CUPRINS: INTRODUCERE CAPITOLUL I ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR................pag5-12 CAPITOLUL II TUBERCULOZA PULMONARA..............................................................pag13-27 1. Definitie 2. Frecventa 3. Etiologie 4. Etiopatogenie 5.

Clasificare 6. Simptome 7. Diagnostic pozitiv 8. Tratatment 9. Prognostic 10. Profilazxie CAPITOLUL III ROLUL NURSEI IN EVALUAREA FUNCTIILOR VITATLEpag22-27 - masurarea si notarea T.A. - masurarea si notarea pulsului - masurarea si notarea temperaturii - masurarea diurezei - masurarea greutatii corporale CAPITOLUL IV ROLUL NURSEI IN EFECTUAREA ACTELOR DE INVESTIGATIE SI A EXPLORARILOR PARACLINICE.............................................................pag28-29

CAPITOLUL V PROCESUL DE NURSING.......................................................................pag30-39 CAPITOLUL VI PREZENTATREA CAZURILOR..............................................................pag40-59 -caz nr.1 -caz nr.2 -caz nr. 3 CONCLUZII pag 60 BIBLIGRAFIE..pag.61

MOTIVATIE

Am ales sa expun in aceasta lucrare subiectul in cauza, avand ca suport motivele: primul motiv consta in implinirea dorintei de informare personala corecta, bazandu-se si pe sintagma: un om informat este un om prevenit ! . De aceea doresc sa se stie exact simptomele,modurile de tratament si profilaxia bolii; al-doilea motiv este faptul ca am cunoscut afectate de aceasta boala si orice individ trebuie sa fie constient ca datorita viciilor, neglijentei sau indiferentei contribuie la agravarea bolii si Implicit la prelungirea duratei de vindecare si a perioadei de convalescenta; ultimul motiv ar fi acela al informarii societatii, lucrul acesta poate reusi doar in masura disponibilitatii celorlalti de a afla cat mai multe despre boala.

INTRODUCERE Faptul ca tuberculoza este una dintre cele mai vechi boli ce au afectat umanitatea, a fost demonstrat prin identificarea tuberculozei vertebrale la mumiile egiptene. Grecii denumeau aceasta boala phthisis (consumare), subliniind aspectul dramatic de emaciere generala, asociat cazurilor cornice netratate. n timpul revolutie industriale si n perioada de urbanizare corespunzatoare din secolele al saptesprezecelea si al optsprezecelea, tuberculoza a devenit o problema de proportii epidemice n Europa, cauznd cel putin 20% din totalul deceselor din Anglia si tara Galilor n 1650. Pe Coasta de Est a Statelor Unite, rata mortalitatii anuale prin tuberculoza la nceputul secolului al nouasprezecelea a fost de 400 la100.000 locuitori. Etiologia infectioasa a tuberculozei a fost controversata pna la descoperirea bacilului tuberculozei, de catre Robert Koch, n 1882. mbunatatirea conditiilor socioeconomice si izolarea pacientilor contagiosi n sanatorii a avut un impact favorabil asupra epidemiologiei tuberculozei n prima jumatate a secolului al douazecilea. Rata mortalitatii n Europa si Statele Unite a nceput sa scada cu cteva decenii nainte de introducerea medicamentelor antituberculoase, la mijlocul secolului.

CAPITOLUL I ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR NOTIUNI DE ANATOMIE SI FILOZOlLOGIE A PLAMANILOR SI CAILOR RESPIRATORII Aparatul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor de gaze dintre organism si mediul extern.In plus,prin partea superioara a cavitatii nazale la nivelul mucoasei olfactive se percepe mirosul, iar laringele,un alt segment al aparatului respirator,datorita corzilor vocale inferioare,realizeaza fonatia. Aparatul respirator este alcatuit din : caile respiratorii organe care au rol in vehicularea aerului ;cavitatea nazala si faringele formeaza caile respiratorii superioare,iar laringele trahea si bronhiile - caile respiratorii inferioare. plamanii,organe la nivelul carora au loc schimbul de gaze(oxigen si dioxid de carbon). CAILE RESPIRATORII CAVITATEA NAZALA primul segment al cailor respiratorii. Ea este divizata de septul nazal in doua cavitati simetrice numite fose nazale.Fosele nazale se afla partial in piramida nazala care are rol estetic si de protectie. FARINGELE,al doilea organ al cailor respiratorii,este un organ cu dubla functie, respiratorie si digestiva. LARINGELE,este situat in partea anterioara a gatului,sub osul hioid,deasupra traheei,proeminand sub piele.Are un schelet cartilaginos,format din trei cartilaje neperechi (cartilajul tiroid,cricoid,epiglotic)si trei perechi (cartilajele aritonoide,corniculate si cuneiforme) unite intre ele prin ligamente sau articulatii.La interior este captusit de o mucoasa care determina in cavitatea laringelui,patru plici numite corzi vocale,doua superioare si doua inferioare. TRAHEEA este un conduct fibro cartilaginos,intins de la marginea anterioara a laringelui pana la bifurcarea ei in cele doua bronhii principale.Este situata anterior de esofag.Are doua segmente;cervical si toracal.Inelele bifrocartilaginoase sunt incomplete posterior,unde se afla

o membrana musculabifroelastica care permite dilatarea esofagului si inaintarea bolului alimentar in timpul deglutitiei.La exterior se afla tesut conjunctiv,iar la interior mucoasa traheala,formata dintr-un epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat,avand si celule care secreta mucus. BRONHIILE PRINCIPALE.Sunt doua conducte fibrocartilaginoase,rezulta te din bifurcarea traheei la locul de bifurcare,in interiorul traheei se afla pintenele traheeal. Bron-hiile principale ajung la lobul pulmonar prin care patrund in plaman,ramnificandu-se si formand astfel arborele bronsic.Structura bronhiilor este aceiasi cu a traheei. PLAMANII Plamanii reprezinta principalele organe ale aparatului respirator si sunt situati in cavitatea toracica,deasupra diafragmului.Au forma unor jumatati de con sectionat de la virf spre baza,masa medie a celor doi plamani este de 1300g. Plamanii prezinta;baza usor concava asezata pe diafragma si care,prin inter-mediul difragmului,la dreapta este in raport cu lobul drept al ficatului,iar la stanga cu lobul stang al ficatului,cu fundul stomacului si cu splina; varful depaseste prima coasta si ajunge la baza gatului fata externa (coastele),vine in raport cu coastele si spatiile intercostale si prezinta la plamanul drept doua fisuri;una oblica si alta orizontala,iar plamanul stang numai fisura oblica; fata interna mediastinala este plana si prezinta hilul plamanului care este locul de intrare si iesire al elementelor pediculului pulmonar(adica bronhia principala,artera si venele pulmonare,arterele si venele bronsice,nervii vegetativi si vase limfatice). STRUCTURA PLAMANULUI este cea a unei glande tubuloacinoase, fiind formate dintr-un sistem de canale aeriene si dintr-o multitudine de saci. Lobii plamanului drept(superior,mijlociu,inferior)sunt delimitati de doua fisuri,in timp ce lobii plamanului stang(superior si inferior),sunt delimitati de o fisura.Fiecare lob este alcatuit din segmente,care reprezinta unitatiile anatomice,functionale si clinice ale plamanului.Fiecare segment este format din lobul,unitatiile morfofunctionale ale plamanilor care au forma piramidei,cu baza spre suprafata plamanilor,iar varful suspendat de o bronhie supra- lobulara,indreptat spre hil.In jurul lobului se afla tesut conjunctiv bogat in fibre elastice,celule conjunctive si celule macrofage.

ARBORELE BRONSIC. Dupa patrunderea bronhiilor principale prin hil in plaman ele se ramifica in bronhii lobare,care la randul lor se ramifica in bronhii segmentare.Bronhiile segmentare se divid de mai multe ori si dau nastere la bronhiile supralobulare care patrund prin varful lobului pulmonar in interiorul lobului,devenind bronhiile intralobilare.Bronhiile intra lobilare se ramifica,lal randul lor dind nastere bronhiilor terminale,numite astfel deoarece sunt ultimile ramificatii ale arborelui bronsic,cu rol de a conduce aerul.Bronhiile terminale dau nastere bronhiilor respiratorii (acinoase) care se continua cu canalele alveolare,ai caror pereti reprezinta dilatatii in forma de saci alveolari,in care se deschid alveolele.Totalitatea elementelor care continua o bronhiola terminala formeaza pulmonar. Epiteliul alveolar,membrana bazala a alveolei,tesuturile conjunctive de sub ea ,membrana bazala a capilarului si endoteliului capilar formeaza bariera hematoaeriana care este strabatuta de oxigen si dioxid de carbon. VASCULARUZATIA PLAMANILOR,plamanul are o dubla vasculariza-tie ; functionale si nutritive. VASCULARIZATIA FUNCTIONALA realizeaza schimburile gazoase si este reprezentata de trunchiul pulmonar si venele pulmonare care alcatuiesc mica circulatie. Trunchiul pulmonar incepe cu ventriculul drept,se imparte in artera pulmo- nara stanga si dreapta care patrund in plamani prin hilul pulmonar.Ajunsa in plamin artera urmareste ramificatiile arborelui bronsic;patrunzand in lobul pulmonar si se capilarizeaza in jurul alveolelor pulmonare.La nivelul acestei retele capilare dioxidul de carbon este cedat alveolelor si din alveole patrunde oxigenul care este preluat de venele pulmonare.Aceste vene parasesc plaminul prin hilul pulmonar si duc sangele cu oxigen in atriul stang,de unde va trece in ventriculul stang care il va impinge prin aorta in tot organismul. Vascularizatia nutritiva face parte din marea circulatie si este reprezentata de artarele si venele bronsice.Arterele bronsice provin prin aorta toracala ,iar venele bronsice se deschid in sistemul azyges. Pleura este o membrana seroasa formata din doua foite dintre care una inveleste plamanii la exterior,patrunde in fisuri,iar cealalta captuseste peretii cutiei toracice.Cele doua foite se continua una cu cealalta la nivelul pediculului pulmonar.Intre cele doua foite se afla cavitatea pleurala spatiuvirtual,in care exista presiune negativa cu rol important in mecanica acinul

respiratiei.Intre cele doua foite se gaseste foarte putin lichid seros,care mentine umeda suprafata lor ,usu- rind alunecarea plaminului in timpul miscarilor respiratorii. Cavitatea pleurala poate devenii reala cand in cazuri de boala contine aer (pneumotorax) sange (hemotorax) sau puroi (piotorax). MEDIASTINUL este o regiune topografica limitata lateral de fetele interne ale celor doi plamani,inferior si diafragm,anterior de stern iar posterior de coloana vertebrala toracala si de catre extremitatiile posterioare ale coastelor.In mediastine se gasesc;inima invelita de pericard , vasele mari ; venele cave superioare si inferioare,cele patru vene pulmonare,artera aorta ,trunchiul pulmo-nar cu ramurile lui,traheea si cele doua bronhii principale.

RESPIRATIA RESPIRATIA reprezinta una din functiile esentiale ale organismelor vii in general,functie prin care se realizeaza raportul de oxigen din aerul ambiant pana la nivelul celular,in paralel cu eliminarea in atmosfera a dioxidului de carbon,realizat din metabolismul celular.Aceasta functie complexa se realizeaza cu participarea unor sisteme morfofunctionale in mai multe etape strans corelate,intr-o stricta succesiune,acestea sunt : ventilatie pulmonara,difuziunea si schimbul de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare,transportul gazelor in sange si respiratie celulara.

VENTILATIA PULMONARA Este procesul prin care se realizeaza circulatia alternativa a aerului intre mediu ambiant si alveolele pulmonare,antrenand astfel patrunderea aerului bogat in oxigen catre alveole si eliminarea dioxidului de carbon catre exterior. MISCARILE VENTILATORII Circulatia altrenativa a aerului se realizeaza ca urmare a variatiilor ciclice ale volumului cutiei toracice urmate fidel de miscarea in acelasi sens a plamanului care este solidarizat de aceasta prin intermediul foitelor pleurale.Variatiile ciclice ale volumului aparatului toracopulmonar se realizea-za in cursul a doua miscari de sens opus,definite ca miscarea inspiratorie si miscarea expiratorie. In timpul miscarii inspiratorii are loc cresterea volumului cutiei toracice si o crestere a volumului pulmonar.Cresterea volumului cutiei toracice se realizeaza ca o consecinta a cresterii celor trei diametre ale sale anteroposterior,longitudi-nal si transversal. O data cu cresterea volumului cutiei toracice are loc o expansiune a plamanilor,favorizata de bogatia fibrelor elastice din structura parenchimului pulmonar si determinata de existenta unei aderente functionale intre cutia toracica si plaman. Expansiunea plamanilor si cresterea volumului lor in cursul inspiratiei au drept consecinte o scadere a presiunii aerului din interiorul plamanului sub presiune atmosferica (aproximativ cu 2-3 mm Hg) realizandu-se astfel un gradient de presiune datorita caruia aerul atmosferic patrunde in interiorul plamanilor.Punerea in miscare a aparatului toracopulmonar

ca fortele ce iau nastere prin contractia muschilor respiratorii sa depaseasca o serie de forte opozante de sens contrar,generator de insasi particularitatile structurale ale aparatului toracopulmonar. Dintre fortele opozante o deosebita semnificatie functionala o prezinta fortele elastice,vascoase,inertiale. Miscarea expiratorie (expiratia) reprezinta miscarea de sens contrar inspiratiei,in cursul careia are loc revenirea la volumul initial al cutiei toracice si al plamanului.In conditii de repaus,expiratia este un act pasiv ce nu necesita contractia musculaturii respiratorii.Revenirea cutiei toracice si a plamanului la volumul initial este consecinta refractiei tesuturilor elastice ale aparatului toraco-pulmonar care au fost desprinse in cursul inspiratiei si care elibereaza sub forma de energie cinetica,energia potentiala acumulata.Ca urmare a scaderii volumului pulmonar in cursul respiratiei,presiunea aerului va creste peste presiunea atmosferica (cu 2-3 mm Hg),ceea ce are drept consecinta crearea unui gradient de presiune de-a lungul careia aerul din plamani iese catre exterior. VOLUMELE SI CAPACIATIILE PULMONARE In cursul miscarilor ventilatorii,patrund si ies din plamani cantitati de aer a caror marime este in functie de talia persoanei de varsta,de sex,de postura,etc. si a caror cuantificare poate aduce informatii asupra integritatii aparatului toraco-pulmonar.Evaluarea volumelor se face prin spirometrie si mai ales prin spirografie.Spirometria se efectueaza cu ajutorul spirometrelor.Spirometrele sunt de mai multe feluri : spirometre cu apa si spirometre uscate. Metoda spirografica utilizeaza spirograful,un aparat care permite inregistra-rea grafica a volumelor expirate si efectuarea unor succesiuni de miscari inspiratorii si expiratorii.In alcatuirea spirografului exista o serie de sisteme: sistemul inscriptor este reprezentat de o pernita care conectata cu clopotul,permite inregistrarea variatiilor de pozitie ale acestuia in functie de variatia volumului de aer introdus. sistemul de pompe ce dirijeaza aerul in sens unic prin spirograf,permitand efectuarea succesiva a mai multor miscarii respiratorii,fara ca subiectul sa inspire sau sa expire atmosfera ambianta. sistemul de absortie a dioxidului de carbon expirat reprezentat de o substanta absorbanta a dioxidului de carbon.

10

In consecinta aerul pe care il respira subiectul va avea o compozitie relativ constanta evitandu-se acumularea dioxidului de carbon in exces. sistemul de introducere sub clopot al oxigenului cu un debit constant inlocuind astfel oxigenul consumat.Se poate observa ca drept urmare a ventilatiei volumului de aer curent,penita sistemului inscriptional va trasa un grafic in linii ascendente (inspir) si descendente (expir).Prin inspirarea unui volum de aer maximal,la sfarsitul unei inspiratii de repaus va inregistra volumul de rezerva inspiratorie,iar prin efectuarea unei expiratii maximale la sfarsitul unei expiratii de repaus vom inregistra volumul de rezerva expiratorie Volumul curent (VT) reprezinta volumul de aer care patrunde de 500 ml. Volumul inspirator de rezerva (VIR),reprezinta volumul maxim de aer ce poate fi inspirat la sfarsitul unei inspiratii de repaus. Valoarea lui medie la adulti este de 3000 ml. ceea ce reprezinta 60% din capacitatea vitala. Volumul expirator de rezerva (VER) reprezinta volumul maxim de aer care poate fi expirat la sfarsitul unei expiratii de repaus.Valoarea lui medie la adulti este de 1200ml.,adica aproximativ 25% din capacitatea vitala. Volumul rezidual (VR) reprezinta volumul de aer care ramane in plaman la sfarsitul unei expiratii maximale.Valoarea lui medie la adulti este de 1300ml. ceea ce reprezinta aproximativ 25% din capacitatea vitala. Capacitatiile pulmonare reprezinta valoarea sumei a doua ori mai multe volume pulmonare astfel : capacitatea pulmonara totala (CPT),reprezinta volumul de aer cuprins in plaman la sfarsitul unei inspiratii maxime,insumand toate volumele pulmonare mentionate.Valoarea ei variaza in functie de talie sex,varsta,in medie luandu-se in consideratie o valoare de 6000ml. Capacitatea vitala (CV) reprezinta volumul de aer ce poate fi scos din plaman printr-o expiratie fortata efectuata dupa o inspiratie maxima.Ea este egala cu suma a trei volume pulmonare (VRI) + (VER) +(VT) si are in medie o valoare de aproximativ 4700ml. reprezentand in jur de 75% din CPT; in plamani,in cursul unei inspiratii si unei expiratii de repaus,valoarea lui medie la persoanele adulte este

11

Capacitatea reziduala functionala (CRF) reprezinta volumul de aer care ramane in plaman

la sfarsitul unei expiratii de repaus.Valoarea ei,se poate obtine prin insumarea VER + VR ,ea reprezentand aproximativ 50% din CPT; Capacitatea inspiratorie (CI) reprezinta volumul de aer ce poate fi introdus in plaman printr-o inspiratie maxima care incepe la sfarsitul unei expiratii de repaus.Valoarea ei este echivalenta cu suma dintre VT si VER si reprezinta 50% din CPT. DEBITELE VENTILATORII. Daca masurarea volumelor pulmonare confera o serie de parametrii statici ce caracterizeaza aparatul toraco-pulmonar,pentru obtinerea unei informatii legate de functia ventilatorie se utilizeaza masura debitelor ventilatorii. Debitul ventilator de repaus (V) reprezinta cantitatea de aer ventilat in timp de un minut in conditii de repaus si poate fi obtinut prin produsul dintre volumul curent si frecventa oscilatiei. Debitul ventilator maxim (Vmax) reprezinta cantitatea de aer maxima ce poate fi ventilata ca urmare a cresterii maximale a frecventei si amplitudinii respiratorii,el poate atinge valori de pana la 1501 /min. la persoanele antrenate. VENTILATIA ALVEOLARA. La sfarsitul unei respiratii de repaus,in interiorul plamanilor se afla aproximativ 2500 ml. aer din acestia doar in jur de 2350 ml.participa la schimbul de gaze,aflindu-se in interiorul alveolelor (aer alveolar) restul de aproximativ 150 ml. este condus in caile respiratorii la nivelul carora nu au loc schimburi de gaze,fapt pentru care acest spatiu a fost numit spatiu mort anatomic. Din cei 500 ml. ce patrund in plamani in cursul unei inspiratii de repaus,150ml. vor primeni aerul din spatiul mort anatomic,iar restul de 350 ml.se adauga aerului alveolar.Cu alte cuvinte ventilatia alveolara (Va) va exprima cantitatea de aer care patrunde in plamani dupa scaderea volumului spatiului mort anatomic (Vsma) in timp de un minut. Va = V Vsma x f

CAPITOLUL II TUBERCULOZA PULMONARA

12

DEFINITIE Tuberculoza este o boala infecto contagioasa cauzata de bacterii apartinnd complexului Mycobacterium tuberculosis. Boala afecteaza de obicei plamnii, desi n pna la o treime din cazuri sunt implicate alte organe. Daca este tratata adecvat, tuberculoza cauzata de tulpini chimiosensibile este curabila n toate cazurile.Daca nu este tratata, boala poate fi fatala n decurs de 5 ani n mai mult de jumatate din cazuri. Transmiterea are loc de obicei pe cale aerogena, prin raspndirea particulelor infectante produse de catre pacientii cu tuberculoza pulmonar contagioasa. AGENTUL ETIOLOGIC Micobacteriile apartin familiei Mycobacteriaceae si ordinului Actinomycetales. Dintre speciile patogene apartinnd complexului M. tuberculosis, agentul cel mai frecvent si important al bolii la om este chiar M.tuberculosis. Microorganismele strns nrudite ce produc asemenea infectie la om sunt reprezentate de catre Mycobacteriumbovis (bacilul tuberculozei bovine, o cauza importanta a tuberculozei transmise prin lapte nepasteurizat n trecut, astazi, cauza unei mici proportii din cazurile din tarile n curs de dezvoltare) si de catre Mycobacterium africanum (izolat la o mica parte din cazurile din Africa Centrala si de Vest). n plus, M. tuberculosis este nrudit cu alti agenti patogeni apartinnd genului Mycobacterium, ce produc boli la om,cum ar fi agentul etiologic al leprei (Mycobacterium leprae; si micobacterii, altele dect cele tuberculoase sau netuberculoase .Unele dintre aceste ultime microorganisme devin agenti patogeni oportunisti din ce n ce mai importanti. M. tuberculosis este o bacterie cu forma de bacil subtire, nesporulata, slab aeroba, cu dimensiuni cuprinse ntre 0,5 i 3 m. Micobacteriile, inclusiv M. tuberculosis, nu se coloreaza cu usurinta si sunt frecvent neutre la coloratia Gram. Totusi, odata realizata coloratia, bacilii nu pot fi decolorati cu acidalcool,o caracteristica justificnd clasificarea lor ca bacili acid-alcoolo-rezistenti (BAAR). Rezistenta la actiunea acizilor se datoreaza n principal continutului mare al microorganismelor n acizi micolici, acizi grasi cu lant lung si legaturi ncrucisate ntre lanturi si alte lipide ale peretelui celular.Alte microorganisme,n

13

afara de micobacterii, ce prezinta o anumita acido-rezistenta includ specii din genurile Nocardia si Rhodococcus,Legionella micdadei si protozoarele Isospora si Cryptosporidium. ETIOPATOGENIE Interactiunea M. tuberculosis cu gazda umana ncepe atunci cnd sunt inhalate particulele infectante ce contin microorganisme provenite de la pacientul contagios. n timp ce majoritatea bacililor inhalati sunt retinuti n caile aeriene superioare si sunt expulzati de catre celulele ciliate ale mucoasei, o parte din ei (de obicei mai putin de 10%) ajung n alveole. La acest nivel, macrofagele alveolare activate nespecific fagociteaza bacilii. Echilibrul ntre activitatea bactericida a macrofagului si virulenta bacilului este corelat probabil cu existenta peretelui celular bacterian bogat n lipide si a capsulei sale glicolipidice, care confera rezistenta la actiunea complementului si a radicalilor liberi ai fagocitelor. important. Mai multe observatii sugereaza ca si factorii genetici joaca un rol cheie n rezistenta nonimuna nnascuta la infectia cu M. tuberculosis. Existenta acestei rezistente este sugerata de catre gradele diferite de susceptibilitate la tuberculoza n populatii diferite n stadiul initial al interactiunii gazda-bacterie, fie macrofagele gazdei limiteaza multiplicarea bacilara prin productia de enzime proteolitice si citokine, fie bacilii ncep sa se multiplice. Daca bacilii se multiplica, creterea lor determina rapid distrugerea macrofagului, care se lizeaza , Aceste stadii initiale ale infectiei sunt de obicei asimptomatice. obicei asimptomatice. La doua pna la patru saptamni de la infectie se dezvolta doua reactii suplimentare ale gazdei la actiunea M. tuberculosis: o reactie de distrugere tisulara si o reactie de activare a macrofagelor Desi ambele reactii pot inhiba cresterea micobacteriilor, exista un echilibru ntre ele,ce determina forma de tuberculoza ce se va instala ulterior Numarul de bacili invadanti este de asemenea

14

Odata cu dezvoltarea imunitatii specifice si acumularea unui numar mare de macrofage activate la sediul leziunii primare, iau nastere leziuni granulomatoase (tuberculii). Aceste leziuni sunt alcatuite din limfocite si macrofage activate, ca de exemplu celulele epiteloide si celulele gigante. Initial, reactia de distrugere tisulara instalata recent este singurul eveniment capabil de a limita cresterea micobacteriilor n interiorul macrofagelor. Aceasta reactie, mediata de produsi bacterieni variati, nu numai ca distruge macrofagele, dar mai produce si necroza solida precoce n centrul tuberculului. Desi M. tuberculosis poate supravietui, cresterea sa este inhibata n acest mediu necrotic de catre presiunea partiala scazuta a oxigenului, pH-ul scazut si alti factori. n acest moment, unele leziuni se pot vindeca prin fibroza si calcificare, pe cnd altele vor suferi o evolutie ulterioara. CLASIFICARE: -tuberculoza: - Pulmonara Primara Postprimara(secundara) -Extrapulmonara Pleurala Ganglionara Pericardica Genitourinara Oteoarticulara Gastrointestinala Miliaria sau tuberculoza diseminanta Meningita tuberculoasa

SIMPTOME

15

La nceputul evoluiei bolii, simptomele si semnele sunt frecvent nespecifice si insidioase, constnd n principal din febra, transpiratii nocturne, scadere n greutate, anorexie, alterarea starii generale si astenie. purulenta. Se semnaleaza frecvent prezenta sputei striate cu snge. Hemoptizia masiva poate surveni ca o consecinta a erodarii unui vas patent localizat n peretele unei caverne. Totusi, hemoptizia se mai poate datora ruperii unui vas dilatat ntr-o caverna (anevrism Rasmussen)sau formarii unui aspergilom ntr-o caverna veche. Durerea toracica cu caracter pleuritic apare uneori la pacienti cu leziuni parenchimatoase subpleurale, dar mai poate fi o consecinta a suprasolicitarii musculare datorate tusei persistente. Boala extensiva poate produce dispnee si (ocazional) sindromul detresei respiratorii a adultului (ARDS). Semnele fizice sunt de utilitate restrnsa n tuberculoza pulmonara. Multi pacienti nu au modificari detectabile la examenul fizic toracic, pe cnd altii prezinta raluri inspiratorii n zonele afectate, ce apar mai ales dupa tuse. Ocazional, se pot auzi raluri ronflante datorate obstructiei bronsice partiale si un suflu amforic clasic, n zonele cu caverne mari. Manifestarile sistemice includ febra (frecvent subfebrilitate cu character intermitent) si scaderea n greutate. n unele cazuri, apar paloarea si hipocratismul digital. Modificarile hematologice cele mai frecvente includ anemia usoara si leucocitoza. S-a mai descries hiponatremie datorata sindromului de secretie inadecvata a hormonului antidiuretic (SIADH). DIAGNOSTIC Cheia diagnosticului de tuberculoza este un indice nalt de suspiciune. Diagnosticul nu este dificil la un pacient cu risc crescut de ex., un alcoolic fara locuinta care se prezinta cu simptome tipice si un aspect radiologic toracic clasic, ce arata infiltrate n lobii superiori cu prezenta cavernelor. Pe cealalta parte, diagnosticul poate fi Totusi, n majoritatea cazurilor apare eventual tuse initial posibil neproductiva si apoi asociata cu producerea de sputa

16

usor trecut cu vederea la pacientii din azilele de batrni sau la adolescentii cu un infiltrat focal. Frecvent, diagnosticul este suspicionat prima oara atunci cnd radiografia toracica a unui pacient evaluat pentru simptome respiratorii este anormala. Daca pacientul nu prezinta alte afectiuni medicale care sa produca complicatii cu favorizarea imunosupresiei, radiografia toracica poate indica imaginea tipica de infiltrate n lobii superiori, cu prezenta cavernelor. Cu ct ntrzierea ntre debutul simptomelor si diagnostic este mai mare, cu att probabilitatea de descoperire a bolii cavitare este mai mare. Pe de alta parte, pacientii cu imunosupresie,inclusiv cei cu infectie HIV, pot prezenta aspecte atipice pe radiografia toracica de ex., infiltrate n regiunile inferioare, fara formarea de caverne Examenul microscopic al BAAR Un diagnostic prezumtiv este bazat de obicei pe identificarea BAAR la examenul microscopic al unei probe diagnostice, cum ar fi un frotiu efectuat din sputa expectorata sau dintr-un fragment tisular. La pacientii cu suspiciune de tuberculoza pulmonara trebuie furnizate laboratorului trei probe de sputa preferabil recoltate dimineata, pentru efectuarea frotiului pentru BAAR si a culturilor micobacteriologice. Daca se obtine un fragment tisular, este de o importanta critica ca portiunea de proba din care se intentioneaza sa se realizeze culturi sa nu fie tinuta n formaldehida. Cultura micobacteriana Diagnosticul definitiv depinde de izolarea si identificarea M. tuberculosis ntr-o proba diagnostica n majoritatea cazurilor, o proba de sputa obtinuta de la un pacient cu tuse productiva. Probele trebuie inoculate ntr-un mediu cu ou sau pe baza de agar si incubate la 37C n atmosfera de CO2 5%. Deoarece majoritatea speciilor de micobacterii, inclusiv M. tuberculosis, au crestere lenta, pot fi necesare 4-8 saptamni nainte de detectarea cresterii Proceduri radiologice Dupa cum s-a indicat mai sus, suspiciunea initiala de tuberculoza pulmonara este frecvent bazata pe aspectul anormal al radiografiei toracice la un pacient cu simptome respiratorii. Desi tabloul clasic este cel al bolii localizate la nivelul lobului superior cu infiltrate si caverne, n fapt poate fi ntlnit orice aspect radiologic de la un film normal sau un nodul solitar, la infiltrate alveolare difuze la un pacient cu ARDS., nici un aspect radiographic nu poate fi considerat patognomonic.

17

Intradermoreactia la PPD - este cel mai larg utilizata n screening-ul infectiei cu M. tuberculosis Testul are o valoare limitata n diagnosticul tuberculozei active, datorata sensibilitatii si specificitatii sale reduse. Reactiile fals-negative sunt frecvente la pacientii imunodeprimati si la cei cu tuberculoza agresiva. Reactiile positive sunt obtinute uneori cnd pacientii au fost infectati cu M.tuberculosis, dar nu au boala activa, si atunci cnd persoanele respective au fost sensibilizate prin infectii cu micobacterii netuberculoase sau vaccinare BCG. Proceduri diagnostice suplimentare si alte teste diagnostice pot fi utilizate atunci cnd se suspecteaza tuberculoza pulmonara. Inducerea productiei de sputa prin nebulizare ultrasonica de ser hiperton poate fi utila la pacientii care nu sunt capabili sa expectoreze spontan o proba de sputa.

TRATAMENT

18

Cinci medicamente majore sunt considerate agentii de prima linie n tratamentul tuberculozei : izoniazida, rifampicina, pirazinamida, etambutolul si streptomicina Primele patru, ce sunt administrate de obicei oral, sunt bineabsorbite, cu concentratii serice maxime la 2- 4 ore si eliminare aproape completa n 24 ore. Acesti agenti sunt recomandati pe baza activitatii lor bactericide (capacitatea de a reduce rapid numarul microorganismelor viabile), a activitatii de sterilizare (capacitatea de a omor toti bacilii si astfel de a steriliza organul afectat, masurata prin capacitatea de a preveni recaderile) si a ratei scazute de inducere a chimiorezistentei. Datorita unui nivel scazut al eficientei si a gradului mai ridicat de intoleranta si toxicitate, unele medicamente din linia a doua sunt utilizate doar pentru tratamentul pacientilor cu tuberculoza rezistenta la medicamentele din prima linie. In acest grup sunt incluse medicamentele injectabile, cum sunt kanamicina, amikacina si capreomicina si agentii cu administrare orala: etionamida, cicloserina si PAS. Recent,antibioticele chinolonice au fost adaugate acestei liste; desi ofloxacina este n general recomandata, sparfloxacina si levofloxacina au fost mai active n studiile experimentale. Alte medicamente din linia a doua includ clofazimina, amitiozona Regimurile terapeutice cu durata scurta sunt mpartite ntr-o faza initiala sau bactericida si o faza de continuare sau de sterilizare. In timpul fazei initiale, majoritatea bacililor tuberculosi sunt omorti, simptomele dispar si pacientul devine necontagios. Faza de continuare este necesara pentru a elimina bacilii persistenti semidormanti

Medicamentele si dozele recomandate pentru tratamentul initial al tuberculozei la adult*

19

Zilnic Medicament Izoniazida Rifampicina Pirazinamida Etambutol 5 mg/kg, max. 300 mg 10 mg/kg, max. 600 mg 15-30 mg/kg, max. 2 g 15-25 mg/kg

De trei ori pe saptamna 15 mg/kg, max. 900 mg 10 m /kg, max. 600 mg 50-70 mg/kg, max. 3 g 25-30 mg/kg

Regimul terapeutic de electie n aproape toate formele de tuberculoza, att la adulti ct si la copii, consta ntr-o faza initiala de 2 luni, cu administrare de izoniazida, rifampicina si pirazinamida, urmata de o faza de continuare de 4 luni, cu administrare de izoniazida si rifampicina . Cu exceptia pacientilor la care, pe baza datelor epidemiologice, pare improbabila o infectie initiala cu o tulpina chimiorezistenta, trebuie introdus etambutolul (sau streptomicina) n regimul terapeutic n primele doua luni, sau pna devin disponibile rezultatele testarii sensibilitatii la medicamente. Tratamentul este administrat cel mai frecvent zilnic pe toata durata curei, desi regimurile intermitente (fie de trei ori pe saptamna pe toata durata curei, fie o faza initiala de administrare zilnica, urmata de un tratament cu administrare de doua ori pe saptamna n timpul fazei de continuare) produc aceleasi rezultate. La pacientii cu tuberculoza pulmonara cu culturi din sputa negative, durata tratamentului poate fi redusa la un total de 4 luni. Piridoxina (10-25 mg/zi) trebuie adaugata regimului terapeutic administrat pacientilor cu risc crescut de deficienta a acestei vitamine(de ex., alcoolici, personae malnutrite, femei gravide si care alapteaza si pacienti cu afectiuni ca

20

insuficienta renala cronica, diabetul i infectia HIV sau SIDA, care sunt de asemenea asociate cu neuropatia). Monitorizarea raspunsului la tratament se face evaluarea bacteriologica este metoda preferata de monitorizare a raspunsului la tratament n tuberculoza. La pacientii cu boala pulmonara trebuie efectuata lunar o examinare a sputei, pna cnd culturile devin negative. In regimurile recomandate de 6 luni, mai mult de 80% dintre pacienti vor avea culturi din sputa negative la sfrsitul lunii a doua de tratament. La sfrsitul celei de-a treia luni, aproape toti pacientii trebuie sa prezinte culturi negative. La unii pacienti, mai ales cei cu boala cavitara extensiva si un numar mare de microorganisme, conversia frotiului BAAR poate urma conversiei culturilor. Acest fenomen se datoreaz probabil expectoratiei si vizualizarii microscopice a bacililor morti. Atunci cnd culturile din sputa pacientului ramn pozitive la 3 luni sau peste aceasta perioada, esecul tratamentului si rezistenta la medicamente trebuie suspectate . La sfrsitul tratamentului trebuie prelevata o proba de sputa pentru a confirma vindecarea. Daca efectuarea de culturi micobacteriene nu are valoare practica, atunci monitorizarea prin examen microscopic al frotiului BAAR trebuie efectuata la 2, 5 si 6 luni. Prezenta frotiurilor pozitive dupa 5 luni trebuie considerata un indiciu al esecului terapeutic. PROFILAXIE Cel mai bun mod de a preveni tuberculoza este diagnosticarea rapida a cazurilor contagioase, cu administrarea unui tratament adecvat pna la vindecare. Strategiile aditionale includ vaccinarea BCG si chimioterapia profilactica. PROGNOSTICUL Sub tratament este favorabil .Netratata tuberculoza duce la deces

CAPITOLUL AL III

21

ROLUL NURSEI IN EVALUAREA FUNCTIILOR VITALE Masurarea si notarea T.A. Scopul: - evaluarea T.A. sistolice (maxime) si a T.A. diastolice (minime) Materiale necesare: - tensiometru - stetoscop - tampoane de vata si alcool - creion rosu si foaie de temperatura Pregatirea pacientului: - asigurarea repausului fizic si psihic timp de 15 minute Efectuarea tehnicii: - nursa se spala pe maini cu apa si sapun - dezinfecteaza cu alcool tegumentul pacentului, sprijinit si in extensie - fixeaza membrana stetoscopului pe artera humurala sub marginea inferioara a mansetei - se introduc olivele stetoscopului in urechi se pompeaza aer din maneta pneumatica cu ajutorul perei de cauciuc, pana la disparitia zgomotelor pulsatile - se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei pana se percepe primul zgomot arterial (care reprezinta valoarea T.A. maxime ) a carei valoare se retine - se continua decomprimarea si se retine valoarea ultimului zgomot arterial (care reprezinta T.A. minima) - se scoate manseta - se dezinfecteaza pompa stescopului

22

Notarea: - se noteaza valorile obtinute cu o linie orizontala de culoare rosie, socotindu-se pentru fiecare linie (sau 10) unitate coloana de mercur - se unesc apoi liniile orizontale cu liniile verticale si se hasureaza spatiul rezultat - in alte documente se noteaza cifric de exemplu: T.A. max = 185 mm Hg T.A. min = 90 mm Hg De retinut: - in caz de suspiciune, se repeta masurarea fara a scoate manseta de la bratul pacientului - la indicatia medicului se pot face masuratori comparative la ambele brate MASURAREA SI NOTAREA PULSULUI Scop: - evaluarea functiei cardio-vasculare Locuri de masurare: orice artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe un plan osos: radiala, cubitala,femurala, humerala,carotida temporala,pedioasa,poplitee; Materiale necesare - ceas cu secundar - creion rosu Pregatirea pacientului asigurarea repausului fizic si psihic timp de 10-15 minute Efectuarea tehnicii spalarea pe maini - reperarea unei artere - fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei - exercitarea unei presiuni asupra pertelui arterial cu varful degetelor si numararea pulsatiilor timp de un minut Notarea consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta 4 pulsatii

23

- se mai noteaza si astfel: P(A.V.)=80/min

MASURAREA SI NOTAREA TEMPERATURII Scop evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza. Locuri de masurare axila, plica inghinala, cavitatea bucala, rect, vagin Materiale necesare termometru maximal culoare albastra tampoane si solutie dezinfectanta lubrefiant ceas Pregatirea pacientului pregatire fizica si psihica Efectuarea tehnicii nursa se spala pe maini cu apa si sapun se scoate termometrul din solutia dezinfectanta se clateste si se sterge cu o compresa a) masurarea in axila - se aseaza pacientul in decubit dorsal sau sezand - se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului - se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele - se apropie bratul de trunchi, se flecteaza antebratul pe torace - termometrul se mentine timp de 10 minute b) masurarea in cavitatea bucala - se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba sau pe latura externa a arcadei dentare - pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas - se mentine termometrul timp de 5 minute c) masurarea rectala

24

- se lubrefiaza termometrul - se aseaza pacientul in decubit lateral, cu membrele inferioare in semiflexie, asiguradu-i intimitatea - se introduce rezervorul cu mercur in rect prin miscari de rotatie si inaintare - termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii - se mentine temometrul timp de 3 minute - se scoate termometrul, se sterge cu o compresa si se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului Reorganizarea locului de munca - se spala termometrul, se usuca si se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta (cloramina 1%) Notarea temperaturii - temperatura se noteaza printr-un punct pe verticala, socotind ca fiecare linie orizontala a foii de temperature reprezinta daua diviziuni de grad - se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea curbei termice - in alte documente se noteaza cifric: exemplu T=37.7 grade Celsius MASURAREA DIUREZEI Defintie Diureza reprezinta fenomenul de formare si eliminare a urinei timp de 24 h. Obiective: - cunoasterea volumului diurezei - efectuarea unor determinari calitative Masurarea diurezei Colectarea urinei pe 24 h: - se face in recipiente gradate, spalate, clatite si acoperite - colectarea incepe dimineata la o anumita ora si se termina in ziua urmatoare la aceeasi ora - se informeaza pacientul asupra necesitatii colectarii urinei corecte si asupra procedeului

25

- pacientul urineaza dimineata la ora fixa - prima emisie se arunca De retinut: - golirea vezicii trebuie sa se faca inainte de defecare - recipientul cu urina este etichetat cu numele pacientului, numarul de salon, sectia - se tine la rece si ferit de lumina - dupa golirea recipientului acesta se spala si se dezinfecteaza - pentru determinarea tolerantei la glucide se vor masura 100 ml din cantitatea totala pe 24 h Notarea diurezei: - se noteaza zilnic in foaia de temperatura prin hasurarea patratelelor corespunzatoare cantitatii de urina si zilei respective - spatiul dintre doua linii orizontale ale foii de temperature corespunde la 100 ml de urina

MASURAREA GREUTATII CORPORALE Scop: - aprecierea starii de nutritie a pacientului - stabilirea necesitatilor calorice Materiale necesare: - cantar antropometric Pregatirea pacientului: - se anunta sa nu manance - pacientul isi goleste vezica urinara Executie: - se verifica functionalitatea balantei - se imobilizeaza acul balantei - se aseaza greutatile aproximativ la greutatea pacientului

26

- se solicita pacientului sa se aseze pe cantar - se citesc valorile obtinute - se imobilizeaza bratul balantei, se coboara pacientul si se conduce la salon - se noteaza greutatea in foaia de temperatura De stiut: - cantarirea pacientului se face in aceleasi conditii, cu acelasi cantar aceeasi vestimentatie cantaririi anterioare

CAPITOLUL IV ROLUL NURSEI IN EFECTUAREA ACTELOR

27

DE INVESTIGATIE SI EXPLORARI FUNCTIONALE RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE ANALIZE EXECUTIE -Sange -pentru determinarea VSH-ului - se recolteaza 1.6 ml sange intr-o eprubeta cu 0.4 gr citrat de sodiu 3.8 % -pentru determinarea hemoglobinei hmatocritului, leucocitelor -se recolteaza 2 ml de sange pe cristale de EDTA 1% - 0.5 ml solutie uscata prin evaporare Urina -pentru examenul sumar de urina: - prima urina se arunca, dar se noteaza ora emisiei, se recolteaza o a doua urina dupa o prealabila toaleta -pentru urocultura -se recolteaza urina de dimineata astfel prima cantitate de urina emisa (aproximativ 50 ml) se elimina in bazinet apoi fara sa se intrerupa jetul urinar se recolteaza 5-10 ml urina intr-o eprubeta sterila, jetul ramas se elimina in bazinet -Sputa pentru recoltarea sputei: -i se ofera pacientului paharul cu apa sa-si clateasca gura si faringele -i se va oferi vasul de recoltare o sputei

28

-solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse

CAPITOLUL V PROCESUL DE NURSING (DE INGRIJIRE)

29

1.1. Definitie Procesul de nursing este o metoda organizata si sistematica, care permite acordarea de ingrijiri individualizate. El este centrat pe reactiile particulare ale fiecarui individ la o modificare reala sau potentiala de sanatate. 1.2. Etapele procesului de nursing Procesul de nursing comporta cinci etape I. Culegerea de date Este un proces continuu, deoarece pe tot parcursul muncii sale, nursa nu inceteaza de a observa, de a intreba si de a nota datele privind fiecare pacient. II. Analiza si interpretarea datelor Presupune un examen al datelor si clasificarea lor ce vor conduce nursa la stabilirea diagnosticului de ingrijire, format din trei parti principale: a) problema de dependenta a bolnavului b) cauza problemei de dependenta c) semne si simptome III. Planificarea ingrijirilor (planul de interventii cuprinde doua componente) a) obiectivele de ingrijire b) interventiile Aceasta etapa presupune stabilirea unui plan de interventie, prevederea etapelor, a mijloacelor de desfasurare ca si a precautiilor care trebuiesc luate. Se tine cont si de prescriptiile medicale

IV. Realizarea interventiilor

30

Constituie momentul realizarii constiente si voluntare a interventiilor planificate pentru a obtine rezultatul asteptat. In aplicarea in practica a interventiilor sunt antrenati: bolnavul, nursa, echipa de ingrijire, familia (apartinatorii) V. Evaluarea Consta in aprecierea progresului bolnavului in raport cu interventiile nursei si ea reprezinta o conditie absoluta a calitatii ingrijirilo Stabilirea celor 14 nevoi fundamentale 1)Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie - scaderea capacitatii plamanului de a asigura o respiratie buna, datorita restrangerii ariei pulmonare manifestata prin: - dispnee - obstructia cailor respiratorii - respiratie inadecvata legata de tuse productive si durere 2)Nevoia de a bea si a manca - alimentatie inadecvata prin deficit datorita febrei si scaderii ponderale 3)Nevoia de a elimina - pacientul isi satisface aceasta nevoie in limite normale 4)Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura - intoleranta la activitate - alterarea starii de confort - dificultate in a se deplasa datorita: durerii, oboselii accentuate si slabiciunii 5)Nevoia de a dormi si de a se odihni - neliniste, anxietate, insomnie datorata durerii ambiantei inadecvate

31

6)Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca - dificultate in capacitatea de a se imbraca si dezbraca determinate de durere,febra si slabiciune 7)Nevoia de a mentine constanta temperatura corpului in limite normale - alterarea potentialului temperaturii corpului datorit hipertermiei si procesului infectios 8)Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre - deficit de autoingrijire - alterarea indeplinirii rolului propriu 9)Nevoia de a evita pericole - anxietate si neliniste privind informatiile despre boala pe care o are si cum ar putea evita ca sa deceleze raul de bine 10)Nevoia de a comunica - depresie legata de dificultatea de a se adapta bolii 11)Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori - comportament normal corespunzator cultului sau 12)Nevoia de a fi ocupat si a se realiza - pacientul isi asuma roluri sociale 13)Nevoia de a se recrea - pacientul exprima dorinta de a participa la activitati recreative 14)Nevoia de a invata sa-ti pastrezi sanatatea

32

- prezinta interes pentru starea sa de sanatate si pentru acumularea unor cunosdtiinte privind boala sa SATISFACEREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALE 1) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Diagnostic de nursing Dificultate de a respira datorita scaderii capacitatii plamanului de a asigura o respiratie buna manifestata prin: - dispnee accentuata de efort si decubit - polipnee, tuse cu expectoratie muco-purulenta - obstruarea cailor respiratorii - circulatie inadecvata manifestata prin: cianoza buzelor ,unghiilor si tegumentelor Obiective - pacientul sa respire lejer pe nas - sa prezinte cai respiratorii permeabile si o buna respiratie - pacientul sa aiba o circulatie adecvata Interventii - sa asigure o pozitie corespunzatoare care sa permita o respiratie cat ,mai usoara - sa evite eforturile fizice;sa se indeparteze secretiile - sa se asigure o ventilatie buna si aportul de oxigen - pacientul va fi invatat sa tuseasca si sa colecteze expectoratia intr un vas special - administrare de oxigen la anumite intervale de timp si de calmate Evaluare - pacientul sa respire mai usor - pacientul isi dezobstrueaza caile respiratorii prin tuse - cianoza extremitatilor se mentine

33

- durerea se mai calmeaza 2)Nevoia de a manca si a bea Diagnostic de nursing - alimentatie inadecvata prin deficit manifestata prin scadere ponderala si inapetenta Obiective - sa se asigure caloriile minerale,vitaminele de care pacientul are nevoie prin alimentele adecvate - indepartarea anorexiei - pacientul sa fie echilibrat hidroelectric si nutritional Interventii - bolnavului i se va da sa manance sau va fi ajutat de nursa - se va asigura aportul de lichide prin fructe, lapte ceaiuri, compoturi si sucuri - se va da alimente bogate in calorii: lapte, oua, carne si branzeturi Evaluare - bolnavul reuseste sa se alimenteze si sa se hidrateze. 3) Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura - dificultate de a se deplasa datorita durerii - dispnee accentuata cu polipnee si tahicardie apoi starii generale grave manifestata prin imobilizare la pat Obiective - bolnavul sa-si mentina satisfacute celelalte nevoi fundamentale, sa reduca miscarile - prevenirea altor complicatii pulmonare, bronchopneumonia de decubit - mentinerea unei bune circulatii

34

Interventii - sa se pozitioneze pacientul corect - eforturile pacientului vor fi minime - se va pozitiona pacientul semiszand si va fi servit cu tot ceea ce ii trebuie - se va schimba pozitia pacientului la anumite intervale de timp - administrare de antalgice Evaluare - pacientului i se asigura un anumit (maxim) de confort - nu apar escare

4) Nevoia de a dormi si a se odihni Dianostic de nursing - dificultate de a dormi datorita tusei si dispneei manifestata prin treziri nocturne repetate Obiective - pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ Interventii - sa se calmeze tusea dupa ce expectoreaza - sa se asigure un microclimat adecvat - sa se asigure aportul de oxigen - pacientul trebuie sa aiba o pozitie corecta (semisezand) - trebuiesc adecvate: temperatura, umiditate - administrare de oxigen

35

Evaluare - aceasta nevoie este satisfacuta - dispneea scade 6) Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca Diagnostic de nursing - dificultate de a se imbraca si dezbraca datorita starii grave a pacientului (este casectic) Obiective - pacientul sa se poata imbraca si dezbraca singur in timp de trei zile Interventii - sa se schimbe pacientul de lenjeria intima, de pat de cate ori este nevoie Evaluare - pacientul se poate imbraca si dezbraca cu ajutorul nursei 6) Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale Diagnostic de nursing - pacientul nu se poate inveli, nu se poate dezbraca datorita imobilizarii Obiective - pacientul sa-si mentina temperatura corpului in limite normale Interventii - nursa va inveli pacientul si il va ajuta la imbracat si dezbracat - va asigura un climat adecvat Evaluare - temperatura se mentine in limite normale

36

7) Nevoia de a fi curat si ingrijit, de a proteja tegumentele Diagnostic de nursing - dificultate de a urma prescriptiile de igiena datorita durerii si imobilizarii la pat Obiective - pacientul sa prezinte tegumente si mucoase curate - sa aiba celelalte nevoi fundamentale satisfacute Interventii - sa se asigure lenjeria si o igiena corespunzatoare - sa se explice pacientului necesitatea ingrijirilor de igiena - se va schimba pacientul si i se va face baie pe regiuni - se va ajuta pacientul sa se pieptene, sa se spele pe dinti, sa si ingrijeasca unghiile si sa barbiereasca Evaluare - pacientul este curat si ingrijit 8) Nevoia de a comunica Diagnostic de nursing - comunicare insuficienta cu cei din jur datorita prognosticului grav al bolii si manifestata prin inchidere in sine Obiective - pacientul sa comunice cu cei din jur - inlaturarea starii de depresie Interventii

37

- psihoterapie - se va incerca sa i se spuna pacientului ca cei din familie au si ei necazuri, ca locuiesc departe - nursa va sta de vorba cu pacientul Evaluare - pacientul se simte bine din punct de vedere psihic - pacientul nu se mai simte singur 9) Nevoia de a evita pericole Diagnostic de nursing - imposibilitatea de a se proteja datorita anxietatii, durerii provocate de anumite tehnici (injectie, perfuzie) Obiective - sa se asigure linistea pacientului - calmarea durerilor - sa se indeparteze starea de anxietate - se se urmareasca functiile vitale Interventii - se va explica pacientului ca nu este in pericol - se vor explica unele tehnici si necesitatea lor - masaj cu alcool, talc - schimbarea pozitiei - administrarea de calmante Evaluare - pacientul este mai linistit, mai putin anxios - durerile au mai cedat

38

- pacientul nu prezinta escare 10)Nevoia de practica religia Diagnostic de nursing - imposibilitatea de a-si practica religia datorita conditiilor de spital manifestata prin inchiderea in sine Obiective - pacientul sa-si practice religia Interventii - faciliteaza accesul parohului la patul pacientului pentru impacarea cu sine - i se acorda impartasanie

Evaluare - pacientul isi practica religia

39

CAPITOLUL VI PREZENTARE CAZURI CLINICE CAZUL CLINIC NR.1 1)Identificarea pacientului: B.G. sex masculine , 40 ani, cetatenie romana Data internari:12/02/2012 Data externari:29/08/2012 Domiciliu: Dr.Tr .Severin Profesie:muncitor necalificat 2)CULEGEREA DE DATE Antecedente-fara semnificatie Debut de aproape doua saptamani, prezinta tuse cu hemoptizii, transpirati nocturne, scadere ponderala ,inapetenta,dispnee Date personale:nu prezinta nici o afectiune in antecedente OBICEIURI :-fumeaza aproximativ un pachet pe zi -consuma cafea -consuma alcool -program de masa dezorganizat - somnul nu este satisfacator din punc de vedere calitativ si cantitaiv Motivele internarii: -tuse cu hemoptizi -transpiratii nocturne -dispnee -inapetenta -scadere ponderala

40

Diagnostic medical: TBC pulmonar activ Diagnostic de nursing: -respiratie inadecvata - circulatie inadecvata - alimentatie inadecvata -dificultate in a se deplasa -dificultate in a se odihni - incapacitate de a se ingrij

SATISFACEREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALE 1) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Diagnostic de nursing - dificultate de a respira datorita restrangerii ariei pulmonare manifestata prin: - dispnee cu tahipnee - obstruarea cailor respiratorii - sputa abundenta - tuse productiva, durere Obiective - pacientul sa respire liber pe nas - sa prezinte caile respiratorii permeabile si o buna respiratie - diminuarea durerii - pacientul sa nu devina sursa de infectie

Interventii

41

- pacientul va tusi in mod eficient - pacientul va expectora - se va pozitiona pacientul semisezand - se va urmari obtinerea unor parametri optimi ai volumului(t=20 grade Celsius) - salon curat, ingrijit si aerisit - administrare de algocalmin 3 fl/zi - educa pacientul pentru a folosi batista individuala de unica folosinta - educa pacientul pentru a evita imprastierea secretiilor nazale - pacientul respira mai usor - caile aeriene se dezobstrueaza - durerea s-a diminuat 2) Nevoia de a manca si a bea Diagnostic de nursing: -alimentatie inadecvata prin deficit datorita stari generale alterate manifestate prin inapetenta si scadere in greutate. Obiective - pacientul sa fie echilibrat hidro electrolitic - se urmareste combaterea febrei Interventii - se vor administra lichide (ceaiuri, supe si copoturi) - se urmareste acoperirea cheltuielilor energice prin aport de glucide si proteine - se va asigura necesarul de vitamine si minerale - se va administra algocalmin si aspirina Evaluare - durerea se diminueaza

42

- scade febra - oboseala si starea de slabiciune vor disparea in cateva zile 3) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Diagnostic de nursing - dificultate de a se deplasa datorita durerii, oboselii si slabiciunii Obiective - sa se calmeze durerea - pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator Interventii - se va combate febra cu lichide calde - se va cauta o pozitie comoda - se va asigura necesarul de calorii, de vitamine a pacientului

Evaluare - durerea se diminueaza - scade febra 4) Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca Diagnostic de nursing - dificultate de a se imbraca si dezbraca determinata de:slabiciune, durere, febra Obiective - pacientul sa se imbrace si sa se dezbrace singur in termen de trei zile - sa se calmeze durerea - sa scada febra - pacientul sa se imbrace si sa se dezbrace singur in termen de trei zile

43

- sa se calmeze durerea - sa scada febra Interventii - identificarea capacitatii si limitele fizice al persoanei ingrijite - acorda timp suficient pentru a ajuta pacientul la imbracat si dezbracat - recomanda ca in timp ce se imbarca daca ameteste sa se aseze in fotoliu - se va administra tratamentul prescris de medic (aspirina si algocalmin) - se va servi pacientul cu tot ceea ce are nevoie Evaluare - pacientul ajutat de nursa poate sa-si satisfaca aceasta nevoie 5) Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale Diagnostic de nursing - hipertermie Obiective - pacientul sa-si mentina temperatura corpului in limite fiziologice - sa fie echilibrat hidroelectrolitic - sa aiba stare de bine Interventii - sa se combata febra prin adminstrare de lichide - sa se schimbe pacientul ori de cate ori este nevoie - se va asigura un microclimat adecvat Evaluare - pacientului ii este mentinuta temperatura corpului in limite normale

44

TRATAMENT

MEDICAMENT Timp de 2 luni IZONIAZIDA RIMFAMPICINA PIRAZINAMIDA Timp de 4 luni IZONIAZIDA RIMFAMPICINA

DOZA

CALEA DE ADMINISTRAT

5mg/kg 10mg/kg 25mg/kg

oral oral oral

5 mg/kg 10 mg/kg

oral oral

EPICRIZA: Pacientul B.G. de 40 ani se interneaza cu diagnosticul de tuberculoza pulmonara,prezentand tuse cu hemoptizii, transpiratii nocturne,scadere ponderala ,inapetenta, In perioada spitalizarii a urmat tratamentul cu tuberculostatice zilnic si analgezice si vitamine la nevoie

45

Prin ingrijirile de nursing ,si administrare corespunzatoare de medicamente prescrise de medic ,stare pacinetului se amelioreaza rapid,iar la incheirea tratamentului pacientul este stabil, La externare primeste urmatoarele recomandari Evitarea frigului ,a umezeli Abandonul fumatului Alimentatie bogata in fructe si legume Evitarea efortului fizic Control la sase luni

46

CAZUL CLINIC NR. II 1) Identificarea pacientului C.T. , 47 ani, cetatenie romana, religie ortodoxa Data internarii 26.02.2010 Data exernarii 28.03.2010 Domiciliul Dr Tr Severin Profesia pensionar( pe caz de boala) 2) Culegerea de date: Antecedente - fara importanta 3)Antecedente personala patologice HTA GRII tratata medicamentos Cardiopatie ischemica Obiceiuri - urmeaza un regim alimentar adecvat - se hidrateaza corespunzator - priveste la televizor - pacientul prezinta un somn linistitor 4) Motivele internarii -transpiratii nocturne abundente - febra - tuse cu expectoratie - dispnee accentuata mai ales la efort - scadere ponderala - tegumente si mucoase palide - dureri toracice sub forma de junghi

47

5) Diagnostic medical TBC pulmonar 6) Diagnostic de nursing - circulatie inadecvata - alimentatie inadecvata - dificultate in a se deplasa - dificultate in a face ingrijiri de igiena - incapacitatea de a se odihni - comunicare insuficienta la nivel afectiv SATISFACEREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALE

1) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Diagnostic de nursing - respiratie insuficienta daorita reducerii capacitatii plamanului de a efectua o oxigenare de calitate manifestata prin: dispnee, tuse, obstructia cailor respiratorii si durere Obiective - diminuarea dispneei in interval de o ora - indepartarea secretiilor - calmarea durerii Interventii - pacientul se va pozitiona semisezand - se va servi pacientul cu ceea ce are nevoie pentru evitarea efortului fizic - se vor asigura conditii optime de mediu (aer umidificat,camera aerisita)

48

- pacientul va fi invatat sa tuseasca, sa expectoreze secretiile cu un minim de efort pentru a-si elibera caile respiratorii - se va administra algocalmin 3 cp/zi - expectorante: bromhexim 3 tab/zi Evaluare - pacientul respira mai usor - caile respiratorii s-au eliberat de secretiile abundente - durerea se diminueaza 2) Nevoia de a manca si a bea Diagnostic de nursing - alimentatie inadecvata prin deficit datorita febrei ridicate si manifestata prin: diminuarea apetitului, scadere ponderala

Obiective - scaderea febrei in timp de doua ore - reluarea treptata a apetitului Interventii - se va scadea febra prin administrare de algocalmin 3 tb/zi - se va asigura un regim complet - se vor administra multe lichide Evaluare - o data cu administrarea medicatiei febra scade iar pacientul isi reia apetitul treptat

49

3) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Diagnostic de nursing - imobilitate datorita durerii Obiective - sa se diminueze durerea - pacientul sa aiba tonusul muscular si forta musculara pastrata Interventii - pacientul va fi asezat in pat in pozitie semisezanda - se vor administra antialgice: algocalmin 3 tb/zi - se vor evita eforturile fizice - planifica un program de exercitii in functie de capacitatea pacientului Evaluare - durerea se calmeaza - pacientul sta intr-o pozitie comoda 4) Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale Diagnostic de nursing - febra datorita procesului infectios manifestata prin: piele rosie, calda, umeda si transpiratii

Obiective - scaderea febrei in 30 de minute Interventii - mentinerea unui microclimat adecvat

50

- administrare de lichide per os

Evaluare - febra scade - pacientul are o stare de bine privind temperatura 5) Nevoia de a fi curat, ingrijit si a-si proteja tegumentele Diagnostic de nursing - dificultate in a urma reguli de igiena datorita asteniei fizice si durerii toracice Obiective - inlaturarea durerii - pacientul sa-si poata face singur ingrijirile de igiena timp de o zi Interventii - calmarea durerii cu antalgice prescrise de medic (aspirina) - se va schimba lenjeria de pat si cea intima ori de cate ori este nevoie - nursa va ajuta pacientul in ingrijirile de igiena Evaluare - durerea diminueaza iar - pacientul poate urma ingrijirile de igiena fara ajutor 6) Nevoia de a se recreea Diagnostic de nursing - dificultate in desfasurarea activitatilor recreative datorita efectuarii intregului organism din cauza bolii

51

Obiective - tratarea simptomelor amintite - amenajarea unui microclimat adecvat Interventii - pacientul va fi supravegheat pentru a urma indicatiile terapeutice ale medicului si nursei - se va asigura un confort propriu Evaluare - pacientul a reusit sa se recreeze

TRATAMENT MEDICAMENT IZONIAZIDA RIMFAMICINA PIRANIAMIDA ALGOCALMIN DOZA 5mg/kg 10 mg/kg 25 mg/kg 3CP/ZI CALEA DE ADMINISTRARE oral oral oral oral

52

Epicriza: Pacientul C.T. in varsta de 47 ani se interneaza cu diagnosticul de tuberculoza pulmonara asociata la o Hta gr2 si o cardiopatie existente In perioda spitalizari a urmat tratament cu tuberculostatice analgezice , si medicatia afectiunilor preexistente prescrisa de medical specialist sub monitorizarea caruia de afla. Prin ingrijirile de nursing si administrare corespunzatoare a tratamentului prescris de medic, pacientul se externeaza cu o oarecare stare de ameliorare si cu urmatoarele recomandari: - evitarea frigului - evitarea efortului fizic - regim alimentar igienic, control peste o luna

53

CAZUL CLINIC NR . III 1) Identificarea pacientului B.F. , 27 ani, cetatenie romana, religie ortoxa Data internarii: 21.04.2012 Data externarii: 21.05.2012 Domiciliul: Dr Tr Severin Profesia: fara ocupatie 2) Culegere de date Antecedente: fara nici o importanta Debut, in urma cu aproximativ doua saptamani, cu febra, frisoane,transpiratii evidentiaza imagini de caverne localizate la nivelul plamanului drept Obiceiuri - consuma bauturi alcoolice in cantitati foarte mici(sarbatori de peste an) - consuma bauturi racoritoare - face plimbari in aer liber - nu face exces de alimente - somnul nu este satisfacator din punct de vedere cantitativ si calitativ datorita tusei si durerii 3) Motivele internarii: - febra - junghi toracic - tuse cu expectoratie cu striuri sangvine - transpiratii -dispnee -sacdere ponderala cu inapetenta junghi toracic, tuse cu expectoratie cu striuri sangvine. Radiografia efectuata ambulatory

54

4) Diagnostic medical: tuberculoza pulmonara dreapta

5) Diagnostic de nursing: - circulatie inadecvata - alimentatie inadecvata - dificultate de a se deplasa - dificultate de a se odihni - incapacitate de a se ingriji - comunicare insuficienta la nivel afectiv SATISFACEREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALE 1) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Diagnostic de nursing - dificultate de a respira datorita restrangerii ariei pulmonare manifestata prin: - dispnee cu tahipnee - obstruarea cailor respiratorii - sputa abundenta - tuse productiva, durere Obiective - pacientul sa respire liber pe nas - sa prezinte caile respiratorii permeabile si o buna respiratie - diminuarea durerii - pacientul sa nu devina sursa de infectie

55

Interventii - pacientul va tusi in mod eficient - pacientul va expectora - se va pozitiona pacientul semisezand - se va urmari obtinerea unor parametri optimi ai volumului(t=20 grade Celsius) - salon curat, ingrijit si aerisit - administrare de expectoratie: Bronhexin 3 fl/zi - administrare de algocalmin 3 fl/zi - educa pacientul pentru a folosi batista individuala de unica folosinta - educa pacientul pentru a evita imprastierea secretiilor nazale - pacientul respira mai usor - caile aeriene se dezobstrueaza - durerea s-a diminuat 2) Nevoia de a manca si a bea Diagnostic de nursing: -alimentatie inadecvata prin deficit datorita stari generale alterate manifestate prin inapetenta si scadere in greutate. Obiective - pacientul sa fie echilibrat hidro electrolitic - se urmareste combaterea febrei Interventii - se vor administra lichide (ceaiuri, supe si copoturi) - se urmareste acoperirea cheltuielilor energice prin aport de glucide si proteine - se va asigura necesarul de vitamine si minerale - se va administra algocalmin

56

Evaluare - durerea se diminueaza - scade febra - oboseala si starea de slabiciune vor disparea in cateva zile 3) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Diagnostic de nursing - dificultate de a se deplasa datorita durerii, oboselii si slabiciunii Obiective - sa se calmeze durerea - pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator Interventii - se va combate febra cu lichide calde - se va cauta o pozitie comoda - se va asigura necesarul de calorii, de vitamine a pacientului - se vor administra algocalmin Evaluare - durerea se diminueaza - scade febra 4) Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca Diagnostic de nursing - dificultate de a se imbraca si dezbraca determinata de:slabiciune, durere, febra Obiective - pacientul sa se imbrace si sa se dezbrace singur in termen de trei zile - sa se calmeze durerea

57

- sa scada febra - pacientul sa se imbrace si sa se dezbrace singur in termen de trei zile - sa se calmeze durerea - sa scada febra Interventii - identificarea capacitatii si limitele fizice al persoanei ingrijite - acorda timp suficient pentru a ajuta pacientul la imbracat si dezbracat - recomanda ca in timp ce se imbarca daca ameteste sa se aseze in fotoliu - se va administra tratamentul prescris de medic ( si algocalmin) - se va servi pacientul cu tot ceea ce are nevoie Evaluare - pacientul ajutat de nursa poate sa-si satisfaca aceasta nevoie 5) Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale Diagnostic de nursing - hipertermie Obiective - pacientul sa-si mentina temperatura corpului in limite fiziologice - sa fie echilibrat hidroelectrolitic - sa aiba stare de bine Interventii - sa se combata febra prin adminstrare de lichide - sa se schimbe pacientul ori de cate ori este nevoie - se va asigura un microclimat adecvat Evaluare - pacientului ii este mentinuta temperatura corpului in limite normale

58

TRATAMENT La cererea pacientei urmeaza tratamentul de domiciliu beneficiind de tripla terapie saptamanala administrate sub supraveghere stricta IZONIAZIDA 15mg/la doua zile RIMFAMPICINAB 10 mg/la doua zile PIRANIAMIDA 70 mg/la doua zile ETAMBUTOL 30mg/la doua zile ALGOCALMIN cp maxim 3 pe zi BROMHEXIM la nevoie sub forma de comprimate EPICRIZA Pacienta B.F,in varsta de 27 ani de interneaza cu diagnosticul de tuberculaza pulmanara ,pacienta refuza internarea a beneficiind de taratamentul corespunzator tuberculostatic cat si de tratament corespunzator in amulator urmand ca perioda de recuperare sa se desfasore la domiciliu. Pacienta primind urmatoarele indicatii: Evitarea fumatului Frigului Efortului fizic Adoptarea unui regim de viata sanatos bogat in fructe si legume .Odihna ,minim sase ore de somn pe zi

59

CONCLUZII Termenul de boli cu afectare pulmonara difuza cuprinde un mare numar de afectiuni caracterizate prin infiltrate celulare si monocelulare distincte localizate la nivelul acinilor pulmonari. Unele dintre aceste afectiuni evolueaza acut in timp ce altele evolueaza sub acut sau cronic. Este stiut ,,procesul de ingrijire are drept scop o ingrijire stiintifica si incepe cu ,,culegerea datelor dar la ce ne folosesc datele daca raman neutilizate. Trebuie deci sa se determine problemele de dependenta, cauzele obiectivele potrivite si atunci aplicarea in practica a ingrijirilor va prinde sens. Totusi, sa nu uitam ca inainte de toate ,,Omul nu are prieten veritabil decat pe medic.

60

BIBLIOGRAFIE 1) Manual de Medicina Interna pentru cadre medii, sub redactia Corneliu Borundel; 2) Compendiu de Medicina Interna, Leonard D. Domnisoru, Editura Stiintifica; 3) Biologie Anatomia si fiziologia omului, manual pentru clasa a XI-a, Editura didactica si pedagogica, R.A. Bucuresti; 4) Ghid de nursing, sub redactia Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca 5) Nursing Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali; sub redactia Lucretia Titirca 6)HARISSON .MANUAL DE MEDICINA INTERNA EDITIA XIV TUBERCULOZA PULMONARA

61