Medicina

Tradițională
chineză
- informații succinte-
 SCURT ISTORIC
Acupunctura este una din cele mai vechi si mai folosite metode
terapeutice din lume. Originara in China acum mai bine de 3000 de ani, a
fost practicata fara incetare pana in zilele noastre. In Europa,
acupunctura s-a dezvoltat in special datorita scolii franceze, iar in
Romania s-a constituit ca entitate clinica la Spitalul Coltea in 1972.
Medicina Traditionala Chineza (MTC), din familia careia face parte si
acupunctura, opereaza cu alte concepte si alti termeni decat medicina
occidentala, fiind confuzanta si destul de dificil de inteles la inceput.
Foarte simplist- MTC este un sistem filozofic de medicina- apartinand
filozofiei daoiste. Omul este vazut ca parte integranta a universului- intre
cer si pamant si organizarea sa interna este o replica a intregului univers.
Teoria meridianelor si a punctelor, a energiei vitale si a dezechilibrelor
energetice pe care se bazeaza acupunctura, poate fi regasita in cele mai vechi
scrieri medicale chineze si anume in Huang Di Nei Jing Su Wen scris intre
1000 si 400ien.
Este interesant ca Nei Jing nu face o apologie a acupuncturii in dauna altor
metode terapeutice, caci se spune intr-un pasaj ca “inteleptul trateaza aceeasi
boala cu mijloace diferite, incluzand printre altele fitoterapia si chirurgia”. O
importanta deosebita este acordata alimentatiei, atat a indivizilor sanatosi cat
si a persoanelor bolnave, intrucat cel mai bun maestru se cunoaste dupa felul
in care dirijeaza alimentatia. La fel de important este si modul de respiratie.
Dupa Nei Jing, un bun medic trebuie sa stapaneasca cateva domenii: sa stie
cum se intretine spiritul (evitarea stresului si a suprasolicitarii,
considerate ca find cauze interne ale bolilor), sa cunoasca modul corect
de alimentatie, sa cunoasca indicatiile remediilor, sa fie abil in manuirea
acelor, in vederea stabilirii echilibrului intre Energie si Sange si intre
diferitele organe ce alcatuiesc corpul uman. Caracterul profilactic al
medicinii propovaduite in Nei Jing rezulta din afirmatia ca inteleptii din
vechime nu tratau bolnavii, ei ii instruiau pe cei sanatosi.
Cine analizeaza bazele teoretice
ale medicinii traditionale chineze
este frapat de la inceput de
caracterul filozofic al gandirii
medicale. Principala sarcina a
medicului este aceea de a preveni
bolile si numai in mod secundar
de a le trata, atunci cand nu au
putut fi prevenite. Numai medicul
inferior spunea Bian Que-un
celebru medic al antichitatii,
trateaza bolile constitutionale,
medicul superior le previne prin
prescrierea unei alimentatii
fiziologice si a unor reguli de viata
in armonie cu legile Universului.
“a astepta aparitia bolilor pentru a
le trata, inseamna a astepta sa-ti
vina setea pentru a incepe sa sapi
putul, sau a astepta sa apara
revolta pentru a o inabusi”.
In China antica, profilaxia se confunda cu insusi modul de a actiona al
medicului. Medicul era platit anual pentru a ingriji un cartier- probabil cam
250 persoane. Daca nici unul aflat in ingrijirea sa nu era bolnav in cursul
anului, medicul primea de fiecare familie cate 10000 de monezi de aur. Cu
fiecare bolnav dintr-o familie salariul scadea cu suma reprezentand plata pe
o luna.
La cel mai mic semn de boala observat la pacientii aflati in ingrijirea sa, (fara
nici o semnificatie pentru medicina noastra) ei interveneau corectand
dezechilibrele energetice incipiente. Medicul care avea ghinionul sa
acumuleze 12 bolnavi, era lipsit de salariul sau pe un an intreg. In plus el era
obligat sa asigure in mod gratuit tratamentul necesar pentru insanatosirea
bolnavului. Mai mult, pentru fiecare muribund sau invalid ce murea de o
boala, medicul era obligat sa atarne de usa casei sale o lanterna rosie. Cand
numarul lanternelor depasea 4-5, singura solutie pentru medic era aceea de
a parasi provincia si dea se stabili in alta parte.
Se spune ca Huang Di (Imparatul
galben- care a ordonat scrierea
si sistematizarea cunostintelor
medicale- in imagine) l-a intrebat
pe maestrul sau Taoist Qi Bo-
“ Mi s-a spus ca oamenii in
antichitate puteau trai 100 de ani
fara semne de imbatranire,
puternici si sanatosi. Acum, in
schimb, oamenii s-au schimbat,
incep sa imbatraneasca de la 50
de ani. Acest fenomen se
datoreaza schimbarii pricipiilor
morale sau a mediului de viata.?”
Qi Bo i-a raspuns: “ Inteleptii din antichitate cunosteau Shushu, modul de a-
si conserva sanatatea, traind permanent in conocordanta cu natura. Ei se
ghidau dupa principiile Yin si Yang actionand in conformitate cu legile de
interactiune Yin si Yang. Erau capabili sa armonizeze traiul zilnic astfel incat
sa-si recupereze esenta si energia vitala si sa mentina echilibrul intre Shen-
mintea si spiriul- si corpul fizic. Stiau si puteau sa practice calea de a
conserva o buna sanatate. Zilnic, ei nu incalcau regulile unei alimentatii
echilibrate si moderate si ale activitatilor la ore potrivite, alternandu-le cu
odihna la orele cuvenite. Niciodata nu munceau prea mult, evitand astfel
surmenajul, niciodata nu leneveau prea mult, evitand astfel slabiciunile. In
felul acesta, ei isi mentineau in buna stare ambele, corpul si spiritul, fiind
posibila o viata sanatoasa mai lunga de 100 ani .
Astazi, in schimb, oamenii se comporta diferit actionand contrar modalitatilor
de conservare a unei bune sanatati. Ei beau si mananca fara masura si
disciplina, iau de bun ceea ce este rau, abuzeaza de viata sexuala la betie,
consumandu-si astfel energia vitala si ruinandu-si sanatatea. Drept rezultat
Jing qi-ul – esenta- va fi epuizata, iar Zhen qi-ul- energia originara- va fi
pierduta.
Ei nu inteleg importanta pastrarii Jing qi si nu stiu cum sa-si echilibreze Shen-
mintea si spiritul- dedandu-se frecvent placerilor senzuale, facand numai ce le
place. Ei nu cunosc bucuria conservarii sanatatii prin disciplina alimentatiei si
consumului de bauturi si a activitatilor. Astfel de oameni vor imbatrani pana la
50 de ani.
Iata ce spunea acelasi Qi Bo – despre cum, prin conduita noastra morala si
spirituala de zi cu zi ne putem apara si pastra sanatatea:
“Cand o persoana este complet eliberata de dorinte, ambitii si ganduri
perturbatoare, nu lupta pentru faima si castiguri, energia va circula
nestingherita. Calmul, modestia si cat mai putine dorinte mentin o
energie antipatogena, asa incat, fiind plin de vitalitate, cum poate cineva
sa se imbolnaveasca?
Prin urmare, cei care sunt capabili de a avea aspiratii modeste nu le va fi
teama ca se va intampla ceva teribil, cei care au trup puternic nu se vor
simti obositi dupa munca, cei care au spiritul linistit si dorinte realizabile
si nu sunt lacomi vor fi capabli sa se adapteze usor in orice mediu.
Ei traiau in pace in intelegere fara nici o frica. Ei erau multumiti
de viata lor, isi savurau hrana si traiau in simbioza cu natura.
Traiau simplu si natural si nu-si doreau pozitii inalte. De aceea
lacomia si avaritia nu-i preocupau, obscenitatile si minciunile nu
le tentau mintea.
Astfel, nefiind nici ignoranti, nici inteligenti, nici virtuosi , nici
nedemni, ei nu se temeau de nimic.
De aceea anticii traiau mai mult de 100 ani sanatosi si fara nici un
semn de senilitate, urmand principiile de conservare a sanatataii
se bucurau de viata lunga fara imbolnaviri.”
Astfel, putem gasi si in
alcatuirea noastra interna cele
cinci miscari : foc, apa, metal,
lemn si pamant.
Loja energetica foc cuprinde
inima (yin) , pericard (yin), trei
focare- (yang) si intestinUl
subtire (yang),
loja energetica apa cuprinde
rinichiul (yin)si vezica urinara
(yang),
loja energetica lemn cuprinde
ficatul (yin) si vezica
biliara(yang),
loja metal cuprinde plamanul
(yin) si intestinul gros (yang),
loja pamant cuprinde splina
(yin) si stomacul (yang).
Toate aceste miscari energetice se afla in diferite relatii reglatorii.

In medicina vestica omul este studiat din punct de vedere

anatomic, fiziologic, biochimic si patofiziologic. Daca ar fi sa
traducem organizarea MTC in termenii medicinii noastre putem
spune ca: aspectul anatomic este cumva superpozabil cu sistemul
de meridiane pe care se gasesc punctele de acupunctura (mai
mult de 360) si sistemul de organe interne- cu aceleasi denumiri
ca in medicina occidentala, dar cu alte functii. Corespunzator
fiziologiei din medicina vestica gasim in MTC –functiile QI, fluide
si Esenta.
MERIDIANE
MERIDIANE, UNITATE DE MĂSURĂ
CEASUL ORGANELOR
Meridianele care circulă pe fața
anterioară (Plămân, IG, Stomac,
Splină)-între orele 3-11

Meridianele care circulă pe fața

posterioară( cord, IS, VU, Rinichi)
intre orele 11-19

Meridianele care circulă pe fața

laterală- (Pericard, Trei focare, VB,
Ficat) intre orele 19-3 -
Qi (se citeste “ci”) – un termen intraductibil- este forta vitala, energia care
circula prin meridiane catre organe.
Yin si Yang (totul incepe cu Yin si Yang)- sunt cele doua energii de polaritati
diferite, interdependente, permanent in interactiune, care sustin toate
organismele vii. La nivel strict anatomo-fiziologic Yin se refera la toate
aspectele materiale (structura), fluide si esenta, Yang descrie activitatile
metabolice- (functia)- digestiva, circulatie, respiratie, crestere.
Yin Yang
Versantul umbrit Versantul însorit
Frig Cald
Întuneric Lumină
Profund Superficial
Interior Exterior
Jos Sus
Descendent Ascendent
Dens Rarefiat
Pământ Cer
Noapte Zi
Feminin Masculin
Moale Tare
Repaus Activitate
Organele Zang Viscerele Fu
Dreapta Stânga
Luna Soarele
Blocaje ale curgerii Qi-ului prin
meridiane determina dezechilibre
pana la boala. Terapia prin
acupunctura restabileste curgerea
normala a energiei, impiedicand
dezvoltarea bolii.
Esenta poate fi tradusa mai
plastic, prin flacara care intretine
focul vietii. Fiecare dintre noi avem
esenta primordiala (jing)- esenta
constitutionala- mostenita de la
parinti, care guverneaza constitutia,
cresterea si dezvoltarea. Este
legata in MTC de functia Rinichiului.
In limbajul medicinii chineze nu vom
gasi denumirile de boli pe care le
cunoastem, MTC concentrandu-se
nu pe diagnosticul de boala ci pe
sindroame.
Agentii patogeni sunt si ei suparpozabili cu patologia mediului
inconjurator. Asadar, vom avea, vant, frig, caldura, uscaciune, umezeala
sau combinatii. Pot fi de origine interna sau externa.
Dezechilibrele fizice vor fi diagnosticate sub forma de insuficienta,
stagnare sau exces.
Toate bolile pe care le cunostem din medicina cu care am fost crescuti se
pot traduce in acest sistem medical- ambele sisteme tratand , pana la
urma, acelasi corp, doar ca fiecare dintre pacienti are un alt pattern si o
alta cauza a bolii- si , drept urmare, va avea si alt diagnostic in MTC.
Exemple de sindroame: Stagnare de Qi in ficat cu caldura interna, Deficit
de Yang a splinei cu umiditate interna.
METODE DE DIAGNOSTIC- PULSUL CHINEZESC
METODE DE DIAGNOSTIC- EXAMENUL LIMBII
Cercetările clinice și de laborator efectuate până în prezent au avut ca finalitate
obiectivarea punctelor de acupunctură și a reacțiilor ce se declanșează în
organism sub acțiunea acupuncturii asupra lor.

Rezultatele obținute ne permit să încercăm astăzi o interpretare

modernă a modului de acțiune a acupuncturii.
În esență, dispunem de trei tipuri de argumente pentru a explica științific
acupunctura: de ordin clinic, de ordin bioelectric și de ordin biologic.

Argumente de ordin clinic

Acupunctura se bazează în esență pe ideea că organele și funcțiile corpului se
află în corelație cu un punct de pe tegument. În momentul apariției unei
perturbări a funcției sau organului la acest nivel, punctul corespunzător devine
dureros spontan sau la palpare. Acțiunea asupra acestui punct – mecanică,
prin ac sau masaj, chimică sau electrică – este urmată de reglarea funcției sau
organului corespunzător aflate în suferință. Experiența clinică validează în
proporții variabile, în funcție de afecțiune, ideea de bază a acupuncturii.
Proiecția într-un punct cutanat a unei suferințe organice nu este străină nici
medicinei clasice. Sunt bine cunoscute punctele dureroase din apendicită,
colecistită etc. Medicina antică chineză nu face decât să găsească pentru toate
organele și funcțiile corpului astfel de corelații.
Argumente de ordin bioelectric
În ciuda studiilor histologice făcute până în prezent, s-a putut
demonstra doar substratul bioelectric al punctelor de acupunctură.
În 1953 Grenier are ideea de a măsura parametrii electrici ai
punctului de acupunctură: se constată astfel că un punct de pe
tegument aflat în corelație cu un organ bolnav dispune de o
rezistivitate electrică mai mică decât cea a zonelor înconjurătoare
și un potențial electric mai mare. Inspirat, Grenier spune: „Cu
această descoperire acupunctura își depășește lunga sa fază
preștiințifică și trece în etapa științifică”.
Cercetările științifice efectuate au confirmat dimensiunea de 1.5 – 2
mm diametru pentru punctul de acupunctură, stabilită încă în
textele vechi.
Dispunând de proprietăți bioelectrice, punctele se mai numesc și
electrodermice sau active. Configurația bioelectrică a punctelor are
o evoluție ritmică, fluctuând după momentul zile, al lunii și al anului,
în funcție de starea fiziologică a organismului și de electricitatea
mediului ambiant.
Argumente de ordin biologic
Benichou A. (1970) emite ideea că, prin înțepătura acului, acupunctura
determină un microstres, declanșând o reacție de apărare – compensare
nespecifică – „reacție ce nu își depășește scopurile” în cazul acupuncturii.
Efectul local și general al acestei reacții va fi un răspuns neuroendocrin cu
efect terapeutic. Ecoul acestei reacții este, deci, nespecific, dar amploarea sa
este diferită în funcție de înțeparea unui punct activ sau a unui punct
indiferent și în aceasta constă unul din succesele acupuncturii.
Prin distrucția tisulară provocată de ac se eliberează substanțe vasoactive
care, prin ele însele, determină unele reacții generale și locale incriminate în
efectul acupuncturii. Ca substanțe biologic active sunt citate: histamina,
acetilocolina, serotonina, plasmakininele, prostaglandinele etc. Pe plan
general aceste substanțe intervin în procese cu finalitate diferită. Local, se
consideră că sunt implicate în producerea fenomenului de congestie locală.
Același fenomen de congestie locală este explicat și prin excitarea
antidromică a terminațiilor nervoase senzitive, care determină ceea ce a fost
denumit „reflexul de axon”.
Alături de punerea în acțiune a unor circuite reverberante în formațiunea
reticulată din SNC, substanțele biologice active sunt considerate drept al
doilea factor căruia i s-ar putea atribui un rol în menținerea efectelor
acupuncturii.
 AFECTIUNI LA CARE ESTE INDICATA ACUPUNCTURA

lArtrite/artralgii • Infertilitate
• Poliartrita reumatoida • Tulburari ale ciclului menstruale
• Spondilita ankilozanta (amenoree/dismenoree/hipermenoree)
• Reumatism articular acut • Dezechlibre endocrine
• Sindrom de umar inghetat • Obezitate
• Torticolis • Dislipidemii
• Lumbago • Acnee
• Dispepsie • Dermatite/eczema
• Sindrom de intestin iritabil • Reducerea cicatricilor
• Tulburari afective • Tratament cosmetic
• Depresie • Tratamentul intercurentelor gravidei
• Anxietate • Disgravidie de prim trimestru
• Sindrom de stress posttraumatic • Tratament adjuvant la bolnavul oncologic
• Sechele ale AVC pentru atenuarea efectelor chimioterapiei,
• Migrena/Cefalee imbunatatirea dispozitiei si cresterea
• Afectiuni respiratorii calitatii vietii.
• Rinite • Reechilbrare optima dupa stresul zilnic.
• Sinuzite
 METODE TERAPEUTICE-
GUA SHA, CUPPING, MOXIBUSTIE, AURICULOACUPUNCTURA