur, \n care vibra]ia ridicat`, mai ales c\nd, \n timpul medita]iei, exist` tendin]` spre adormire. S`

sunetului se une[te [i se confund` cu vibra]ia g\ndului [i astfel, dispare con[tiin]a semnificatului. Repeti]ia vocal` progreseaz`, prin intermediul repeti]iei mentale, p\n` se declan[eaz` un soi de limbaj telepatic [i, de aici, se face un prim pas c`tre g\ndirea pur` sau transcedental`, cum i se mai spune.

Aceasta reprezint` un stadiu subtil de bucurie transcedental`, \n care mai

este \nc` prezent` con[tiin]a dualit`]ii, adic` con[tiin]a diferen]ei \ntre subiectul care cunoa[te [i obiectul cunoscut. 13. Odat` cu practica, dispare p\n` la urm` [i con[tiin]a dualit`]ii [i se

poate atinge SAMADHI sau stadiul de supracon[tiin]`. Nu te impacienta, va mai trece mult timp p\n` s` ajungi aici.

18

direct r`m\ne \ntr-o stare de beatitudine, provenit` din senza]ia de plenaritate, pe care o provoac` faptul c` Cel Ce Cunoa[te, Cunoa[terea \ns`[i, ca proces [i

14. Pe timpul experiment`rii st`rii de SAMADHI, cel care este pacientul ei

Obiectul de Cunoscut se contopesc [i fac Una. Acesta ar fi stadiul de supracon[tiin]` experimentat, [i cu greu descris de misticii tuturor credin]elor [i tuturor religiilor. 15. |ncepi practica medita]iei, consacr\ndu-i o perioad` de dou`zeci de

minute ini]ial [i, apoi, \ncearc` s` o m`re[ti p\n` la o or`. Dac` corpul t`u va fi le controlezi [i s` men]ii energia internalizat`, s` nu o la[i s` se risipeasc`. S`n`tatea [i importan]a ei pentru practica medita]iei

confruntat ocazional cu tremur`turi, anchiloze sau c\rcei, \ncearc` s` rezi[ti, s`

Pentru o dezvoltare plenar` a corpului uman este necesar un corp s`n`tos. Este o condi]ie esen]ial`. Dac` ma[in`ria fizic` nu se afl` \n bune condi]ii de func]ionare, nu poate fi un instrument adecvat pentru activitatea cotidian`, pentru medita]ie [i pentru ajutor acordat celorlal]i. Unii g\ndesc eronat c`, un yoghin trebuie s` reflecte gradul de austeritate la care a ajuns, printr-o figur` scheletic`, printr-un aer anemic, prin ni[te obraji galbeni [i extrem de sup]i. Dar, \n realitate, austerit`]ile excesive indic`, mai mult, o preocupare nem`surat` pentru corp.

Al]ii g\ndesc, \n schimb, c` cei care urmeaz` o disciplin` spiritual` nu ar

trebui s` se preocupe de corp, pentru c` energiile acestuia se dirijeaz` c`tre ne cere \n ansamblul ei s` p`str`m un echilibru.

scopuri mult mai elevate. Ambele sunt puncte de vedere extremiste, de[i via]a Imperativele clare \n direc]ia practic`rii medita]iei sunt exerci]iul adecvat,

respira]ia adecvat`, relaxare adecvat`, diet` adecvat` [i g\ndire pozitiv`. Pentru de s`n`tate perfect`, pentru c`, \n cazul unor sup`r`ri de ordin fizic sau

evitarea oric`ror distrac]ii ale min]ii, sunt necesare un corp [i un psihic \n stare emo]ional, medita]ia nu poate fi posibil`. Consider`m c` fiecare aspect din cele

19

men]ionate mai sus este foarte important, pentru c` poate conduce la o existen]` s`n`toas`, dinamic` [i integral`. De aceea, o s` le analiz`m pe r\nd. Exerci]iul adecvat nu consist` \n dezvoltarea exagerat` a mu[chilor, nici

\ntr-o serie de eforturi extenuante, pentru a reduce greutatea care, datorit` unei incorecte maniere de trai, s-a acumulat nepermis de mult \n anumite p`r]i ale

corpului. |ntregul sistem fizic, at\t cel extern c\t [i cel intern, trebuie men]inut constant la un tonus bun. Acesta este [i scopul exerci]iilor Yoga [i al asanelor propuse, care se mai numesc [i posturi; aceste asanas consist` \ntr-o \ntindere sistematic` a diferitelor grupe de mu[chi [i nu \ntr-o contractare a lor, ca \n

culturism. Efectele produse de practicarea asanelor sunt tonificarea muscular`, eliminarea tensiunilor [i reglarea circula]iei sanguine, diet` [i asimilare excelente. Corpul \[i conserv`, prin practicarea asanelor, flexibilitatea sa [i, \n acela[i timp, se prilejuie[te un teren pozitiv pentru concentrare [i senin`tate. Respira]ia yoghin` se nume[te pranayama, ceea ce \nseamn`, tradus din

sanscrit`, control al energiei vitale. Fiecare din noi ar putea tr`i o bun` perioad`

de timp f`r` m\ncare, f`r` ap`, f`r` lumina soarelui [i f`r` somn, dar corpul nu poate supravie]ui f`r` oxigen mai mult de c\teva minute. Prana, for]a vital` sau energia corpului, este cea care marcheaz` diferen]a \ntre via]` [i moarte, iar izvorul ei principal este respira]ia. Cantitatea [i calitatea aerului, ca [i ritmul reprezint` \nc` un c\mp deschis cercet`rilor [tiin]ifice occidentale, care abia [icare sporesc cantitatea de energie a corpului, cur`]` pl`m\nii, scad nevoia de

respira]iei, exercit` un efect direct asupra creierului [i a func]iunilor sale. Prana au \nceput investiga]iile. Exist` anumite pranayamas sau exerci]ii de respira]ie, somn, calmeaz` nervii, lini[tesc mintea, \nc`lzesc sau r`coresc sistemul fizic [i, mai ales, contribuie la trezirea lui Kundalini, energia spiritual` con]inut` \n corp. O relaxare adecvat` este, de asemenea, necesar` pentru a men]ine s`n`tatea fizic`, mental` [i spiritual`. Asanele [i pranayama, men]ionate mai sus, includ tehnici energiilor con]inute \n corp. speciale de relaxare. Aceste tehnici ajut` la conservarea [i la utilizarea eficace a Multe persoane g\ndesc c` relaxarea ar consta \n c`utarea, departe de cas`,
20

a vreunui loc exotic, acolo unde mintea va putea fi bombardat` \n voie de tot

felul de stimulente, sedative [i de toat` gama de veninuri delicioase. Nu e deloc de mirare c` putem auzi comentarii de tipul: Doresc s` \mi termin vacan]a [i s` m` \ntorc acas`, s` m` odihnesc!. Autentica relaxare consist` \n eliminarea stimulilor vizuali, gastronomici, etc. [i a sincroniza mintea cu con[tiin]a intern`.

Ca o ma[in` puternic` [i bine construit`, corpul fizic [i mentalul omului pot

rezista anumitor abuzuri, \nainte de a manifesta simptome clare de protest. Din nefericire, Occidentul s-a transformat. A devenit aici o practic` comun` [i considerat` ca fireasc`, ignorarea normelor de baz` ale s`n`t`]ii. O pilul` acum,

un medicament mai \ncolo, care nu fac altceva dec\t s` u[ureze durerea sau simptomele bolilor, nu s` le [i vindece definitiv, au devenit sursele sigure de bun`stare. Adev`rul st` cu totul altfel. Durerea resim]it` de corp este un semnal sau cutare amestec chimic, ca s` aline simptomele, e ca [i cum ai utiliza un avertizor, ca becule]ul ro[u \n tabloul de bord al unui automobil. A lua cutare ciocan ca s` spargi becule]ul ro[u, care \]i deranjeaz` privirea. Probleme nu se

rezolv`, \ns`, a[a. Dimpotriv`, cu c\t par mai utile, cu at\t agraveaz` situa]ia. Multe din produsele chimice care sunt \ngurgitate de popula]ie, nu aduc nici un beneficiu real corpului [i, mai mult, se acumuleaz` \n sistemul fizic. Aceste este o \nveninare a sistemului, iar efectele pot dura ani de zile. medicamente se combin` cu aditivii pe care \i con]in alimentele. Rezultatul Omul de abia \ncepe s` devin` con[tient de cantitatea de boli pe care o

societate avansat` tehnologic le poate aduce cu sine. Acest fapt nu implic` neap`rat c` medicina modern` nu ar trebui s` fie necesar`, dar, adeseori, lumea

consider` c` doctorii cunosc \n chip absolut toate problemele de s`n`tate uman`. Multe consulta]ii pe la medici [i psihiatrii ar putea fi eliminate, dac` s-ar respecta normele unei vie]i s`n`toase. Majoritatea bolilor ar putea fi evitate dac` s-ar ]ine cont de importan]a, 1) exerci]iu

pentru minte [i corp, a urm`toarelor principii fundamentale:

adecvat, 2) respira]ie adecvat`, 3) relaxare adecvat`, aceste trei stadii fiind [i 5) g\ndire pozitiv` [i medita]ie.

incluse \n Hatha Yoga. Acum s` examin`m ceilal]i pa[i r`ma[i: 4) diet` adecvat`

21

O diet` pa[nic` Eficacitatea func]ion`rii creierului este direct legat` de ceea ce intr` \n corp prin alimenta]ie. Studii recente au demonstrat c` anumi]i coloran]i din produsele alimentare (\n special, cei de culoare ro[ie) provoac` hiperaciditate la copii [i zah`rul alb, rafinat, poate cauza insensibilitate emo]ional`. Acestea sunt numai dou` exemple de substan]e care adesea, se consum` neglijent, ignor\ndu-se efectele pe care le pot produce asupra corpului [i a min]ii. O persoan`, care [i-a stabilit un program regulat de medita]ie, trebuie s` fie

\n mod special con[tient de influen]a acestor substan]e, pentru c`, numai lejer` este optim` pentru cei ce doresc s` mediteze Yoga. Acest lucru nu

consumul pe o singur` zi, poate afecta calitatea procesului meditativ. O diet` \nseamn` neap`rat c` m\ncarea nu trebuie s` fie gustoas`, apetisant`, ci c` aceasta trebuie s` fie preparat` elimin\nd acele elemente care tulbur` mintea uman` [i fac foarte dificil procesul interior de control al g\ndurilor. Exist` alte elemente [i substan]e care amor]esc g\ndirea [i o cufund` \ntr-

o stare de somnolen]`, \mpiedic\nd concentrarea min]ii. Exemplu de substan]e nocive: produse semig`tite, grele [i uleioase [i, evident, alcoolul. Marijuana substan]elor nocive.

sau ]ig`rile simple chiar, de[i nu sunt alimente, intr` \n aceast` categorie a De bun` seam`, o parte \nsemnat` din articolele men]ionate mai sus se afl`

pe lista de preferin]e [i gusturi rafinate a majorit`]ii popula]iei. Nu putem spera ca toat` lumea s` fie \n stare s` duc` la bun sf\r[it procesul necesar de schimbare radical` [i imediat` a dietei, dar acei care sunt sinceri doritori s` o fac` Yoga \i poate ajuta \n acest sens). Dac` obiectivele vor fi trasate cu claritate, simplu, schimb`rii de atitudine a con[tiin]ei, ca urmare a medita]iei.

pentru medita]ie, trebuie s` \nceap` prin eliminarea c`rnii [i a ]ig`rilor (Hatha multe obi[nuin]e nocive vor dispare cu vremea, de la sine, datorit` pur [i Ar trebui s` ne preocup`m de medita]ie Yoga \nc` de la grija pentru ceea

ce cump`r`m [i g`tim, \n vederea consumului alimentar. Cu asta trebuie

\nceput, nu cu filozofii savante. Exist` multe alimente naturale u[or de preparat

22

[i altele, cum sunt fructele proaspete sau uscate, care se g`sesc mult mai u[or dec\t caramelele sau martihi. Cump`ra]i fructe [i vegetale. Citi]i totdeauna lista cu ingredientele \nscrise pe pachete [i evita]i, pe c\t v` e cu putin]`, acele produse care con]in aditivi, precum [i semipreparatele grase. Vizita]i mai des, dac` cunoa[te]i a[a ceva, magazinele cu produse dietetice. Face]i rost de ceva c`r]i, \n care se trateaz` despre nutri]ie [i dieta vegetarian`. uimitor de pozitiv` cu organismul dumneavoastr`.

Dac` v` men]ine]i c\teva luni \n acest ritm, se va produce o schimbare Acum c\teva zeci de ani, vegetarianismul era, \ntr-un anume sens, o

practic` marginal` [i ciudat`. Era privit` cu o anume curiozitate, iar cele mai mici or`[ele, \n provincii, g`se[ti magazine cu produse dietetice [i

vegetarienii \i intrigau pe gurmanzi. Ast`zi, situa]ia s-a schimbat. Chiar [i \n restaurante vegetariene. Exist` o convingere comun`, \n continu` cre[tere, c` s`n`tatea noastr` este afectat` de ceea ce m\nc`m zilnic. Aproape toate bolile pot fi vindecate prin schimbarea dietei sau chiar printr-o scurt` perioad` de post, f`r` nici un fel de medita]ie. {i acest fapt se refer` nu numai la dezordinile de ordin fizic, ci [i la cele mentale. Este de o importan]` cov\r[itoare ca femeile gravide s` ia cuno[tin]` de

faptul c`, adesea, se ivesc probleme pe timpul sarcinii, pentru c` nu au luat

seama la efectele dietei asupra f`tului \n plin` dezvoltare, aflat \n uterul lor. Contrar a ceea ce se g\nde[te \n mod comun, nu vegetarienii sunt cei care nu \ngurgiteaz` suficiente proteine, ci cei care sunt carnivori ingereaz` proteine \n exces. Proteina animal` con]ine o concentra]ie m`rit` de acid uric, care este un compus al nitrogenului, ceva asem`n`tor cu amoniacul. Nu este solubil \n ap` [i ficatul nu se poate dispersa de el. |n acest fel, de[i se elimin` o mic` acestei acumul`ri este cunoscut ca artrit`. por]ie, majoritatea p`r]ii de acid uric se depoziteaz` \n articula]ii. Rezultatul |n Occident, se consum` cea mai mare cantitate de carne de pe glob.

Vinovat de aceste boli este colesterolul, care tot at\t de pu]in poate fi eliminat

de c`tre corpul uman [i care formeaz` adev`rate depozite de gr`simi \n

artere, \ngro[\nd pere]ii acestora, p\n` \ntr-at\t \nc\t circula]ia s\ngelui poate
23

fi chiar blocat`. Unii g\ndesc c` problema colesterolului se solu]ioneaz`, dac` \nlocuim untul cu margarina. Principalul produc`tor de colesterol, totu[i, nu \l de kilograme de carne consumate anual de om. Bolile de inim`, arteroscleroza [i artritele sunt boli comune, dar cea mai mare team` o inspir` occidentalilor cancerul. S-au descoperit multe substan]e care provoac` cancerul la animale. De[i rezultatele cu privire la oameni par s` indice c` o cantitate consumat` de individul mediu este insuficient` pentru a cauza cancerul, totu[i, ceea ce s-a ar`tat, este c` acumularea de substan]e de acest gen pe parcursul anilor POATE, cresc`torii, li se administreaz`, sub form` de injec]ii, numeroase produse chimice; acest lucru, cu scopul de a le face s` creasc` mai repede \n greutate [i, |NTR-ADEV<R, s` \l provoace. Care sunt substan]ele nocive? Animale-lor, \n constituie untul consumat ocazional, care \nso]e[te fiecare mic dejun, ci sutele

astfel, pentru a ob]ine venituri mai mari. C\nd animalul ajunge la m`cel`rie, carnea lui con]ine deja, printre alte produse chimice, nitra]i, coloran]i, hormoni artificiali [i, inclusiv, arsenic. Aceste substan]e, \mpreun` cu al]i aditivi consuma]i de membrii unei societ`]i industrializate, se adun` \n corp [i se cantit`]ii excesive de toxine, reproduc\ndu-se \ntr-un ritm necontrolat.

acumuleaz` \n ]esuturi. Cancerul \ncepe c\nd celulele reac]ioneaz` \n fa]a Dar dincolo de ororile provocate de industria prepar`rii c`rnii, exist` alte

motive de interes fizic [i spiritual, care ne \ndeamn` s` nu consum`m carnea.

Unul din aceste motive este de ordin strict economic: este de patru ori mai mare cantitatea de cereale pe care o folosim la cre[terea unor animale, dec\t cea pe care ar consuma-o zilnic omul. Aceast` problem` ne conduce la o problem` de etic` social` [i se refer` la reparti]ia judicioas` a rezervelor noastre de alimenta]ie [i pentru cei mai s`raci dintre noi. Plantele \[i constituie izvorul originar, dar dieta lor este [i mai economic` \n privin]a costului [i a unei utiliz`ri mai bune a resurselor existente \n lume. De asemenea, este demn de ]inut minte c` sistemul digestiv al omului nu

este cel al unui carnivor. Din]ii lui sunt adecva]i ruperii [i f`r\mi]`rii de vegetale [i nu pentru h`rt`nirea buc`]ilor de carne; tocmai de aceea, omul prepar`, g`te[te sau fierbe carnea. Din punct de vedere al propor]iilor, ficatul
24

uman este mai mic dec\t cel al animalelor carnivore [i nu e capabil s` filtreze veninurile con]inute \n carnea animal`. La fel, intestinul, care este scurt la corpului, este mai lung la om, ca la toate anumalele vegetariene. animalele carnivore, cu scopul de a expulza imediat substan]ele toxice ale Pentru yoghini, totu[i, principalul motiv ca s` nu m`n\nce carne \l

constituie perceptul religios pe baza ahimsa sau imperativul non-violen]ei S` nu ucizi fiin]` vie. Animalele au sentimente [i con[tiin]`, la fel ca [i fiin]ele umane. |n India mea natal`, vacile sunt tratate cu mare respect, pentru pre]ioasele servicii aduse oamenilor. Muncesc c\mpul, dau lapte [i toate produsele derivate din acesta, inclusiv excrementele lor, care sunt folosite ca niciodat` m\nc\ndu-[i propria lui vac`. combustibil sau la construc]ia de case. Pe un gospodar hindus nu o s`-l vezi S` nu ne \ndoim de adev`rul: suntem ceea ce m\nc`m. O parte subtil`

din ceea ce consum`m se transform` \n con[tiin]`. Animalele tr`iesc, m`n\nc`, dorm [i procreaz`. Altitudinea con[tiin]ei lor nu este superioar` acestor func]iuni simple. Vibra]iile unei plante sunt mult mai subtile [i acei ce schimb` con[tiin]ei, care u[ureaz` medita]ia. Cu c\t mai pur` o s` fie dieta, cu at\t mai u[or se va putea controla mintea. o diet` carnivor` cu una vegetarian` experimenteaz` corespondentul rafinat al

|n sf\r[it, odat` cu trecerea timpului [i cu o practic` \ndelungat`,

succesul \n medita]ie este ca [i asigurat. Karma Yoga Medita]ia este o continu` dezhipnotizare de propria identificare cu corpul,

mintea, numele [i forma. |ncepe cu via]a de zi cu zi. Dac` cineva nu este capabil s` se deconecteze de la activit`]ile cotidiene, aceste activit`]i, ele \nsele, vor continua s` agite mintea, chiar dac` corpul ar r`m\ne imobil sau a[ezat \n vreo pozi]ie comod`. Ochii pot sta \nchi[i, m\inile \mpreunate [i picioarele identifice cu jocul mental. Activitate sau inactivitate fizic`, sunt una [i acela[i
25

\ncruci[ate, dar mintea nu se va fixa [i va continua s` reprezinte rolul s`u [i s` se

lucru, pentru c` mintea \[i \ndepline[te rolul \n toate circumstan]ele. Pentru a putea s` se a[eze s` mediteze, mintea trebuie s` se deconecteze [i s` se sustrag` de la preocup`rile cotidiene. Primul pas este Karma Yoga, sau serviciul dezinteresat. Fundamentul pe care se \ntemeiaz` medita]ia este chiar Karma Yoga. F`r` ea nu este posibil` medita]ia. Prin intermediul slujirii c`tre ceilal]i, f`r` a[teptarea unor c\[tiguri personale, se pune \n practic`, de asemenea, o g\ndire pozitiv`. Un adev`rat Karma yoghin mediteaz` \n mod constant. C\nd \i ajut` pe

ceilal]i, atitudinea sa este: Doamne, stau [i muncesc, ador\ndu-Te [i servinduai scos \n cale o astfel de ocazie!.

Te pe Tine, prin intermediul acestei persoane particulare. |]i mul]umesc c` miTot Karma yoghinul este acela care se re]ine de a trece \n cont propriu

efectul unei ec]iuni, fie bun` sau rea. |n timp ce munce[te \n buc`t`rie, se

roag` \n templu, taie iarba, Karma yoghinul nu se identific` cu ac]iunea lui [i ajutorul serviciului dezinteresat, se ajunge la deta[are.

consider` c` munca sa este numai o form` de a ajunge la Cel Suprem. Cu Medita]ia nu e posibil`, p\n` nu s-a dob\ndit starea de renun]are la orice

ata[ament emo]ional, pentru orice rezultat al muncii efectuate. Pe m`sur` ce cre[te gradul de deta[are, ne devine din ce \n ce mai u[or desocierea de propriile activit`]i [i, c\nd ochii au fost \nchi[i pentru cufundarea \n medita]ie, mintea r`m\ne imperturbabil`, pentru c`, \n muncile zilnice a fost antrenat` s` se \ndrepte c`tre interior, \n orice moment. Celelalte persoane nu vor observa

nimic neobi[nuit la un Karma yoghin. Vor g\ndi c` este un muncitor [i nimic mai mult, pentru c` nu cunosc secretul p`cii sale interne. Numai el, Karma yoghinul, o poate atinge [i sim]i. Autenticul meditator este circumspect. Pe dinafar` pare o persoan` comun,

dar \nl`untrul s`u este ca un ocean f`r` fund. A gustat pacea infinit` [i nimeni nu

poate s` i-o deranjeze. Karma Yoga poate duce la sim]irea acestei p`ci care, o

dat` experimentat`, nu poate fi descris` \n cuvinte. A te deta[a de propriile ac]iuni nu \nseamn` a \nl`tura propriile responsabilita]i. O via]` indolent` nu este una de tip Yoga, pentru c` nu duce la stagnare mental`. C\nd un yoghin
26

\ncepe o treab`, o termin` \ntotdeauna. Secretul succesului s`u este c` mintea sa nu are fluctua]ii. Dac` i se asum` o responsabilitate, r`m\ne cu hot`r\re concentrat asupra ei, p\n` la terminarea ei cu bine. Mintea yoghinului este puternic`, pentru c` poate fi focalizat` \n orice moment. Persoanele comune pot s` fac doar foarte pu]in [i cu mari intermiten]e. Ele sunt cele care \ncep mii de proiecte \n acela[i timp [i pe nici unul nu \l duc la cap`t. Le lipse[te o stare a efectua mai mult` munc`, \n mai pu]in timp. Are o pace interioar`, care \i mental` meditativ`. O persoan` care mediteaz` \[i poate dezvolta capacitatea de permite acest lucru. Toate ac]iunile sale au loc la un mare nivel de puritate [i oamenii care vin \n contact cu el se simt mai eleva]i. |n prezen]a dinamic` a unui Karma yoghin, g`sesc for]` [i stimuli chiar [i fiin]ele cele mai tr\ndave, acestea sim]indu-se pur [i simplu \mpinse, ca de o for]`, s` realizeze ac]iuni,

pe care nici nu se g\ndeau s` le \nf`ptuiasc`. |n prezen]a unui adev`rat yoghin, apatia dispare. Prin intermediul Karmei yoga, cale a servirii dezinteresate, se poate \nv`]a cum s` exi[ti f`r` ata[ament. Este primul pas, esen]ial, c`tre medita]ie. Nimeni nu trebuie s` se lase atras de mirajul celor care promit o medita]ie instantanee [i eficace. Medita]ia este o cale lung` [i disciplinat`. Totu[i, obiectivul unei atari disciplin`ri poate fi atins de toat` lumea care va face eforturi hot`r\te.

27

CAPITOLUL III
CONCENTRAREA: TEORIE
|n efortul s`u de a atinge obiectivele pe care [i le-a propus, nu este nevoie ca omul s` recurg` la invocarea unor for]e externe, pentru c`, \n interiorul s`u, zac imense f\nt\ni de putere, care nu au fost utilizate dec\t par]ial sau niciodat`. Omul, \n ciuda poten]elor sale \nn`scute,\[i blocheaz` singur calea spre cuceriri esen]iale, pentru c` \[i \mpr`[tie harurile \n mii de p`r]i distincte. Dac` le-ar da un ritm unitar [i le-ar aplica \n mod inteligent, s-ar asigura de rezultate concrete. Ca s`
28

utilizeze ra]ional [i efectiv aceste for]e existente, nu e necesar s` a[tepte inventarea unor metode noi. Natura este generoas` \n d`ruirea de exemple instructive. SWAMI SIVANANDA: Concentrare [i Medita]ie

este o vibra]ie. La fel cum exist` unde de c`ldur`, de lumin`, electricitate [i energie, tot a[a exist`, de asemenea, unde de g\ndire. G\ndirea are o enorm` putere [i, \ntr-o anumit` m`sur`, toat` lumea a experimentat acest lucru. Dar ea ar putea devenii de mii de ori mai efectiv`, dac` s-ar \n]elege mecanica transmitere la distan]`, c`tre alte persoane.

Lumea este materializarea formelor g\ndite de o Inteligen]` Divin`. Totul

vibra]iilor g\ndirii, tehnicile de control a acestor vibra]ii [i metodele de Odat` ce am \n]eles for]ele mentalului, se pot trezi \n noi puteri psihice,

p\n` atunci ascunse. Se pot vedea obiecte de la distan]`, se pot asculta sunete

din dep`rtare, se pot trimite chiar mesaje, \n orice loc al universului, se pot vindeca boli de la kilometri distan]`, se poate circula c`tre locurile cele \ndep`rtate, \n mai pu]in de o clip`. Nu exist` limite, pentru puterea min]ii cosmice. Puterea de concentrare For]ele naturii, atunci c\nd curg liber pe o arie extins`, se mi[c` cu o

oarecare lentoare [i cu mai pu]in` putere, dec\t \n cazul \n care s-ar \ncorpora \ntr-o mas` oarecare [i s-ar canaliza de-a lungul unei intr`ri str\mte c`tre aceast` mas`. Cursul bl\nd al unui r\u, c\nd este barat de greutatea unor pietre sau st\nci, sau a unui baraj artificial, se precipit` s` r`zbat` dincolo de ele,

cu o for]` impresionant`. Razele calde ale soarelui, dac` se m`resc cu ajutorul unei lentile, devin capabile s` incendieze obiectele. Sunt doar dou` exemple de asemenea, aplicat` [i omului, \n toate domeniile activit`]ii lui. putere generat` prin concentrarea for]elor. Aceast` lege natural` poate fi, de Concentrarea mental` const` \n fixarea min]ii \ntr-o perioad` de timp

prelungit`, \ntr-un punct extern sau intern. Nu poate fi vorba de concentrare,

29

f`r` un ceva asupra c`ruia s` se focalizeze razele mentale. Acest ceva trebuie s` fie un singur obiect sau o idee. Multe persoane, deseori, se simt m\ndre c` sunt capabile s` se g\ndeasc` la dou` lucruri deodat`. Mintea nu func]ioneaz` a[a; undele ei fluctuante sar, pur [i simplu, de la o idee la alta, cu viteza luminii. Mintea poate face numai un lucru deodat`. Cine \[i imagineaz` c` treb`luielile plaj` \nsorit` [i plin` de palmieri, se \n[eal` pe sine. zilnice, ca sp`latul vaselor spre exemplu, se face mult mai repede g\ndind la o Undele ei mentale oscileaz` \ntre imagini visate \n stare se trezie [i treaba

pe care o fac m\inile. Aten]ia acordat` muncii se diminueaz` vertiginos, datorit`

constantelor \ntreruperi, \n timp ce m\inile lucr`toare se mi[c` cu o mare \ncetineal`. C\t de bine ar fi ca, medit\nd cu mintea concentrat`, s` ducem la bun sf\r[it munca, \n timp record, f`r` prea multe eforturi.

C\nd o persoan` se afl` absorbit` \n lectur` sau la un program de

televiziune, acesta nu aude zgomotele din jur, nici nu \[i d` seama c\nd cineva

o strig`, nici nu distinge semenii care circul` prin preajm`, nici nu simte parfumul trandafirilor afla]i \n camer`. Aceast` stare se cheam` concentrare sau o hot`r\t` fixare a min]ii, asupra unui singur lucru. Toat` lumea posed`, \ntr-o dat, \nt`re[te curen]ii de g\ndire, clarific` ideile [i d` la iveal` o parte din imensa putere latent` a min]ii. Ceea ce \nainte p`rea ce]os [i confuz, devine deodat` anumit` m`sur`, facultatea de a se concentra. O practicare con[tient` a acestui

clar [i definitiv. Ceea ce era dificil [i complex, se vede de ast` dat` simplu. Concentrarea ne face capabili s` muncim cu o mai mare eficacitate, s` dezvolt`m un volum mai mare de munc`, \n timp mai pu]in [i s` ne m`rim propriile for]e. Concentrarea are puterea, de asemenea, de a preveni sau de a mic[ora problemele de senilitate. |ncep\nd de la treizeci de ani, celulele creierului uman mor f`r` s` mai

poat` fi \nlocuite, \n propor]ie de 10000 pe zi. Deci, a revigora [i a utiliza la practic` concentrarea va r`m\ne cu o viziune mental` clar`.

propria capacitate, pe timpul degrad`rii, mintea, este de o importan]` vital`. Cine Chirurgul \[i opereaz` pacientul cu aten]ia concentrat` la maxim. O

profund` absorbire \n munc` \l caracterizeaz` [i pe cercet`tor, inginer, arhitect

30

sau pictor preocupat s` picteze cele mai mici detalii pe p\nz`. |n toate aceste cazuri, precizia este capital`. Aceea[i concentrare este necesar` [i \n via]a spiritual`, unde aspirantul are de-a face cu for]e interne. Pentru progrese, trebuie s` dezvolt`m concentrarea, p\n` la un grad \nalt. Practica ei reclam` arderi de etape \n via]a spiritual`.

r`bdare, voin]`, regularitate [i o neobosit` constan]`. Nu exist` scurt`turi sau |n Yoga, ca [i \n alte discipline spirituale, concentrarea este primul pas

c`tre medita]ie care, la r\ndul ei, conduce la experien]a Divinului. Ceea ce

majoritatea oamenilor numesc medita]ie, nu este dec\t concentrare. Puterea min]ii este dirijat` [i focalizat` asupra unei idei abstracte sau asupra unui simbol inspirator. C\nd toate vibra]iile g\ndurilor str`ine s-au domolit, acela care practic` concentrarea se duce direct la izvoare, ca o s`geat`. Sunt multe c`i care duc spre centrul ora[ului. Pentru a ajunge \n el, este suficient s` \]i alegi una. Nu va ajunge, \n schimb, cel care le schimb`, merg\nd c\nd pe una, c\nd pe cealalt`. |ntreaga crea]ie este Dumnezeu, conform cu filozofia Advaita, sau Vedanta

monoist`. O intens` concentrare, \n orice simbol, poate, p\n` la urm`, s` duc` la Realizarea lui Dumnezeu \n noi. Totu[i, simbolurile abstracte, pentru c` nu sunt emo]ionale, c\t [i simbolurile care \nal]` mintea sunt mai eficiente dec\t cele care sunt colorate \ntr-o nuan]` emo]ional` [i care, c\teodat`, trag mintea \n jos. De[i mintea este controlat` pe timpul concentr`rii, momentul \n care se

produce medita]ia nu se poate controla. Cel ce se concentreaz`, intr` \n starea de medita]ie ca [i cum ar intra \n somn.

Medita]ia este un flux constant de g\ndire Divin`, dinspre Cel Suprem. Este o identificare a individului cu Dumnezeu [i experimentarea ei este asem`n`toare cu curgerea uleiului dintr-un recipient \n altul. Pl`cerea [i mintea

31

|n mod normal, trebuie s` treac` ani, \nainte s` se produc` acest schimb de con[tiin]`, \n timpul practicii. Fiin]ele mai lume[ti sunt atrase de sim]uri. C\nd mintea este distras` de pasiuni [i dorin]e, \i vine foarte greu s` se concentreze stimul\nd tendin]a natural` a min]ii de a ie[i \n afar`, spre lumea din jur. C`ci, asupra vreunui lucru. Sim]urile [i dorin]ele sunt for]e care atrag c`tre exterior, atunci c\nd acest fapt se petrece, mintea se vede \nv`luit` \n plasa interminabil` de \nt\mpl`ri de tot felul. Razele mentale se \mpr`[tie [i energia se disipeaz`. Pentru a se concentra, aceste raze mentale trebuie reunite [i \nm`nuncheate spre Fiin]a l`untric`. C\nd sunt concentrate, \ncepe Iluminarea. Aplecarea adecvat` a sim]urilor poate contribui la interiorizarea min]ii. Printre metodele distincte, utiliza-te pentru a restr\nge tendin]a \nn`scut` a min]ii de a oscila, cele mai eficiente sunt acele metode care folosesc privirea [i sunetul. Aceste dou` sim]uri sunt cele mai puternice [i sunt capabile s` capteze aten]ia [i s` lini[teasc` undele g\ndirii.

Un hipnotizator supune mintea unui hipnotizat, capt\ndu-i privirea [i

sugestion\ndu-l prin formule repetate, ritmice [i monotone. De asemenea, semnificativ r`m\ne faptul c` profesorul repet` \ndemnul: Privi]i aici!, atunci c\nd dore[te s` capteze aten]ia elevilor s`i asupra a ceea ce vrea s` explice. Fix\ndu-le privirile acestora, le fixeaz` de fapt, aten]ia min]ii lor. |n mod similar, la cursurile de disciplin` spiritual`, metodele de dezvoltate a aten]iei [i a concentr`rii se bazeaz` pe sunet [i privire. Se poate privi fix un simbol abstract, imaginea zeit`]ii preferate (tema aceasta o trat`m \n capitolul Medita]ie [i Japa), cerul, un trandafir sau orice alt obiect concret. Ca alternativ` a concentr`rii vizuale, se poate repeta, cu un ritm [i cu o intona]ie regulat`, o mantra, Numele focalizeaz` treptat spre interior. Pe m`sur` ce interiorizarea se face, din ce \n ce mai profund`, con[tiin]a a ceea ce se afl` \n jur se pierde lent. Urm`torul pas este medita]ia, \n care se va pierde, de asemenea, con[tiin]a propriului corp. C\nd aceast` stare devine mai perfec]ionat`, se deschide c`tre SAMADHI, stadiul ultim al Autocuno[tiin]ei sau al Realiz`rii. Pl`cerile lume[ti intensific` dorin]a pentru o desf`tare [i mai mare. Mintea nu poate fi satisf`cut` niciodat`, chiar dac`
32

Domnului, silaba sacr` OM, sau anumite c\ntece. |n acest mod, mintea se

trece prin toate placerile. Cu c\t mai multe are, cu at\t mai multe cere. Mult` lume, f`r` s` o [tie, tr`ie[te \mb`tat` de instabilitatea propriilor min]i. Pentru a eradica r`ul, trebuie s` fac` s` dispar`, \n primul r\nd, dorin]a pentru stimuli senzoriali. Odat` ce mintea a fost lini[tit` [i concentrat`, ea \nceteaz` s` mai caute noi pl`ceri. C\nd sim]urile sunt controlate [i st`vilite tendin]ele lor de a se exterioriza, deja mintea nu va mai constitui o amenin]are pentru succesul pentru a explora propriile ei mistere. Sim]urile se pot controla cu ajutorul unei

medita]iei. Pe timpul medita]iilor, mintea trebuie s` se \ntoarc` spre interior, reeduc`ri progresive a dorin]elor [i activit`]ilor. Este esen]ial s` p`str`m, cu respect, o disciplin` a dietei. De cele mai multe ori, meditatorul trebu-ie s` traiul occidental. Televizorul, cinematograful [i ziarele, factori de agitare a min]ii, trebuie reduse [i \nlocuite cu perioade de lini[te [i singur`tate. Supraveghind [i temper\nd dorin]ele [i emo]iile, se elimin` tr`s`turile negative ca egoismul, mania, avari]ia, ura [i tendin]a spre desfr\u. Pentru yoghinii antrena]i, distinc]ia \ntre faza de abstragere a sim]urilor de ocoleasc` companiile nedorite, stimulentele [i sedativele, at\t de uzuale \n

la obiectele externe (pratyahara), concentrarea (dharana), medita]ia (dhyana) [i \nceputul st`rii de supercon[tiin]` (SAMADHI) este foarte imprecis`. C\nd se starea meditativ`. Neofi]ii practic` prima oar` abstragerea sim]urilor. Apoi, \ncepe concentrarea. Adev`rata medita-]ie de-abia dup` aceea \ncepe, lent. | nainte s` se manifeste starea de su-percon[tiin]`, mintea, \n general, se impacienteaz` [i obose[te, pentru c` nu a fost antrenat` s` suporte un efort al depinde de o practic` constant` [i intens`, de cunoa[terea func]ion`rii sacrificiu, pentru a dep`[i obstacolele. Cel mai bun prieten, cel mai mare du[man aten]iei prelungite. Succesul \n cucerirea acestui pisc, care e SAMADHI, mecanismelor min]ii, de con[tiin]a pericolelor posibile [i de dispozi]ia c`tre a[az` s` mediteze, toate aceste procese se produc simultan [i ajung rapid la

33

Mintea \[i este sie[i cel mai r`u du[man [i, totodat`, cel mai bun prieten. Conform cu g\ndirea yoghin`, mintea se manifest` de-a lungul a cinci sc`ri: dispersat` c`tre diferite obiecte externe. 1. Kshipta = c\nd e \mp`r]it` \n diverse tendin]e opuse, distrat` [i 2. Mudha = starea min]ii, \n care apar amor]eala [i uitarea.

precedent` [i s` reuneasc` razele dispersate ale min]ii. Uneori ajunge la concentrare, alteori e distant`. Se ive[te, \n mod normal, la \nceputul unei practici serioase.

3. Vikshipta = stadiul \n care mintea face eforturi s` se smulg` din starea

concentrare stabil`. Nu exist` \nl`untrul ei dec\t o singur` idee. 5. Niruddha = starea \n care mintea se afl` sub control total.

4. Ekagrata = mintea a fost focalizat`. Se afl` \ntr-o stare de fixitate [i de

Cel mai mare impediment (piatra de poticnire, cum spun evangheliile cre[tine) \n calea concentr`rii este nelini[tea [i permanenta mi[care a min]ii. C\nd un \cep`tor se a[eaz` s` mediteze, g\ndurile sale, deloc obi[nuite cu acest nou joc [i ie[ite din stereotipiile func]ion`rii lor comune, sar de colo-colo cu impetuozitate, f`r` nici un control. Pentru a face s` dispar` acest` oscila]ie, c\t [i alte obstacole \n procesul concentr`rii, fiecare practicant trebuie s` \[i fixeze mintea \ntr-un singur obiect. C\nd \ncearc` s` fug`, ceea ce se \nt\mpl` aproape regulat, trebuie fixat` din nou, [i mai hot`r\t. Ar dori s` creeze sute de \nregistra nici un progres \n concentrare.

forme de g\nduri diverse, dar trebuie imediat disciplinat`, c`ci altfel, nu va Introspec]ia [i ]inerea cu grij` sub supraveghere a min]ii sunt dou`

imperative urgente. Trebuie lini[tite g\ndurile zglobii [i calmate emo]iile, undele mentale, p\n` a le face s` dispar`. Nimeni nu ar trebui s` permit` propriei min]i s`-[i \mpr`[tie energia, f`r` nici un folos, \n g\nduri vane, preocup`ri de[arte, imagina]ii [i spaime. Prin intermediul unei practici

pentru c` scopul declarat al celui ce practic` concentrarea este acela de a domoli

constante, se va reu[i men]inerea, timp de o jum`tate de or`, continuu, a unei singure forme de g\nd [i, mai apoi, va fi posibil` cre[terea timpului de
34

concentrare, la mai multe ore. C\nd undele mentale vor fi adunate [i focalizate, pe durata concentr`rii, se va experimenta o stare de bucurie interioar`. Mintea se simte atras` de idei agreabile: ca atare, fiecare trebuie s` se

concentreze \n obiecte concrete, exterioare. Flac`ra unei lum\n`ri, luna pe cer, concentrare cu ochii deschi[i.

imaginea, fotografiat` sau pictat`, a unui simbol spiritual, pot constitui obiecte de Mai t\rziu, se va putea ajunge la concentrarea, cu succes, asupra unor

obiecte subtile sau asupra unor idei abstracte. Cu ochii \nchi[i, aspirantul se concentraz` \n spa]iul situat \ntre ambele spr\ncene, sau \n regiunea inimii, ori \n orice alt chakras (centru de energie spiritual`). Prin intermediul lui [i s` o oblige s`-[i concentreze puterile.

manipul`rii min]ii, fiecare meditator va fi capabil s` o supun` controlului voin]ei Totu[i, nu trebuie luptat \n mod deschis cu mintea. Lupta for]at` cu ea nu

face altceva dec\t s` pun` \n mi[care un num`r mai mare de unde mentale.

Mul]i \ncep`tori \n practica medita]iei comit o grav` eroare, prin manifestarea unei ner`bd`ri crescute, pentru a reu[i. E posibil s` apar` dureri de cap [i, deseori, simt nevoia de a urina, datorit` irita]iei sim]it` pe spina dorsal`. A[a cum, un buc`tar inteligent observ` care sunt alimentele cele mai delicate [i \ncearc` s` le serveasc`, tot le fel, aspirantul e nevoit s` observe care sunt cele mai favorabile condi]ii, care favorizeaz` progresul c`tre scopul propus, pentru a le intensifica pe parcursul drumului s`u spiritual. Unii practican]i \nceteaz` practica concentr`rii, pentru c` o g`sesc ca fiind dificil`. Comit o grav` eroare! |n efortul ini]ial, pentru a se ridica deasupra con[tiin]ei propriului corp, practica poate, ce-i drept, cauza deranjamente minime, produc\nd st`ri de nelini[te trecerii timpului, chiar dup` mul]i ani uneori, mintea se \nfr\neaz` [i devine pur` [i puternic`, stare care va deriva \n bucurie imens`. Suma tuturor pl`cerilor lumii nu \nseamn` nimic \n compara]ie cu

fizic`, alimentat` de o supraabunden]` de emo]ii [i g\nduri. Totu[i, pe m`sura

bucuria ob]inut` de pe urma medita]iei. E obligatoriu, \ns`, s` nu l`s`m practica, sub nici o form`. Trebuie p`strat` o atitudine r`bd`toare, vesel` [i tenace. Reu[ita se va \nt\mpla, p\n` la urm`. Cu ajutorul unei introspec]ii serioase, se pot
35

detecta diversele \mpotriviri \n calea concentr`rii, care trebuie eliminate cu r`bdare [i efort. O con[tiin]` discriminativ`, o cercetare atent` [i medita]ia vor \nl`tura orice obstacol. Cu c\t mai concentrat` va fi mintea, cu at\t mai mult` putere se va acumula

\ntr-un punct. Scopul vie]ii este acela de a fixa mintea \n Absolutul Divin. C\nd acest lucru reu[e[te, fiecare practicant devine senin, hot`r\t [i puternic. |n timpul concentr`rii, sim]urile \nceteaz` s` mai func]ioneze [i se pierde con[tiin]a propriei corporalit`]i [i a universului extern, care ne \nconjoar`. Pe de tip spiritual. Concentrarea deschide \n noi canale interne ale dragostei [i, pentru c` ne conduce la medita]ie, este unica poart` spre Eternitate. m`sur` ce devine mai profund`, se va experimenta o mare bucurie [i un extaz

36

CAPITOLUL IV
CONCENTRAREA: PRACTICA
E foarte dificil pentru un om s` exercite controlul asupra propriei min]i. Pentru a o supune, trebuie s` cunoasc` foarte bine care este natura ei, cum func]ioneaz` [i cum \l \n[eal`, [i astfel s` aplice metode adecvate. |n timp ce mintea se mi[c` nelini[tit` printre obiecte, discontinu`, excitat`, agitat` [i f`r` control, nu va fi posibil s` realiz`m [i s` gust`m adev`rata bucurie a Fiin]ei. A-[i controla mintea tulburat` [i a[i aduce toate g\ndurile [i dorin]ele la o stare de cumin]ire [i sublimare, aceasta este marea problem` a omului. Cine [i-a subjugat propria minte se poate considera pe drept cuv\nt, \n libertate [i puterea lui subiectiv`, ca |mp`rat al |mp`ra]ilor. SWAMI SIVANANDA:
37

Concentrare [i Medita]ie

asupra lui \nsu[i, dec\t aproximativ zece la sut` din capacitatea lui cerebral`, \n timp ce restul r`m\ne ascuns, ca parte nev`zut` a unui iceberg. Dac` perfor`m mai jos de suprafa]a min]ii con[tiente, descoperim c` exist` vaste izvoare de elibereaz` con]inutul lor miraculos, pentru a putea fi folosit de c`tre om. |nainte de a \ncepe, \n mod serios, practica concentr`rii, trebuie s` stabilim, totu[i, o cunoa[tere. Practica concentr`rii ne duce c`tre aceste izvoare lente [i le

Oamenii de [tiin]` au estimat c` omul nu are controlul con[tient [i efectiv

baz` adecvat`, dat fiind c` puterile min]ii sunt \n[el`toare [i greu de prins. Aceast` baz` adecvat`, o constituie c\teva elemente esen]iale: o coloan` abstragerea sim]urilor de la obiectele externe. Suprastructura concentr`rii [i a medita]iei va fi reu[it` numai [i numai dac` baza ei va fi ferm`. Cei opt pa[i Modelul de alc`tuire a acestei baze, \l constituie ashtanga, sau cele opt vertebral` dreapt`, un corp s`n`tos, o postur` stabil`, reglarea respira]iei [i

trepte descrise de anticul \n]elept Patanjali \n sistemul Raja Yoga. Ace[ti opt pa[i progresivi sunt: 1. yama = abstinen]ele sau de la ce s` ne re]inem. 2. nyama = obliga]iile sau ce trebuie s` facem. 4. pranayama = controlul respira]iei. 6. dharana = concentrarea. 7. dhyana = medita]ia. 3. asanas = posturile \n care trebuie s` educ`m corpul fizic. 5. pratyahara = abstragerea sim]urilor de la obiectele externe.

8. SAMADHI = stadiul de supercon[tiin]`. baza ferm` pentru concentrare. Primii cinci pa[i din aceast` enumerare constituie pietrele de temelie [i

38

tradi]ia cre[tin`; sunt urm`toarele: a nu ofensa nici o creatur` vie, a p`stra mereu adev`rul \n g\nduri, cuvinte [i fapte, a nu fura, ceea ce implic` imediat a nu pofti, a sublima energia sexual`. Niyama presupune cultivarea virtu]iilor de tipul: cur`]enia corpului [i a

Yama reprezint` o serie de percepte, asem`n`toare celor Zece Porunci din

spa]iului locuit, bucuria, austeritatea, controlul sim]urilor, studiul scripturilor sau al c`r]ilor sfinte, a te preda Voin]ei Divine. Yama [i Niyama propun, \mpreun`, un cod etic [i un caracter moral elevat, purific\nd corpul [i mintea,

prepar\nd practicantul pentru intrarea \n starea meditativ`. Un corp s`n`tos [i puternic este, de asemenea, esen]ial. O minte stabil` propune o postur` hot`r\t`. E imposibil s` ne concentr`m, c\nd sim]im junghiul \n genunchi sau \n umeri, datorit` \ncord`rii \ntr-o postur` fizic` prelungit`. Pentru a putea focaliza mintea, prin \nm`nuncherea razelor ei mentale, este nevoie ca practicantul s` \ [i uite de propiul corp, aproape complet. Nervii trebuie s` fie suficient de tari,

ca s` suporte diversele fenomene mentale [i dezorient`rile ce pot apare \n timpul practic`rii medita]iei. |n procesul re\ntoarcerii min]ii spre interior, se trezesc impresiunile negative vechi care, \n anumite ocazii, pot s` apar` simbolic, sub form` de viziuni. O persoan` fragil` ar putea, de team`, s` \ntrerup` practica, \n loc s` \nfrunte aceste aspecte ale subcon[tientului. salutar`. Concentrarea poate reu[i numai dac` corpul [i mintea se men]in \ntr-o stare Asanele men]in corpul fizic [i sistemul nervos puternice [i flexibile [i

contribuie la sus]inerea f`r` \ntrerupere a energiei vitale. De o importan]`

asem`n`toare este [i controlul respira]iei. S` lu`m \n considera]ie ce se \nt\mpl` cu o persoan`, c\nd se concentreaz` intens, ca s` descifreze un [u[otit imperceptibil. |[i re]ine respira]ia. Mintea [i respira]ia sunt inseparabile, ca dou` fa]ete ale aceleia[i monede. C\nd mintea se agit`, respira]ia devine r`spunde, calm\ndu-se.

neregulat`. |n mod similar, c\nd respira]ia devine regulat` [i lini[tit`, mintea \i Pranayama, sistemul yoghin de control al respira]iei, are ca finalitate

cumin]irea min]ii [i preg`tirea ei pentru concentrare. Abstragerea [i supunerea

39

sim]urilor controlului sever, au ca scop precis, reducerea tendin]elor de exteriorizare a min]ii. Un sfert din energia integral` a individului se consum` \n digestia alimentelor care, deseori, sunt \ngurgitate mai mult de pl`cere, dec\t din nevoia propriei sus]ineri. Alt` cantitate adi]ional` considerabil` de energie mental` [i fizic` e irosit` \n discu]ii g`l`gioase [i \n flec`reri inutile. M`n\nc` ceva frugal [i p`streaz` o diet` vegetarian`, s`n`toas` [i natural`! |nva]` s` \]i pui fr\u limbii, p`str\nd t`cerea timp de o or` sau dou` pe zi! Sim]urile noastre au examin`m toate tabieturile noastre zilnice [i s` le reducem la maximum. fost, de obicei, suprastimulate [i obi[nuite cu tot soiul de l`comeli. Ar trebui s` Pratyahara sau abstragerea sim]urilor seam`n` cu un fel de postire a min]ii.

Sim]urile sunt pur [i simplu smulse din pofta lor dup` senza]iile pasagere pe cooperarea min]ii. Pratyahara este simbolizat`, \n forma ei grafic`, prin Yoni

care le nutre[te. Sim]urile nu ar comunica nici un fel de experien]`, f`r` Mudra, care e un exerci]iu de concentrare \n sine \nsu[i. Pentru a duce la bun

sf\r[it acest exrci]iu, se acoper` cu degetele de la am\ndou` m\inile ochii, se blocheaz` n`rile [i gura [i, cu v\rfurile degetelor mari, se astup` urechile. Astfel, r`mas`, sunetele interne sau Anahata. se evit` orice distragere [i aten]ia, r`mas` liber`, poate fi fixat` \n unica senza]ie

Aten]ia Aten]ia este o facultate ce ar trebui dezvoltat` \n toate situa]iile zilnice.

Concentrarea nu ne apare dec\t ca restr\ngere a c\mpului asupra c`ruia se extinde aten]ia. |ntreaga aten]ie se concentreaz` la ceea ce facem. Individul se cufund` \n lucrul lui. Fiecare ar trebui s` se concentreze asupra treburilor sale,

suprim\nd orice g\nd str`in, \ntr-o manier` riguroas`, \n a[a fel, \nc\t, nimeni s` nu mai execute la \nt\mplare sau \n ritm accelerat, sc`pat de sub control. Nici o activitate uman` nu culmineaz` cu o reu[it`, f`r` calm [i concentrare. exist` e[ec, dac` totul se desf`[oar` cu perfect` aten]ie.

Muncind astfel, mintea \[i m`re[te puterea ei de focalizare a razelor mintale. Nu

40

C\nd cineva se a[eaz` s` mediteze, nu trebuie s` g`zduiasc` \n sine g\ndurile de la slujba sa zilnic`. |n timp ce lucreaz` la servici, nu e permis s` ne ocup`m mintea cu problemele familiale. Antren\nd mintea s` se concentreze exclusiv asupra a ceea ce facem acum [i aici, se dezvolt`, de asemenea, memoria [i for]a voin]ei. O persoan`, cu o bun` concentrare, poate duce la cap`t orice sarcin`, \n timp record [i cu o precizie dubl`, dec\t o persoan` normal`.

Ar fi foarte simplu dac` am a[tepta mereu pl`cutul, deoarece mintea

oricum este, \n mod natural, atras` spre ceea ce \i place ei. Un exerci]iu foarte

benefic ar consta \n a ne fixa mintea \n treburi dezagreabile, pe care le repudiam \nainte. Sub o atent` scrutare a lor, observ`m c` devin interesante [i interesul reduce repulsia pe care acestea o provocau. |n mod asem`n`tor, aten]ia se afl` la \ndem\n` [i pe care le examin`m. Nu pu]ine blocaje mentale vor dispare [i sl`biciunile min]ii, \n timp ce for]a voin]ei va cre[te. poate fi fixat` asupra unor obiecte sau idei aparent lipsite de orice interes, care

Ca exerci]iu preliminar de concentrare, retrage-te \ntr-o camer` lini[tit` [i

a[eaz`-te \ntr-o postur` confortabil`, cu picioarele \ncruci[ate. A[eaz`-te pe o pernu]`, care s` te ajute s` apropii genunchii de podea, \n a[a fel, \nc\t, corpul s` se relaxeze cum se cuvine. |nchide ochii [i observ` ce se petrece, c\nd e vorba s` te concentrezi asupra unui m`r. Pentru \nceput ar putea exista g\nduri referitoare la culoarea lui, la form`, la greutate [i diferite p`r]i ale lui, la coaja,

pulpa [i semin]ele sale. Apoi, se poate g\ndi asupra efectelor pe care acest m`r le produce \n sistemul digestiv [i \n s\nge. Prin intermediul unor legi a invada g\ndurile str`ine [i mintea va \ncepe s` umble haimana. S-ar putea s` hain` sau m`car ceva legume, e posibil s` revizuim ce s-a produs \n via]a noastr` cu o zi \nainte. E necesar s` facem un efort ne\ntrerupt, ca s` urm`m de o manier` continu` linia g\ndului definit. G\ndurile str`ine, care nu o s` fie asocia]ilor mentale, s-ar putea s` apar` idei despre alte fructe. Imediat vor apar` ideea unei \nt\lniri cu prietenul la o anumit` or`, ideea de a cump`ra vreo

conectate cu obiectul asupra c`ruia mintea se concentreaz`, trebuie respinse incontinuu. Acest lucru cere persisten]`. Mintea va face tot posibilul pentru a

41

curge prin vechile [i familiarele ei poteci. Efortul concentr`rii se aseam`n` cu urcarea unui munte, dar fiecare mic` reu[it` aduce cu sine o mare recompens`. A[a cum legile gravita]iei [i ale coeziunii opereaz` \n lumea fizic`, tot

astfel, legile g\ndirii, ca cea a continuit`]ii spre exemplu, opereaz` \n cel mental. Cei care practic` concentrarea, trebuie s` posede o cunoa[tere total` a acestor legi. Trebuie s` devin` con[tien]i c`, atunci c\nd mintea g\nde[te despre un obiect, de asemenea, o face [i asupra calit`]ilor [i p`r]ilor acelui obiect; c\nd g\nde[te asupra unei cauze, g\nde[te [i asupra efectelor.

Cunoa[terea func]iunilor min]ii se dob\nde[te antren\nd-o s` se

concentreze asupra diverselor subiecte, subtile [i dense, de variate m`rimi. Cu timpul se va forma o obi[nuin]` puternic`. Tratak: Un exerci]iu yoghin clasic, de concentrare, este tratak, sau fixarea

privirii. Se poate executa cu o flac`r` de lum\nare, cu un simbol desenat (OM,

de exemplu), cu pictura unei zeit`]i preferate sau cu orice alt obiect sau simbol favorit. A[eaz`-te \n fa]a obiectului ales. Concentreaz`-te asupra lui, cu ochii deschi[i [i nemi[ca]i, p\n` \]i dau lacrimile. |n acel moment, \nchide ochii [i vizualizeaz` mental obiectul. Repet` exerci]iul [i m`re[te progresiv perioada de timp a fix`rii privirii, a vizualiz`rii interne a obiectului. F` totul ca vizualizarea mental`, care urmeaz` fix`rii, s` fie perfect clar` [i limpede, chiar \n absen]a obiectului. Odat` cu practica, se dob\nde[te capacitatea de reprezentare a [i contribuie definitiv la dezvoltarea puterii de concentrare. obiectului la comanda voin]ei, \n orice moment. Tratak reduce agita]ia min]ii Practic` acest exerci]iu timp de un minut \n prima zi, apoi m`re[te gradat

timpul, \n fiecare s`pt`m\n`. Nu \]i for]a ochii. E posibil ca la unii indivizi, care au capilarele mai slabe, s` li se \nro[easc` globii oculari. Acest lucru nu trebuie s` constituie un motiv de alarmare, pentru c` trece repede. Tratak este un exerci]iu preliminar excelent, care trebuie practicat timp de luni de zile, aproape [ase, cu toate c` trebuie s` \l facem cu regularitate [i sistematic. Dac` practicarea lui se \ntrerupe, timpul trebuie prelungit. Tratak poate fi foarte eficient, de asemenea, \n prevenirea sau eliminarea chiar a multor tulbur`ri oculare.
42

lumea concret` [i dens` a materialit`]ii [i, mai apoi, interiorizate \n planul subtil. De asemenea, sunetul, c\nd se exprim` la nivel subtil, poate atrage mintea spre sunetelor interioare, Anahata, \ncepe [i se termin` \n planul subtil. interior. Dar, spre deosebire de exerci]iul de vizualizare, concentrarea asupra A[eaz`-te \ntr-o postur` comod`, cu picioarele \ncruci[ate. |nchide ochii [i

Tratak utilizeaz` sim]ul v`zului. Sim]ul, obiectul [i mintea sunt captivate de

astup` orificiile urechilor cu v\rful degetelor sau cu tampoane de cear` sau vat`. de sunete, asem`n`toare celor de flaut, de vioar`, de scoic`, un v\rtej, clopo]ei

|ncearc` s` ascul]i misterioasele sunete interne. E posibil s` auzi diverse tipuri sau zumzet de albine. Dac` se aud simultan mai multe feluri de sunete, atunci concentreaz`-te asupra celui mai puternic. |n general, experien]a are loc \n urechea dreapt`. Alt` dat`, \n cea st\ng`. Concentreaz`-te numai [i numai \n sunetul urechii drepte. Aceast` practic` dezvolt` fixarea min]ii, care se dob\nde[te pe durata concentr`rii asupra vibra]iilor sonore. Stabilitatea practicii Stabilind o practic` regulat` a concentr`rii, \ncep`torul trebuie s` aleag` un

obiect sau un simbol agreat [i s` se ]in` de el. Dac` urmeaz` o cale spiritual`, e nevoie s` \[i fixeze mintea \ntr-o mantra sau asupra unei zeit`]i preferate. A[eza]i \ntr-o postur` confortabil`, cu picioarele \ncruci[ate, trebuie s` \nchidem ochii [i s` ritm`m respira]ia \n stilul: trei secunde inspira]ie, alte trei secunde respira]ie. Odat` ce a fost stabilit ritmul respirator, mintea trebuie s` sarcina de sus]inere a ritmului. Obiectul concentr`rii trebuie vizualizat \ntre general, Ajna chakra este mai indicat pentru persoanele cu fire mai intelectual`, \n timp ce zona inimii este proprie celor cu naturi de tip emo]ional. Odat` ce a fost ales punctul de concentrare, nu mai trebuie schimbat

\nceteze s` se mai preocupe de respira]ie, pentru c` corpul \[i asum` automat ambele spr\ncene, Ajna chakra, sau \n regiunea inimii, Anahata chakra; cu titlu

niciodat`. Evita]i tensiunea \n orice punct al corpului. G\ndi]i ales, \ntr-o

43

manier` continu`. C\nd mintea tinde s` devin` fluctuant`, cum se \nt\mpl` adesea, trage]i de ea suav, dar nu o for]a]i. Dac` anumite emo]ii v` tulbur` pe timpul practicii, nu le acorda]i aten]ie.

Vor trece repede. Dac` v` ve]i for]a s` le \ndep`rta]i, vor crea un mare num`r de unde mentale [i mai mult` tensiune. Men]ine]i o atitudine de indiferen]`. Dac` Deta[a]i-v` [i observa]i-le ca ni[te martori str`ini, ca [i cum a]i asista la un film. mental` [i fizic`, se experimenteaz` adev`rata natur` a Fiin]ei. emo]iile [i fluctua]iile min]ii nu dispar de la sine, nu v` identifica]i cu ele. Fiin]a nu e nici corpul, nici mintea. Prin deta[area complet` de activitatea Obiectivul principal al concentr`rii este acela de a trage mintea c`tre unul [i

acela[i punct [i obiect, de fiecare dat`, limit\ndu-i mi[c`rile la un mic cercule].

C\nd medita]i asupra unui obiect, culege]i toate g\ndurile privitoare la el [i nu v` permite]i s` v` intre \n minte nici un g\nd referitor la alt` tem`. Trebuie din acela[i subiect. Diversele idei pot fi reduse, \n cele din urm`, la una singur`. trasat` o singur` linie de g\ndire, chiar dac` exist` variate idei, care se ramific` Va sosi un moment, c\nd mintea va r`m\ne focalizat` \ntr-un singur

punct, ca sunetul de clopot al unei biserici. Acesta va fi medita]ia, fructul unei practic`ri constante [i prelungite a concentr`rii. Bucuria va fi de nedescris. C\nd

aceast` idee unic` va dispare [i ea, va supravie]ui numai SAMADHI sau starea de supercon[tiin]`. Aceast` dispari]ie a oric`rui g\nd va conduce la o stare de deasupra acestei st`ri, practicantul se va identifica cu Cel Suprem, cu martorul a fost atins scopul cel mai elevat al vie]ii. vacuitate mental`, \n care nu va mai exista nici o urm` de g\nd. Ridic\ndu-se t`cut [i nemi[cat al tuturor lucrurilor. Atunci [i numai atunci, se poate spune c` Practicarea concentr`rii poate p`rea chinuitoare la \nceput, c\t timp se vor

forma noi impresiuni \n creier. Totu[i, dup` o perioad` de practic`, se va c\teva beneficii ale disciplinei, va descoperi c` nu vrea s` o abandoneze. Dac` o face din neglijen]a de moment, o singur` zi numai, va deveni nelini[tit. intui]iei [i ale cunoa[terii [i conduce la comunicarea cu Dumnezeu.
44

trezi \n aspirant un mare interes. Pe m`sur` ce practicantul avanseaz` [i observ`

Concentrarea aduce o mare bucurie, \nt`re[te spiritul, sondeaz` profunzimile

CAPITOLUL V
MEDITA}IA
Pune o bucat` de fier \n cuptorul incandescent [i se va face ro[ie ca focul. Scoate-o de acolo [i incandescen]a \i va dispare. Dac` a]i dori s` \i men]ine]i acea culoare vie de ro[u ar trebui s` o ]ine]i \n mod constant \n foc. Tot la fel, dac` vrei ca mintea ta s` fie \nc`rcat` permanent cu focul Brahmic al cunoa[terii, cu ajutorul unei constante [i intense medita]ii, trebuie s` men]ii fluxul continuu de con[tiin]` Brahmic`. Beneficiile medita]iei sunt acelea care, fie [i numai dup` o jum`tate de or` de practic`, vor fi capabile s` \]i umple existen]a zilnic` de pace [i t`rie spiritual`. Pentru c` este nevoie ca \n activit`]ile tale cotidiene s` te desf`[ori \ntre diferite min]i de natur` specific`, ai trebuin]a s` ob]ii \nt`rire [i pace \n medita]ie. Dac` o vei practica, nu vei mai avea probleme, nici preocup`ri. SWAMI SIVANANDA: Practica Yoga

a[tep]i \nflorirea [i coacerea fructului, \nainte de a te putea desf`ta cu el. | Fructul ei este fericirea st`rii de supercon[tiin]`, care este de nedescris, pentru c` cel ce se afund` \n ea nu poate povesti nim`nui experien]a. Mintea nu se ridicat, cu excep]ia propriului ei interior, c\nd se abstrage din lume [i gust` din lini[tea intern`. afl` \n nici un loc din lume satisf`cut`, din cel mai jos nivel, p\n` la cel mai

La medita]ie nu se ajunge u[or. Arborii cresc cu \ncetineal`. Trebuie s`

nflorirea medita]iei e o pace inexprimabil`, care impregneaz` toat` Fiin]a.

45

Mintea: st`p\n` sau servitoare? Noi oamenii ne precipit`m \n c`utarea experien]elor necunoscute, dar toate locurile din lume sunt la fel. Unicul loc unde se poate realmente vedea o diferen]` este mintea, care ne \nso]e[te oriunde am merge. Numai dup` ani de practicare a abstragerii min]ii din lumea extern` se poate dob\ndi o sc\nteie de pace inefabil`. Nu exist` nici un mod facil de a o \nsu[i. Nimeni s` nu se a[tepte s` guste aceast` pace inefabil` dup` numai zece lec]ii, cum se obi[nuie[te ast`zi \n Occident. Mul]i oameni de [tiin]` occidentali nu \n]eleg bine teoria min]ii asupra

materiei. Adesea, rela]ioneaz` controlul min]ii cu institu]iile mentale, droguri [i metode de biofeedback. Nu \[i dau seama c` sufletul e deasupra corpului, e mai presus de el, [i mai presus de minte, pe care, de fapt, le utilizeaz` pentru propria lui expresie [i evolu]ie. At\ta timp c\t nu se va \n]elege puterea

sufletului asupra tuturor obiectelor animate [i inanimate, va exista, \n continuare, o mare confuzie \n lumea [tiin]ific`. At\t corpul, c\t [i mintea, trebuie s` se adapteze la noile situa]ii ale ambientului, ca [i noilor nivele de con[tiin]`, pentru ca omul s` evolueze [i s` ating` Eliberarea Final`. |n tradi]ia occidental`, deseori, corpul este v`zut \n rela]ie numai cu legile acceptate ale ajutorul urechilor, comunic`rile telepatice, mutarea unor obiecte cu vibra]iile g\ndului se consider` \n mod comun c` dep`[esc posibilit`]ile de acceptare experimenteaz` ocazional aceste fenomene [i, ca atare, le accept` cu u[urin]`. |n distan]` prin undele radio. naturii fizice. Experien]ele ca proiec]ia astral`, vederea f`r` ochi, audi]iile f`r`

ra]ional`. Totu[i, meditatorul care se sincronizeaz` cu facult`]ile sale intuitive, realitate, nu sunt at\t miracole, c\t proiec]ia imaginii [i sunetului la kilometri Controlul voluntar asupra inimii [i a altor func]iuni, tratate ca involuntare,

ca percep]ia extrasenzorial`, c`l`toriile astrale, corpul astral, cu nadisurile, prana [i Kundalini, care \i sunt proprii, sunt fapte acceptate general \n sistemul vie]ii [i g\ndirii orientale.

46

Mintea, dac` cineva cade sub st`p\nirea ei, se transform` \ntr-un adev`rat dictator. Insist` s` juc`m c\nd porunce[te joac`, s` m\nc`m c\nd zice m`n\nc`. Dac` vrea o ]igar`, ne \mpinge afar` din cas`, spre tutungerie. Nu ] ine seama de consecin]e. Dorin]ele ei sunt nes`]ioase [i fiecare dorin]` satisf`cut` poate da na[tere altor o sut`. Era odat` un c`lug`r, care s-a retras \ntr-o pe[ter`, \n mun]ii Himalaya. Nu

avea dec\t dou` lucruri. Umila hain` de pe el [i \nc` una. |ntorc\ndu-se, \ntr-o zi, dintr-un sat \ndep`rtat, \n care cer[ise ceva de m\ncare, a descoperit c` un raton i-a ros haina de rezerv`. Cump`r` un nou costum [i, din nou, i se \nt\mpl` la fel. A[a c` a cump`rat o pisic`, pentru a sc`pa de roz`tor. Cu ea [i-a rezolvat zilnic p\n` \n satele cele mai apropiate [i \i mai r`m\nea ceva timp, c`lug`rul vacii, s` o mulg` [i s` se \ngrijeasc` de nevoile ei, preocupat fiind [i de pisic` [i treaba, dar avea acum nevoie de lapte, pentru a hr`ni pisica. Pentru c` mergea [i-a cump`rat [i o vac`. |i p`ru, mai apoi, destul de dificil s` \i dea de m\ncare de practica lui spiritual` zilnic` intens`. Necesit` ajutor, a[a c`, cel care renun]ase la lume se c`s`tori [i, astfel, se v`zu din nou luat prizonier de lucrurile la care abia renun]ase, cu c\tva timp \nainte. Trebuie s` fim pur [i simplu pruden]i. O singur` dorin]` poate multiplica

alte dorin]e [i poate distruge cele mai bune inten]ii. Secretul pentru a \nvinge

tirania min]ii e acela de a nu \i face jocul. Control\nd constant undele g\ndirii, sau observ\ndu-le f`r` s` ne identific`m cu ele, e posibil s` le reducem [i, p\n` la urm`, s` le re]inem. C\nd aceste unde se lini[tesc, \n timpul medita]iei, se relev` adev`rata Fiin]` [i atunci se poate experimenta Con[tiin]a Cosmic`. Realizarea Uniunii \ntregii existen]e, manifestat` [i nemanifestat`, este obiectivul existen]ei umane. Unitatea exist` deja. Este adev`rata noastr` natur`, spirituale nu e alta dec\t de a rupe valul ignoran]ei, ideea c` suntem numai corpul [i mintea noastr` [i altceva nimic. dar a fost uitat` din cauza ignoran]ei. Principala aspira]ie a oric`rei practici

Dac` se aprinde o lumin` \ntr-o camer` obscur`, \ntunericul dispare

instantaneu [i toat` camera se lumineaz`. Dac` se elimin` identificarea cu corpul

[i cu mintea, prin intermediul unei medita]ii permanente asupra Fiin]ei Ultime,

47

ignoran]a se \mpr`[tie [i se poate vedea \n orice loc lumina suprem` a lui Atman, sufletul nostru nemuritor. Pentru a realiza Unitatea, trebuie \nl`turat` mai \nt\i ideea de diversitate. Trebuie stimulat permanent g\ndul c` fiecare persoan` este atotp`trunz`toare [i atotputernic`. |n Unitate nu exist` nici dorin]`, nici atrac]ie sau repulsie de natur` emo]ional`. Nu exist` dec\t o fericire constant`, persistent`, lini[tit` [i etern`. Eliberarea spiritual` const` \n atingerea acestei st`ri de Unitate. Dorin]a de libertate nici nu e a[a de important` \n ea \ns`[i, c`ci libertatea preexist` [i constituie autentica existen]` a omului. |ntreaga

dorin]` de reproducere, de bog`]ie, de fericire \n aceast` lume [i \n cea care va veni, inclusiv dorin]a de Eliberare, trebuiesc \n final abandonate, nu numai \n prezent, ci [i \n via]a viitoare. Cu o voin]` pur` [i dezinteresat`, toate ac]iunile trebuiesc \ndreptate c`tre obiectivul final.

Nu trebuie, prin urmare, a urm`ri cu ner`bdare fructele imediate ale

medita]iei. E necesar` o perioad` de mai multe luni, \nainte ca mintea s` se

maturizeze prin medita]ie. Efortul constant de a sim]i c` fiecare e o parte din Totul universal, trebuie f`cut chiar [i \n mijlocul unei activit`]i intense. Las` corpul [i mintea s` lucreze, dar simte c` tu, cel adev`rat, e[ti deasupra lor, fiind martorul care le controleaz` de la distan]`. Nu te identifica cu ele. C\nd se poate sim]i singur`tatea dorit` [i pacea perfect`. Dac`, dimpotriv`, sim]urile sunt tulburi [i scap` de sub control, nici culmile pustii din Himalaya nu pot aduce lini[tea dorit`. controleaz` sim]urile, chiar \n locurile cele mai zgomotoase ale ora[elor, se

La \nceput, meditatorul trebuie s` se a[eze [i s` mediteze con[tient, pentru

a experimenta sentimentul unit`]ii. Stabilitatea \n postur`, lini[tirea min]ii, fac Practica, totu[i, trebuie men]inut` \n orice moment [i \n orice circumstan]e.

ca efortul s` fie relativ u[or. |n mijlocul unor activit`]i, este cel mai u[or. Altfel, progresul este foarte lent. A petrece pu]ine ore de medita]ie [i de identificare cu acest Tot Universal, \n timp ce, pe tot parcursul unei zile ne [i substan]ial. identific`m cu corpul [i cu mintea, acest lucru nu prilejuie[te un progres rapid

48

De la ireal la Realul Ultim Medita]ia este o experien]` care nu poate fi descris`, la fel cum nu pot fi

descrise culorile unui orb. Toate experien]ele obi[nuite sunt limitate de timp [i spa]iu, de cauz` [i efect, f`r` ca con[tiin]a normal` [i \n]elegerea s` fie capabile s` dep`[esc` aceste limite. O experien]` limitat` nu poate fi transcedental`, pentru c` aceasta se masoar` \n termeni de trecut, prezent [i viitor. Aceste incomensurabil de mic [i fugace, nu poate fi perceput \n sine. Trecutul [i viitorul nu exist` \n prezent, [i ca atare, sunt ireale. Starea meditativ` dep`[e[te toate limitarile. |n ea nu exist` trecut, nici viitor, O astfel de stare de con[tiin]` supravie]uie[te [i devine continu` numai

concepte ale timpului sunt iluzorii, pentru c` nu au permanen]`. Prezentul,

ci numai [i numai con[tiin]a c` EU SUNT \ntr-un ACUM etern.

atunci c\nd toate vibra]iile mentale [i mintea \ns`[i dispar. Starea analog` cea mai apropiat` acesteia este somnul profund, care nu este dec\t o experimentare a vidului, pentru c` e vorba de o stare intens` de con[tiin]` pur`, care produce

schimb`ri profunde \n psihism. Din acelea[i motive, [i pentru c` opereaz` \n planul supercon[tiin]ei, \n loc de cel al subcon[tientului, medita]ia profund` nu trebuie confundat` cu transa hipnotic`.

Medita]ia este adev`rata f\nt\n` de odihn`. Somnul profund autentic se

\nt\mpl` foarte rar. |n timpul somnului, mintea r`m\ne \n continuare activ`, de[i munce[te \n mod subtil [i, ca urmare, aduce pu]in` odihn`. Odihna, \n schimb, e asigurat` de medita]ie, c\nd mintea este deplin concentrat` [i aproape trebuie experimentat` pentru a fi \n]eleas`. Odat` atins` aceast` stare pe trei sau patru ore.

de Atman sau de Fiin]`. Este o odihn` durabil` spiritual [i plin` de fericire, care parcursul medita]iei, timpul dedicat de obicei somnului poate fi redus la doar Pe nivelul puramente fizic, medita]ia ajut` la prelungirea proceselor

anabolice ale corpului, de cre[tere [i regenerare a ]esuturilor [i reduce

procesele catabolice de distrugere [i degradare. |n mod obi[nuit, procesele

49

anabolice predomin` p\n` la dou`zeci [i opt de ani. |ntre dou`zeci [i opt [i treizeci [i cinci de ani, se instaureaz` un echilibru \ntre procesele catabolice iar, decaden]` fizic` a individului. \ncep\nd cu aceast` etate, acestea din urm` devin preponderente, declan[\nd o Medita]ia reduce \n mod semnificativ aceast` alunecare, datorat`

receptivit`]ii \nn`scute a celulelor corpului la vibra]iile ei benigne. P\n` \n celule. Acum c\]iva ani, au reac]ionat cu scepticism la demonstra]iile yoghine

zilele noastre, oamenii de [tiin]` nu au fost con[tien]i de rela]ia \ntre minte [i de control mental asupra func]iunilor presupuse ca involuntare, ca cea a mi[c`rii inimii, respira]ia [i circula]ia. Credeau c` sistemul nervos central era independent de orice proces mental. Tehnicile de biofeedback, totu[i, dovedesc concentr`rii. acum c` majoritatea func]iunilor corpului pot fi controlate, prin intermediul Investiga]iile moderne arat` faptul c` mintea poate exercita un control

asupra unei singure celule, ca [i asupra unor grupe de celule. Fiecare din celulele corpului sunt guvernate de mintea subcon[tient`, instinctiv`. Fiecare din ele este dotat` cu con[tiin]` individual` [i colectiv`. C\nd g\ndurile [i dorin]ele penetreaz` corpul, celulele se activeaz` [i corpul ascult` mereu de poruncile grupului format de acestea. Medita]ia este un tonic foarte puternic. Pe timpul ei, se produce, \n

general, o cutremur`toare accelerare de energie, p\n` la celulele indivi-duale. |n acela[i mod, g\ndurile negative le pot polua, iar g\ndurile pozitive le pot re\ntineri [i le pot \nt\rzia \mb`tr\nirea. Penetr\nd \n toate celulele, vibra]iile pot preveni [i vindeca boli. Medita]ia este un tonic mental [i nervos. Suavele unde pe care ea le produce, exercit` un efect favorabil \n minte [i asupra nervilor, l`s\nd loc unei st`ri mentale pozitive [i prelungite. |n acest mod, lumea mental` [i lini[te. interioar` \ncepe s` se ordoneze de la minte [i produce s`n`tate fizic`, acuitate Orice individ posed` capacit`]i [i poten]ialit`]i inerente. Provenind din

re\ncarnarea trecut`, ajunge \n aceast` via]` cu un bagaj de putere [i cunoa[tere. Pe timpul medita]iei, cap`t` emergen]` aceste facult`]i neb`nuite. De
50

asemenea, se formeaz` noi drumuri \n creier [i \n sistemul nervos, pe m`sur` ce se formeaz` noi curente, canale, vibra]ii [i celule. Ca supliment la noile senza]ii [i sentimente, se cuceresc noi moduri de g\ndire, o nou` perspectiv` se afirm`. Se bucur` de o armonie perfect`, fericire continu` [i pace constant`. asupra universului [i o viziune a unit`]ii. Tendin]ele negative dispar [i mintea Odat` ce medita]ia este \mplinit`, se ajunge la eliberarea de teama de

moarte. Majoritatea persoanelor se g\ndesc c` moartea este finalul existen]ei, dar, de fapt, moartea nu \nseamn` dec\t extinc]ia numelui [i a formei prezente. Cu c\t mai mare este identificarea cu numele [i forma, cu at\t mai mare va fi teama. Practica medita]iei induce o stare de deta[are de nume [i form`. Ne face con[tien]i de natura schimb`toare [i de toat` existen]a fenomenal`. de a ne ancora \n ceva, inclusiv \n propria identitate a eu-lui. C\nd aceast` Recunosc\nd efemeritatea tuturor lucrurilor, ne face s` realiz`m imposibilitatea nevoie de ancorare dispare, c\nd se \nl`tur` teama de a pierde ceea ce cineva mediteaz` regulat, dezvolt` o personalitate magnetic` [i dinamic`.

realmente posed`, imortalitatea este aproape la \ndem\na noastr`. Cine Aceia care intr` \n contact cu o astfel de persoan`, se v`d influen]a]i de

bucuria ei, de ochii ei lumino[i, de verbul ei puternic, de corpul ei s`n`tos, de energia ei inepuizabil`. |n acela[i mod \n care un gr`unte de sare se dizolv` \ntrun recipient cu ap` [i este r`sp\ndit \n tot volumul lichidului, aura spiritual` a

meditatorului se infiltreaz` \n mintea celorlal]i. Oamenii ob]in de la o astfel de persoan` bucurie, pace [i t`rie. Se simt inspirate de cuvintele ei [i min]ile lor se \nal]` prin simplul contact cu ea. Yoghinul avansat, care mediteaz` \ntr-o grot` din mun]ii Himalaya, poate ajuta lumea mai bine dec\t cineva care predic` de la un amvon sau pupitru. A[a cum vibra]iile sunetului c`l`toresc prin spa]iu, distan]` infinit`, aduc\nd pacea [i t`ria la mii de persoane. Caii s`lbatici tot a[a vibra]iile spirituale indestructibile ale unui meditator, c`l`toresc la o

51

Cucerirea st`rii meditative cere timp, deoarece mintea e ca un cal s`lbatic, care rezist` la orice inten]ie de control. Pentru a asigura progresul, e nevoie de ordine, disciplin`, perseveren]` [i anumite tehnici specifice. La \nceput, mintea va recurge la subterfugii, la evaziuni, trucuri [i revolte, f`c\nd progresul foarte procesului de autoinvestiga]ie [i de control, se pot executa anumite practici preliminare la nivel subcon[tient. Maniera de a contracara numeroase trucuri ale min]ii, const` \n a antrena

lent [i dificil. Ca urmare, e necesar s`-i \n]elegem mecanismele. Ca parte a

subcon[tientul, care e, poten]ial, servitorul nostru cel mai fidel. Aceast` putere minunat` poate fi utilizat` de c`tre oricine \[i asum` deranjul de a face acest factorii cei mai importan]i \n acest proces. Oricine se \ndoie[te de puterea efort. Pentru c` nu poate ra]iona, ac]ioneaz` la ordin. |ncrederea [i siguran]a sunt min]ii subcon[tient` va \mpiedica eficacitatea ei. Aceast` putere inerent`, care poate fi distrus` [i poluat` prin droguri [i alcool, a fost pur [i simplu necunoscut`. Swami Sivananda [i-a dat seama de posibilit`]ile ei [i a scris cartea sa Concentrare [i medita]ie:
Mintea subcon[tient` nu se odihne[te niciodat`. Chiar pe timpul somnului st` [i cerne evenimentele de peste zi, analiz\nd, compar\nd informa]ii [i transmi]ind ordine. O mare parte din ea e compus` din experien]ele trecute, scufundate \n scufunzimile care pot fi recuperate [i \n`l]ate la suprafa]a min]ii con[tiente, prin intermediul concentr`rii. E depozitul de amintiri, nu numai cele provenind din aceast` via]`, ci [i din vie]ile trecute. Tot ceea ce a mo[tenit, tot ceea ce a v`zut, auzit, gustat, citit sau \nv`]at \n aceast` via]` [i \n cele trecute, st` ascuns \nl`untrul ei. St`p\nind tehnica de utilizare a min]ii subcon[tiente, toat` aceast` cunoa[tere poate fi localizat` [i extras` din ea. C\nd te sim]i incapabil s` g`se[ti solu]ia la o problem`, fie ea persoanal`, filozofic` sau [tiin]ific`, spune-i min]ii tale subcon[tiente s` o fac` pentru tine. Dac` te \ndrep]i c`tre ea cu \ncredere [i siguran]`, \]i va da r`spunsul adecvat. Ordinul trebuie dat \n termeni foarte clari [i explici]i. F`r` nici o ambiguitate. Dac` solu]ia nu a fost dedus` diminea]a urm`toare, repet` ordinul \n fiecare zi, la aceea[i or`, p\n` ajunge r`spunsul. Cum este o f\nt\n` de cunoa[tere, mintea subcon[tient` poate fi, de asemenea, un servitor fidel. Poate fi programat` pentru a ne trezi la o anumit` or`. Nu \i trebuie dec\t o sugestie pozitiv`, un ordin clar, \nainte de culcare. Ca exerci]iu preliminar, \ncredin]a]i-i una din aceste sarcini delicate. Utiliz\nd cu mai mare asiduitate
52

poten]ialit`]ile ei, se poate elimina mult din tensiunea min]ii con[tiente, care se va vedea astfel eliberat` de mare parte din confuziile [i dezordinile ei obi[nuite.

disciplina mintea con[tient` prin medita]ie. Exist` dou` tipuri de baz` de

Practica concentr`rii [i o constant` supraveghere contribuie la a preg`ti [i

medita]ie: saguna, care \nseamn` cu calita]i sau concret` [i nirguna, f`r` calit`]i sau abstract`. Medita]ia asupra unei imagini sau asupra oric`rui alt obiect extern este o medita]ie de tip saguna. Medita]ia asupra unei idei sau a unui concept, ca

cel de frumos sau iubire, este o medita]ie de tip nirguna. Datorit` faptului c` este mult mai u[or s` dres`m mintea, men]in\nd-o asupra unei idei abstracte, trebuie s` particip`m la [edin]e de medita]ie saguna o perioad` mare de timp, ca mintea s` fie preg`tit` dinainte pentru concentrarea asupra unei abstrac]ii. Nu exist` nici o problem` \n vizualizarea unui trandafir [i \n considerarea tuturor aspectelor ei: culoare, form`, arom`, astfel c` mintea se \nv\rte \n jurul unei orbite specifice. Dar a medita asupra Inteligen]ei Divine? Cel ce o face \[i poate epuiza energia mental` c`ut\nd c`i diferite de abordare a acestui vast subiect.

Nimeni nu spune c` practicantul e obligat s` practice medita]ia concret`.

Dar e bine s` \nceap` cu ea, indiferent care e obiectul asupra c`ruia s-a hot`r\t

s` mediteze. Medita]ia \ntr-un punct poate produce acelea[i efecte ca [i medita]ia asupra Crucii cre[tine, de[i e posibil s` coste mai mult timp. |n oricare obiectului sau se poate concentra asupra uneia sau a dou` idei, excluz\nd radical oricare alta. Ceea ce conteaz`, cu adev`rat, nu este obiectul, ci fixarea un obiect neutru, f`r` nici o conota]ie mental` sau emo]ional`, care ar putea stimula o activitate adi]ional` a min]ii. min]ii. Totu[i, datorit` acestei sarcini dificile, e mult mai u[or dac` ne alegem dintre cazuri, mintea poate s` se extenueze, g\ndind la toate posibilit`]ile

De exemplu, un punct de pe perete este de preferat, dec\t imaginea

persoanei iubite. Medita]ia asupra acesteia din urm` ar fi o deschidere a cutiei Pandorei. Chiar cre\nd mai multe unde mentale, un simbol sau imaginea sau Vibra]iile unui astfel de simbol nu excit` mintea inferioar`, ci \l conduce pe
53

mantra de natur` spiritual`, este mai benefic` pentru aspiran]ii spirituali.

practicant \n planurile cele mai elevate de con[tiin]`. |n medita]ia concret`, devotul se consider` separat de obiectul medita]iei sale. Dore[te s` \l experimenteze, la fel cum ar dori s` guste aroma mierii, re]in\ndu-se s` pun` limba pe ea. Odat` cu practica [i purificarea, prin intermediul medita]iei saguna, mintea se disciplineaz` [i se antreneaz`. Abia atunci se poate trece la medita]ia nirguna. Fix\ndu-ne asupra unei idei abstracte, mintea se afund`, se extinde, aroma mierii, meditatorul se confund` cu ea.

pierde propria con[tiin]` [i se face una cu Absolutul. |n loc s` mai adulmece Medita]ia este un flux ne\ntrerupt de g\ndire sau percep]ie, ca [i curgerea

unui r\u. Pe timpul concentr`rii, trebuie men]inute fr\iele g\ndurilor \ntinse.

Pe timpul medita]iei mintea curge, f`r` nici un efort, \ntr-o singur` und` de g\ndire. Pentru aspirantul spiritual, e vorba s` men]in` un flux ne\ncetat de Con[tiin]` Divin`. Iisus a spus: Gole[te-te [i Eu am s` te umplu. Acest sfat corespunde \nv`]`turii lui Patanjali: Yoga chita vritti nirodah (Yoga este sistarea tuturor modific`rilor mentale). Acest proces de golire, \n care modific`rile se intens` se dob\nde[te succesul. reduc la una, este o disciplin` foarte dur`, dar, totu[i, cu o practic` continu` [i

54

CAPITOLUL VI
MEDITA}IA JNANA YOGA: PRACTICA VEDANTIN<
Vedanta trebuie s`-]i penetreze oasele, nervii, celulele tale [i locurile cele mai intime ale inimii tale. Nu cred \n Vedanta teoretic`. E o pur` ipocrizie. Chiar [i o mic` practic` de Vedanta autentic`, \nal]` rapid un om [i \l elibereaz` de orice team`. Eu cred \n Vedanta practic`. Cred \ntr-o practic` spiritual` solid`. Cred \ntr-un examen complet al naturii lumii [i a oric`ror tipuri de fenomene lume[ti. Trebuie s` ne eliber`m de temeri. Acesta ar fi primul semn al unei vie]i tr`ite \n uniune cu Divinul. |nceteaz` cu vorb`ria! Termin` cu argumentele, cu dezbaterile \nfl`c`rate, cu discu]iile inutile. Gata cu studiile teoretice! Tr`ie[te \n OM! Tr`ie[te \n Adev`r! P`trunde \n Lini[te [i impregneaz`-te de Pacea ei! SWAMI SIVANANDA: Sadhana

55

Exist` diferite metode vedantine de a realiza Fiin]a \n noi. Toate se bazeaz` pe eliminarea ideilor care ne limiteaz`, sau a upadhis-urilor, cum se numesc \n sanscrit`, cunoa[terea de Sine [i a Universului. |n aceea[i manier` \n care un recipient creeaz` iluzia c` spa]iul interior este separat [i o dat` cu ele iluzia c` e

separat` de Fiin]`. Eliminarea atributelor care limiteaz`, reprezint` esen]a medita]iei vedantine, cu metodele proprii pe care le utilizeaz`. |n practica Jnana yoghin`, cel ce [i-o asum` nu se rezum` la a medita la o or` determinat`, ci aplic` procesul meditativ pe tot parcursul zilei. |n acest fel, chiar dac` practicantul particip` la toate treburile lume[ti, prin Jnana Yoga, nu va fi afectat de ele. Neti, Neti: asta nu, asta nu Neti, Neti, care tradus din sanscrit` \nseamn`: asta nu, asta nu,

reprezint` metoda vedantic` de a analiza prin intermediul nega]iei. Aceasta este cheia interoga]iei vedantine. Constituie un mijloc de aproximare a Adev`rului. Descoperind cum nu este un subiect particular, practicantul se apropie de \n]elegerea a ceea ce este \n realitate acel subiect. De-a lungul acestui proces fericiri, d\ndu-[i seama c` aceasta nu const` nici \n bog`]ie, nici \n putere, nici faim` [i nici \n vre-un alt obiect al lumii fizice. Neg\nd tot ceea ce poate fi poate ajunge la un r`spuns interior. P\n` la urm`, se ajunge la o experien]`

de permanent` nega]ie, practicantul se apropie de \n]elegerea autenticei

cunoscut prin intermediul sim]urilor, modific`rile mentale se restr\ng [i se direct` (dar nu prin sim]uri), c`ci nu este \n]elegere simpl` de tip intelectual. C\nd resursele intelectuale au fost complet absorbite \n aceast` medita]ie 99,99%, ]inta a fost atins`. 100% l-ar reprezenta realizarea direct` [i intuitiv` a Adev`rului Ultim. Un om nu e nici casa lui, nici munca lui, pentru c` acestea sunt st`ri schimb`toare, \n timp ce omul r`m\ne acela[i pe din`untru. Pare inutil s` \]i identifici esen]a a ceea ce e[ti \n realitate cu un anumit costum sau cu stilul de piept`n`tur`. Totu[i, lumea deseori se las` subjugat` de aceast` form` de iluzie. Fiin]a, care este natura noastr` esen]ial`, nu este nici corpul, nici sim]urile, deoarece acestea nu sunt dec\t palide calit`]i extreme ale Fiin]ei.
56

Jnani sau practicantul disciplinei Jnana Yoga, neag` identificarea sa cu toate lucrurile acestei lumi, \n afar` de identificarea sa cu Atman, sufletul s`u nemuritor, p`rticic` din Oceanul Divin. |[i neag` propria minte spun\nd: Eu nu sunt \n aceste dorin]e, Eu nu m`

reg`sesc \n aceste spaime, Eu nu sunt aceast` personalitate aparent` [i astfel p\n` la negarea tuturor lucrurilor [i experien]elor lume[ti. |n final, va dep`[i aceste experien]e, pentru c`, fiind toate negate [i

\nl`turate din c\mpul con[tiin]ei, nu poate r`m\ne dec\t Fiin]a.

min]ii, a corpului, a numelui, a formei, a intelectului, a tuturor sim]urilor [i a tuturor atributelor care limiteaz` con[tiin]a la aspecte pur externe. Astfel, va r`m\ne autenticul eu, care este, conform defini]iei vedantine SAT - CHIT -

|n acest tip de medita]ie se atinge uniunea cu Absolutul cu ajutorul neg`rii

ANANDA, adic`, tradus din sanscrit`, Existen]a, Cunoa[terea [i Fericirea scape spre exterior. Exteriorul nu este Atman. Dup` un anumit timp, mintea se va cumin]i [i se va odihni \ntr-o stare de bucurie, f`r` g\nduri [i f`r` modific`ri. Sakshi Bhav: atitudinea martorului deta[at

absolute. Medita]i cu aten]ie deplin`, recuper\nd aten]ia ori de c\te ori tinde s`

urmari un film la cinematograf, f`r` \ns` s` ne identific`m cu ceea ce se \nt\mpl` pe ecran. Fa]` de orice situa]ie \n care practicantul s-ar afla, reac]ia lui va trebui s` fie: Eu nu fac parte din acest joc; m` rezum doar la a observa ce se \nt\mpl`. Aceast` atitudine spore[te introspec]ia [i permite o strict` supraveghere a

Sistemul Sakshi Bhav propune observarea vie]ii, \n stilul \n care s-ar

undelor mentale. Min]ii nu \i place s` fie observat` [i repede \[i reduce

activit`]ile, de[i nu o face f`r` s` opun` o oarecare rezisten]`. Va \ncerca s` ne supravegherea ei.

\n[ele \n mii de feluri diverse [i f`c\nd eforturi s` ne conving` s` \ncet`m

57

Mintea uman` este o for]` at\t de puternic`, \nc\t e capabil` s` atrag` aten]ia cu sine, oriunde s-ar \ndrepta, cu toate c` se exercit` asupra sa o vigilen]` m`rit`. |n multe, \n foarte multe cazuri, va reu[i, \n ciuda oric`rui obstacol, s`

smulg` aten]ia de la centrul ei de focalizare. E obligatoriu, \n asemenea cazuri, s` privim faptul cu r`bdare [i, apoi, cu hot`r\re, s` ne \ntoarcem la atitudinea ini]ial` de martori deta[a]i, lu\ndu-ne precau]ii s` nu lupt`m \n fa]` contra min]ii, ci, pur [i simplu, s` o c`l`uzim cu tact. Repet\nd OM SHAKSHI AHAM (sunt martorul tuturor ac]iunilor mele) [i

dezasociindu-ne continuu de aceste ac]iuni, eul individual va sf\r[i prin a dispare. Abheda Bodha Vakia: eliminarea numelui [i a formei Aceast` metod` recunoa[te c` toate fiin]ele sensibile [i obiectele

insensibile din univers au cinci componente: nume, form`, existen]`, cunoa[tere [i bucurie. Toate lucrurile, vegetale sau minerale, posed` aceste atribute, dar numai numele [i forma sunt cele care stabilesc diferen]e aparente [i separ` lucrurile \ntre ele. Numele [i forma sunt iluzorii, nepermanente, \n timp ce Existen]a, Cunoa[terea [i Bucuria sunt permanente. Materia este manifestarea vizibil` a Spiritului [i este inseparabil` de acesta dar, prin tehnica meditativ` Abheda Bodha Vakia, numele [i forma pot fi \nl`turate. Omul posed` doar

vehicolul pentru a ajunge s` \n]elegem ce \nseamn` Existen]a - Cunoa[terea Fericirea sau SAT - CHIT - ANANDA, Eu-l etern care r`m\ne de-a lungul corpului, ca ochii, inima, rinichii sau ficatul, se deterioreaz`, poate fi \nlocuit cu un organ similar al altor fiin]e. Ce se \nt\mpl` atunci cu identitatea corpului? nenum`ratelor schimb`ri ale numelui [i formei. C\nd o anumit` parte a

Dar cu identitatea individului? Con[tiin]a Eu-lui r`m\ne inalterabil` [i nu poate fi extras` din nimic animat sau neanimat. Un arbore poate fi distrus, pentru a fi transformat \ntr-un scaun de lemn, ori o bucat` de aur poate fi f`cut` bijuterie, dar \n ambele cazuri nu s-au schimbat dec\t forma [i numele. Prin
58

identificarea cu esen]a inerent` [i f`r` atribute a tuturor obiectelor universului, se atinge stadiul final al medita]iei. Laya Chintana: absorb]ia Laya Chintana este o metod` de involu]ie sau de absorb]ie. |n acest sistem,

efectul este absorbit \n cauza care \l precede, care la r\ndul ei, este efect al unei alte cauze, [i a[a mai departe. Exist` trei metode ale acestei tehnici. |n prima, meditatorul Jnana se concentreaz`, cufund\ndu-se \n procesul \nsu[i al \n]elegerii, Buddhi, care se \ntemeiaz` apoi \n starea universului nemanifestat, aviaktam, acea stare \n care cele trei calit`]i eterne (sattva, rajas, tamas) sunt \n echilibru.

doilea complex de elemente ale lumii, se \ncepe cercetarea originarului,

P\n` la urm`, aviatkam se dezvolt` \n Brahma Supremul [i Nepieritorul. |n al

pornind de la st`rile cele mai dense, p\n` la st`rile cele mai subtile. Este procesul opus form`rii p`m\ntului, \n care un v\rtej de mas` gazoas` s-a r`cit treptat [i s-a condensat gradat, p\n` la forma de planet` solid`. Punctul focal eter. P`m\ntul se \ntemeiaz` pe cauza sa, apa. Apa se \ntemeiaz` \n cauza sa,

const` \n manifestarea celor cinci elemente tradi]ionale: p`m\nt, ap`, foc, aer [i focul. Aerul, care este cauza focului, \l absoarbe pe acesta [i, la r\ndul s`u, e absorbit \n eter. Eterul este absorbit \n nemanifestat, aviaktam, iar acesta, la urm`, se \ntemeiaz` \n Brahma. |n a treia metod` de recurs, la originea lucrurilor macrocosmos. Individul se confund` cu universul, fiind parte a lui. Cu alte atributele externe sunt, \n mod treptat, absorbite \n sursa lor. trebuie conceput` starea \n care microcosmosul \[i are \nceputul \n cuvinte, jiva, sufletul omenesc, se confund` cu Brahma. |n aceast` form`, toate Toate calit`]ile universului sunt, de asemenea, prezente \n corpul uman.

Un atom este o replic` exact` a sistemului solar, cu electroni rotind \n jurul

nucleului, ca [i planetele care se \nv\rtesc \n jurul soarelui. Atomul este un microcosmos [i tot ceea ce se \nt\mpl` \n microcosmosul corpului uman se \nt\mpl`, la alte dimensiuni, pe p`m\nt [i \n univers. Crea]ia [i distrugerea
59

cosmic` individual` are loc \n orice moment. |n loc s` se identifice cu propria fiin]` individual`, care este o infim` p`rticic` a schemei universale, meditatorul poate s` se identifice cu cosmosul, care este materie, \ntr-un stadiu mai subtil. | nainte ca cerul [i p`m\ntul s` fi existat, erau molecule de gaz, iar acestea, poten]ial`.

\nainte de a evolua \n stadiul molecular, au existat \n stare eteric`, de energie Molecula de ap` se compune din atomi de hidrogen [i oxigen. C\nd

ciclotronul a scindat atomul, atunci s-a putut dovedi c` atomul nu era sf\r[itul

materiei. Subdiviz`rile progresive ale atomului au ca rezultat aflarea de particule din ce \n ce mai mici. Dac` soarele [i p`m\ntul ar exploda \ntr-o zi, se vor converti \n materie eteric`. |n final, toate se vor introduce \n Mintea Suprem` \n compara]ie cu care, chiar [i eterul pare foarte dens. Mintea este eterului, care evolueaz` p\n` la transformarea \n gaz, [i apoi se schimb` \n foc, ap` [i p`m\nt. Sub acest aspect, mintea se converte[te \n natur` fizic`. ultima reducere a materiei la sursa ei originar`, Brahma. Ca atare, ea este sursa

|n materia fizic`, care este manifestarea ei cea mai dens`, mintea atinge

gradul cel mai de jos de con[tiin]`. Este prea \ndep`rtat` de Izvorul ei, pentru a

se putea exprima. S` lu`m o roc`, spre exemplu. Con]ine poten]ial o energie [i o putere infinite, dar, cu c\t e mai pu]in utilizat` inteligent, r`m\ne inanimat`. Cu c\t se \ndep`rteaz` de sursa Originar`, materia, evolu\nd spre planuri mai dense, [i mai limitat \i va fi efectul. O analiz` profund` a acestor elemente, pe care le lu`m ca pe ceva comun, Apa, de exemplu, se compune din atomi de hidrogen [i unul de oxigen.

ne va provoca mirarea, dovedindu-ne \n]elepciunea Inteligen]ei Cosmice.

C\nd oxigenul dispare, [i hidrogenul, de unul singur, ar intra \n contact cu focul, reac]ia va produce o explozie cutr`mur`toare. Oxigenul, c\nd reac]ioneaz` cu focul, \l determin` pe acesta s` ard` [i mai vorace. Totu[i, c\nd ambele se combin` sub forma pranei, hidrogen [i oxigen, ele sting focul [i r`cesc corpul.

inteligent` ar fi capabil` de o asemenea crea]ie.

60

Care este izvorul acestei inginerii chimice complicate? Numai o putere

Toate formele vie]ii sunt interconectate. Animalele respir` oxigen, care este un subprodus al plantelor [i exal` dioxid de carbon. |n corpul lor, oxigenul se combin` cu glucoza, pentru a produce energia care este folosit` apoi la distinctele func]ii corporale. Plantele absorb dioxid de carbon [i elibereaz` oxigen, care e utilizat de animale. Plantele se hr`nesc din p`m\nt [i folosesc corpul s`u se \ntoarce \n ]`r\n`, unde se transform` \n substan]e hr`nitoare lumina soarelui pentru fotosintez`. Omul se hr`ne[te cu plante [i, c\nd moare, pentru plante. Acesta nu e dec\t un mic exemplu de rela]ie, complicat` [i

interdependent`, care exist` \ntre toate lucrurile. Nu mi se pare c` aceast` lume s` fi fost creat` printr-un accident natural. Rela]ii ca acestea exist` \n \ntreg miracole s` se fi \nt\mplat numai pe p`m\nt. C\]i sori, c\te planete \n jurul lor ar putea exista \n galaxia noastr`? C\te galaxii ar putea exista? C\t de mare este Universul? M`rimea sa este inimaginabil` [i num`rul de planete capabile de a g`zdui via]a, nenum`rate. Exist` legi fizice, care determin` ca planetele s` se \nv\rt` \n jurul soarelui cosmosul. Lu\nd \n considera]ie m`rimea Universului, este imposibil ca aceste

de o manier` precis`. Ele \nsele, aceste legi, fac ca sisteme solare \ntregi, inclusiv galaxii, s` traverseze spa]iul cu viteze cutremur`toare, \n perfect` coordonare. Aceste legi nu pot s` se fi produs accidental, f`r` s` fi existat o cauz` originar`. Nu r`m\ne nici un remediu pentru rezolvarea problemei, dec\t g\ndul la o inteligen]` directoare.

Panchiakarana: doctrina multiplic`rii \n cinci Doctrina multiplic`rii \n cinci este asociat` cu Laya Chintana, care reprezint`

o medita]ie cu ajutorul g\ndirii, \n loc de o restr\ngere a undelor mentale. Aceast` doctrin` dezvolt` mai amplu conceptul de ABSORB}IE A MATERIEI DENSE |N STAREA CEA MAI ETERIC<, \mp`r]ind componentele corpului [i a func]iilor lui \n cinci elemente de baz`, numite \n sanscrit` tanmatras. Conform cu aceast` veche teorie yoghin`, omul se identific` datorit` ignoran]ei,

61

cu corpul s`u fizic, care e compus din cinci elemente: akasha (eterul), vayu (aerul), agni (focul), apas (apa) [i prithivi (p`m\ntul). Aceste elemente se permut` [i se combin` \ntre ele \n propor]ii definite.

Acest fenomen este cunoscut ca Quintuplicare sau multiplicare \n cinci. Astfel, p`m\nt; acolo unde exist` fluide, gra]ie por]iei de ap`.

se spune c` acolo unde exist` durit`]i \n corp, acest fapt se datoreaz` por]iei de Temperatura corpului se datoreaz` focului, iar mi[carea lui, aerului.

Spa]iul care exist` \n interiorul corpului i se atribuie eterul. Aceste diferen]e constituie, de asemenea, fundamentul medicinei ayurvedice. Cele trei elemente cele mai dense, apa, p`m\ntul [i focul, pot fi percepute

cu u[urin]`, prin intermediul celor cinci sim]uri. De[i aerul nu se poate vedea, se poate, \n schimb, sim]i indirect cu ajutorul olfac]iei [i al auzului [i, \n mod direct, prin intermediul tactilului. Eterul are dou` accep]iuni, una dintre ele desemn\nd spa]iul. |n alt sens, termenul de eter se folose[te pentru elementul primordial, reprezent\nd energia primordial` sau norul originar al genezei. |n Genez`, prima a ap`rut energia primordial`, apoi materia, la un nivel

subtil [i, \n final, lumea a[a cum o cunoa[tem [i cum ne apare ea azi. |n spatele acestui proces complex al Actului Crea]iei s-a aflat Shakti, energia cosmic`, de asemenea cunoscut` [i sub numele sanscrit de Maya, puterea care ascunde, proiecteaz` iluzia acestui univers. Shakti, lu\ndu-[i energia de la Izvorul atins starea cea mai dens`. \nv`luie [i proiecteaz` imaginile iluzorii. Maya ascunde cunoa[terea lui Brahma [i Primordial, formeaz` diversele elemente [i \[i g`se[te odihna numai dup` ce a Cele cinci elemente de baz`, \n forma lor subtil` sau pur`, se combin`, \n

propor]ii diferite, ca s` formeze elementele cale mai dense, de care depinde

existen]a p`m\ntului. De[i aceast` concep]ie tradi]ional` vedantin` pare s` nu corespund` exact descrierilor din [tiin]a modern`, totu[i, urm`rind esen]a g\ndului care st` la baza lor, putem ajunge s` dob\ndim o mare \n]elegere a str\nsei interrela]ii \ntre materie [i Spirit. |n conformitate cu doctrina quintiplic`rii, fiecare element dens este compus

\ntr-o parte de 50% din corespondentul s`u pur [i dintr-o optime din fiecare
62

din celelalte elemente subtile. |n urm`torul tabel, se poate vedea, foarte clar, un exemplu de combina]ie, care formeaz` elementul p`m\nt, s` zicem \n forma sa fiecare din celelalte elemente: eter, aer, foc, ap`, \n starea cea mai subtil`. dens` compus` din 50% p`m\nt, \n stadiul subtil sau pur [i dintr-o optime din Se poate vedea cum fiecare element, multiplic\ndu-se \n cinci, \[i pierde

puritatea [i con]ine o por]ie din fiecare din celelalte. Orice element multiplicat \n cinci, produce un efect special, \n acord cu materia predominant`. Fiecare element con]ine caracteristici ale tuturor celorlalte [i \ndepline[te o func]ie particular` \n natur` [i \nl`untrul omului. Fiecare din aceste elemente con]ine cinci propriet`]i, bazate pe

interac]iunea componentelor sale subtile cu cele dense, prin care se \nsumeaz`, \n total dou`zeci [i cinci de propriet`]i.

63

CAPITOLUL VII
ELEMENTE MULTIPLICATE |N CINCI Elemente dense 1/8 Eter 1/8 Aer 1/8 Foc 1/8 Ap` 1/8 P`m\nt ETER triste]e, dorin]`, manie, decep]ie, team`. FOC foame, sete, lene, somn, splendoare. P<M|NT oase, carne, piele, artere, p`r. P<M|NT DENS

AER a fugi, a \ndoi, a umbla, expansiune, contrac]ie. AP< sperm`, s\nge, saliv`, urin`, sudoare.

64

ap` pur` aer pur P<M|NT PUR foc pur eter pur

propriet`]ile asociate cu elementul eter: triste]ea, dorin]a, mania, decep]ia, teama, care sunt toate generate \n eter, care corespunde spa]iului inimii. Triste]ea constituie componenta principal` a eterului, de aceea, c\nd este trist`,

Pentru a \n]elege mai bine aceast` parte a teoriei, s` exprim`m

o persoan` simte o senza]ie de gol \n corpul ei. Dorin]a este volatil` ca aerul, [i, ca urmare, se datoreaz` por]iei de aer din eter. C\nd se treze[te \n noi mania, fel de penetrant` ca apa [i se datoreaz` por]iei de ap`, care se combin` cu eterul. |n sf\r[it, c\nd ne sim]im paraliza]i de team`, corpul r`m\ne nemi[cat, ca o propiet`]i r`mase ar putea fi explicate \n aceea[i manier`. corpul se \nc`lze[te, gra]ie por]iei de foc din elementul eter. Decep]ia este la

statuie, pentru c` teama apar]ine por]iei de p`m\nt din eter. Dou`zeci de De[i emo]iile sunt, \n realitate, calit`]i ale corpului astral, ne referim la ele

ca [i cum ele ar apar]ine corpului fizic, pentru c` asupra acestuia \[i fac ele vizibile [i perceptibile influen]a. Emo]iile nu pot apar]ine Fiin]ei Ultime din noi, c`ci ele fac parte din

por]ia eteric` a elementelor multiplicate \n cinci. Din aceast` cauz`, sunt negate de Jnana yoghin [i nu e posibil s` se identifice cu ele. Eu nu sunt aceste emo]ii. Eu nu sunt acest corp. Eu nu sunt aceste ac]iuni

pe care le execut deta[at. Eu sunt Fiin]a.. Jnana yoghinul abandoneaz` ideile de

65

eu \nsumi [i de al meu [i se identific` cu Atman nepieritor, care este total diferit de cele cinci elemente. Atman este cunosc`torul, observatorul [i martorul tuturor acestor produse.

calit`]ile sale temporare dispar. Corpul nu este mai mult de un produs de cinci cinci elemente [i dou`zeci [i cinci de propriet`]i nu sunt dec\t ni[te calit`]i, care limiteaz` [i blocheaz` accesul la Natura Real` a Fiin]ei.

Pe m`sur` ce corpul fizic este analizat, acesta r`m\ne redus la nimic [i toate

elemente [i de dou`zeci [i cinci de combina]ii a acestor elemente dense. Cele

C\nd corpul se desprinde de ele, ceea ce r`m\ne e Fiin]a. Jnana Yoga \l

\nva]` pe aspirant s` nu se identifice cu aceste elemente multiplicate \n cinci, care constituie natura celor cinci componente. Corpul este entitatea fictiv` a iluziei [i ignoran]ei (a Mayei [i a Avidiei). Ata[area de corp e sclavaj pur. Neg\nd ideea de posesie [i ata[ament fa]` de calit`]ile iluzorii, se poate ajunge la emancipare.

Mahavakias sau marile proclama]ii Acolo unde exist` o Cunoa[tere Adev`rat`, Cunoa[tere a Fiin]ei nemuritoare, nu r`m\ne nici o urm` de ignoran]` cauzal`. Scripturile, Vedele [i Upanishadele exist` pentru a \mp`rt`[i umanit`]ii Cunoa[terea. Declara]iile scripturilor se pot \mp`r]i \n trei grupuri: perceptele, interdic]iile [i proclama]iile cu privire la Adev`rul Suprem. Primele dou`, perceptele [i interdic]iile, ofer` aspirantului o sc\nteie de

Adev`r [i \l \nal]` p\n` la un nivel corespunz`tor de \n]elegere [i receptivitate. prilejuiesc o instruire spiritual` de baz`.

Sunt similare lui Yama [i Niyama din Raja Yoga sau celor Zece Porunci, care Proclama]iile sunt un complex de patru mari afirma]ii, desprinse din

Upanishade, care exprim` Supremul Adev`r; identitatea \ntre sufletul

individual [i Sufletul Suprem. Aceste proclama]ii devin reale c`l`uze, numai

pentru aceia care [i-au purificat min]ile [i sunt capabili s` \n]eleag` mesajele sublime. Ele sunt cunoscute sub numele de Mahavakias. |n]elegerea lor d`
66

posibilitate sufletelor individuale s` se identifice cu Sufletul Suprem. Exist` patru Mahavakias, fiecare din ele fiind con]inute \n una din cele patru Upanishade:

1. PRANANAM BRAHMA: Brahma este con[tiin]a cosmic`. Natura lui Brahma este existen]` [i cunoa[tere absolut` sau con[tiin]`

2. AHAM BRAHMA ASMI: Eu sunt Brahma medita]iei. Identificarea lui cu Fiin]a Suprem` [i nu cu calit`]i sau atribute care limiteaz`. 3. TAT TVAM ASI: Acesta e[ti Tu Aceasta este ideea \n care aspirantul \[i concentreaz` mintea pe timpul

TAT reprezint` Brahma. TVAM este individul. ASI \nseamn` uniune. Aceast` Mahavakia este cea prin intermediul c`reia Guru \l instruie[te pe discipol.

4. AYAM ATMA BRAHMAM: Aceast` Fiin]` este Brahma Aceast` proclama]ie exprim` experien]a intuitiv` meditatorului.

interioar`

pentru c` ea le genereaz` [i pe celelalte trei. Cu ajutorul ei, Maestrul \l ini]iaz` pe discipol \n cunoa[terea divinului. Acesta reflecteaz` [i mediteaz` asupra ei, p\n` c\nd, \n sf\r[it, atinge SAMADHI sau starea de supercon[tiin]`. Atunci deja se afl` \n condi]ia de a da expresie celorlalte trei proclama]ii. Cuvintele TAT TVAM ASI trebuie studiate cu grij`, deoarece sunt pline de con]inut [i func]ie de gradul de evolu]ie al acestora. C\nd aspirantul ajunge s` le
67

Din toate aceste proclama]ii, TAT TVAM ASI este cea mai important`,

semnifica]ie. Li se pot da interpret`ri diferite, ale diferitelor persoane, \n

interpreteze corect, este atunci capabil s` renun]e la ac]iunile, reac]iile [i atributele [i va duce o via]` lipsit` de preocup`ri. Pentru \nceput, trebuie avut` o idee de baz` asupra rela]iei existente \ntre Absolut, lume [i fiin]a individual`. Brahma, Absolutul nemanifestat, se proiecteaz` pe Sine |nsu[i \n forma lui Prakriti sau al lumii naturale, a[a cum o cunoa[tem noi. Prakriti este o compozi]ie de trei calit`]i ale naturii: puritate, activitate [i iner]ie (sattva, rajas, tamas). Aceasta, la r\ndul lor, se manifest` \n dou` aspecte: Maya sau lumea identificarea eronat` cu atributele fiin]ei individuale, \n]eleas` ca separat` de Sufletul Suprem.

fenomenal`, cu mi[c`rile ei \n[el`toare [i Avidia sau ignoran]a provenit` din

tendin]ei sattva sau a purit`]ii, d\nd na[tere lui Ishvara, adic` Dumnezeu cu un control absolut asupra lumii [i se poate prezenta lumii ca Iisus, ca Rama, Shiva sau ca Mama Divin`. Ishvara este oricare aspect al divinit`]ii cu care cineva intr` \n rela]ie, \ntr-o form` personal`. |n cealalt` proiec]ie de Sine |nsu[i a lui

|n lumea fenomenal`, Brahma se reflect` \n forma lui Maya, prin intermediul

calit`]i [i atribute, cum este Dumnezeul Personal al cre[tinilor. Ishvara exercit`

Brahma, puritatea natural` a lui Prakriti se degradeaz`[i provoac` echilibru celorlalte dou` calit`]i (rajas [i tamas), d\nd na[tere la o stare impur` de ignoran]` individuale, impregnate de aceea[i ignoran]`. (avidia), prin prisma c`reia, reflexul lui Brahma se transform` \n suflete Pentru c` ambele proiec]ii sunt reflexele lui Brahma \nsu[i, f`r` calit`]i,

privit ca Absolut nemanifestat, nu exist` o diferen]` fundamental` \ntre Ishva [i sufletul individual, sau jiva. Totu[i, ceea ce variaz` este calitatea acestui reflex. C\nd punem \n fa]a soarelui o oglind` curat` [i una murdar`, prima \i va reflecta lumina cu o mai mare claritate [i intensitate. Tot astfel, cantitatea

Reflexului Divin, pe care \l proiecteaz` Fiin]a, depinde de gradul de purificare la care s-a ajuns. Unica diferen]` este c`, \n timp ce Ishvara are un control total Brahma a proiectat lumea \n acela[i fel \n care un p`ianjen [i-a ]esut propria lui asupra lui Maya, fiin]a individual` este prad` \n plasa \n[el`toare a lui Maya. p\nz`. P`ianjenul se poate mi[ca liber \n propria sa plas`, f`r` s` se lase \nl`n]uit
68

\ntre firele pe care el \nsu[i le-a creat. Totu[i, atunci c\nd o musc` pic` \n aceast` plas`, r`m\ne captiv` \n ea. Fiin]ele individuale sunt la fel ca mu[tele prizoniere \n p\nza de p`ianjen a Mayei. La fel ca p`ianjenul, Ishvara se poate mi[ca liber prin propria lui crea]ie, la

orice nivel [i \n orice manifestare. Se poate \ncarna \n orice plan [i s`-[i reabsoarb` apoi \ncarnarea. Manifest`rile lui Ishvara ca Vishnu, Rama sau alte avataruri, nu sunt afectate

de Maya. |n povestirile Ramayanei, unde se arat` c` Rama a experimentat diferite tipuri de emo]ii [i sentimente, Dumnezeu \nsu[i apare ca r`spuns [i tr`s`turi umane suprapus \n el, f`r` ca acesta s` se supun` vreunei emo]ii sau sentiment. |n acela[i fel cum un p`ianjen trebuie s` \[i ]eas` propriile fire, f`r` s` se \ncurce \n ele, la fel rama nu poate fi \ntrep`truns \n legile karmice ale propriei crea]ii.

reflectat` se nume[te Ishvana [i controleaz` tot universul, iar Brahma se reflect` apare, Brahma este Unu, \n aceea[i m`sur` \n care laptele este lapte, fie c` provine de la o vac` francez`, fie de la o vac` nem]easc`. Marca ambalajului e

Ca s` rezum`m, c\nd Brahma se reflect` prin prisma Mayei, con[tiin]a

prin intermediul beznelor ignorantului individual. Nu conteaz` sub ce nume

lipsit` de importan]`. Maya este recipientul ce \l con]ine pe unicul Ishvara sau Dumnezeu Personal, cu atribute. Ra]iunea datorit` c`reia individul este incapabil din el este umbrit de v`lul ignoran]ei. s` simt` Adev`rul proclama]iei ACESTA E{TI TU, este aceea c` reflexul divin C\nd Iisus a spus: Eu [i cu Tat`l Una suntem, a spus de fapt AHAM

BRAHMA ASMI, adic` Eu sunt Brahma.. Moise a avut acela[i tip de revela]ie, c\nd st`tea \n fa]a fl`c`rilor de pe munte: IAHVEH, adic` Eu sunt CEL ce SUNT.

Iisus Hristos este un Jnana yoghin la un stadiu de evolu]ie foarte \nalt, dar

a fost crucificat pentru c` semenii Lui nu puteau \n]elege afirma]iile Lui. Dac`

ar apare ast`zi, ar fi crucificat din nou. Mul]imile caut` un Messia care s` corespund` ideii lor preconcepute [i nu se intereseaz` de proclama]iile Adev`rului. Avidia este cauza conflictelor. De ce se lupt` \n Irlanda catolicii [i protestan]ii? |n mod sigur nu o fac pentru Dumnezeu, c`ci El exist` [i f`r`
69

ajutorul lor. De ce se \nfrunt` hindu[ii [i musulmanii? Ignoran]a r`m\ne cauza acestor disensiuni [i ne\n]elegeri. Numai autenticii aspiran]i la spiritualitate pot \ndelungate. dep`[i aceste ne[tiin]e cu ajutorul unei discipline dure [i a unei practici Din cauza ignoran]ei, omul comun nu a putut \n]elege ceea ce vroia s`

spun` Hristos prin cuvintele: Adev`rul te va face liber. Iisus era un Advaita

Vedantin foarte evoluat. Totu[i, el a propov`duit \n fa]a mul]imilor o form` de Bhakti Yoga (Calea Devo]iunii), pentru a stimula sentimentul de iubire [i adorare a Tat`lui [i o form` de Raja Yoga, prin perceptele Yama [i Niyama. Cu toate c` poseda o cunoa[tere foarte elevat`, el nu a putut comunica maselor dec\t c\teva lucruri elementare. Filozofia vedant` nu e pentru mase [i nici nu a fost vreodat`, C\nd Iisus a spus: Tat`l [i cu Mine Una suntem, \n realitate El a proclamat AHAM BRAHMA ASMI (Eu sunt Brahma), elimin\nd corpul [i numele particular, calit`]ile exterioare. Discipolii Lui au interpretat c` aceste nici o persoan` care s` \n]eleag` cu adev`rat sensul afirma]iei Lui. Bhagatiaga Lakshana Metoda Bhagatiaga Lakshana folosit` \n Jnana Yoga este o explicitare |n Vedanta, cuv\ntul sanscrit TAT |l desemneaz` pe Brahma f`r` calit`]i, iar Medita]ia asupra acestor cuvinte este un proces de dezhipnotizare, prin cuvinte se refereau numai la Hristos [i nu la ei. Iisus nu a \nt\lnit, \n mod real,

aprofundat` a proclama]iei TAT TVAM ASI (Acesta e[ti Tu).

TVAM, sufletul individual; ASI \nseamn`, \n acest caz, aceast` uniune.

intermediul c`ruia se neag` toate calit`]ile [i atributele care limiteaz` sufletul individual, identific\ndu-l pe acesta cu Supremul Brahma. jnani se refer` la trei accep]ii: 1. Vachiarta = Semnifica]ia primar`, comunicat` direct prin cuvinte. 2. Lakshiarta = Semnifica]ia sub\n]eleas`.
70

Pentru a explica mai detaliat semnifica]ia acestui cuv\nt sau a unei fraze,

3. Viarguiarta = Semnifica]ia sugerat`, insinuat` prin asocierea cuvintelor. Un cuv\nt [i semnifica]ia lui sunt unite de un vritti sau o und` mental`.

C\nd se pronun]` cuv\ntul foc, se transmite o energie a undei mentale focului. Procesul se poate \nt\mpla [i invers. C\nd vedem un foc, imaginea

corespunz`toare [i aceasta produce o vizualizare a conceptului: imaginea mental` d` na[tere corespondentului verbal al pronun]`rii: foc. Aceast` rela]ie, \ntre cuv\nt [i semnifica]ia lui, poate fi simpl` sau complex`. Este simpl`, c\nd exemplu de Vachiarta, \n care cuv\ntul cald se rela]ioneaz` imediat cu soare. genereaz` semnifica]ia primar` a cuv\ntului. Soarele este cald este un Dac` \i cerem unui copil s` deseneze o frunz`, el o va copia dup` natur`; totu[i,

un artist o va picta indirect. |n mod similar, lakshiarta se bazeaz` pe o rela]ie indirect` \ntre cuv\nt [i semnifica]ia lui. |n afirma]ia ast`zi e cald, semnifica]ia implicat` este c` soarele e arz`tor.

Rela]iile indirecte, \ntre cuv\nt [i semnifica]ia lui, poate fi de trei

categorii: Yahalakshana, Ayahalakshana, Yahadalakshana. C\nd se ignor` semnifica]ia direct` a unui cuv\nt [i se ia \n considera]ie semnifica]ia lui implicat`, aceasta este construit` realmente pe suprafa]a de ap` a r\ului, ci pe malul s`u. Se \ndep`rteaz` semnifica]ia literal` [i se substituie prin semnifica]ia sub\n]eleas`: pe malul.... De[i r\ul [i malul lui sunt dou` lucruri diferite, una ap` [i cealalt` p`m\nt, exist` o vecin`tate \n spa]iu, care stabile[te aceast` rela]ie, \n limba este o Yahalakshana. Propozi]ia: Casa de pe r\u nu vrea s` spun` c` acea cas`

vorbit`. Semnifica]ia implicat` se bazeaz` pe o semnifica]ie direct`, care dispare cu timpul. Propozi]ia Casa aceea construit` pe malul r\ului devine simplu Casa de pe r\u. |n categoria Ayahalakshana opereaz` ambele semnifica]ii, cea direct` [i cea

sub\n]eleas`. S` ne imagin`m c` un spectator la un concurs hipic, \ntreab`: Ce

cal este cel care tot salt`?. Prime[te r`spunsul: ALBUL salt`.. O culoare nu poate s`lta, dar, \n acest caz, semnifica]ia direct` alb se refer` la semnifica]ia implicat` cal, ambele av\nd importan]a lor \n propozi]ie, trebuind \n]elese \n \ntregime sub forma: Calul alb tot salt`. Yahadayahalakshana, cea de-a treia
71

categorie, se mai cunoa[te, de asemena, ca Bhagatiaga Lakshana. Aici am [i vrut s` ajung, de fapt. |n aceast` situa]ie, se presupune c` o por]iune din sensul direct e luat` \n

considera]ie [i se \nl`tur` cealalt` por]iune. S` presupunem c` acum zece ani, tr`ia \n New York, un anume doctor Smith, care a fost v`zut ultima oar` de un prieten al s`u, \ntr-o sal` de opera]ie. S` ne imagin`m c` acest prieten se \ntoarce de departe [i \l vede dup` zece ani pe doctor, pe un bulevard din San Francisco, transformat \n vagabond [i exclam`: Acesta este doctorul Smith!. Exist` o anume discrepan]` \n propozi]ie, pentru c`, cuv\ntul acesta se refer` la doctorul Smith care e v`zut acum, asociat cu ideea de vagabond c`ut\nd prin gunoaie, \ntr-un cartier din San Francisco, \n timp ce prietenul face apel \n mintea sa, la imaginea unui doctor Smith v`zut cu ani \n urm`, specialistul dob\ndind succese profesionale, mereu \mbr`cat \n costum elegant, nemaisem`n\nd cu acesta, separat de acest vagabond printr-un spa]iu temporar de zece ani [i fizic de 5000 km. |n niciunul din aceste cazuri, prietenul nu a avut acces la autentica persoan`

a doctorului Smith. De fiecare dat`, el a confundat natura interioar` real` a acestui om, cu atributele [i calit`]ile momentane, cu situa]ia lumeasc` trec`toare. TAT TVAM ASI nu poate fi \n]eles cu adev`rat, dec\t \n lumina acestui tip direct` a corpului, ci stabile[te c` fiecare suflet individual este, \n realitate,

de ra]ionament vedantin: ACESTA E{TI TU, care nu se refer` la semnifica]ia SUPREMUL ABSOLUT, la care s-a ajuns prin eliminarea calita]ilor trec`toare ale corpului, cum sunt culoarea, sexul, religia, [i situa]ia economic`. Deci, acum suntem travesti]i \n fiin]e umane, \nainte de a ne \ncarna pe acest p`m\nt, fiecare din noi a existat sub forma unei st`ri brahmice. TAT se refer` la con[tiin]a pur` sau Brahma. TVAM, Tu, se refer` la con[tiin]a reflectat` \n ignoran]` sau \n sufletul individual, concep\ndu-se ca separat. c` totul este proiec]ie a lui Brahma! ASI proclam`, \n schimb, unitatea fundamental` a celor dou` stadii, pentru |n acest fel, avidia pune sufletul individual, jiva, s` se identifice cu intelectul

s`u, cu emo]iile [i cu corpul fizic, cre\nd, astfel, suferin]` [i durere. Upadhis72

urile dau iluzia separ`rii [i individualiz`rii, dar nu exist` dec\t un singur Brahma. Oamenii, identific\ndu-se cu diferite aspecte ale fiin]ei lor individuale, rateaz` \n]elegerea naturii lor autentice. Un campion olimpic se identific` cu aspectul s`u fizic performant. Un om politic cu aspectul s`u energetic, un \ndr`gostit cu aspectul s`u emo]ional. Cine se simte pur [i fericit tot timpul, se identific` cu componenta fericirii. Cine se afl` mai aproape de Realizarea Divin`? Nici unul dintre ei, pentru c` to]i sunt prizonieri [i se afl` foarte departe de Izvorul Originar. Chiar [i bun`tatea ne aduce \n stadiul de sclavi, fiind sclavii propriei

noastre bun`t`]i, [i asta, pentru c` fericirea este un upadhi ca oricare altul. Lan]urile acestei sclavii interioare pot fi de aur sau fier ruginit, tot lan]uri ale nelibert`]ii r`m\n.

Majoritatea oamenilor confund` corpul [i aspectele particulare ale vie]ii cu

Fiin]a. Nu se poate ajunge la o autentic` \n]elegere a proclama]iei TAT

TVAM ASI, pentru c` le lipse[te r`bdarea de a reconsidera \n mod profund semnifica]ia cuvintelor. Acestea sunt arme cu dou` t`i[uri. Dac` se interpreteaz` gre[it, sunt \n detrimentul progresului spiritual. Dac` se \n]eleg corect, pot ajuta s` travers`m rapid abisul ignoran]ei. C\te r`zboaie religioase [i dispute confesionale nu s-au iscat pe marginea semnifica]iei unor texte sfinte. Semnifica]ia lui TAT TVAM ASI, ca construct lingvistic, nu se poate

\n]elege dec\t dup` o lung` [i atent` medita]ie asupra sensului lor mistic. C\nd va deveni clar c` omul a fost f`cut dup` Chipul [i Asem`narea lui Dumnezeu, acest lucru ne va duce cu g\ndul nu la sensul c` Dumnezeu pare la fel cu o

fiin]` uman`, ci c` omul trebuie s` caute \n sine \nsu[i [i s` ia cuno[tin]` de natura Divin` ascuns` \n templul lui interior.

73

CAPITOLUL VIII
MEDITA}IA BHAKTI YOGA
Adev`rata religie nu const` \n practici rituale, liba]ii [i pelerinaje, ci \n iubirea fa]` de to]i. Dragostea cosmic` \i include pe to]i. |n prezen]a ei, toate distinc]iile [i
74

diferen]ele se estompeaz`, c\t [i gelozia, ura [i egoismul, la fel cum dispare \ntunericul odat` cu apari]ia razelor de lumin` ale dimine]ii. Nu exist` o religie mai mare ca dragostea. Nu exist` o cunoa[tere mai \nalt` ca dragostea. Nu exist` comoar` mai mare ca dragostea, pentru ca ea este Adev`rul, este Dumnezeu. SWAMI SIVANANDA: Lec]ii practice de Yoga

intelectual, iar Raja Yoga naturile mai ra]ionale [i min]ile \nclinate spre spiritul [tiin]ific, tot a[a, Bhakti Yoga izvor`[te \n mod spontan \nl`untrul celor care au un temperament predominant emo]ional. Bhakti Yoga este drumul cel mai direct c`tre Realizarea Divinului \n noi. Este metoda iubirii pure, care se revars` c`tre Divinitate, c`tre acel aspect al lui Dumnezeu pe care l-am ales ca protector. Calea Bhakti Yoga este, \n mod esen]ial, una [i aceea[i cu cea urmat` de tradi]ia cre[tin`. Devotul, focaliz\nd toat` puterea sa de concentrare \n Dumnezeu, face total` cu El. Prin intermediul credin]ei, rug`ciunii [i d`ruirii de sine integrale, produce fuziunea cu Dumnezeu [i nu mai r`m\ne dec\t lumina acestei uniri, obiectivul a fost atins. Transfigurarea emo]iilor Emo]iile, canalizate \n mod adecvat, se pot converti \ntr-un bun vehicol Practicarea lui Bhakti Yoga transform` emo]iile primare \n pur` devo]iune. eforturi s` sporeasc` ofrandele sale suflete[ti c`tre El, t\njind dup` o comuniune devotul ajunge s` ating` o stare de percep]ie direct` a idealului s`u. C\nd se

Bhakti Yoga este calea devo]iunii. La fel cum Jnana Yoga \l atrage pe un

pentru ajungerea la starea de Eliberare.

Emotivitatea \nseamn`, de obicei, o anume debilitate [i nu poate fi comparat` cu Dragostea Divin`, care se manifest` \n form` de Pace [i Bucurie. Emo]iile joase nu se suprim` \n practica Bhakti, ci sunt folosite [i sublimate. F`r` emo]ii nu exist` dragoste [i f`r` dragoste nu se poate gusta ceva din aceast` Iubire Infinit`, care este Dumnezeu. Devotul sau bhakta, prin intermediul emo]iilor elevate, poate ascede p\n` la Divinitate. Practica Bhakti Yoga are loc \n dublu sens: o
75

adorare a formelor care con]in Spiritul Divin, efortul de a reg`si OMul, \n toate numele [i \n toate formele, \n orice moment. Printr-o constant` purificare interioar`, inima, \n]eleas` ca organ spiritual receptiv, va fi inundat`, apoi, de un flux ne\ntrerupt de Dragoste Divin`, venit dinspre Fiin]a Suprem`, c`tre devot.

Bariera \ntre fiin]a individual` [i Fiin]a Suprem` este ego-ul, du[manul

mereu prezent, care se manifest` prin inducerea unui sentiment de separa]ie

\ntre cele dou` nivele. Un bhakta sf\r[e[te o dat` pentru totdeauna cu acest sentiment de separa]ie, c`ci \n extazul iubirii pure [i a devo]iunii fa]` de Domnul, con[tiin]a individual` se pierde. Odat` cu dizolvarea eului \n infinitul Divin, individul se transform` \n- tr-un instrument \n m\inile Domnului. la flaut. |n acela[i fel \n care flautul este un instrument scobit, prin care circul` Aceast` stare este \n chip sublim simbolizat` prin imaginea lui Krishna, c\nt\nd respira]ia c\nt`re]ului, st\rnind dulci melodii, \n aceea[i manier` individul trebuie s` se goleasc` pe din`untru de substan]a egoismului s`u, pentru a permite sufl`rii divine s` \l traverseze, astfel fac\ndu-se sim]it` prezen]a \nl`untrul lui. Un bhakta nu \[i arog` pentru el nici succesul, nici e[ecul ac]iunilor sale, pentru c` acestea apar]in lui Dumnezeu [i numai Lui. Devotul nu se g\nde[te dec\t la Dumnezeu. Ideea de Dumnezeu vibreaz`

\n el constant, umpl\nd tot spa]iul s`u mental cu vibra]iile ei. Totul se consum` \n focul interior al devo]iunii [i, prin urmare, totul trebuie adorat.

Fiecare individ |l experimenteaz` pe Dumnezeu \ntr-un fel particular. Acest g\nd este ilustrat \n Srimad Bhagavatan, unde se poveste[te despre zeul Krishna, care [i-a multiplicat fiin]a \n tot at\tea forme ale lui \nsu[i, c\te femei moduri individualizate, pentru a r`sp\ndi dragostea lui c`tre ele. cresc`toare de vaci \l asaltaser`, manifest\ndu-se \n fa]a fiec`reia dintre ele \n Dorin]ele arz`toare ale cresc`toarelor de vaci, discipolele lui, fa]` de el, se

datorau convingerii acestora c` el este Domnul [i c`, a experimenta contactul cu

Krishna, \nseamn` a experimenta Dragostea Divin`. |n timp ce erau cufundate cu totul \n starea de bucurie plenar` c\nd dansau cu el, femeile au gustat sampranta samadhi, stare de extaz mistic \n care mai exista \nc` o con[tiin]` a

dualit`]ii: fiin]` individual`/ Fiin]` Suprem`. De aici nu ar mai fi dec\t un pas

76

p\n` la starea de asampranta samadhi, starea de supercon[tiin]` cea mai

elevat`, \n care ele toate s-ar fi contopit \n el. Totu[i, Krishna s-a separat de ele c\nd egoismul lor le-a determinat s` fie convinse, fiecare \n parte, c` au reu[it Un autentic Maestru spiritual \[i trateaz` \n acela[i fel discipolii, men]in\nd cu fiecare din ei o rela]ie individual`, dar retr`g\ndu-se din timp \n timp, c\nd simte c` egoismul [i ignoran]a \l afecteaz` pe discipol. s` \l prind` \n capcana farmecelor lor [i c`, astfel, posed\ndu-l, \l pot st`p\ni.

Controlul min]ii [i anihilarea ego-ului constituie esen]a tuturor

disciplinelor Yoga, inclusiv Bhakti Yoga. Totu[i, necesitatea utiliz`rii ese]ialmente naturii emo]ionale. Dac` intelectul nu este luat \n seam`, Bhakti Yoga, ca disciplin`, poate degenera foarte u[or \n fanatism. Dac`, dimpotriv`, starea de parabhakti, supremul extaz devo]ional. intelectul este luat \n posesie, spre a fi dep`[it, devotul are [anse s` guste din Pentru un bhakta, ashramul [i singur`tatea nu sunt necesare. Ceea ce are

intelectului nu poate fi neglijat`, nici m`car \n aceast` potec` destinat`

importan]` este numai atitudinea lui mental`. Atitudinea devo]ional` este Yoga necesit` un element devo]ional, pentru a putea atinge Gra]ia Divinului.

necesar` procesului [i \n celelalte c`i Yoga. Chiar [i metoda intelectual` Jnana Cei ce se \ndreapt` c`tre Bhakti Yoga pot fi \mboldi]i de unul din cele

patru motive generale. Nefericirea [i m\hnirea pot reprezenta ra]iuni puternice r`m\ne dec\t s` apel`m la ajutorul Divin. C\]i solda]i \n focul luptelor, c\te

pentru convertirea lui Bhakti Yoga. C\nd sim]im c` totul a e[uat, nu ne mai persoane cople[ite de o durere extrem` nu au v`zut \n Domnul un ultim refugiu? Curiozitatea poate fi un alt motiv. Dincolo de formalismul extern al actelor de adora]ie a Divinit`]ii, mintea caut` s` priceap` ceea ce se afl` \n

spatele simbolurilor verbale, a riturilor [i n`zuie c`tre ]`rmul de dincolo de ele. Un al treilea motiv ar constitui dorin]a de un anume c\[tig, fie c` este vorba de dragoste, cunoa[tere sau chiar bog`]ie, Dumnezeu poate lua forma unui Tat` binevoitor, care \[i ofer` favorurile, dac` cineva se apropie de El cu credin]` [i servi pe El. Practicarea acestei c`i devo]ionale, numai [i numai \n aceast` stare
77

devo]iune. Motivul, \n acest caz, nu pate fi altul dec\t simpla dorin]` de a-L

dezinteresat`, poate conduce la dispari]ia ego-ului. Nimeni nu poate ajunge la Eliberare p\n` ce toate dorin]ele [i poftele, inclusiv cea de ascensiune spiritual`, nu au fost pe r\nd anihilate. Bhakti Yoga folose[te forme externe [i rituri, ca sprijin \n oferirea de sine

c`tre Dumnezeu. Altarele, imaginile picturale, statuile nu sunt, \n ele \nsele,

obiecte de adorare. Ca [i crucea cre[tin`, ele nu sunt dec\t simboluri. Domnul, care este Omniprezent, nu este mai prezent \ntr-o imagine, dec\t \n vreun alt loc. Imaginea pictat` sau icoana se folosesc numai ca punct de referin]`, pentru a concentra for]ele ador`rii lui Dumnezeu.

Forme de devo]iune Tradi]ia hindus` recunoa[te ca valabile nou` forme de adorare \n practica Bhakti Yoga. Acestea sunt (de la cele mai u[oare, p\n` la cele mai dificile): 1. Sravanam Ascultarea povestirii sacre a lilas-urilor sau a \nt\mpl`rilor

terestre ale Domnului sub ipostaza unei \ncarn`ri. Aceste povestiri sacre, c\t [i semnifica]ia lor mistic`, trebuie relatate de c`tre un Maestru inspirat [i \n]elept. c\ntecele cre[tine fac parte din aceast` categorie. 2. Kirtanam A \n`l]a c\ntece Gloriei lui Dumnezeu. {i imnurile [i 3. Smaranam A-]i aminti permanent de numele Lui [i a sim]i prezen]a Sa,

prin intermediul unei atitudini mentale dob\ndit` odat` cu repetarea ne\ncetat` a rug`ciunilor. ca fiind t`lpile Fiin]ei Supreme. Astfel, servind umanitatea, devotul \[i ofer` serviciile \n chip simbolic la picioarele Domnului. 4. Padasevanam Slujirea la picioarele Domnului. Devotul concepe lumea

(puya). Acest lucru presupune distrugerea ego-ului [i oferirea de sine, ca vas curat, pentru umplerea cu fluid divin.
78

5. Archanam Adorarea lui Dumnezeu cu ajutorul unor rituri de purificare

prezen]a Sa vibreaz` \n toate numele [i toate formele, nu numai \n mine \nsumi. Acest lucru dezvolt` o anume form` de umilin]`, \n care \n]eleg particulele de via]` care sunt \n raport cu totalitatea Crea]iei, din care fac parte. Domnului. |i execut \ntocmai [i la timp poruncile. 7. Dasiam Cultivarea permanent` a sentimentului c` sunt servitor al 8. Sakhiam Cultivarea sentimentului de prietenie fa]` de Domnul, \n 9. Atmanivedanam Dizolvarea complet` a fiin]ei devotului \n Fiin]a

6. Vandanam Prosternarea \n fa]a Domnului cu con[tiin]a deplin` c`

sensul \ntre]inerii unui fel de rela]ie personal`, intim` cu El.

Suprem`. Acest stadiu echivaleaz` cu asampranta samadhi, starea de plenar` acceptare a jerfei de sine, prin contopirea, f`r` nici o urm` de con[tiin]` a separa]iei, \ntre sine [i Divin. Practicarea primilor pa[i, cum sunt cei privitori la ascultarea povestirilor sacre [i la c\ntecele \n`l]ate Gloriei Divine, sunt relativi simpli. Ei au menirea de a men]ine centrat` mintea devotului asupra Atotputerniciei Dumnezeie[ti [i creaz` st`ri de spirit pozitive, de o puritate deosebit`. Chiar [i practican]ii cu puternice tendin]e intelectualizante pot beneficia \n chip considerabil de pe urma recit`rii pioase a textelor sacre [i a c\ntecelor religioase, dac` o fac din toat` inima lor. C\nd un bhakta a fost preg`tit prin practica acestor stadii ini]iale de adorare,

se poate \ncepe dificila sarcin` de aducere la \mplinire a stadiilor superioare. |n de pur` devo]ie a aspirantului) este de cea mai mare importan]`. |n conformitate diferite de rela]ie \ntre un devot [i Fiin]a Divin`.

orice caz, indiferent pe ce treapt` a practicii ne-am afla, bhava (sau sentimentul cu diversele tipuri temperamentale, tradi]ia hindus` a postulat cinci forme 1. Shanta este un sentiment curat, de pace, golit de orice urm` de dorin]`,

ignoran]` sau emo]ie. Prezen]a unui astfel de sentiment nu este perceptibil` din
79

afar`, cu at\t mai pu]in cu c\t el nu se afi[eaz`. Este atitudinea devo]ional` proprie unui Jnana yoghin. \n toate lucrurile, cu excep]ia lui \nsu[i. Devotul se consider` \n mod sincer [i 2. Dasia Devotul se consider` ca un sclav al lui Dumnezeu, pe care |l vede

neipocrit, inferior restului umanit`]ii. Abandon\ndu-se, \n chip umil, \n m\inile divine, devotul se bucur` s` \i serveasc` pe to]i. Hanuman, personaj mitologic al Ramayanei, care [i-a dedicat ca o[tean \ntreaga sa via]` slujirii lui definirea unui astfel de tip de rela]ie. Rama (\ncarnare a lui Vishnu), reprezint` exemplul cel mai bun pentru 3. Sahkia Dumnezeu este v`zut ca un amic spiritual, c`tre care ne

putem \ndrepta \n vederea unui sfat, a unei consol`ri sau a unei companii pl`cute. Rela]ia \ntre zeul Krishna [i prin]ul Arjuna, a[a cum a fost ea povestit` \n Bhagavad - Gita, constituie o rela]ie de acest tip. 4. Vatsalia este rela]ia \ntre tat` [i fiu, \n care Dumnezeu este v`zut ca un

Copil Divin. Este deseori definit` prin exemplul Yashodei [i a fiului ei, Krishna. La cre[tin, prin rela]ia \ntre Iosif teslarul [i Iisus.

rela]iei \ntre un iubit [i amanta sa. Dar este vorba despre o dragoste de o

5. Mathuria Reprezint` rela]ia \ntre devot [i Fiin]a Divin` asem`n`toare

puritate nemaipomenit`, neatins` de nici cea mai mic` urm` de g\nd desfr\nat. Este foarte greu de realizat practic. Este metoda folosit` \n mod frecvent \n aceast` stare se degaj` o ardent` [i extrem de pur` sete de a atinge [i a \mbr`]i[a intermediul iconografiei care arat` uniunea \ntre Shiva [i Shakti \n Sahasrara sentimentului devo]ional. scrierile misticilor sufi sau cre[tini (Teresa de Avila, Sf~ntul Ioan al Crucii). Din forma Lui, fizic` [i astral`. |n Yoga, aceast` sete mistic` este simbolizat` prin chakra, centrul aflat \n cre[tetul capuli. Este cea mai elevat` form` a Mai exist` [i alte forme de bhava (sau sentimente devo]ionale), care au fost

considerate \n afara tipurilor de rela]ie normale \ntre devot [i Dumnezeu. Ele

80

nu se cultiv` \n mod deliberat ca o cale c`tre Fiin]a Divin`, pentru c` nu sunt u[or de men]inut printr-o practic` zilnic`. C\nd cineva \[i aminte[te de El, chiar cu sentimentul de ur`, mintea sa

este tot at\t de bine centrat` asupra Fiin]ei Supreme. Prin intermediul acestui

tip ciudat de concentrare, care apeleaz` la emo]ii viscerale, bhakta poate dob\ndi sup`r`rile trec`toare fa]` de Fiin]a iubit` sunt tot o dovad` a aten]iei pe care i-o acord`.

totu[i M~ntuirea, pentru c` r`ul cedeaz` p\n` la urm` \n fa]a binelui [i pentru c`,

dob\ndit izb`virea \n acest mod negativ.

Diver[i demoni din mitologia hindus`, a[a ca Kamasa [i Ravana, au |n acord cu tradi]ia clasic`, fiin]a uman` experimenteaz` paisprezece st`ri

diferite de con[tiin]`: fizic`, astral`, mental`, supramental`, supercon[tiin]`, incon[tien]`,

subcon[tien]`, vis, supracosmic`, dual`, multipl`, virat (Dumnezeu ca Cosmos), divin` [i absolut`. Practicarea c`ii Bhakti Yoga, \l poate conduce pe aspirant de-a lungul particular subiect al unor viziuni, al unor fenomene luminoase percepute \n mijlocul frun]ii [i a altor manifest`ri de natur` psihic`. Aceste viziuni pot cauza st`ri de teroare interioar`, \n special pierderea con[tiin]ei corpului fizic, ceea ce poate provoca uneori chiar moarte clinic`. Totu[i, aspirantul nu trebuie s` se descurajeze (s` fie slab se \nger, cum spun cre[tinii), [i nici nu trebuie s` se c\torva dintre ele sau chiar a tuturor acestor stadii. Devotul devine \n mod

lase c`l`uzit de astfel de experien]e interioare, care apar [i dispar, de-a lungul perioadelor de tranzi]ie c`tre stadii superioare, la \nceputul unui progres spiritual serios. Printr-o practic` reglat` [i persistent`, se urm`re[te dep`[irea Trebuie urm`rit scopul precis de a men]ine c\t mai mult timp posibil, o stare supercon[tiin]`. unor astfel de fenomene, c`tre medita]ia calm`, c`tre pace [i bucurie mistic`. constant` de medita]ie [i, mai \ncolo, de a ajunge la SAMADHI, starea de |n toate religiile, Adev`rul ne apare diluat, adaptat \n]elegerii maselor. Se

transform`, adeseori, dintr-o experien]` profund interioar`, \n ceva extern [i obiectual, pierz\ndu-se astfel ceva din adev`rata sa natur`.

81

Atitudinea esen]ial`, adoptat` \n fiecare religie, este aceea de a c`uta refugiu \n spovedanie [i \n contopirea definitiv` \n Puterea Suprem` a acestui fapt universal, f`r` de prezen]a c`ruia, toate celelalte c`i Yoga [i un oarecare progres spiritual adev`rat, se vor vedea amenin]ate \n natura lor. Divinit`]ii. Ceea ce promoveaz` un bhakta, \n mod esen]ial, este con[tiin]a

CAPITOLUL IX
MEDITA}IE {I JAPA: TEORIA MANTRA YOGA
Mantra Yoga este o [tiin]` exact`. MANANAT TRAYETE ITI MANTRAH, st` scris \n scripturi: (g\ndind \n mod constant la mantra, fiecare va fi rotejat [i se va elibera de cicul na[terilor [i al mor]ii). Mantrele se numesc a[a, pentru c` dau na[tere unui proces mental. R`d`cina man din care provine prima silab` a cuv\ntului

mantra, \nseman` \n sanscrit` a g\ndi, iar tra vine de la trai, care \nseamn` a proteja sau a elibera din sclavia lumii fenomenale. O mantra genereaz` for]a creativ` [i prilejuie[te ob]inerea Fericirii eterne. De asemenea, dac` se repet` constant, treze[te Con[tiin]a. SWAMI SIVANANDA: Japa Yoga

mantra include \n vibra]iile ei o anumit` putere. Prin concentrare [i repeti]ie i se elibereaz` energia, iar aceasta ia o form`. Japa sau Mantra Yoga este acea corpuri. practic`, de-a lungul c`reia puterea con]inut` \n mantre se aplic` \n anumite Fiecare mantr` este constituit` pe baza unei combina]ii de sunete derivate

O mantr` este o energie mistic` con]inut` \ntr-o structur` sonor`. Orice

din cele cinzeci de litere ale alfabetului sanscrit. Aceasta limb` a fost denumit` din cele mai vechi timpuri ca odevanagari, care tradus, ar \nsemna limba zeilor. |n]elep]ii antichit`]ii, fiind la unison cu nivelele superioare de con[tiin]`,
82

cuno[teau foarte bine puterea inerent` con]inut` \n sim]uri [i utilizau combina]ii de sunete, ca s` stabileasc` vibra]ii specifice. Aplicarea sistematic` a construc]ia piramidelor, sugereaz` c` acestea sunt fructul unei mari dezvolt`ri a acestor vibra]ii putea mi[ca literalmente mun]ii. De fapt, o teorie despre [tiin]ei manipul`rii sunetelor, lucru care le-ar fi permis egiptnilor s` sculpteze [i s` mute pietre de propor]ii imense. Dac` asemenea fapte pot fi atribuite sau nu controlului sunetelor, e ceva ce nu s-a stabilit prin [tiin]a modern`. Totu[i, nu exist` nici o \ndoial` c` sunetul exercit` un efect bine definit [i care se poate diferen]a dintre muzica clasic` [i muzica rock. |n timp ce prima tinde s` aib`

prevede asupra corpului [i psihicului uman. Un exemplu elocvent este un efect sedativ, cea de-a doua este o instigare la exaltarea sim]urilor. La un nivel mai subtil, exist` diverse mantre, care se aplic` \n anumite scopuri. Mai elibereaz` energia spiritual` con]inut` \n chakras-urile corpului. precis, aceste mantre \ntorc mintea c`tre concentrarea \n Cel Suprem [i Exist` diferite tipuri de mantre. Unele, numite bija sau mantre - semin]e, sunt

lipsite de un con]inut exact. Ac]ioneaz` \n mod direct asupra nadis-urilor (tuburile nervoase ale corpului astral), vibr\nd \n chakras-uri, de-a lungul m`duvii spin`rii, exercit\nd o form` de masaj subtil, care elibereaz` energia [i forma constituie unul [i acela[i lucru [i nu pot fi separate. De asemenea,

blocat` [i permite lui Kundalini s` curg` mai liber. |n acest tip de mantre, numele exist` alte tipuri de mantre, care au o semnifica]ie [i pot fi traduse. Sunt mantrele abstracte sau nirguna, care produc vibra]ii puternice \n corp, dar, de asemenea, proclam` verbal uniunea cu Con[tiin]a Pur` [i Nemanifestat`. Mai comune sunt, totu[i, mantrele care se refer` la o zeitate [i \n care, \mpreun` cu repetarea sunetului, se vizualizeaz` o form` specific`, cu atribute. De exemplu, o persoan`

cu o natur` mai introspectiv`, \nclinat` spre distrugerea aspectelor negative din fiin]a lui, va repeta o mantr` \nchinat` lui Shiva. Un cap de familie, al c`rui ideal este acela de a se transforma \ntr-un so] iubitor [i responsabil, va medita asupra infinit` [i chiar un pic [trengar`, va putea repeta mantra lui Krishna.

numelui lui Rama. Un individ care o s`-L vad` pe Dumnezeu ca pe o fiin]`

83

Sunetul - originea \ntregii materii La \nceput a fost Cuv\ntul [i Cuv\ntul era Dumnezeu [i Cuv\ntul era la Dumnezeu. Cuv\ntul din Biblie este Sabdabrahma din Tantra hindus`. Cuv\nt, sunet, mantra, acestea sunt p`r]ile integrante din cosmologia hindus` [i nu pot fi separate de ea. Lu\ndu-[i principiile din cosmologie, \n afara c\mpului pur teoretic, Japa

sau repeti]ia mantrei, este o for]` care pune \n func]iune, \ntr-o form` practic`, energia con]inut` \n sunete. Japa este calea care ne conduce de la nivelul individ la Izvoarele Originare. microcosmic, la cel macrocosmic, fiind un adev`rat vehicol, care \l duce pe La \nceput Shakti sau Cosmosul Nemanifestat, plutea ca un ou \n vidul

imobil [i t`cut. Era o mas` de energie, latent` [i nediferen]iat`. Era s`m\n]a care

con]inea \n sine toate universurile. Se odihnea \n vidul cosmic, \nflorind, alternativ, \n Cosmosul manifestat [i evoluat, dar [i retr`g\ndu-se \n sine zi/noapte, universul e \ntr-o faz` de expansiune \n form` de materie, iar apoi \ntr-o alta, c\nd se contract`, \ntorc\ndu-se la forma originar` de energie. \ns`[i, mai apoi, \n faza disolu]iei sau pralaia. Pentru eternitate, la fel ca ciclurile

Cosmic`, r`m\ne inactiv`. A[a cum tulpina zace virtual \n bulb, la fel, acest Shakti. |n inima ei dorm cele trei calit`]i: sattva (lumin` [i puritate), rajas universul.

Pe timpul fazei de disolu]ie, Shakti, numit` [i Puterea Divin` sau Energia

univers de nume [i forme, a[a cum \l cunoa[tem, tr`ie[te \n stare latent` \n (activitate), tamas (iner]ie), ale caror combina]ii caleidoscopice impregneaz` tot Evolu]ia cosmic` are loc incon[tient, imobil, necunoscut [i nemanifestat.

Pe de alt` parte, evolu]ia uman` este ca o c`l`torie de \ntoarcere de la este centrifug`, \n cealalt` e centripet`.

microcosmosul fizic cel mai dens, spre Absolutul Divn. |ntr-un caz mi[carea |n viziunea tantric`, sunetul este cel care, fiind o vibra]ie a inteligen]ei

divine nediferen]iate, pune ca un catalizator \n func]iune evolu]ia cosmosului

manifestat, o vibra]ie primordial` rupe letargicul echilibru a lui Shakti, f`c\nd s`

84

se trezeasc` rajas (principiul dinamic al activit`]ii), care va duce la cap`t crea]ia nediferen]iat`. Este longitudinea undei \n]eleas` ca Dumnezeu.

de multiple universuri. Vibra]ia cauzal` Sabdabrahma este nesonor` [i Din aceast` mare vibra]ie cosmic` (Sabdabrahma), descinde Shakti, lucr\nd cu

dou` c\mpuri de for]` magnetic` pe care [i le proiecteaz` \n dou` aspecte: Nada

[i Bindu. Bindu este o for]` pozitiv` [i masculin`, constituie baza pe care v` ofer`

Nada, care, fiind o for]` feminin`, negativ`, [i centripet`, promoveaz` evolu]ia

universului manifestat. Ambele for]e sunt considerate ca aspectul Patern [i intersecteaz` \n ea, acest lucru nu este o separa]ie definitiv`, ci o dualitate \n

Matern al Puterii Cosmice Supreme. C` ele provin din Shakti [i se unitate. Aceast` dualitate de poli (negativ - pozitiv, masculin - feminin,

constituie substratul lui Shakti manifestat [i este cea care men]ine coeziunea moleculeor \n lumea fizic`. Prin intermediul unor aparate speciale, putem filma transformarea bobocului de trandafir. Ca un boboc, universul se deschide [i se extinde. Dup` prima diferen]iere, care con]ine energiile seminale ale form` de unde. La a cincea diferen]iere, deja energia a evoluat p\n` \n planul cel mai dens, prin crea]ia a cincizeci de sunete articulate (literele alfabetului sunetele au un corespondent vibrant de culori \n lumea invizibil`. universului, masa de energie vibrant` continu` diferen]ierea [i expansiunea \n

sanscrit), numite [i varnas. Varna \nseamn` \n limba sanscrit` culoare [i toate Universul formelor s-a creat plec\nd de la aceste combina]ii [i permut`ri

de sunete radicale. Sunetele, fiind vibra]ii fizice, sunt capabile de a produce

forme fizice. Combina]iile complexe de sunete produc formele complicate. Anumite experimente au demonstrat c` notele produse de anumite instrumente pot desena, pe o suprafa]` de nisip, figuri geometri definite. Pentru a produce o aceleia[i note \ntr-un ton identic, d` na[tere unei duplic`ri a formei. Sub toate formele lumii fizice se afl` undele oscilante a celor cincizeci de sunete originare \n diversele lor combina]ii. Sunetul este, deci, o form` poten]ial`, iar forma nu e dec\t sunet manifestat. Datorit` naturii oscilante a materiei [i a min]ii receptoare, lumea formelor manifestate nu poate fi experimentat` dec\t
85

form` particular`, trebuie emis` o not` specific`, pe un anumit ton. Repeti]ia

distorsionat, ca o iluzie. Fragmentate [i \mp`r]ite, aceste sunete, \n num`r de cincizeci, s-au scufundat \n coridorul timpului [i s-au pierdut pentru memoria uman`. Totu[i, sanscrita deriv` din ele [i toate limbile existente \n lume, prin din varnas [i relevate \n silabele sanscrite ale \n]elep]ilor din vechime. SUNETUL ca Energie Silabele sacre utilizate \n medita]ie de c`tre spiran]ii spirituali sunt \n general, denumiri sanscrite ale Absolutului. Pentru c` Puterea Divin` se manifest` prin sunet, mantra este corpul subtil al Divinit`]ii. Teoria despre repetarea mantrelor, sau Japa, sus]ine c` prin repeti]ia sanscrit`, se apropie de Izvorul Originar. Mantrele sunt puteri sonice, derivate

silabelor cu precizie [i intens` d`ruire, poate fi evocat` forma Divinit`]ii care

patroneaz` mantra respectiv`. De exemplu, medita]ia asupra mantrei OM NAMAH SHIVAIA evoc` forma lui Shiva, \n timp ce asupra mantrei OM NAMO NARAIANAIA o evoc` pe cea a lui Vishnu. Vibra]iile produse de sunetul unei mantra sunt foarte importante [i, de aceea, pronun]ia lor trebuie s`

fie extrem de corect`. Sicroniz\ndu-se cu lungimea de und` a unei mantra, practicantul se vede transportat de la nivelul grosiei al sunetului articulat, prin pauza \nv`luitoare a universului material, p\n` la Divinitatea personalizat` [i, \n final, p\n` la Energia Originar` [i Nediferen]iat` a Puterii Supreme. E necesar, ajun[i \n acest punct, s` ne referim la microcosmos, care nu e dec\t un macrocosmos \n miniatur`. Microcosmosul este vehicolul \n care se va efectua c`l`toria de \ntoarcere de la sunetul articulat, p\n` la Puterea Generatoare. La fel

ca \n cosmos, individul este supus \nfloririi, maturit`]ii [i disolu]iei, \n mod permanent, prin nenum`ratele sale vie]i trecute [i viitoare. For]ele centrifuge [i centripete se manifest` \n om prin intermediul respira]iei [i b`t`ilor inimii. |n care zace \ncol`cit` ca un [arpe, cufundat` \n somn astral, la baza [irei spin`rii. care, \n final, ajung la articulare fizic` cu ajutorul coardelor vocale.
86

om, Nada sau puterea vital` a universului, ia forma lui Kundalini, for]a psihic` Aceast` energie zv\cne[te cu vibra]iile celor cincizeci de sunete de baz`,

|n teoria yoghin`, forma [i sunetul sunt unul [i acela[i lucru, cum aburul, apa [i ghea]a sunt o unic` substan]`. Sunt doar aspecte diferite ale unei lungimi de und` particulare sau, cu alte cuvinte, o aceia[i energie vibrant`, manifestat` pe diverse nivele de con[tiin]`. Forma se manifest` \n minte, \n care urechile aud sunetul [i \l transmit con[tiin]ei. G\ndul [i sunetul se manifest` \n patru stadii diferite, sunetul afl\ndu-se la

o extremitate a spectrului, iar g\ndul la cealalt` extremitate. Japa transport` individul de la inferior la stadii superioare. Vaikhari, cum se spune \n sanscrit` cuv\ntului vorbit, este un sunet dens [i audibil \n grad maxim de diferen]iere. Este un g\nd codificat \n limbaj [i exprimat la nivelul cel mai concret. |n acest prrim stadiu, g\ndul implic` nume [i form`. Numele e unit cu unda de g\nd [i nu poate fi separat. Pronun]\nd cuv\ntul pisic`, se vizualizeaz` o form`. De exemplu Dumnezeu, cu at\t mai dificil` va fi conceptualizarea. asemenea, [i invers se poate. Totu[i, cu c\t mai abstract este cuv\ntul, de Folosirea limbajului presupune diferen]ierea g\ndului \n cuv\nt. Acest

proces are loc \n timpul celui de-al doilea stadiu madhiama. O persoan`, care vorbe[te [i scrie, \[i selec]ioneaz` printr-o prism` tulburat` de prejudec`]i, impresii, emo]ii [i alte limit`ri. Acestea sunt traduse din nou \n g\ndire de c`tre cititor sau ascult`tor, a c`rui minte este, la r\ndul ei, \ntunecat` de propriile ei idei. Transmiterea g\ndului prin limbaj duce, inevitabil, la confuzie. Pashianti, al treilea stadiu, reprezint` vizualizarea sunetului, comunicarea

telepatic`, \n care se percepe literalmente forma g\ndului. Este nivelul

universal \n care g\ndurile se mi[c`, iar aici nu exist` diferen]iere \ntre g\nd, nume [i form`. Un hindus, un eschimos, un spaniol [i un german pot privi to]i, \n acela[i timp, o floare [i pot experimenta acela[i g\nd, \n identicul limbaj non-verbal. Para, stadiul superior, este transcedental. Nu e format de nici o lungime de

und` particular` [i se afl` deasupra tuturor numelor [i formelor. Este substratul

originar [i imuabil al tuturor limbilor lumii. Este o energie pur` sau o Shakti. |i corespunde lui Sabdabrahma, sunetul poten]ial nediferen]iat, Vibra]ia Divin` care le cuprinde [i le une[te pe toate.

87

G\ndul nu se poate capta \n primul nivel al experien]ei vocale sau vizuale. Vibra]iile lui sunt destul de rapide, chiar [i \n planul inferior. La nivel telepatic, poate c`l`tori instantaneu \n oricare loc. |n starea transcedental`, totul se resoarbe \n Unicul Sunet Primordial sau Vibra]ia Divin`. Acest ultim stadiu al G\ndului, Unic [i Universal, nu se poate atinge prin medita]ie, pentru c` el reprezint` ceea ce noi \n mod normal numim Dumnezeu. Folosirea vibra]iilor sunetului \n medita]ie Japa este o metod` de a canaliza propria con[tiin]`, de la nivelul cel mai

inferior cu putin]`, p\n` la cel mai elevat. Repetat`, verbal sau mental, o mantra \nal]` mintea p\n` la stadiul telepatic, \nt\i, [i apoi, la cel transcedental.

Mantra Rama, de exemplu, are o form` specific`, care se confund` cu numele, \n stadiul telepatic. La al patrulea nivel, numele, forma [i propria Fiin]` nu se mai disting. Se reunesc [i ceea ce predomin` e o stare de fericire ne scufund`m total \n fericire. Aceasta e adev`rata experien]` a medita]iei.

transcedental`. Nu e bine s` spunem c`, \n acest, caz se gust` din fericire, ci c` Puterea sunetului e cutremur`toare. Dincolo de imagini [i forme, el mai

poate genera [i idei, emo]ii [i experien]e. Pur [i simplu, ascult\nd voci, mintea

poate experimenta pl`cere sau durere. Dac` cineva strig`: Un [arpe!, Un [arpe!, cel ce ascult` va s`ri imediat, \nsp`im\ntat. S-a creat prin emiterea unor cuvinte, con[tiin]a prezen]ei a ceva considerat ca periculos. Mintea reac]ioneaz` terorizat` [i corpul tresalt` cu team`. Dac` a[a putere declan[eaz` numele unui Domnului. lucru obi[nuit din aceast` lume, imagina]i-v` ce putere st` ascuns` \n numele Japa este unul dintre drumurile cele mai directe de a ajunge la

Autorealizare sau la Con[tiin]a Universal`. Determin` dispari]ia din minte a impurit`]ilor cum sunt mania, avari]ia, desfr\ul [i altele care ascund lumina interioar`. La fel cum o oglind` murdar` \[i recupereaz` puterea de a reflecta imagini atunci c\nd este curat`, tot a[a, mintea din care au fost eliminate

impurita]ile dob\nde[te capacitatea de a reflecta Adev`rul spiritual cel mai

88

elevat. Chiar numai [i o recitare scurt`, cu un sentiment de profund` concentrare asupra semnifica]iei mantrei, distruge impurit`]ile mentale. Japa f`cut` cu credin]`, cu d`ruire [i cu puritate, cre[te \n noi puterea spiritual`, acela[i timp, ne confer` Iluminare [i fericire eten`. prilejuind apari]ia virtu]iilor [i a puterilor zeit`]ii care patroneaz` mantra [i, \n Cel Suprem nu este o entitate individual`. Dumnezeu este o experien]`,

care are loc pe o lungime de und` special`. Japa produce \n minte forma zeit`]ii conectate la mantra. Cu ajutorul unei practici constante, aceast` form` trezit` \n Mantra divinit`]ii preferate, prin urmare, este Divinul |nsu[i. Repeti]ia cu mintea minte, se transform` \n centrul propriei con[tiin]e [i poate fi realizat` direct. concentrat` asupra semnifica]iei mantrei [i \n atributele specifice zeita]ii, conduce repede la Realizarea Divinului \n noi. Chiar [i prin intermediul medita]ie. Totu[i, \n acest caz, se va \nt\rzia foarte mult Realizarea interioar`. Ini]ierea \n Mantra Dac` e posibil, \nainte s` \ncerci practicarea Japei, ar trebui c`utat un Guru, simplei puteri vibratorii, f`r` o cunoa[tere a semnifica]iei, Japa poate conduce la

pentru a primi de la el ini]ierea \n Mantra. Aceast` ini]iere este sc\nteia care pune \n func]iune energia spiritual` latent`, care doarme \n oricare inim` Numai aceia care sunt cu adev`rat puri \i pot ini]ia pe ceilal]i. Prin urmare, este

omeneasc`. Odat` aprins, focul se va hr`ni prin medita]ie [i cu japa zilnic`. foarte important s` g`se[ti un Guru calificat. Pentru ca acesta s` poat` implanta cu succes mantra \n inima discipolului, trebuie ca, mai \nt\i, s` fi cucerit puterea ei. Acest lucru \nseamn` c` Guru a meditat el \nsu[i asupra mantrei pe care vrea s` i-o dea discipolului [i c`, prin intermediul ei, a ob]inut experien]a mistic` a lui Dumnezeu. |n momentul ini]ierii, Guru treze[te mantra Shakti sau puterea \n con[tiin]a sa [i i-o transmite, \mpreun` cu propria sa energie, discipolului. Dac` [i se simte imens \nt`rit. Guru, mantra [i discipolul sunt uni]i prin Puterea Divin` manifestat` \n con[tiin]`. discipolul este receptiv, prime[te masa iradiant` de energie \n propria lui inim`

89

spiritual` este un angajament f`cut pe toat` via]a. Guru va c`uta s` \l c`l`uzeasc`

|ntre Guru [i discipol, trebuie s` existe o afinitate psihic`, pentru c` calea

pe aspirant [i s` \l purifice, preg`tindu-l pentru Realizarea Divinului, fie cu ajutorul metodei Japa, fie prin alte tehnici. Nu exist` scurt`turi, care s` duc` mai repede la obiectivul final. Nu cred c` mai e nevoie s` repet c`, cei ce v\nd

mantre, av\nd un adev`rat concern de publicitate \n spatele lor, trebuie ocoli]i, mai ales aceia care promit c` efectul acestor mantre va fi imediat. Ace[tia nu sunt caut` \n mod sincer Adev`rul. dec\t ni[te oportuni[ti, care profit` de instinctul spiritual natural al celor care Dac` cineva nu poate \nt\lni un Guru, poate alege o mantra care \i pare mai

adecvat` [i s` o repete \n fiecare zi, cu credin]` [i d`ruire. Aceasta va produce Divine.

un efect purificator, care poate duce, \n cele din urm`, la dob\ndirea Con[tiin]ei Totul \n acest univers vibreaz` \n lungimi de und` specifice, care pot fi

manipulate. De exemplu, c\nd tonul se intensific`, nota scoas` de vioar` poate

sparge paharele. Diverse mantre, chiar dac` au o eficacitate asem`n`toare,

vibreaz` \n lungimi de und` diferite. |n momentul ini]ierii, Guru sau \nsu[i Vibra]iile mantrei [i cele ale min]ii discipolului trebuie s` fie compatibile. Mintea ini]iatului trebuie s` fie, de asemenea, receptiv` la divinitatea care o patroneaz`, a c`rei form` [i-o va \ncorpora, \n final, \n propria lui con[tiin]`. medita]iei Japa, este un proces prelungit [i delicat. C\nd, p\n` la urm`,

ini]iatul, alege o mantr` \n conformitate cu anumite unde mentale ale acestuia.

Procesul de punere la unison a corpului [i a min]ii cu mantra, cu ajutorul sintonizarea lor a reu[it, medita]ia survine u[or. |n decursul medita]iei, fluxul de unde mentale, care au fost canalizate prin recep]ia mantrei, se intensific` enorm. Cu c\t mai profund` va fi medita]ia, cu at\t mai marcant \i va fi efectul. Concentrarea min]ii proiecteaz` un torent de for]` prin interiorul craniului, d\nd na[tere unui magnetism care acoper` corpul, de sus, \n jos, \ntr-o suav` experien]a acestei lini[ti eterne, care captureaz` toate sunetele, \n t`cerea primordial`.
90

baie de electricitate. Sub aceast` form`, Japa conduce la Vibra]ia Divin` [i la

CAPITOLUL X
JAPA {I MEDITA}IA: PRACTICA VEDANTIN<
Eficacitatea metodei Japa se accentueaz` odat` cu gradul de concentrare. Mintea

trebuie fixat` la Sursa Primordial`; numai a[a se vor ob]ine beneficii maxime din

folosirea mantrei. Fiecare mantra posed` o for]` cutremur`toare. E o mas` de energii radiante (tejas), care transform` substan]a mental`, produc\nd o mi[care particular` \n g\ndire. Vibra]iile ritmice produse prin repetarea unei mantra regleaz` vibra]iile instabile din cele cinci corpuri. Mantra controleaz` tendin]ele naturale ale min]ii [i contribuie la \nt`rirea for]ei spirituale. SWAMI SIVANANDA: Practica Yoga

tehnica Japa, aceste invoca]ii trec de la nivelul pur verbal, prin stadiile mental [i telepatic, p\n` la a se converti \n energie pur`. Dintre toate limbile, sanscrita este cea mai apropiat` de limbajul telepatic, datorit` afinit`]ii ei cu cele cincizeci de sunete originare. Prin urmare, este cel mai direct drum spre starea transcedental`. |n ciuda preten]ilor unora, mantrele nu pot fi confec]ionate pe m`sura

Mantrele sunt invoca]ii sanscrite, c`tre Fiin]a Suprem`. Propulsate prin

indivizilor. Ele au existat dintotdeauna \n stare latent`, \n forma unor energii sonice. A[a cum gravita]ia a fost descoperit` [i nu inventat` de Newton, mantrele au fost [i ele relevate de vechii Mae[trii, codificate \n scripturi [i transmise, prin genera]ii, de la Guru la discipol. De[i e un semn de p`strare a tradi]iei ca Guru s` accepte, pentru ini]ierea pe care o face, fructe [i flori [i bani, v\nzarea de mantre, practicat` actualmente \n Occident, este \n mod radical \n contra schimbate, odat` alese. Exist` mai multe c`i pentru a urca muntele. Perseveren]a cazul \n care acesta \[i cheltuie energia explor\nd toate c`ile posibile. Mantre de tip saguna
91

normelor spirituale. Nici mantra, nici zeitatea, nici Gurul nu trebuie s` fie \n fiecare din ele, \l va conduce pe aspirant pe culme, mult mai rapid dec\t \n

Divine, sunt numite [i mantre ale Divinit`]ii.

Mantrele utilizate de c`tre aspiran]ii spirituali, pentru atingerea Realiz`rii Sunt mantre de tip saguna, cu calit`]i personale, care ajut` procesul de

conceptualizare, la fel cum o fac [i simbolurile vizuale. Odat` cu trecerea timpului, medita]ia d` na[tere chiar formei reale a zeit`]ii particulare.

de manifestare este partea vizibil` a sunetului. Ca urmare, trebuie repetat` \ntro form` adecvat`, fiind aten]i la silabe, c\t [i la ritmul rostirii lor. Dac` vor fi prin traducere, nu mai constituie corpul zeit`]ii [i, prin urmare, nu o mai poate evoca. traduse, nu vor mai fi ni[te mantre, deoarece noile vibra]ii ale sunetului creat

Mantra, ca structur` sonor` a con[tiin]ei, este Divinitatea \ns`[i. Forma sa

regla vibra]iile instabile ale devotului [i pot face s` apar` forma zeit`]ii.

Numai vibra]iile ritmice ale silabelor sanscrite, \n decursul recit`rii, pot Occidentalii sunt \nclina]i s` cread` c` mantrele se refer` la diver[ii zei ai

panteonului hindus [i c` exercit` o prea mare diversitate, care ar \mpiedica experien]a culminant` a G\ndului Unic. Nu trebuie s` uite ace[tia c` zeit`]ile sunt doar aspecte ale uneia [i aceleia[i Divinit`]i Unice, a c`rei m`rime este

incomensurabil` [i nu poate fi \n]eleas` de minte, la \nceputul practicii spirituale. O s` folosesc din nou compara]ia cu muntele [i cu multiplele poteci care duc pe v\rful lui. Aceste poteci pot fi o bun` compara]ie pentru a explica procesul de adorare a mai multor aspecte ale lui Dumnezeu. Muntele este unul, piscul lui e unul singur. Ajun[i pe el, se va putea ob]ine o viziune, care va \mbr`]i[a totalitatea. Orice mantr` autentic` trebuie s` reuneasc` urm`toarele caracteristici:

1. Trebuie s` fi fost revelat` de un Maestru \n]elept, din vechime, care a atins Perfec]iunea Autorealiz`rii prin intermediul ei [i apoi s` o fi transmis [i altora. 2. Trebuie s` existe o divinitate care s` o patroneze. 3. Trebuie s` aib` o m`sur` silabic` specific`.

92

special`, care este chiar esen]a mantrei.

4. Trebuie s` posede obija, adic` o s`m\n]`, care s` \i confere o putere 5. Trebuie s` con]in`, de asemenea, o putere divin` activ` sau o shakti.

6. |n sf\r[it, exist` un obstacol, care are o tehnic` subversiv` de a ascunde Con[tiin]a Pur` con]inut` latent \n mantra. Cu c\t mai repede va fi \nl`turat acest obstacol, va fi demolat prin repetarea

constant` [i prelungit`, cu at\t mai rapid se va revela Con[tiin]a Pur` [i devotul se va bucura de viziunea indus` de zeitatea aleas`.

Diferen]ele nu exist` dec\t \n percep]iile diferite ale adoratorilor [i se datoreaz` necesit`]ii multitudinii de aproxim`ri ale lui Dumnezeu. Distinctele temperamente umane se simt, ca atare, atrase de manifest`rile particulare ale Divinit`]ii. Unele persoane se simt \nclinate c`tre lini[te; altele, dimpotriv`, spre activitate. Unii se integreaz` mai u[or naturii; altora le convine abstragerea

To]i devo]ii nu fac altceva dec\t s` adore acela[i Atman Suprem.

intelectual`. E mult mai u[or s` te apropii de Dumnezeu dac` exist` o rela]ie de aspirant [i zeitatea aleas` ca protectoate este esen]ial`, din acest punct de vedere.

compatibilitate cu manifestarea Sa cea mai nimerit` firii noastre. Armonia \ntre Totu[i, nu se va atinge obiectivul dac` nu vom reu[i s` vedem zeitatea preferat` [i \n ceilal]i zei [i \n toate fiin]ele. Altfel, exist` pericolul fanatismelor sau ale altor atitudini exclusiviste, care \nseamn` nega]ia \ns`[i a vie]ii spirituale. |n momentul ini]ierii, ini]iere prezidat` spiritual de un Guru, se alege o

zeitate sau o ishta devata, cum i se spune \n sanscrit`. Toat` lumea a adorat

anumite zeit`]i \n vie]ile trecute [i impresiunile l`sate de aceste ador`ri au fost gravate \n mintea subcon[tient`. Aceste impresiuni au influen]at vibra]iile mentale [i au contribuit la formarea unei mentalit`]i particulare, pe care o avem s` \l dorim [i \n aceast` via]` [i ne confer` anumite caracteristici mentale, cum se va sim]i atras de singur`tate. Persoanele c`s`torite, pentru care familia,

acum. Faptul de a-l fi adorat pe Shiva \ntr-o na[tere anterioar`, ne determin` ar fi stoicismul [i dragostea de singur`tate. Cine \l alege pe Shiva ca ishta devata responsabilit`]ile [i ordinea sunt idealuri de via]`, se va sim]i mai atras de Rama, fiu, so] [i legislator ideal. Krishna \i atrage pe majoritatea indivizilor devo]ionali
93

[i extraverti]i, care se ocup` de bun`starea celorlal]i. Ca copil [trengar, t\n`r dedat jocurilor divine pe c\mpurile [i \n p`durile din Vrindavan, [i marele \mp`r]itor de \n]elepciune din Bhagavad-Gita, sfera lui de atrac]ie \i cuprinde pe mul]i. Cine simte o nevoie de adorare a aspectului maternal a Energiei Divine Universale, o poate adora pe Durga. Dac` cineva nu e capabil s` descopere \nclina]ia lui natural`, Gurul \i va alege el zeitatea, dup` ce acesta [i-a descoperit discipolul [i a discernut ce i se potrive[te. Odat` ce a fost aleas`

zeitatea [i mantra caracteristic` ei [i dup` ce Guru ne-a ini]iat \n tainele ei, transform` \n unicul s`u c\ntec, ca s` zicem a[a, p\n` c\nd vibra]iile acesteia mai aproape de Dumnezeu.

aspirantul trebuie s` lucreze cu mantra p\n` la atingerea Ilumin`rii. Mantra se devin vibra]iile sale. |n m`sura \n care aceast` simfonie a fost cucerit`, se va afla De asemenea, ca exerci]ii suplimentare, se pot repeta mantrele altor

zeit`]i, \n vederea ob]inerii unor atribute particulare noi. Repetarea mantrei OM AIM SIRASVATIAI NAMAH, poate prilejui apari]ia \n]elepciunii, inteligen]ei [i creativit`]ii. Mantra OM SRI MAHA LAKSHMIAI NAMAH confer` prosperitate [i bog`]ii materiale. Mantra proprie zeului Ganesha, face s` dispar` obstacolele \n oricare \ncercare.

calamnit`]ile [i d` prilejul men]inerii longevit`]ii [i dob\ndirii nemuririi. De

MAHA MRITIUNYA MANTRA evit` accidentele, bolile incurabile [i

asemenea, exist` o MOKSHA MANTRA, care aduce Eliberarea. Cei ce practica zilnic JAPA acestei MANTRA, se va bucura de s`n`tate, via]` lung` [i Iluminare final`. Traducerea acestei atotputernice MOKSHA MANTRA este urm`toarea: Ne prostern`m cu reveren]` \n fa]a Domnului celor trei ochi (Shiva), cel care e plin de dulce mireasm`, care hr`ne[te toate fiin]ele umane. este eliberat de ramul s`u [i s` \mi permit` s` intru definitiv \n Nemurire. Mantrele pentru Japa 1. OM SRI GANAPATIAIE NAMAHA:
94

Fie ca el s` m` elibereze de sclavia na[terii [i a mor]ii, la fel cum fructul copt

|nchin`ciune \n fa]a Marelui Domn Ganesha OM este sunetul originar [i cel mai puternic al tuturor mantrelor. Face parte

din aproape toate mantrele [i serve[te pentru a invoca cele mai pure [i supreme

vibra]ii. SRI este un titlu de respect [i reveren]`. MAHA \nseamn` mare, grandios. GANAPATA este unul din numele lui Ganesha, zeu simbolizat grafic printr-o fiin]` cu cap de elefant, reprezent\nd un simbol al rezisten]ei [i t`riei. Este zeul care face s` dispar` obstacolele [i duce la reu[it`. 2. OM NAMAH SHIVAIA:

|nchin`ciune \n fa]a Domnului Shiva Shiva este zeul tuturor asce]ilor [i a oamenilor singuratici. Face parte din Trinitatea Hindus`: Brahma - Vishnu - Shiva. Brahma [i Vishnu sunt asocia]i cu ideea de crea]ie [i respectiv de

prezervare a armoniei crea]iei. Shiva, cunoscut [i sub numele de Dansatorul Cosmic, patroneaz` energiile distructive, care \mping universul la finalul fiec`rei ere. Este procesul de ardere a ceea ce este vechi, pentru a face loc inferioar` a individului, l`s\nd loc cre[terii pozitive. 3. OM NAMO NARAIANAIA: noului. |ntr-un sens mai personal, energia lui Shiva este cea care distruge natura

|nchin`ciune \n fa]a Domnului Vishnu NARAIANAIA este numele lui Vishnu, Ap`r`torul lumii. Dup` crea]ie, Vishnu este cel care pune ordine \n univers. Vishnu este zeul care \n mod regulat ia form` uman` [i se \ncarneaz` pe p`m\nt, pentru a aduce beneficii umanit`]ii. Persoanele compromise \n mod serios \n mersul lor prin lume [i \ns`rcinate cu men]inerea armoniei vie]ii, se simt mult mai atra[i de acest aspect al lui Dumnezeu.

95

4. OM NAMO BHAGAVATE VASUDEVAIA:

|nchin`ciune \n fa]a Domnului Dumnezeu, Vasudeva Apelativul de BHAGAVAN \nseamn` Domn [i se refer` la Vishnu. Vasudeva este un nume al lui Krishna [i \nseamn`: Acel care st` \n toate lucrurile [i \n care toate lucrurile stau. Krishna este unul dintre zeii cei mai iubi]i. E considerat ca un Maestru spiritual, care a stat la originea BhagavadGitei, unul din textele religioase orientale cele mai cunoscute. Persoanele se simt atrase de Krishna pentru natura lui vesel` [i neast\mp`rat`. 5. HARI OM HARI este un alt nume al lui Vishnu. Se refer` la aspectul prin care el iart`

ac]iunile trecute ale celor care \[i g`sesc refugiul la El [i le distruge acestora faptele negative. |n afar` de faptul c` este ap`r`torul lumii, HARI mai este [i o c`l`uz` \n vederea m~ntuirii personale. 6. OM SRI RAMAIA NAMAH: |nchin`ciune \n fa]a Domnului Rama RAMA este o \ncarnare a lui Vishnu, care a luat via]` pe p`m\nt, pentru a

restabili ordinea [i a recompensa virtutea. Istoria vie]ii sale este tema Ramayanei. Via]a lui a fost un exemplu de perfec]iune [i de responsabilitate. so]ie. Ambii constituie un model de c`s`tori]i [i persoane cu r`spunderi familiale. 7. OM SRI DURGAIAI NAMAH: Rama [i Sita reprezint` rela]ia devo]ional` ideal` care poate exista \ntre so] [i

|nchin`ciune \n fa]a Mamei Durga

96

Divinitatea Suprem` nu are calit`]i [i atribute particulare, dar con]ine toate calit`]ile [i atributele. Principiile masculine sunt importante dar, totu[i, ele trebuie s` fie echilibrate de principiile feminine, pentru c` ambele reprezint` fa]a [i reversul aceleia[i monede divine. Durga reprezint` aspectul maternal al lui Dumnezeu. Este for]a sau Shakti prin care se manifest` Divinitatea; este, totodat`, protectoarea [i binef`c`toarea. |n conformitate cu mitologia hindus`,

Chaitania sau Con[tiin]a Pur`, reprezentat` de Brahma, Vishnu [i Shiva, \n reprezentat` iconografic printr-o femeie cu opt bra]e, c`l`rind un tigru, \n bra]e binecuv\ntare.

deplina lor unitate, au contribuit la na[terea Mamei Durga. |n mod normal, este duc\nd flori [i arme pentru protec]ia oamenilor [i f`c\nd gesturi de

8. OM AIM SARASVATIAI NAMAH: |nchin`ciune \n fa]a Mamei Sarasavti Aim este bija lui Sarasbati, care, sub acest aspect, ofer` \n]elepciune [i

cunoa[tere a artelor [i a muzicii. Este so]ia lui Brahma [i se ocup` de crea]ia de cunoa[terii \n lume. Este de cele mai multe ori, adorat` de persoanele care s-au dedicat artelor creative.

noi lucruri [i idei. Ea este zei]a care r`spunde de \mp`rt`[irea \n]elepciunii [i

9. HARI RAMA HARI RAMA, RAMA RAMA HARI HARI, HARI KRISHNA HARI KRISHNA, KRISHNA KRISHNA HARI HARI Domnul meu Rama! Domnul meu Krishna!

HARI este o form` de glorificare a Persoanei Divine. Rama [i Krishna sunt cele mai cunoscute [i mai iubite \ncarn`ri ale lui Vishnu. forme umane pe acest p`m\nt, pentru a c`l`uzi umanitatea spre salvarea etern`. Este o MAHA MANTRA, mijlocul simplu [i sigur de a atinge Realizarea Divinului \n noi. S-au n`scut sub

97

10. OM SRI RAMA JAYA RAMA JAYAJAYA RAMA S`-i ur`m victorie lui Rama! JAYA \nseamn` \n limba sanscrit` victorie. Mantre de tip Nirguna Dac` o mantr` saguna are o anumit` form`, cele de tip nirguna nu au a[a

ceva. Ele nu invoc` nici o zeitate, nici un aspect personalizat al lui Dumnezeu. Aceste mantra abstracte [i formule vedice se folosesc mai bine \n vederea

afirm`rii identit`]ii dintre sufletul nostru nemuritor [i \ntreaga crea]ie divin`. Deoarece exist` persoane cu temperamente diferite, trebuie s` admitem c` nu universul \n diverse expresii ale energiei, toate conectate [i \ntrep`trunse [i provenind de la o Cauz` Originar`. Mantra abstract` este cea mai adecvat` pentru acest tip de temperament, to]i aspiran]ii se simt atra[i de o anumit` zeitate. Mul]i dintre ei percep

pentru c` va crea o vibra]ie, \n care meditatorul se identific` cu totalitate

Cosmosului. Repet\nd una din aceste mantre, meditatorul \[i pierde identitatea omogen, cu aceast` energie sau aceast` putere existen]ial` care impregneaz` toate cele ce sunt. Toate mantrele se \nr`d`cineaz` \n silaba sacr` OM, care este mantra

sa individual` [i se une[te cu Natura. Se declar` identic cu acest substrat

abstract` [i suprem` a cosmosului \nsu[i. OM este simbolul manifest al vibra]iile lui OM [i se dizolv` \n OM.

vibra]iei lui Dumnezeu. Tot universul provine din OM, se odihne[te \n AUM, cum se scrie deseori, acoper` tripla experien]` a omului. A

reprezint` planul fizic; U reprezint` planul mental [i astral; M reprezint` starea de somn profund [i tot ceea ce se \nt\lne[te dincolo de zona intelectului. Sunetul transcedental al lui OM poate fi ascultat numai de Mae[trii yoghini [i nu de urechile profanilor.

98

Literele alfabetului sunt emana]ii ale lui OM, care este r`d`cina tuturor sunetelor [i literelor. A este primul sunet pe care \l pronun]` aparatul vocal, iar trei \mpreun`, cuprind gama de sunete. |n afara acestei sc`ri sonore, nu exist` limbi, nici muzic`, nici poezie. {i nu numai c` din aceste sunete provin toate limbile [i g\ndurile, dar [i toate vibra]iile energiei universului. M este ultimul. |ntre ambele se afl` sunetul U, care este un sunet mediu. Toate

care nu pot afla un Guru, de[i chiar aceast` universalitate [i simplitate a lipsei unei forme anumite, o fac foarte dificil` pentru \ncep`tori. E nevoie de o minte

Datorit` universalit`]ii lui, OM poate fi utilizat ca o mantr` de c`tre to]i cei

foarte puternic` pentru concentrarea asupra acestei mantre. Tehnica Japa cu mantra OM exercit` o influen]` puternic` asupra min]ii. Vibra]iile emanate de acest cuv\nt au o for]` teribil`. Dac` o inton`m, \n timp ce ne astup`m urechile cu m\inile, vom sim]ii vibra]iile ei la un nivel fizic rudimentar. Nici un alt sunet, intonat \n mod similar, nu produce o astfel de putere vibra]ional` \n craniu. C\nd mantra este pronun]at` corect, sunetul provine din ombilic, cu o

vibra]ie profund` [i armonioas` [i se va manifesta, treptat, \n partea superioar` a

foselor nazale; laringele [i cerul gurii sunt baza sunetului. Limba nu se utilizeaz`. M-ul este ultimul sunet [i se pronun]` \nchiz\nd gura [i str\ng\nd lejer buzele. Pronun]at a[a cum se scrie, OM produce un anumit efect asupra sistemului nervos, aduce beneficii psihicului, dar pronun]at corect, treze[te [i transform` p\n` [i ultimul atom, cre\nd noi vibra]ii [i de[tept\nd puteri fizice [i mentale latente. Mantre abstracte 1. SOHAM

Eu sunt ceea ce exist`

99

Meditatorul devine existen]a \ns`[i. Nu are nici form`, nici calit`]i, nici trecut, nici prezent, nici viitor. Nici un tip de leg`turi sau limit`ri nu \l re]in pe aspirantul rostind SOHAM s` se fixeze ferm \n propria lui minte. 2. AHAM BRAHMA ASMI Eu sunt Brahma Aceast` mantr` este, de fapt o formulare vedantin`. Meditatorul proclam`

Uniunea lui deplin` cu eternul Brahma. F`c\nd-o, el neag` hot`r\t corpul [i mintea [i \[i afirm` unitatea cu Absolutul. 3. TAT TVAM ASI Tu e[ti Asta Asta \l desemneaz` pe eternul Brahma, iar Tu pe meditator. TAT

TVAM ASI, una din cele mai mari afirma]ii vedantine, privesc individul ca fiind parte indegrant` din Brahma, Substratul Absolut al Crea]iei. 4. OM Nu exist` o traducere a silabei sacre OM. Se compune din trei litere: A, U,

M. Simbolic, reprezint` cele trei perioade de timp, cele trei st`ri de con[tiin]` ale \ntregii existen]e. A este stadiul de trezie, U este stadiul de adormire iar M stadiul de somn profund. OM con]ine nada [i bindu. Nada este sunetul vocal pozi]ie \n care se [i termin` rostirea mantrei. prelungit, iat bindu este sunetul ca un zumzet, f`cut cu buzele \nchise,

speciale, cum ar fi vindecarea mu[c`turilor [arpe [i a bolilor cronice, dar acestea

{tiin]a mantrei este foarte complex`. Exist` chiar [i mantre cu scopuri

sunt o categorie inferioar` [i practicate \n scopuri limitate, pragmatice. |n lumea modern`, vibra]iile sunetului au \nceput s` fie utilizate \n terapia fizic` [i li se
100

studiaz` posibilit`]ile [i \n alte domenii, mai pu]in inocente. Vechii \n]elep]i din India posedau aceast` tehnic` sofisticat`, chiar de acum mii de ani [i foloseau sunetul, \n formele lui dense [i subtile, pentru a traversa planurile con[tiin]ei umane [i pentru a atinge aceast` Vibra]ie Divin`, Vibra]ie care este o expresie a ciclu complet. lui Dumnezeu. |ncep\nd \n OM [i dizolv\ndu-se \n OM, mantra realizeaz` un

Medita]ia cu Mantra Exist` suficiente ajutoare practice pentru a progresa \n Japa, sau \n

medita]ia cu mantra [i care au fost probate timp de mii de ani, baz\ndu-se pe solide principii naturale [i psihologice. A murmura rug`ciuni cu m`t`niile \n m\n` este forma de Japa cea mai

familiar` \n Occident. |n India, m`t`niile se numesc mala. Ele se utilizeaz` deseori \n repeti]ia mantrelor. Aceast` mala contribuie la a men]ine aten]ia, e ca un focar pentru energia fizic` [i este un ajutor pentru ac]iunea de repetare continu` [i ritmic` a mantrelor. O mala are 108 m`rgele. Meru este denumirea circuitului \ntreg de o sut` opt rug`ciuni, executate prin atingerea fiec`rei m`rgele \n parte. Num`r`toarea lor se face cu ajutorul v\rfurilor degetelor, f`r` s` utiliz`m, \n schimb, indexul, care are o energie psihic` negativ`. M`t`niile nu trebuie s` r`m\n` \nf`[urate \ntr-o p\nz` curat`.

trebuie l`sate niciodat` s` at\rne mai jos de ombilic, iar c\nd nu se utilizeaz`, O rug`ciune de acomodare, \nainte de a \ncepe practicarea Japei cu

ajutorul malei, induce \n noi puritatea sentimentelor. Cu ochii \nchi[i [i aten]ia centrat`, fix \ntre spr\ncene, \n Ajna chakra sau \n zona inimii, \n Anahata

chakra, trebuie s` invoc`m ajutorul Gurului [i a zeit`]ii care patroneaz` mantra. Mantra trebuie pronun]at` clar, f`r` eforturi, pentru c` zeitatea [i ea sunt unul [i acela[i lucru. Repetarea nu trebuie s` fie rapid`, nici lent` [i trebuie efectuat` cu devine distrat`. E nevoie s` o men]inem alert` pe tot parcursul timpului c\t
101

g\ndul centrat asupra semnifica]iei ei. Viteza se poate m`ri, atunci c\nd mintea

dureaz` practica, pentru c`, la cap`tul unei anumite perioade, mintea, \n mod natural, va tinde s` se acomodeze cu obiectul concentr`rii. Pentru a \ntre]ine interesul, pentru a evita oboseala [i monotonia datorate

unei repet`ri constante a acelora[i silabe, este necesar` o anume varietate \n Japa, care se poate ob]ine modific\nd volumul vicii. O mantra se poate repeta cu ajungem la o repetare mental` doar. Mintea necesit` varietate. Totu[i, chiar recitarea mecanic`, lipsit` de sentiment, are un mare efect purificator. interioare. Sentimentul va surveni mai t\rziu, pe m`sur` ce continu` procesul purific`rii Repetarea audibil` se nume[te vaikhari Japa, \n timp ce, cea executat` ca o vocea joas` un timp, iar mai apoi, ca \ntr-un susur, pentru ca, \n final, s`

suav` susurare, este o upamsu Japa. Recitarea mental` a mantrei, manasika Japa, este cea mai puternic` [i cea care cere cea mai mare concentrare posibil`, deoarece voce tare, care, \n anumite cazuri, trebuie f`cut` [i ea cu discre]ie, este acela c`

mintea, dup` un anumit timp, tinde s` fug`. Avantajul de a recita o mantra cu lini[te[te sunetele [i distrac]iile externe. C\nd sim]im c` e necesar, metodele de rostire trebuie alternate, ca s` nu se produc` somnolen]`. |ncep`torul, neobi[nuit mai mult de cinci sau zece minute. cu acest tip de activitate, poate fi surprins c` nu e \n stare s` repete mantra de Deseori, c\nd repet` mantra, i se poate p`rea c` spune cuvinte lipsite de

orice semnifica]ie. Dar, c\nd dup` o practic` ne\ntrerupt` [i serioas`, mai mult

de o jum`tate de or` pe zi, \[i va da seama de c\t de puternic ac]ioneaz` mantra asupra con[tiin]ei sale, \n foarte pu]in timp \i va sesiza clar beneficiul pe care \l aduce.

enorm eficacitatea Japei. Sunetul [i forma \[i corespund [i rezoneaz` mutual. Numai vibra]iile sunetului chiar, prin ele \nsele, dac` sunt f`cute cu grij` [i d`ruire, sunt capabile de a da na[tere formei zeita]ii \n mintea practicantului.

Medita]ia asupra imaginii zeit`]ii, \n timp ce se repet` mantra, m`re[te

Procesul poate fi u[urat enorm, prin vizualizarea zeit`]ii \n regiunea inimii con[tiin]` a distinctelor atribute ale zeit`]ii. Trebuie s` simt` c` Domnul e
102

sau \n spa]iul dintre spr\ncene. |mpreun` cu vizualizarea, trebuie s` existe o

\nl`untru, eman\nd puritate \n inim` [i minte, manifest\nd prezen]a sa prin intermediul puterii mantrei. Repeti]ia unei mantre are un efect cumulativ [i c\[tig` \n putere, odat` cu

practica continu`. Devine mai mult dec\t evident c`, medita]ia Japa este mult mai mult dec\t un simplu exerci]iu verbal; e un stadiu de complet` absorb]ie de Vibra]ia Divin`. De asemenea, sunt importante rug`ciunea final` [i odihna. Dup` ce s-a

terminat o Japa, nu e recomandabil s` ne arunc`m din nou \n agita]ia zilnic`.

A[ezat lini[tit, timp de zece minute, practicantul treuie s` \[i \nal]e g\ndurile c`tre Domnul [i s` simt` efectiv prezen]a Lui. Chiar \ncep\nd datoriile noastre rutiniere, dup` aceea, vibra]iile spirituale dob\ndite vor r`m\ne intacte. Acest curent trebuie men]inut \n orice moment. C\nd \ndepline[ti treburi manuale, las` m\inile s` lucreze, dar mintea s` i-o d`rui lui Dumnezeu. Ca o femeie ce continu` s` tricoteze, \n timp ce vorbe[te cu vecinele ei, la fel, practicantul

trebuie s` aplice \n orice moment, chiar \n timpul lucrului, Japa lui mental`. O dat` cu practicarea, lucrul manual se va face automat. C\nd poate repeta mantra, f`r` \ncetare, pe tot parcursul zilei, Con[tiin]a lui Dumnezeu \i va impregna \ntreaga via]`.

CAPITOLUL XI
OBSTACOLE |N CALEA MEDITA}IEI
Observ`-]i mintea cu foarte mare grij`. Vegheaz-o. Fii alert. Nu l`sa s` te tulbure undele instabilit`]ii, ale geloziei, ale urii [i desfr\ului. Aceste unde
103

\ntunecate sunt inamicele unei vie]i pa[nice, du[mancele medita]iei [i ale \n]elepciunii. Pentru mul]i pare foarte dificil s` \]i men]ii tot timpul mintea senin` [i pur`. Acest lucru se datoreaz` samskaras-urilor ad\nc \nr`d`cinate, unui mediu defavorabil [i tendin]elor extrovertite ale min]ii. Pentru al]ii, g\ndurile rele nu sunt o problem`. Apar ocazional, cum de altfel [i trec, f`r` s` produc` mari daune. |nsu[i faptul c` g\ndurile rele dau na[tere la suferin]` mental` e un semn de progres spiritual, pentru c` mul]i nici nu mai au o asemenea sensibilitate moral`. SWAMI SIVANANDA: Educa]ia religioas`

Obstacolele ap`rute \n calea Realiz`ri pot fi u[or dep`[ite, de\ndat` ce leam \n]eles \n mod inteligent esen]a. Trebuie s` avem mereu prezent` \n noi ideea c` nu exist` e[ecuri, ci trepte c`tre succes. |n acela[i fel \n care un marinar \[i ghideaz` barca de-a lungul unei coaste st\ncoase, cunosc\nd traseul,

\n acela[i fel, aspirantul trebuie s` \nainteze \n oceanul datoriilor spirituale, cunosc\nd obstacolele diverse [i mijloacele de a le dep`[i. Trebuie s` ne antren`m mintea \n mod adecvat [i s` nu ne descuraj`m, deoarece c`l`toria spre perfec]iune nu a fost niciodat` treab` de o noapte. A \nceta brusc practica Mintea dore[te varietatea \n practicarea medita]iei, cum de altfel, o dore[te

\n orice alt loc. Se revolt` mereu contra monotoniei. C\nd aceasta intervine, practicantul \i poate oferi propriei lui min]i un pic de relaxare [i varietate, schimb\nd orarul programului s`u de studiu spiritual, dar nu trebuie s` \l opreasc` niciodat`. A \nceta practica e o mare eroare; sadhana sau practica spiritual`, niciodat` nu trebuie oprit` sub nici un fel. |ncep`torul, plin de zel [i entuziasm, sper` adesea s` c\[tige \n scurt timp puteri psihice ascunse. C\nd vede c` nu le ob]ine, se descurajeaz` [i decide s` se lase de Yoga. Pierde

credin]a \n eficacitatea practicii lui [i, deseori, se g\nde[te s` o uite complet. Practica medita]iei trebuie s` fie continuat`, f`r` nici o excep]ie. Cre[terea

104

survine, dar \ntr-o manier` treptat`. Sinceritatea, regularitatea [i r`bdarea asigur`, \n final, avansarea.

S`n`tatea [i dieta Acest corp este unicul vehicol pe care omul \l are pentru a atinge Autorealizarea [i, ca atare, trebuie men]inut s`n`tos [i puternic. |n acela[i fel \n care un topor trebuie mereu ascu]it ca s` taie copacii, tot a[a corpul trebuie men]inut \n bune condi]ii, pentru cuceririle spirituale.Un om poate s` practice

Yoga sau oricare disciplin` spiritual` [i s` moar` \nainte de a atinge perfec]iunea. Dup` aceea, trebuie s` se nasc` \n alt` via]`, s` practice din nou mai mul]i ani [i s` moar` iar. |n aceast` form`, se pierde foarte mult timp cu repetatele na[teri [i mor]i pe p`m\nt. De[i nimeni nu trebuie s` se ata[eze de corpul s`u, este esen]ial \ns` ca acesta s` fie men]inut puternic, curat [i \n stare s`n`toas`. Pentru c` mintea [i corpul sunt intim legate, de aceea trebuie merg mereu m\n` \n m\n`. s` suporte o practic` riguroas`. La fel de important este s` po]i conta pe o minte men]inut` o stare mental` vesela \n orice moment. Bucuria [i buna s`n`tate Aspirantul inteligent \[i men]ine un corp s`n`tos, cu ajutorul exerci]iilor

fizice regulate, posturilor Yoga, prin controlul respira]iei, printr-o diet`

moderat`, odihn` [i mult aer curat. Trebuiesc evitate drogurile [i medicamentele pe c\t posibil, iar, c\nd e totu[i necesar, s` recurg` la metode naturale. Exist` anumi]i \ncep`tori care, dimpotriv`, refuz` orice medicament, de[i sunt serios afecta]i de boal`. Acestea sunt persoanele care \[i tortureaz` corpul ne\ncetat [i permit bolii

s` se extind` [i s`-[i ruineze s`n`tatea. Foarte cur\nd, se vor vedea incapabili s` \ [i continue practica. E mult mai bine s` accep]i o medicamenta]ie un anume timp [i s` te \ntorci rapid la practic`, dec\t s` la[i boala s` \[i fac` de cap [i s` ating` stadii avansate, gener\nd dificult`]i mari [i retragerea invitabil` din sadhana. Merit` s` amintim aici c`, vindecarea cea mai eficace e prilejuit` de
105

postire, timp \n care sistemul digestiv se odihne[te [i se elimin` veninurile, toxinele din corp. La fel cum norii acoper` soarele, norii bolii ne priveaz` de o practic` [i o

disciplin` continu`. Chiar dac` aspirantul s-a \mboln`vit, poate s` practice Japa [i o u[oar` medita]ie. Medita]ia este cel mai bun medicament pentru orice boal`, pentru c` revigoreaz` [i purific` toate celulele corpului [i ]esuturile acestuia. O diet` inadecvat` este alt obstacol \n calea progresului spiritual. Toate

alimentele con]in o energie distinct`. |n acela[i mod \n care corpul e format de por]ia fizic` dens` a alimentelor, tot a[a mintea este format` de por]iile mai ig`rile, alcoolul, narcoticele [i m\nc`rurile r\ncede sau \nvechite sunt articolele supermarketuri, nu au ce c`uta \n dieta yoghin`. Multe persoane m`n\nc` mai automul]umire. subtile ale acestora. Dac` alimenta]ia e impur`, mintea \ns`[i devine impur`. } cele mai d`un`toare. Preparatele alterate, care se g`sesc \n galantarele unor mult dec\t necesarul, din simpl` obi[nuin]` sau dintr-un instinct de Cauza majorit`]ii bolilor care se produc \n societatea modern`, se datoreaz`

unei diete deloc moderate. Dac` cineva sufer` de deranjament la stomac sau \i pentru acesta, medita]ia devine imposibil`. E foarte important s` nu m`n\nci cu devreme, cina de cu o sear` \nainte trebuie s` fi fost lejer`.

apar inevitabilele st`ri de somnolen]` produse de un stomac excesiv de plin, dou` ore \nainte de practicarea medita]iei. Dac` medita]ia se practic` diminea]a Modera]ia este cheia obi[nuin]elor zilnice. Corpul poate deveni susceptibil

de \mboln`viri, din cauz` c` a dormit prea mult sau prea pu]in, c` a m\ncat alimente neadecvate, c` a stat mult timp \n mul]ime, c` a depus o munc` excesiv mental`, din cauza unei activit`]i sexuale sau din lipsa exerci]iilor regulate. Dac` un practicant al medita]iei se \mboln`ve[te, se simte mai \nclinat e \ntr-o permanent` c`utare de scuze, ca s` evite disciplina riguroas`, dar nu trebuie s` o l`s`m nici o clip`. Ascult` vocea Fiin]ei, \nainte de jeluirile min]ii. Tr\nd`veala [i somnul
106

s` critice programul sidhasana dec\t propriile sale excese sau indiscre]ii. Mintea

Somnul e cel mai puternic. Ca [i m\ncarea, a devenit o obi[nuin]` de larg`

Lenea, amor]eala [i somnul sunt obstacole universale \n calea spiritual`.

tradi]ie, pentru majoritatea persoanelor. Totu[i, cantitatea de somn necesar` se fiziologic`, care poate fi redus` lent, treptat. Creierul are nevoie de pu]in` odihn`

poate reduce \n mod drastic, cu ajutorul medita]iei. Somnul este o necesitate \n fiecare zi; dac` i-o refuz`m, nu \ncape \ndoial` c` ne vom sim]i obosi]i [i incapabili de a munci [i medita. Pe m`sura practic`rii diverselor metode yoghine, se dezvolt` o minte calm` [i hot`r\t`. Energia nu se cheltuie \n emo]ii de mari perioade de somn. [i dorin]e inutile. Mintea petrece mult timp relaxat` [i, ca urmare, nu are nevoie Adesea, \n timpul medita]iei, ne \ntreb`m dac` mintea s-a debarasat cu

adev`rat de vechiul obicei de a dormi sau dac` realmente produce medita]ia. Asta se poate verifica relativ u[or, c`ci \n timpul medita]iei, corpul se simte lejer [i mintea mul]umit`, \n timp ce, pe durata somnului, corpul, globii oculari se simt greoi [i mintea armo]it`. Dac` somnul devine o problem` pe timpul

medita]iei, arunc`-]i pe fa]` un pumn de ap` rece, f` exerci]ii de respira]ie sau r`m\i \n postura st\nd \n cap, cinci minute, iar mintea va reveni la starea ei de alert`. Apatia [i depresia \l m\hnesc pe \ncep`tor. De multe ori, cauza e fizic`;

poate fi din cauza unei diete s`race, a indigestiei, a companiilor nepl`cute sau a

timpului durat. |n acest caz, trebuie eliminat` cauza [i efectuat un schimb \n

activitatea fizic`. Apatia survine frecvent c\nd via]a practicantului e destul de dezechilibrat`. Numai o mic` minoritate de aspiran]i sunt ap]i de o deplin` medita]ie, datorit` dedic`rii lor totale; al]ii trebuie s` duc` o via]` controlat` [i dezechilibrat`. |nv`]`ceii tineri, plini de entuziasm [i de idei de independen]` [i

romantism, au nevoie s`-[i regleze energiile. Dar \n loc s` fac` a[a ceva, dispre]uiesc practica [i vagabondeaz` din Maestru \n Maestru. A[eza]i cu spun c` sunt prea sus ca s`-i mai ajute [i pe ceilal]i [i \[i imagineaz` c` au atins picioarele \ncruci[ate, timp de o jum`tate de or`, confund` apatia cu puritatea,

107

Realizarea. Unii, sim]indu-se plictisi]i, s-au \ntors c`tre droguri, pentru a face rost de un fel de substitut la experien]ele pe care nu le-au putut atinge. Un student serios \[i stabile[te, \n schimb, un program zilnic de medita]ie,

exerci]ii [i studiu. Dac` apatia devine un obstacol, o munc` activ` sau un

serviciu caritabil, realizate viguros, vor rectifica situa]ia. Activitatea fizic` va aduce echilibrul necesar pentru practica medita]iei, munca dur` fiind uneori parte integrant` din disciplina zilnic`.

Complica]ii \n via]a cotidian` Un ambient defavorbil, o atmosfer` pu]in propice [i alte obstacole, nu duc neap`rat la un e[ec. Dimpotriv`, pot servi ca probe [i ajutoare \n dezvoltarea de puteri, ca cea a discrimin`rii, a voin]ei [i a t`riei interioare. Eforturile \n situa]ii dificile conduc la un progres rapid. Pe de alt` parte, companiile nedorite sunt catastrofice pentru c` atari

contacte umplu mintea cu idei inutile. Pentru a evita situa]ia de a ne vedea \mpin[i spre negativitate, trebuie s` ne protej`m cu grij` de orice influen]`, care tinde s` ne distrag` de la scop. Persoanele care mint, fur` sau sunt avare, sau \njur`, sau \[i petrec timpul p`l`vr`gind, nu trebuie s`-[i afle loc \n via]a unei mod strict. persoane spiritual`. Cea mai bun` metod` de a le face fa]` este s` le evit`m \n Termenul de companie nedorit` cuprinde mai mult dec\t persoanele; se

refer` la orice lucru care d` na[tere g\ndurilor sau vibra]iilor negative. Col]uri axate pe violen]`, senzualitate, toate acestea smulg mintea cu for]` [i o duc spre dorin]e, pe care \nainte nu le-a avut. Ar trebui ca practicantul s` suprime din

sordide de lume, c`r]i [i c\ntece care creaz` nelini[te, filme [i programe t.v.

via]a lui chiar lectura ziarelor, pentru c` inten]ia lor este aceea de a excita mintea cu unde de nelini[te [i senza]ionalism. Toate aceste distrac]ii \mping mintea \n afar`, \n loc s` o focalizeze spre interior. Alimenteaz` iluzia c` aceast` numele [i formele. lume este o solid` realitate [i \ntunec` Adev`rul Suprem, care se afl` sub toate

108

Lumea e plin` de avari]ie, ipocrizie, lingu[itori, mincino[i, egoi[ti. Cei care strig` \n gura mare c` ne sunt prieteni sunt, de fapt, cei mai r`i du[mani. c\nd circumstan]ele sunt favorabile [i apoi dispar, c\nd e mai mult` nevoie de ei. Ace[ti prieteni de ocazie \]i dau sfaturi \n stilul lor, cheltuiesc timpul \n discu]ii inutile [i te \ndep`rteaz` de la calea spiritual` pentru a te cobor\ la Fere[te-te bine de cei care \[i zic prieteni [i care vin pentru bani [i alte avantaje

nivelul lor. Totu[i, majoritatea persoanelor nu vor s` admit` c` acesta este adev`rul; prefer` s` se g\ndeasc` c` rela]iile se bazeaz` pe dragostea dorin]a de divertisment. Ar trebui s` interpui toate leg`turile care nu \]i sunt benefice [i s` te \ncrezi numai \n Vocea Interioar`, care rezid` \n propria inim`. stimulative. Asociaz`-te cu aceia a c`ror aspira]ii spre perfec]iune sunt inspiratoare [i dezinteresat`, dar, de fapt, majoritatea se bazeaz` pe teama de singur`tate [i pe

Conversa]ii inutile Puterea spiritual` se reduce sim]itor, datorit` multor obi[nuin]e negative, nu mic` parte din ele fiind tocmai conversa]iile inutile [i excesive. Diareea verbal` cheltuie mult` energie, care ar putea fi utilizat` pentru dezvoltarea personal`. Ac]iunea de a vorbi prea mult face ca persoana \n cauz` s` devin` nelini[tit` [i incapabil` de medita]ie. |n]eleptul spune numai c\teva cuvinte [i, chiar [i atunci, numai dac` sunt necesare, deoarece economia verbal` confer` o

mai mare for]` persoanei care vorbe[te pu]in, dar bine. Pentru a o ajuta s` o calmeze, s` se centreze [i s` se disciplineze, mintea poate urm`ri mouna sau t`cerea, timp de dou` ore zilnic, aproximativ, \n afara timpului folosit pentru medita]ie. Pentru a avea o mai mare valoare practic`, este mai bine s` practici t`cerea \n momentele care se dovedeau chiar oportune s` vorbe[ti.

Persoanele de natur` intelectual` sunt, cel mai adesea, \nnebunite dup`

discu]ii [i controverse ne\ncetate. O persoan` incapabil` s` r`m\n` \n t`cere se

vede, f`r` voia ei, t\r\t` \n dezbateri furtunoase, multe din ele duc\nd la ostilitate, la du[m`nii [i la pierderea energiei. C\nd ra]iona-mentul intelectual,
109

care \n mod normal e folosit doar pentru investigarea lumii fizice, va fi folosit pentru c`utarea metafizic`, atunci \l poate conduce pe practicant la pragul intui]iei. S` trecem peste acest punct, care nu e de nici o utilitate, pentru c` chestiunile transcedentale sunt dincolo de nivelul ra]iunii. A critica defectele altora este, de asemenea, o obi[nuin]` nociv`. Mintea persoanei care este mereu cu nasul \n treburile altora e mereu Nimeni nu poate fi introspectiv c\nd mintea lui se ocup` cu activit`]i de

neconcentrat` [i \n afara controlului.

acest tip. O aplicare inteligent` \n practica spiritual` nu ne las` timp s` ne ocum de afacerile altora. Uit` c\t de limitate sunt alte persoane [i munce[te pentru a te \mbun`t`]i tu primul. Via]a este pre]ioas` [i scurt`. Nimeni nu [tie c\nd va fi chemat s` o p`r`seasc`. Fiecare minut trebuie folosit pentru scopuri mai elevate dec\t acelea de a b\rfi sau a-i ar`ta pe ceilal]i cu degetul. Autojustificarea este alt` sl`biciune \n conduita care trebuie dep`[it`,

\mpreun` cu caracteristicile ei asociate: autosuficien]`, \nc`p`]\narea, personalit`]ii, este foarte dificil s` le elimin`m, pentru c` eul niciodat` nu admite propriile-i gre[eli. O minciun` o acoper` pe alta, succesiune de autojustific`ri.

disimularea [i minciuna. Odat` ce aceste sl`biciuni s-au implantat \n matca \ntr-o interminabil`

putea produce un progres rapid. Meschin`ria este strict legat` cu clevetirea [i cu inten]ia de a def`ima alte persoane. Totul se bazeaz` pe gelozie [i ignoran]`. Aceste defecte pot fi comb`tute [i eradicate u[or, bucur\ndu-ne sincer de binele altora. Eradicarea ego-ului Ajun[i \n acest punct, devine evident c` medita]ia \nseamna mai mult

Numai c\nd vom admite deschis propriile gre[eli, erori [i sl`biciuni, se va

dec\t a ne a[eza cu picioarele \ncruci[ate [i cu ochii \nchi[i. Reclam` o introspec]ie riguroas` [i o revizuire a propriei personalit`]i, conduite [i valori. Corectarea conduitei [i eliminarea sl`biciunilor sunt ajust`ri relativ simple de
110

dus la cap`t. Obstacolele cele mai grele \n calea medita]iei [i a vie]ii spirituale sunt dezechilibrele emo]ionale [i defectele de personalitate, care sporesc obi[nuin]ele rele. Egoismul meschin [i obstinat, care se ascunde \n spatele m`[tii

personalit`]ii umane constituie unul dintre cele mai mari obstacole de dep`[it, pentru c` acoper` Fiin]a Divin` \n noi, dau ap` la moar` g\ndurilor superficiale [i perpetueaz` propriile tabieturi \nvechite. Aceast` natur` inferioar`, autoarogan]a, trebuie s` fie cercetat`, pentru c`, \n cazul \n care persist` \n a efectele dorite. re]ine valori false [i limitate, nici m`car sidhasana cea mai intens` nu va produce Nu e u[or [i nici pu]in lucru s` schimbi n`ravuri profund \nr`d`cinate, iar

aspirantul, deseori, se simte neputincios \n fa]a lor. Cu ajutorul unei sadhasana regulate, de neobosit serviciu dezinteresat, gra]ie asocierii de talent spiritual cu o ferm` hot`r\re de a elimina egoismul, se dezvolt` o voin]` puternic`. E nevoie s` practic`m introspec]ia [i le va fi mult mai u[or acelora care tr`iesc sub \ndrumarea unui Guru, care le semnaleaz` gre[elile [i sl`biciunile. Transmuta]ia naturii inferioare \n natur` superioar` cere o d`ruire plenar` [i sincer`. |n tranzi]ia spre obiectivul suprem, e nevoie de o sincer` voin]` de supunere a eului propriu, pentru c` doar \n felul acesta se va putea produce o schimbare autentic`. Adesea, vechea personalitate inten]ioneaz` s` se manifeste chiar [i dup`

trei ani de medita]ie. |n mod obi[nuit autosuficient` [i sus]inut` de mintea inferioar` [i voin]`, aspirantul se poate transforma \ntr-o fiin]` arogant`, de nedomesticit [i impertinent`. Identific\ndu-se cu ego-ul, trece peste orice norm` [i e dispus s` lupte contra acelora care nu \i accept` ideile [i opiniile. Ego-ului \i plac propriile lui impulsuri [i refuz` s` urmeze instruc]iunile sunt tr`s`turi tipice ale ego-ului care domin`. benefice. Disimularea, ipocrizia, exagerarea [i tendin]a de a ascunde lucrurile Cel care se afl` sub influen]a sa, poate fi capabil s` [i mint` pentru a

ascunde erorile, a-[i men]ine pozi]ia [i pentru a-[i justifica propriile idei [i n`ravuri. Practicantul, \nfierb\ntat de autojustificare, \[i neag` lipsurile [i
111

defectele [i nu \[i d` seama de efectele ac]iunilor sale, av\nd intelectul acoperit de impurit`]i. Nemai[tiind ce spune [i ce face, e mult prea mul]umit de sine, pentru a-[i da seama de eroarea \n care tr`ie[te. Cine nu e clar [i direct, nu poate men]ine disciplina,[i nici nu \[i poate Nimeni nu \i mai poate ajuta pe cei care \nchid ochii \n mod deliberat \n

deschide inima celorlal]i, nu poate fi ajutat de nici un Maestru.

fa]a Adev`rului. Un astfel de aspirant, \n loc s` progreseze pe drumul s`u, r`m\ne prins \n n`molul propriilor lui crea]ii. Dac` exist` o recunoa[tere a ceea ce merge r`u, [i dac` mai exist` o minim` inten]ie de dep`[ire sau chiar o atitudine receptiv`, atunci teoriile pot fi corectate. Cine este deschis cu Maestrul s`u [i cu sine \nsu[i, \[i va da seama de natura [i cauza defectelor sale [i repede va fi pe cale s` \[i \mbun`t`]easc` via]a. Puterea, numele, faima [i bog`]iile trebuie s` fie sacrificate de c`tre aspirantul serios, care trebuie s` renun]e la ele. Nevoia de a supune ego-ul este \n mod special greu de \n]eles de c`tre individualismului. Emo]iile Dintre toate barierele emo]ionale, cea mai devastatoare este m\nia, marele

occidentalii care au \nv`]at de mici s` fac` reveren]e individualit`]ii [i

du[man al p`cii [i care este cea mai negativ` form` emo]ional`. E o variant` satisf`cute. Mintea atunci se ofuscheaz`, \[i pierde memoria [i \n]elegerea, [i atunci se zice c` se fac lucrurile f`r` nici un pic de con[tiin]` sau control. M\nia

modificat` a desfr\ului, pentru c` ne sup`r`m c\nd dorin]ele noastre nu au fost

produce mari pagube \n propriile corpuri fizic [i astral, ca [i \n ale celorlal]i din jur. |ntreg sistemul nervos se distruge \ntr-un acces de furie. |n mod ocazional, discipol, dar aceasta nu trebuie s` se confunde cu o explozie emo]ional`. De[i lini[tit pe din`untru, pentru c` motivul s`u nu e altul dec\t cre[terea discipolului Mae[trii spirituali exprim` un pic de m\nie extern` pentru a-l corija pe poate p`rea ardent [i indignat pe dinafar`, adev`ratul Maestru r`m\ne rece [i

112

s`u. M\nia este cu adev`rat rea atunci c\nd provine din motive meschine [i egoiste. M\nia este dificil de controlat c\nd a crescut [i a devenit o obi[nuin]`. E

mult mai u[or s` o \nl`turi atunci c\nd e doar o mic` urm` \n mintea subcon[tient`. Trebuie observat` mintea cu mult` grij`, c`ut\nd orice semn de nici o problem`. Irita]ia frecvent` pentru nimicuri este un simptom de debilitate mental`, care poate fi [ters cu aten]ie, contrapu\ndu-i contrafor]a lui pozitiv`, virtutea r`bd`rii. A[a cum lumina [i c`ldura se pot transforma \n electricitate, m\nia poate fi iritabilitate, pentru a-l dezamorsa abil. F`c\nd \n acest mod, controlul nu pune

[i ea convertit` \n energie spiritual`. Toate viciile, tr`s`turile nedorite [i

ac]iunile rele provin din m\nie; c\nd m\nia a intrat sub control, celelalte dispar M\nia cheltuie for]`, dac` se tot repet`, \n timp ce, control\ndu-se, \nt`re[te

de la sine. Aceasta \nseamn` pentru discipol c` a c\[tigat jum`tate din b`t`lie. treptat voin]a. Practicarea medita]iei este un ajutor pentru noi \n[ine, ca s` elimin`m cauzele m\niei [i s` ne schimb`m valorile [i perspectivele. |nv`]\nd s` r`m\nem \n t`cere, chiar [i \n fa]a insultelor, a ofenselor, e mult mai u[or de controlat impulsurile [i emo]iile, \nainte ca s` ia form` \n minte. |ntotdeauna s` m\nie pe timpul conversa]iei, termin` de vorbit [i ocup`-te de alte lucruri.

vorbe[ti cu glas moderat [i dac` de va produce posibilitatea unei explozii de Cuvintele trebuie s` fie suave [i argumentele contondente, pentru c` dac` cuvintele sunt aspre, creaz` discordie. A bea ap` rece sau a face o mic` plimbare sunt excelente elemente de sprijin, pentru a combate atacurile m\niei; la fel, m\nca carne sunt excitante care agraveaz` problema, de aceea [i trebuie evitate. mauna, practica de men]inere a t`cerii un timp \ndelungat. A fuma, a bea [i a Teama este emo]ia care provoac` cele mai mari sl`biciuni. Discipolul

trebuie s` fie mereu dispus s` \[i asume riscuri, chiar [i cel al propriei lui s` urm`m o cale spiritual`. Un criminal f`r` fric`, totalmente indiferent [i deta[at

vie]i, \n c`utarea perfec]iunii spirituale. Timiditatea ne face absolut incapabili de propriul s`u corp, este mai apt de realizare dec\t o persoan` nevricoas` sau excesiv de precaut`. Energiile acestuia nu trebuie dec\t canalizate \n alt`
113

direc]ie. Teama este un produs al imagina]iei, dar, cu toate astea, \[i asum` forme reale [i poate cauza probleme felurite. Subjug\nd mintea, imagina]ia cauzeaz` r`v`[iri interne [i ne face prad`

tuturor felurilor de spaime. |n drumul s`u, aspirantul trebuie s` \nl`ture teama de criticile publice. Totu[i, chiar [i \n cazul persecu]iilor, trebuie men]inute convingerile. Numai a[a se poate cre[te. Teama poate fi dep`[it` cu ajutorul

discern`m\ntului, prin devo]iune fa]` de o cauz` superioar` [i prin cultivarea virtu]ii opuse, curajul. Pozitivul se va impune \ntotdeauna \n fa]a negativului [i curajul mereu \n fa]a timidit`]ii.

Descurajarea Meditatorul, deseori, \ncepe s` se \ndoiasc` de existen]a unui Izvor Absolut, de propria lui capacitate [i eficacitate \n practica spiritual`. Lipsa de credin]` este descurajant` [i constituie un obstacol periculos \n calea dezvolt`rii \ntoarc` \n for]` [i s` abandoneze practica. Ar fi o mare eroare. Trebuie s` ne personale. C\nd survin asemenea g\nduri, practicantul las` ca pericolul s` se reamintim mereu c` vor fi perioade \n care progresul va fi mai lent. C\nd se trezesc \ndoielile, practicantul trebuie s` \[i caute tov`r`[ia oamenilor eleva]i din punct de veder spiritual [i s` r`m\n` sub influen]` lor un anume timp. S` converseze cu oamenii a c`ror practic` [i credin]` sunt ferme [i clare [i asta va \nl`tura orice \ndoial`.

C\nd a[tept`rile unui \ncep`tor sunt destul de nerealiste, \ndoiala e gata

oric\nd s` se produc`. |ncep`torul ar trebui s` se g\ndeasc` c` Kundalini din corpul s`u se va trezi numai dup` [ase luni de practic` intens` [i c`, de-abia din acest moment, ar putea s` se g\ndeasc` la dob\ndirea unor for]e ca clarviziunea, [i c\nd a[tept`rile au fost \n[elate \n aceast` privin]`, survine \ndoiala. Aceast`

claraudi]ia, c` ar putea citi [i transmite g\nduri. Deseori se nutresc idei ciudate confuzie poate fi evitat` prin studierea unei c`r]i religioase, prin discern`m\nt [i ra]iune, \n plus prin companie spiritual`. |ndoiala va bate [i azi [i m\ine la u[a aspirantului. Trebuie prin urmare, distrus` din r`d`cin`, printr-o convingere
114

ferm` [i o credin]` de nestr`mutat, bazat` pe ra]iune [i \n]elegerea c` dificultatea face [i ea parte din joc. Mereu s` ne fie \n minte ideea c` aceste \ndoieli nu sunt dec\t ni[te \ncerc`ri, care nu au alt rost dec\t a \nt`ri credin]a \n eficacitatea practicii. Pierderea energiei vitale |n vederea unui progres spiritual serios c`tre obiectivul suprem al

Realiz`rii, este esen]ial s` p`str`m brahmacharia. Acest cuv\nt vine din sanscrit` sim]urilor [i, \n particular, la castitatea celibatului. Celibatul este un concept

[i, tradus, ar \nsemna: cunoa[terea lui Brahma. Se refer` la controlul total al aproape necunoscut min]ii occidentale, care are multe dificult`]i \n a-l \n]elege, \n mod special acum, c\nd lumea se sfor]eaz` \n a avea rela]ii c\t mai tuturor tradi]iilor religioase ale lumii. Fiecare din ele sunt reprezentate prin deschise [i mai libere. Dar celibatul este un aspect atemporar, [i apar]ine grupuri de practican]i zelo[i, care au renun]at la lume [i la pl`cerile senzuale. Sunt cunoscu]i c`lug`rii [i c`lug`ri]ele, \n tradi]ia Yoga, ca swami sau saniasin. De[i nu se poate spune c` o via]` strict celibatar` ar fi recomandabil` pentru toat` lumea, cu at\t mai pu]in se \n]elege pe deplin o via]` spiritual` f`r` o poate afirma cu certitudine c` 99% din obiectivul vie]ii spirituale a fost atins, atunci c\nd s-a ob]inut un real control asupra experien]elor senzoriale, asupra derivate din sim]uri sunt mari, ci pentru c` instinctul procrea]iei [i al sim]urilor. E foarte dificil s` ajungi aici [i asta nu numai pentru c` satisfac]iile perpetu`rii speciei este natura inerent` a oric`rei fiin]e vii. Impulsul cel mai puternic \n natur`, dup` cel al respira]iei, este cel al procre`rii; prin urmare, cu c\t mai multe cuceriri face un yoghin asupra propriei sale naturi \n ascensiune spiritual`, cu at\t mai dificil \i va fi s` men]in` controlul sexualit`]ii lui.

cunoa[tere bazic` a practicilor [i scopurilor reunite sub formula brahmacharia. Se

Energia cosmic`, care formeaz` [i perpetueaz` galaxiile [i lumile, este

aceea[i energie care vibreaz` continuu \n corpul [i \n mintea omului. Aceast` energie vital` sau prana universal`, se manifest` \n nivelul cel mai dens fizic, sub
115

form` de energie sexual`. C\nd a fost controlat` [i sublimat`, ea se transform` \n ojas shakti sau \n energie spiritual`. Energia sexual` se mi[c` \n direc]ie descendent`, \n timp ce energia Spiritului, \n cea ascendent`, \ndep`rt\ndu-se vital`, vigoarea unei persoane care [i-a convertit senzualitatea \n spiritualitate.

de centrii sexuali [i acumul\ndu-se \n creier. Ojas este putere creativ`, energia |n experien]a sexual`, energia se risipe[te [i se pierde. Prin intermediul

brahmacharya, aceea[i energie se p`streaz`. Printr-o sadhasana constant` sau practici spirituale, aceast` energie se transform` p\na la urm` \n cea mai puternic` dintre toate for]ele, Kundalini Shakti. Acest Kundalini zace adormit la baza coloanei vertebrale, \n Muladhara chakra, p\n` a nu urca \n Sahasrara chakra, \n v\rful capului. E foarte adev`rat c`, numai dup` ce Kundalini a fost trezit, se petrec cele mai elevate experien]e \n medita]ie. Dac` se risipe[te constant energia \n afar`, prin intermediul activit`]ii sexuale, aceasta nu poate fi \nmagazinat`, nici acumulat` cu eficien]` pentru a putea traversa cele [apte mai exist` [i alte forme pentru practicarea sublim`rii instinctului sexual.

chakras-uri ale corpului fizic [i astral. |n afar` de considera]iile despre Kundalini, Celibatul este o form` de pratyahara, deci de abstragere a sim]urilor de la obiectele lor. Pentru cei ce caut` \n mod serios un progres spiritual prin medita]ie, e necesar un control total asupra tuturor impulsurilor din corp.

Dob\ndind lent, dar sigur, st`p\nire asupra dorin]ei de m\nc`ruri savuroase, de ambian]e luxoase, etc., se dezvolt` o putere a voin]ei ie[it` din comun. Pe identifice cu experien]ele lumii fizice. m`sur` ce mintea s-a \ntors spre interior, practicantul avansat \nceteaz` s` se Marele impuls al omului este crea]ia. Fiecare poate vedea u[or c\t de

puternic este, dovad` c\t de enorm a fost exploatat prin mediile publici-tare. Exist` pu]ine produse care s` nu fie v\ndute sub \ndemnul c` ele, sub o form` sau alta, vor aduce o satisfac]ie sexual`: de la detergent la \nghe]at`. Impulsul de unire cu sexul opus este at\t de puternic, \nc\t, adesea, dep`[e[te toat`

\n]elepciunea [i ra]iunea. Dar, yoghinul d`ruit practicii sale se va ocupa de controlul min]ii sale. Se pare c` Buddha ar fi spus odat` discipolilor s`i c`, dac`

116

ar mai fi \nt\lnit \n calea spiritual` alt du[man la fel de puternic cum a fost instinctul lui sexual, nu ar fi ob]inut Iluminarea. Totu[i, nu este recomandabil nici reprimarea for]at` a instinctului sexual,

lucru care nu ar face dec\t s` produc` o reac]ie [i mai puternic` [i o sc`dere a st`rii de s`n`tate. Dar, \n schimb o reducere gradual` a activit`]ii sexuale ne ajut` s` ne dezvolt`m voin]a, s` ne fortific`m spiritul [i duce mintea dinspre exterior

spre interior. Energia degajat` de acest instinct ne poate ajuta s` o folosim cu scopuri pozitive [i constructive. Asta este natura sublim`rii. C\nd uniunea ultim` cu Domnul devine lucrul cel mai important al vie]ii, dorin]a de Realiz`rii Divinului \n noi. mul]umire sexual`, dispare, pentru c` este o experient` mult inferioar`

Mintea Mintea \ns`[i este, de multe ori, cauza multor piedici pentru medita]ie. La \nceputul practicii, pe c\t de repede ne-am a[ezat s` medit`m, tot pe at\t de mintea subcon[tient`. Anumi]i studen]i abandoneaz` \nt\mpl`tor practica, f`r` rapid \ncep s` dea \n floare, unul dup` altul, g\ndurile impure [i negative din s` \n]eleag` de ce s-a \nt\mplat a[a. Exist` un vechi proverb, care spune c`, dac` omori o musculi]`, vor veni alte o sut` la \nmorm\ntarea ei. La fel se petrece [i cu g\ndurile negative, care atac` cu for]e \ndoite c\nd meditatorul a reu[it s` \nl`ture unul dintre ele. Este o lege natural` a rezisten]ei. |n final, toate vor dispare, pentru c` g\ndurile negative nu pot tr`i \n prezen]a celor pozitive. | nsu[i faptul c` acele g\nduri nedorite produc st`ri de r`u [i nemul]umire c\nd survin la suprafa]a min]ii, \n timpul medita]iei, este un semn de cre[tere si maturitate, pentru c` \n alte ocazii, aceste g\nduri ne f`ceau s` ne sim]im \n

largul nostru. Nu pot fi eliminate cu for]a, nici dintr-o dat`, pentru c` altfel se vor \ntoarce contra meditatorului cu for]e noi. C\nd aspirantul persist` \n practica lui cu intensitate [i inteligen]`, atunci aceste g\nduri negative se duc de la sine.

117

Mintea trebuie supravegheat`, mai ales atunci c\nd e relaxat`. |ntunecatele valuri de iritare, gelozie, ur` sunt du[manii medita]iei, ai p`cii [i \n]elepciunii. distruge sub lumina celui mai bun. |n acela[i fel, \n care este mai u[or s` ne Trebuiesc contraatacate cu g\nduri pozitive imediat, pentru c` g\ndul r`u se p`zim ]in\nd la u[` un intrus, f`r` s`-l l`s`m s` intre, tot a[a e mult mai simplu s` neutraliz`m un g\nd negativ, imediat ce a survenit. Poate fi ]inut la nivel de germene cu ajutorul unei sadhana sus]inute. C\nd se va atinge un suficient grad de puritate, problema va dispare. Ura, m\nia sunt inamicii cei mai feroce ai practicantului. Sunt lacomi, la fel ca [i avari]ia sau desfr\ul. De[i uneori credem ca o boal` contagioas`, care \i afecteaz` pe ceilal]i din jur. Dac` un tat` se bate cu o anumit` persoan`, fiul lui va ur\ [i el aceea[i persoan`, de[i nu i-a f`cut nici un r`u. Dispre]ul, prejudecata [i ridicolul sunt tot at\tea forme de ur`. Dac` un englez \l ur`[te pe un irlandez, irlandezul \l va ur\ pe englez, la r\ndul lui. Dac` un catolic \l ur`[te pe un protestant, desigur c` [i viceversa devine normal. Prejudec`]ile de acest tip sau de oricare altul, trebuie viguros eliminate. Persoanele fanatice [i cu prejudec`]i se \ncredin]eaz` pe m\na unor mici grupuri circumscrise. Viziunile lor ofuscate nu le permit s` vad` dec\t binele lor [i nu [i al celorlal]i, pe care \i trateaz` cu dispre]. Dar e posibil s` \]i men]ii c` am sc`pat de ei, ei totu[i revin \n orice moment, cu for]e duble. {i mai sunt [i

cu fermitate convingerile [i, \n acela[i timp, s` ]ii seama [i de punctul de vedere al altora. Adev`rul nu este monopolul nici unei persoane, nici a vreunui grup sau sistem spiritual. Pacea [i fraternitatea universale nu vor fi posibile dec\t dac` ura, prejudec`]ile [i ofusc`rile m\ndre vor fi substituite prin dragoste. Ura are multe direc]ii se \nr`d`cineaz` \n mintea subcon[tient`. Constanta slujire c`tre inim`.

nevoie de un tratament intens [i prelungit, pentru c` ramifica]iile ei \n mai ceilal]i, combinat` cu mul]i ani de medita]ii, vor reu[i s` smulg` neghina din Pasiunea [i ata[amentul sunt obstacole foarte serioase [i puternice. Un om

nu pl\nge c\nd milioane de fiin]e sunt c`s`pite \n r`zboaie f`r` rost, dar o face mai mare va fi ata[amnetul, cu at\t mai profund` va fi durerea. C\nd cineva
118

c\nd \i moare so]ia. Datorit` acelui ata[ament creat de ideea de al meu, cu c\t

vorbe[te de so]ia mea, fiul meu, casa mea, d` la iveal` o atitudine de separare de restul umanit`]ii. |n timp ce exist` aceast` identificare cu lumina fizic` efemer`, nici un progres spiritual nu va fi posibil. Avari]ia, care e \n str\ns` leg`tur` cu concupisen]a, este nes`]ioas` [i

tulbur` mintea. Dac` un om este milionar, vrea s` devin` miliardar. Avari]ia ia a unui renume, pot fi considerate forme de acest gen. Concupisen]a sau dorin]a discriminativ`, care va [ti s` separe esen]` de aparen]`.

diverse forme, dintre cele mai subtile. Dorin]a arz`toare de faim`, de dob\ndire dezordonat`, ata[amentul [i avari]ia se distrug printr-o viguroas` con[tiin]` Un alt impediment \n calea medita]iei este memoria sau amintirea

\nt\mpl`rilor trecute. Ca s` \n]elegem cum e posibil acest lucru, s`

presupunem pentru o clip` c` cineva mediteaz` lini[tit \ntr-o p`dure. Dac` \[i

aduce aminte instantaneu de ultima vacan]` petrecut` \n Las Vegas [i mintea lui (sau a ei) se vor recrea aceste imagini, \n acel moment particular, persoana despre cei care viseaz` cu ochii deschi[i. Amintindu-ne, fie cu triste]e, fie cu respectiv` tr`ie[te \n acea clip` \n Las Vegas. Acela[i lucru se poate spune [i bucurie, momentele trecute ale vie]ii, nu facem dec\t s` d`m na[tere unei imagini a amintirii \n minte, for]\nd-o pe aceasta departe de adev`rata ei natur`. f`cut: concentrarea asupra identific`rii totale cu Absolutul. Un \n]elept nu va mai privi \napoi; numai [i numai c`tre ceea ce are acum de

119

CAPITOLUL XII
MADITA}IA AVANSAT< |n timpul medita]iei, adesea, se vor produce diverse experien]e. Practicantul poate observa, st\nd cu ochii \nchi[i, o lumina puternic` \n centrul frun]ii sau mici punctule]e arz`toare dans\nd \n ochiul aflat \ntre spr\ncene (Ajna chakra). Adesea se pot auzi clar sunete distincte de tip Anahata. Ocazional, se vor vedea manifest\ndu-se fiin]e [i obiecte ale lumii astrale. C\nd se vor produce astfel de experien]e extraordinare, practicantul nu trebuie s` se sperie. Cu at\t mai pu]in, nu trebuie s` fac` eroarea de a considera c` a atins SAMADHI, numai [i numai pentru c` a v`zut ni[te lumini [i c` a experimentat o lejer` ridicare deasupra con[tiin]ei propriei corporalit`]i. S` nu v` feri]i de astfel de viziuni. Accepta]i-le pur [i simplu, ca ceea ce sunt: stimulente pentru a-l
120

men]ine pe aspirant pe calea spiritual` [i a-l convinge de existen]a realit`]ilor

suprafizice. Pe timpul c\t dureaz` medita]ia, profund` [i constant`, discipolul va uita mai \nt\i de lume [i apoi de propriul s`u corp. No]iunea de timp va dispare. S` nu asculte nici un sunet exterior [i s` se dep`rteze de el c\nd acesta \i d` t\rcoale. Senza]ia de ridicare deasupra este un simptom care se manifest` odat` cu pierderea con[tiin]ei corpului. La \nceput, astfel de senza]ii nu vor dura mai mult de un minut. Vor fi \nso]ite de o senza]ie special` de bun`stare interioar`. Pe m`sur` ce devine mai profund`, con[tiin]a corpului se pierde complet. Pierderea senza]iei de corporalitate va \ncepe de la genunchi, \nt\mpl`, capul pare s` fie suspendat \n aer. Iar con[tiin]a mental`, c` plute[te pe unde dore[te, extinz\ndu-se. Dac` se va produce o intens` dorin]` de a medita \nso]it` de o total`

apoi coloana vertebral`, umerii, trunchiul [i bra]ele. C\nd acest lucru se

\nclina]ie c`tre treburile zilnice, atunci pute]i s` alege]i un loc de retragere unde s` tr`i]i un timp izola]i, av\nd o diet` compus` numai din lapte [i fructe.

|n aceste condi]ii, se va produce un progres spiritual vertiginos. C\nd se

descoper` voca]ia meditativ`, lucrurile devin mai u[oare. C\nd dorim s` ne astfel de perioade de retragere. |n acest mod, cu o practic` treptat`, mintea va fi

apuc`m din nou de lucrurile cotidiene, putem s` o facem, sper\nd s` mai avem modelat`, pu]in c\te pu]in. La timpul ei, [i con[tiin]a ego-ului va disp`rea gradual [i va \nceta ra]ionamentele [i reflec]iile lui obi[nuite, \n timp ce \n treac` destul timp, \nainte de a se dep`[i corpul complet. locul s`u va cobor\ o pace superioar` de natur` inefabil`. Totu[i, trebuie s` SAMADHI sau starea de supercon[tiin]` este obiectivul ultim pe care

medita]ia l-a propus [i nu e posibil de atins doar cu practic` infim`. Pentru a ajunge la starea suprem` de fuziune cu Dumnezeu, trebuie s` respect`m inima \ntr-o stare de puritate [i s` ne dedic`m lui Dumnezeu. celibatul [i abstinen]ele, trebuie s` avem o diet` foarte strict`, s` men]inem Con[tiin]a cosmic` se experimenteaz` la sf\r[itul unei medita]ii reu[ite,

care cere s` fie prelungit` [i regulat`. La \nceput e ca o sc\nteie, iar apoi, \n sufletele purificate [i realizate se transform` \ntr-o stare natural` [i permanent`. S` nu te temi c\nd se va produce ca un flash Iluminarea. Va fi o nou` bucurie,
121

de o intensitate de nedescris. E ca o sc\nteiere a Adev`rului, o nou` platform`, dar nu experien]a total`. Nu te opri. Continu` urc\nd, p\n` atingi obiectivul final.

122

CAPITOLUL XIII
YOGA KUNDALINI
Kundalini este puterea cosmica din corpurile individuale. Ea nu este o for]` material`, ca electricitatea sau magnetismul, ci este o putere spiritual`. |n realitate nu are form`. Este Divina Shakti, care doarme \nf`[urat` \n toate fiin]ele. Aceast` misterioas` Kundalini zace jos la baza nadis-ului Sushumna. Trezindu-se, creaz` un sunet [uier`tor, ca cel al unui [arpe, de aici [i venindu-i numele de puterea [arpelui. Kundalini este zei]a cuv\ntului, l`udat` de toat` lumea. Este puterea care confer` Eliberare [i Cunoa[tere. De asemenea, numele acesta este \n leg`tur` [i cu zei]a Sarasvati, patroana cunoa[terii inspirate, a artelor [i a harului. Adic`, Kundalini se afl` \n contact direct cu izvorul \ntregii cunoa[teri [i fericiri. Este Con[tiin]a Pur`. pentru c` \n ea se gasesc germenii crea]iei, ai conserv`rii [i ai distrugerii. SWAMI SIVANANDA: Kundalini Yoga Este Brahma. Este Prana Shakti, For]a Suprem`. Lumea exist` gra]ie acestei Shakti,

Kundalini Yoga este o experien]` mediatativ`, marc\nd apogeul practicii Hatha. Aceast` experien]` se recomand` studen]ilor avansa]i \n Yoga, care o practic` sub \ndrumarea unui Guru. Ducerea ei la \mplinire, cere o bun` cunoa[tere a corpului fizic [i psihic. Kundalini Shakti este o putere cosmic`, precau]ie necesar`, pot cauza mari probleme de echilibru mental, fizic [i psihic \n aspirant. C`l`uzirea [i harul unui Guru sunt absolut indispensabile. |n timpul medita]iei, Kundalini se de[teapt` [i se orienteaz` ascendent prin

primordial`, cu care nu te po]i juca. Inten]iile premature de a o trezi, f`r` o

chakras-uri (sau centrii psihici ai corpului), o Putere Divin` care zace petrece, ca fenomen, \n cre[tetul capului. |n sediul suprem al Con[tiin]ei.

adormit` \n toate fiin]le umane. Uniunea individului cu Con[tiin]a Absolut` se Acest fenomen se exprim`, de obicei, de o manier` simbolic`, prin

\mpreunarea dintre Shakti, sau Kundalini (ca arhetip feminin) cu Shiva, care este un arhetip masculin (ipostaz` a spiritului).
123

Kundalini Shakti Echilibrul se men]ine gra]ie unei polarit`]i \ntre elementul pozitiv [i cel

negativ, \ntre masculin [i feminin, \ntre static [i dinamic. Tot ceea ce exist` \n univers sau \n macrocosmos, exist`, de asemenea, \n om, care este un microcosmos. For]a de baz` pasiv` [i masculin` (Shiva) \[i are l`ca[ul \n Sahasrara, a [aptea chakr`, situat` \n chiar cre[tetul capului. Shakti, puterea feminin` activ`, doarme \ncol`cit` ca un [arpe la baza coloanei vertebrale. Ea stare poten]ial`. Nu este o for]` material`, ci o putere psihic` [i spiritual`, care se reprezint` o manifestare a puterii cosmice \n corpul omenesc [i zace \ntr-o afl` ascuns` \n orice materie organic` [i anorganic`, \n forma ei cea mai primitiv` [i originar`. Prin mi[carea ei orientat` ascendent, \n form` de spiral`, atunci c\nd se treze[te sub imboldul experien]ei meditative, va putea fi cunoscut` ca puterea [arpelui [i \n manier` iconografic` este reprezentat` ca un uniunea ei cu Shiva, situat \n cre[tetul capului. Atunci se atinge stadiul suprem de con[tiin]` sau Iluminarea spiritual`. [arpe \ncol`cit la baza coloanei vertebrale. Ascensiunea lui Kundalini conduce la

discipline corporale, cu ajutorul purific`rii nadis-urilor sau canalelor astrale de-a lungul c`rora curge prana [i prin atentul control al acestora. Odat` cu tonific` sistemul nervos, f`c\ndu-l apt s` reziste la marele [oc al trezirii energiei Kundalini. experimentarea posturilor din Hatha Yoga, a asanelor, cum se mai numesc, se

Practica Hatha Yoga treze[te aceast` Kundalini prin intermediul unei severe

De asemenea, tot prin intermediul exerci]iilor fizice, se poate regla fluxul

de prana, prin intermediul unui fel de robinete [i conducte, numite \n sanscrit` mudras [i bandhas. Tehnicile speciale de cur`]ire interioar`, numite [i kriyas, purific` organele

interne ale corpului fizic, iar controlul respira]iei lini[te[te mintea. Totu[i, practica viguroas` a asanelor [i a pranayamei, c\t [i medita]ia, nu sunt suficiente

prin ele \nsele. Purificarea mental` reclam` o atitudine de slujire dezinteresat` a

124

oamenilor, pentru c` a vedea [i a servi Fiin]a Suprem` \n toate fiin]ele este un semn esen]ial al progresului spiritual. Kundalini [i canalul prin care ea circul` nu pot fi g`site \n corpul fizic, dac` ar fi s` facem o disec]ie. Fiecare parte a acestui corp, trebuie s` ne reamintim, are o contraparte, o reflectare, \n corpul

astral, ambele corpuri fiind independente \n planul strictei materialit`]i. Cele [apte chakras-uri sau centre de energie psihic`, c\t [i Sushumna nadi, calea de iar \n plan fizic corespund plexurilor nervoase de pe coloana vertebral`. Chakras-urile Cele [ase chakras sunt un fel de sta]ii de-a lungul drumului acestui tub trecere care permite urcarea lui Kundalini, toate acestea se afl` \n corpul astral,

astral numit Sushumna (care este o proiec]ie astral` a coloanei vertebrale). Ele adic` \n Sahasrara chakra.

conduc la punctul terminus al c`l`toriei energiei Kundalini prin interiorul lor, Aceste chakras sunt, dac` vre]i, nivele de con[tiin]` cu distincte

intensit`]i \n exprimarea bucuriei mistice, c\t [i locuri unde se afl` \nmagazinat` energia vital` subtil`. Ele corespund unor diver[i centri din coloana vertebral`, ni[te plexuri nervoase, cu care se g`sesc \n rela]ie direct`. Vibra]iile produse \n ace[ti centrii fizici prin metode meditative prescrise, centrilor coresponden]i \n corpul fizic, este urm`toarea: plexului sacru.

creaz` ni[te efecte specifice \n centrii subtili. Localizarea chakras-urilor [i a 1. Muladhara: la extremitatea inferioar` a coloanei vertebrale, corespunde 2. Swadhistana: \n regiunea organelor genitale, corespunde plexului 3. Manipura: ombilicul, corespunde plexului solar.

prostatic (glanda prostat`).

4. Anahata: \n regiunea inimii, corespunde plexului cardiac. laringian (glanda tiroid`).

5. Vishuddha: \n regiunea g\tului (m`rul lui Adam), corespunde plexului 6. Ajna: \n spa]iul dintre spr\ncene, corespunde spa]iunlui cavernos.
125

7. Sahasrara: \n cre[tetul capului, corespunde glandei pituare.

lotus cu petalele desf`cute, fiecare av\nd un num`r determinat de petale.

Pe timpul medita]iei, chakras-urile se vizualizeaz` sub forma unor flori de

Primele [ase au fiecare \n parte patru, [ase, dou`sprezece, [aisprezece, dou` (ultima), \n timp ce a [aptea (Sahasrara) are o mie de petale. Num`rul de petale este dat de num`rul de canale astrale prin care circul` Kundalini [i pe care fiecare urile stau ca ni[te flori \nchise. Fiecare petal` are asociat un sunet sanscrit,

din ele le con]ine. C\t timp Kundalini nu a fost trezit` prin medita]ie, chakrasreprezent\nd vibra]ia produs` de Kundalini c\nd traverseaz` canalul

corespondent petalei. Aceste sunete exist` \ntr-o form` latent` [i c\nd se manifest` ca vibra]ii \n canalele astrale legate de petale (\n nadis-uri), ele pot fi percepute \n decursul procesului medita]iei. |n afar` de un num`r specific de proprie, reprezen]ind o putere specific`. petale, de vibra]ii sonore specifice, fiecare chakra de]ine o form` geometric` Fiecare chakra are, de asemenea, culoare proprie, func]ie proprie, elemente Exist` diferite metode pentru a localiza chakras-urile. Ini]ial, ele pot fi

primordiale, zeit`]i patron [i vibra]ii mistice proprii.

imaginate ca n[te zone mai extinse [i nu ca puncte concentrate. C\nd se va

\ncerca localizarea unei chakra, se poate urca [i cobor\ mental de-a lungul coloanei vertebrale. |n orice momet al c`ut`rii [i localiz`rii, con[tiin]a trebuie s` r`m\n` interiorizat` [i receptiv`, pentru a experimenta vibra]iile interioare, care confortabil`, fiind esen]ial ca spatele s` r`m\n` drept [i relaxat.

indic` centrii de energie. |n toate exerci]iile trebuie adoptat` o postur` meditativ` Concentrarea asupra diferitelor chakre poate fi realizat` prin intonarea

silabei sacre OM, vibra]ie a sunetului universal, \n diferite tonalit`]i. Concentr\ndu-ne asupra lui Muladhara, putem utiliza tonul cel mai de jos. Pe sunetului OM devine din ce \n ce mai imperceptibil`. m`sur` ce urc`m \n celelalte chakre, se poate ridica tonalitatea, p\n` ce vibra]ia C\nd se treze[te energia Kundalini, ea nu este imediat orientat` c`tre ultima

chakr` (Sahasrara). Aceast` energie trebuie ridicat` lent, prin fiecare chakra, cu
126

r`bdare [i \ntr-o stare de profund` concentrare. Chiar dac` Kundalini a ajuns \n Ajna chakra, este dificil de men]inut aici, \ntr-o stare permanent`, durabil`. a[a ceva. C\nd, \n final, Kundalini se ridic` din Ajna chakra p\n` \n Sahasrara Numai yoghini ca Ramakrishna, Sri Aurobindo sau Swami Sivananda au reu[it chakra, atunci are loc uniunea mistic` \ntre Shakti [i Shiva, \ntre energia feminin` la fel de greu de men]inut, mult timp. Doar dup` o practic` continu` [i intens`,

[i energia masculin`, \ntre natura dinamic` [i Spiritul imobil. Aceast` stare este adeptul, purificat [i evoluat, poate experimenta o uniune mistic` permanent` [i

poate atinge Eliberarea final`. Viteza cu care are loc acest proces de ascensiune a energiei Kundalini depinde de puritatea intern` a aspirantului, de gradul s`u de evolu]ie spiritual`, de deta[area sa maxim` de lumesc, de cur`]enia oric`rui nerv eliberare. MULADHARA CHAKRA Muladhara chakra este situat` la baza coloanei vertebrale. Are un simbol

psihic [i a oric`rei componente vitale, [i, mai ales, de dorin]a lui arz`toare de

grafic (mandala) sub form` de p`trat, reprezent\nd elementul p`m\nt. Culoarea chakrei, de culoare ro[u-aprins, sunt asociate cu vibra]iile sunetelor VAM, SAM, SHAM [i {AM. Aceste bija mantre \ncep s` fie pronun]ate de la petala prezideaz` aceast` chakra, \n care doarme ca un [arpe \ncol`cit, Kundalini. superioar` din dreapta, \n direc]ia acelor de ceasornic. Brahma este zeitatea care

specific` ei este galbenul [i bija mantra ei este LAM. Cele patru petale ale acestei

a mijloacelor apte s` o trezeasc`. U[ureaz` controlul min]ii [i al respira]iei [i dezv`luie pe timpul medita]iei secretele trecutului, prezentului [i viitorului. SWADHISTANA CHAKRA

Medita]ia asupra acestei chakre contribuie la cunoa[terea lui Kundalini, ca [i

partea inferioar` a abdomenului, rinichii. Elementul ei primordial este apa. Este

127

Swadhistana chakra este situat` \n zona organelor genitale [i controleaz`

asociat` cu cea]a alburie a lunii, iar bija mantra ei este VAM. Cele [ase petale ale

ei sunt de culoarea chinovarului [i sunt asociate urm`toarelor sunete: BAM, BHAM, MAM, IAM, RAM [i LAM. Zeitatea care patroneaz` aceast` chakr` este Vishnu. Medita]ia asupra ei confer` control asupra p`r]ilor lichide ale corpului ultrafeminine, c\t [i la cunoa[terea unor entit`]i astrale. Prin medita]ia asupra ei se elimin` multe impurit`]i. [i contribuie la c\[tigarea de puteri suprasenzoriale [i a unei intui]ii

MANIPURA CHAKRA Manipura chakra este situat` la nivelul ombilicului, corespunz\nd plexului

solar. Mandala ei este triunghiular` [i ro[ie [i este \n coresponden]` cu culoarea ro[u (purpuriu \nchis), ca norii den[i de ploaie, aceste petale fiind PAM [i PHAM. Zeitatea care o prezideaz` este Rudra r`zboinicul. instrumentul de ardere a microbilor [i bolilor.

elementul ei primordial, focul. Bija mantra ei este RAM. Are zece petale care au repreentate sonor de : DAM, NAM, TAM, THAM, DAM, DHAM, NAM, Cine mediteaz` asupra lui Manipura chakra pierde frica de foc [i dob\nde[te

ANAHATA CHAKRA Anahata chakra este situat` la \n`l]imea inimii. Forma ei geometric` este

steaua lui David. E de culoarea fumului [i elementul ei primordial este aerul.

Bija mantra care \i corespunde este YAM. Are doisprezexe petale [i fiec`rei petale \i sunt asociate sunetele: KAM, KHAM, GAM, GHAM, NAM, CAM, CHAM, YAM, YHAM, AM, TAM [i THAM. Isha este zeitatea care r`spunde de ea. |n centrul ei poate fi auzit sunetul Anahata sau sunetul originar de sacrificiu. Sabdabrahma. Medita]ia asupra ei confer` dragoste cosmic`, compasiune [i putere

VISHUDA CHAKRA
128

asemenea, corespunde celui de-al cincilea plan cosmic. Elementul primordial al Bija acestei chakre este HAM. |i sunt asociate [iasprezece petale, de culoarea

Este situat` la baza g\tului [i corespunde \n plan fizic glandei tiroide. De

acestei chakre este eterul, fixat grafic \n interiorul unui cerc albastru deschis. fumului purpuriu, con]in\nd urm`toarele vocale: AIM, AM, IM, UM, RIM, LIM,LIM, EM, AIM, OM, AUM, AHM. Zeitatea patron este Sadasiva. Cine se filozofic, poate redacta el \nsu[i, cu talent, diferite texte artistice [i metafizice. concentreaz` asupra acestei chakra se poate bucura de \n]elegerea oric`rui text

AJNA CHAKRA Aceast` chakr` este situat` \n spa]iul fizic dintre cele dou` spr\ncene. Aici,

conform defini]iei Yoga, este sediul min]ii umane. Bija mantra ei specific` este silaba sacr` OM. Culoarea ei este alb. Vibra]iile asociate celor dou` petale sunt HAM [i KSHAM. Elementul primordial ce apar]ine acestei chakra este norul

original de energie [i materie nediferen]iat` de dinaintea crea]iei cosmosului, numit` \n sanscrit` [i aviakta. Zeul patron este Paramasiva. Cine reu[e[te s` men]in` o medita]ie constant` \n Ajna chakra ajunge s` distrug` toate rezidurile re\ncarn`rilor. Aici \[i concentreaz` energia vital` yoghinii \n clipa mor]ii. SAHASRARA CHAKRA Nu este propriu-zis o chakra ci un centru subtil cu care toate celelalte [ase karmice ale \ncarn`rilor anterioare [i s` elibereze sufletul din lan]ul

chakre se afl` intim conectate. Este localizabil \n cre[tetul capului [i

corespunde \n planul corpului fizic glandei pineale. Are o mie de petale. |n momentul mor]ii este u[a care se deschide, permi]ind sufletului individual (Atman), de natur` Divin`, s` ias` din corpul decedat [i s` se \ntoarc` \n oceanul cosmic al Fiin]ei Supreme. Este locul \n care se declan[eaz` lumina c`tre o
129

stare transcedental` de supercon[tiin]`. Este locul unde vibra]iile ating nivelul maxim \n momentul SAMADHI.

130

Odat` ce am \n]eles for]ele mentalului, se pot trezi \n noi puterile psihice, p\n` atunci ascunse. Se pot vedea obiecte de la distan]`, se pot asculta sunetele din dep`rtare, se pot transmite mesaje \n orice loc al Universului, se pot vindeca boli de la distan]e foarte mari.

Nu exist` limite pentru puterea min]ii cosmice.

131