Islamul-o lume n expansiune

Prezena musulman: 46 de ri i o cincime din populaia globului Prezena musulman se face resimit tot mai adesea la nivelul relaiilor internaionale, ceea ce indic faptul c lumea musulman este o lume caracterizat de dinamism i de un proces continuu de expansiune. Acest lucru ar putea fi dovedit cu uurin dac am recapitula principalele conflicte internaionale din ultimul deceniu: Rzboiul din Golf, conflictul dintre Rusia i Cecenia, cel din Bosnia-Heregovina, cel din Kosovo, conflictul permanent dintre Pakistan i India asupra Kashmirului, desprinderea Timorului de Est din componena Indoneziei, atacul terorist asupra WTC i asupra Pentagonului avnd ca rezultat atacarea Afghanistanului i atacarea Irakului. Toate aceste conflicte nu au loc doar ntre doua state vecine ci ele surmonteaz graniele lumii musulmane i mut teatrul de lupt la nivelul unor culturi i unor civilizaii diferite. Trebuie s se in astfel cont de faptul c lumea musulman cuprinde 46 de ri i aproape o cincime din populaia globului i mai ales de faptul c lumea musulman este mai mult dect o lume conservatoare, puternic ataat unor valori tradiionale, puin deschis lumii contemporane i traversat de tot felul de micri violente i orientri fundamentaliste. O civilizaie de gradul doi Arnold Toynbee i Fernand Braudel explic conceptul de civilizaie de gradul doi prin referirea la o civilizaie care a aprut din tuful unor civilizaii anterioare. Lumea arab neleas ca teritoriu mrginit de stepa Arabiei de Nord, de Mediteran i de povrniurile Anatoliei i Armeniei a cuprins de-a lungul secolelor civilizaia sumerian, pe cea egiptean, hitit i monoic, civilizaiile siriac, babiloniac, cretin ortodox i cretin occidental i n final pe cele arab, iranian i occidental. O prim unificare a Orientului Apropiat a fost fcut de asirieni, dup care zona a fost ocupat de armatele li Darius(sec.VI-V .e.n). Apoi a urmat cucerirea teritoriului de ctre Alexandru cel Mare, cel care a fcut ca acest spaiu s preia importante accente ale civilizaiei greceti. Ptrunderea n regiune a Imperiului Bizantin nu a nsemnat dect prelungirea influenei greceti. Divizarea religioas i fenomenul de respingere al ocupantului a facilitat procesul de ptrundere a Islamului n zon.

Mahomed, Coranul, Islamul Islamul este religia ntemeiat de Mahomed. n arab, islam nseamn supunere devotat, el mai avnd i accepiunea de lume musulman, lume care mprtete credina islamic. Coranul este Cartea Sfnt, avnd doua sensuri: cea de citire i de recitare. Acesta nu conine doar o nvtur moral, ci el reglementeaz din punct de vedere juridic ntreaga via religioas, politic, civil i penal. Acolo unde Coranul nu conine norme i prevederi rigorile Islamului se ndeplinesc prin Suna, adic tradiia; unde nu ajunge Suna, intr n vigoare Igma( consensul celor mai nalte autoriti n domeniul teologie musulmane); Kiias care nseamn judecarea dup cazuri analoge este urmtoarea cale de apel. Peninsula Arabia, aflat la interferina continentului asiatic cu cel african, era locuit de beduini, pstori nomazi, ce se lsau condui de reguli severe, nescrise. Cea mai tnr religie monoteist ntemeiat de Mahomed a aprut ca s reglementeze ntrega existen a credincioilor din zon. Jihad nseamn rzboi sfnt. Acest neles capt din ce n ce mai mult sensul de lupta credinciosului cu el nsui pentru a-i orndui viaa n acord cu normele Coranului i tot mai puin are sensul de rzboiul mpotriva tuturor necredincioilor. Mijahedin este lupttorul n rzboiul sfnt. Cele cinci datorii fundamentale n Islam sunt: 1. nu exist alt dumnezeu dect Allah, iar Mahomed este trimisul lui Allah; 2. rugciunea ritual trebuie fcut de cinci ori pe zi; 3. respectarea srbtorii ramadanului, care dureaz o luna, timp n care, de la rsritul soarelui pn la apus, credinciosul trebuie s manifeste o abstinen total de la mncare, butur i via sexual; 4. pelernajul la Mecca, locul de natere al profetului Mahomed, cel puin o dat n via; 5. milostenia, constnd n plata, n bani sau n natur, a unei contribuii ce reprezint a 40-a parte a veniturilor. Exist dou mari ramuri ale islamului: suniii i iiii. Suniii, sau Islamul ortodox, susin c adevrurile pot fi cunoscute numai prin revelaie. iiii reprezint grupul de credincioi care l-au susinut pe Ali, vrul lui Mahomed, cstorit cu Fatima, fata Profetului. iiii cred n existena a doisprezece lideri infailibil, primul dintre acetia fiind Ali, ultimul dintre ei disprnd n sec. al IX-lea. Apariia unui nou imam va nsemna nfptuirea dreptii pe pmnt.

Ciclul arab Ciclul arab presupune o perioad de expansiune a arabilor. Cuceririle Siriei, a Egiptului, a Persiei i a spaiilor pe care astzi se afl Tunisia, Algeria, Marocul i ntr-o ultim faz cucerirea sudului Spaniei fac parte din acest ciclu, n care cuceritorul nu ncerca s converteasc, ci doar s valorifice avantajele care proveneau din supunerea altor civilizaii. Ciclul arab a durat aproximativ un secol. Dup moartea lui Mahomed din 632, au urmat la conducerea Peninsulei Arabia califii buni conductori. n perioada 660750 urmeaz califii omayyazi ce stabilesc capitala la Damasc i sunt cucerite alte teritorii din vestul peninsulei. Sfritul domniei arabului pur snge De la mijlocul secolului al VIII-lea ncepe o nou etap n viaa islamului. Este o perioad de frmntri n care capitala este mutat de la Damasc la Bagdad sub o nou dinastie, cea a abbasizilor. Pn la distugerea sa de ctre mongoli n 1258, Bagdadul devine cea mai bogat capital a lumii vechi. n aceast perioad de maxim nflorire, apare limba arab ca limb rspndit n ntreaga regiune, actele din administraie ncep a fi elaborate n arab, sunt traduse un numr impresonant de cri din Occident. Din punct de vedere politic, procesul de convertire capt o importan prioritar. Epoca caracterizat de domnia arabului este nlocuit de islamul care se hrnete din bogia civilizaiilor asupra crora i extinde influena. Astfel Islamul se extinde spre Persia i lumea hindus, i va supune pe turcii segiucizi i pe turcii otomani. A doua epoc de nflorire este reprezentat de ascensiunea Imperiului Otoman, prin cuceririle din Balcani, Europa Central, din Orientul Apropiat, Egipt i Maghreb. Imperiul Otoman a rezistat ca putere mondial atta vreme ct a deinut controlul punctelor strategice din Marea Mediterana i a dominat spaiul maritim din zon. Brzu Elena-Raluca, Grupa 1, Anul II, RISE

Un continent intermediar: Orientul Mijlociu Creterea i afirmarea Islamului trebuie puse n legtur i cu poziia geografic special pe care o deine: pe de o parte, ntre dou ci de navigaie, dou ntinderi de apMarea Mediteran i Oceanul Indian- iar, pe de alt parte, ntre trei mase destul de dense de oameni: Extremul Orient, Europa i Africa Neagr. Acest lucru ii d statutul de plac turnant ntre continente, ci de navigaie i civilizaii. Un punct n plus l reprezint faptul c Islamul a tiut s pun n valoare potenialul su, a stimulat schimburile de toate genurile, contribuind astfel la dezvoltarea activitii comerciale a acestor regiuni. Lumea islamic a devenit important nu doar prin poziia sa geografic. Drumurile sunt i ele o parte component important a geopoliticii, dezvoltnd infrastructura, att pe uscat ct i pe mare, fcnd din capacitatea sa de a parcurge distane mari un atu geopolitic. n special n epoca de nflorire, Islamul a dezvoltat o adevrat flot a deertului: o caravan se deplaseaz aidoma unei armate, cu eful su, statul su major, reguli stricte, etape obligatorii. Pe lng acest reea comercial, a negustorii musulmani foloseau instrumente de credit i de plat i practicau forme de asociere comercial nainte ca ele s fie folosite pentru prima oar de europeni. O poziie geografic poate fi folosit drept un atu geopolitic doar dac este controlat i exploatat. Reculul Islamului s-a produs atunci cnd acesta nu a mai avut capacitatea de a controla cum se cuvine cile de acces, n aa fel nct comerul s aib aceeai intensitate, i s produc aceleai venituri. Printre actorii care au dus la declinul Islamului putem aminti barbarii, atacurile din interior i pierderea controlului asupra Mrii Mediterane n favoarea occidentalilor (europenilor). Dar rolul cel mai important l-a avut asfixia maritim. Otomanii au pierdut numeroase lupte datorit inferioritii flotelor sale fa de cele ale occidentalilor. Astfel, prin pierderea supremaiei pe mare, otomanii au pierdut i posibilitatea de a-i controla cuceririle de peste mri (Peninsula Arabia, Egipul, Tunisia, Algeria), dar mai ales au ncetat s mai controleze comerul de pe mare. Mari concentrri musulmane

Se face adesea o confuzie ntre statele arabe i cele musulmane, ns lumea musulman nu se reduce doar la statele arabe. De fapt, majoritatea musulmanilor nu sunt arabi. Cele mai mari state musulmane sunt: Indonezia, Pakistan, Bangladesh i Iran, iar nici una dintre acestea nu este arab. Dup cum susine i Howard Lentner, exist trei mari concentrri musulmane n zilele nostre: nordul Africii, Orientul Mijlociu i Asia de Sud, fiecare dintre ele avnd diferite particulariti. n ceea ce privete nordul Africii, rile din aceast regiune sunt denumite generic Maghreb, care se traduce Soarele apune i este considerat Occidentul lumii islamice. Acesta cuprinde Tunisia, Algeria i Marocul. Nucleul acestei regiuni este reprezentat de Algeria, fost colonie francez ce a fost ocupat n 1830 de francezi. Pn la nceputul anilor 70, la nivel oficial se vorbea numai limba francez. n acea perioad a nceput un program naional de arabizare ce consta n difuzarea la televiziunea naional a unui program special n limba arab, orele de clas ncepeau s se in n arab. Lumea musulman din sudul Asiei este o lume aflat n cretere demografic. Pakistanul i India au cele mai mari ritmuri demografice din lume. Ambele state au un procent nsemnat de tineri care nu poate s nu produc prefaceri interne masive i s genereze chiar o serie de covulsii. Subcontinentul indian are pe ntinderea sa trei aglomerri musulmane: n nord-est Pundjab, n sud-est Bengalul Oriental i n centru Hyderabad. n 1930 Liga Musulman a ncercat crearea unui stat musulman distinc, fapt dorit i de Marea Brtitanie care vedea in crearea acestui nou stat o modalitate de a-i menine dominaia. Dup 1945 ciocnirile dintre populaia musulman i cea hindus au laut proporii ceea ce a determinat parlamentul britanic s voteze la 15 august 1947 independena regiunii, ce era mprit n dou state independente: India i Pakistan. n 1971 aceste dou entiti devin state de sine stttoare. ntre aceste dou state exist i astzi un conflict n ceea ce privete teritoriul Kashmir. India se bazeaz pe legimitatea istoric, iar Pakistanul invoc majoritatea musulman care triete n acea regiune. Conflictul s-a agravat din ce n ce mai mult i datorit faptului c din 1998 cele dou ri au devenit puteri nucleare. State-pivot

Lumea musulman are o semnificaie major nu doar datorit mrimii propriuzise, ci i datorit faptului c rile acestei civilizaii se ntind pe trei continente i dein zone-cheie din punct de vedere strategic. n 1996 revista Foreign Affairs a publicat un studiu n care se susinea faptul c din nou state identificate ca deinnd o poziie de pivot de care Statele Unite trebuie s in cont n elaborarea politicilor externe, cinci aparin lumii islamice: Egipt, Indonezia, Algeria, Turcia i Pakistan. Statul-pivot are capacitatea de a influena stabilitatea regional i internaional. Este foarte important pentru regiunea n care se afl, nct prbuirea sa ar proiecta o stare de haos cu mult peste graniele sale. De altfel, dac acest stat ar cunoate o nflorire economic, sau stabilitate politic, acest lucru s-ar rspndi n toat zona. Criteriile dup care poate fi identificat un stat-pivot sunt: populaia, poziia geografic important, potenialul economic i mrimea statului. Egiptul, datorit poziiei geografice i a proximitii fa de regiunile bogate n petrol, a jucat un rol important de-a lungul istoriei, att n dezvoltarea zonei ct i n dinamica relaiilor dintre marile puteri (importana Egiptului n evoluia procesului de pace din Orientul Mijlociu). De asemenea, acesta este esenial pentru planul american de a izola statele fundamentaliste din zon, ostile Occidentului, deci de a menine un echilibru ntre elementele moderate i cele radicale din lumea islamic. Indonezia, una din cele mai dens populate zone ale lumii, este important deoarece este un nod comercial ce deine controlul asupra unor rute de navigaie eseniale pentru comerul din zona respectiv, i datorit resurselor sale de petrol ce prezint un interes ridicat pentru Statele Unite i Japonia. Algeria are rol de meninere a echilibrului ntre moderaii i radicalii din lumea islamic. De altfel, acest stat constituie o preocupare permanent pentru Spania i Frana, datorit emigranilor din aceast ar. Mai mult, aceasta influeneaz securitatea rmurilor mediteraneene i a pieelor de petrol i gaze naturale. Turcia este important prin poziia sa strategic, fiind situat la rscruce de civilizaii, religii i rute comerciale. Acesta se confrunt, ns, att cu numeroase probleme interne- presiuni demografice, rivaliti etnice, renaterea fundamentalismului islamic-, ct i cu probleme externe- rivalitatea cu Grecia, cu Siria i cu Irak.

Pakistanul este un stat-pivot n primul rnd datorit exploziei demografice care l face s fie unul din statele cu cea mai mare populaie i n al doilea rnd datorit poziiei geografice critice n Asia de Sud (divergene de natur etnic i religioas cu India). Vrnceanu Maria-Cristina, Grupa 1, Anul II, RISE Potentialul strategic al petrolului Dupa cum bine se stie, una din cele mai disputate resurse naturale ale momentului este petrolul.S-a ajuns in aceasta situatie din cauza consumului foarte mare de energie in randul populatiei si pentru ca unii par sa uite de faptul ca aceasta resursa este limitata. Petrolul, poate fi considerat hrana civilizatiei moderne, pentru ca circa 40% din totalul consumului mondial de energie este asigurat de catre aceasta resursa naturala. Petrolul a inlocuit carbunele pe la mijlocul secolului XX si nu exista inca semne ca o alta resursa il va detrona de pe aceasta pozitie importanta, ci dimpotriva rolul sau va creste odata cu evolutia tehnologiei ce implica energie.Conform expertilor in domeniu, consumul de enrgie electrica si termica va creste cu 75% pana in anul 2020.Asadar petrolul prezinta un potential strategic in primul rand datorita necesitatii sale; practic este o resursa vitala in timpurile noastre.In al doile rand, petrolul a devenit o marfa de schimb majora care domina comertul si viata politica internationala.Acest lucru presupune faptul ca exista regiuni unde se consuma mai mult decat se produce si astfel intervine necesitatea de a importa din regiuni mai bogate in aceasta resursa. In continuare vom analiza importanta strategica a petrolului pe 2 nivele: tarile care sunt dependente de importul de petrol si cele care detin circa 60% din rezervele sigure de petrol existente la aceasta data. Prima zona importatoare de petrol este Europa Occidentala pentru ca este dependenta de circa 40-45% din totalul petrolului.Urmeaza America de Nord cu o nevoie de 25-30% si estul si sud-estul Asiei, in principal Japonia.Asadar, tarile cele mai industrializate, mai dezvoltate, sunt cele mai sarace in rezerve de petrol.Europa Occidentala detinea in anul 1996, o rezerva de 2125 milioane de tone de petrol, in timp ce

Africa detinea in acelasi an 9980 milioane tone. Al doilea nivel de analiza este reprezentat de ceea ce se numeste superconcentrarea excesiva a rezervelor de petrol ale globului in regiunile Orientului Apropiat si Mijlociu.Asa cum spuneam si mai sus, rezervele din aceaste regiuni sunt net superioare celorlalte.Un alt exemplu in acest sens este faptul ca in Orientul Apropiat existau in anul 1996, 89980 de milioane de tone de petrol. Si ca si cum nu ar fi fost de ajuns ca aceasta regiune detine o cantitate impresionanta de petrol, acesta este un produs competitiv datorita faptului ca are o vascozitate redusa si se afla la adancimi foarte mici (in medie intre 300 si 2000m). Toate aceste realitati confera tarilor din zona o putere economica prin vanzarea petrolului si o influenta politica cu certe dimensiuni strategice.In situatii de conflict, tarile dependente de importul de petrol sunt vulnerabile in fata lumii islamice, ce pot intrerupe furnizarile periodice. Mai sunt si alte zone detinatoare de petrol, incadrate tot in lumea islamica, printre care Africa cu o pondere de 7.2% din rezervele mondiale de petrol, din care aproximativ o treime revine Libiei, tara musulmana, precum si altor state islamice: Algeria, Egipt, Maroc.In spatiul Asiei de Est si de Sud-Est, Indonezia, tot o tara musulmana, detine rezerve semnificative de petrol ce sunt printre cele mai importante din regiune. Datorita faptului ca petrolul este o resursa ce trebuie foarte bine gestionata, s-au pus bazele unei organizatii in anul 1960, la Bagdad, organizatie ce poarta numele de Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC), ce are rolul de a impune lumii dezvoltate anumite preturi, de a lua masuri de protectie a propriilor rezerve, etc. Asadar, petrolul este arma strategica a statelor musulmane, ce poate genera adevarate crize precum cea de la inceputul anilor 70, crize ce pot lua amploare la nivel global, datorita importantei sale geopolitice. Vectorul cresterii demografice Un alt factor care confera lumii islamice o importanta geopolitica, pe langa pozitia geografica si existenta din abundenta a petrolului, este reprezentat de populatie.Asa cum fiecare regiune are atuuri geopolitice, dintre care unul poate fi mai important, asa lumea islamica este caracterizata de rate spectaculoase ale cresterii

populatiei (S.Huntington). Asadar, putem indrazni sa spunem ca aceasta crestere demografica reprezinta vectorul geopolitic principal ce confera importanta acestui spatiu acum si in viitor.De ce? Pentru ca acest factor este in stransa legatura cu existenta celorlalti 2 factori si astfel se formeaza un instrument geopolitic, instrument pe care lumea musulmana il va folosi pentru cresterea propriei influente. Trebuie sa tinem cont de faptul ca populatia din alte regiuni este constanta sau dimpotriva, scade, ceea ce duce la schimbari foarte importante ale raporturilor demografice, raporturi ce vor inclina balanta in favoarea populatiei musulmane.De exemplu, intre 1965 si 1990 rata anuala a cresterii demografice la nivel mondial a fost de 1.85%, iar in statele musulmane, aceasta rata s-a situat intre 2 si 3%. Acest lucru demonstreaza ca ponderea populatiei musulmane a crescut vizibil in ansamblul populatiei lumii.Se preconizeaza ca in anul 2025, musulmanii vor reprezenta 30% din populatia lumii, lucru ce va schimba regulile sistemului international. Aceste cresteri demografice sunt si surse de conflicte, precum cele dintre spatiile iugoslav si rus, unde intr-o parte exista crestere demografica si in cealalta parte exista scaderi demografice.Tensiuni intre musulmani si crestini au avut loc si in Sudan, Nigeria, Tanzania, Kenya.Dar cel mai important conflict cauzat de cresterea demografica este intre populatia musulmana si cea hindusa, unde ambele prezinta cresteri considerabile ale populatiei si pe spatii cu o densitate semnificativa demografica.Cu toate acestea, India va deveni peste cativa ani cel mai populat stat al lumii, el urmand sa ajunga la circa 1.5 miliarde de locuitori. Renasterea islamica Renasterea islamica vizeaza in primul rand o reconstructie a societatii, o forma de modernizare a lumii musulmane, dar nu o occidentalizare.Aceasta forma de dezvoltare pastreaza valorile si doctrinele islamismului, de aceea se numeste islamica.Cei care au gandit aceasta miscare sustin o viziune a societatii perfecte, o incredere in schimbarea fundamentala, o forma mai pura si mai revendicativa a religiilor, etc. Aceasta miscare a gruparilor islamiste nu poate fi ignorata pentru ca s-au construit noi structuri ale societatii civile ce au preluat, in mod neoficial, multe dintre atributiile unor institutii de stat.Acestea sunt structuri active ce au creat scoli, spitale,

institutii de asistenta sociala cu o conotatie umanitara, cu rolul de a intampina situatii in care exista o nevoie reala de sprijin material. Publicul tinta al acestei strategii este format din studenti, intelectuali, femei, oameni din clasa de mijloc, paturi defavorizate care au migrat spre oras, oameni in cautare de destin, cetateni lipsiti de speranta si pierduti in suburbiile metropolelor.Studentii si femeile reprezinta doua categorii cu un impact hotarator asupra opiniei publice.Cei care au elaborat aceasta strategie au avut in vedere faptul ca proportia tinerilor a crescut si ca acest lucru va influenta schimbarea societatii in ansamblu. Mostenirea Atatrk Cu toate ca lumea musulmana este reprezentata de o regiune importanta, atat din punct de vedere al marimii, cat si al bogatiei de resurse, aceasta nu poate reprezenta un model pentru o alta tara.Dimpotriva, este privita cu reticienta datorita tensiunilor existente si, cred eu, datorita faptului ca arabii sunt membri ai gruparilor teroriste. Istoria Islamului dezvaluie, in general, alegeri neinspirate ce au marcat declinul vizibil al unor importante cicluri de afirmare a acestei civilizatii.Greseala cruciala a constat in faptul ca au ratat revolutia industriala, ce ii putea face sa progreseze cu viteza fantastica a masinii.Un singur moment din istoria islamista poate fi catalogat drept inspirat si instructiv, este vorba de adevarata lectie de modernitate pe care a oferit-o Mustafa Kemal Atatrk, intemeietorul Turciei moderne, ce a pus bazele unui stat secularizat, ale unui sistem juridic de inspiratie occidentala si ale unui sistem de invatamant contemporan. Astfel, lumea Islamului ar trebui sa nu se adanceasca in propria traditie, ci ar trebui sa gaseasca o cale de mijloc intre valorile islamiste si modernitate.Orice pas spre dezvoltare poate fi numit mostenirea Atatrk, pentru ca nu poate fi ignorata o asemenea experienta plina de invataminte.A nega importanta sa, inseamna a condamna lumea islamica la o existenta, pe de o parte, caracterizata de masivitate si forta numerica, si pe de alta parte la o zona inchisa, chiar atipica, ce nu permite investitii straine si dezvoltarea turismului, deci nu poate fi atractiva pentru restul oamenilor.

Pintilii Adina, Grupa 1, Anul II, RISE Renasterea Islamica sau Islamul Politic? Cartile si articolele publicate inainte de septembrie 2001 vorbesc despre ,,Jihad,,ca reactie unitara, fundamentalista ,modernizatoare in fata fortelor integratoare ale lumii conemporane si in fata tendintelor globalizarii. Atacurile din 11 septembrie asupra World Trade Center si sediul Pentagonului, au generat un interes marcant pentru Islam si pentru ideile si credintele care intemeiaza aceasta religie. Aspecte legate de revirimentul credintei la nivel individual sunt mai putin analizate, proeminenta capatand aspectele politice , ca mai tarziu totul sa fie reformulat din perspectiva unei rivalitati de durata intre civilizatia iudeo-crestina si cea islamica. Potrivit anumitor interpretari islamul politic ar fi antimodern, antioccidental, fanatic, intolerant, reprezentand o inchidere a lumii islamice in traditie, o intoarcere in trecut. Miscarea islamica radicala este un fenomen modern care isi are radacinile in ciclurile de renastere ale religiei islamice, reprezentand o reactie impotriva modernitatii. Este o ideologie politica si in acelasi timp o miscare de reforma religioasa .Procese care au loc astazi in lume sunt considerate a fi o continuare fireasca a unor fenomene aparute in anii 80. Astfel islamul reprezinta o tripla amenintare fiind atat politica si demografica, cat si de civilizatie.

O tripla amenintare: politica, demografica si de civilizatie Sintagma islam politic apare datorita patrunderii si utilizarii perceptelor religioase in scopuri politice . Miscarilor nationaliste si nationalismul laic nu au reusit sa creeze sentimentul unei societati prospere, stabile. Esecul fortelor post coloniale in lumea musulmana au loc adata cu infrangerea fortelor arabe de catre Israel in 1967. Incercarile de laicizare si de modernizare a societatii, imbratisarea modelelor occidentale de dezvoltare s-au dovedit a fi inadecvate din punct de vedere politic. Ele au slabit sistemul social, au subminat identitatea si tesutul social al tarilor musulmane. Incercarile de modernizare au condus de cele mai multe ori la saracie,

decalaj si rupturi sociale. La distrugerea tesutului social au contribuit si fenomene precum urbanizarea , industrializarea rapida, explozii domografice, accentuarea decalajelor socioeconomice. Succesul revolutiei Islamice din Iran 1978-1979, a raspandit temerea lumii occidentale, ca revolutia va crea un model ce va fi exportat in toata lumea mai ales in Orientul Mijlociu. Dupa prabusirea Uniunii Sovietice , SUA s-au confruntat nu cu un vid de putere ci cu un vid de amenintare. Aceasta amenintare avea sa fie constituita de crearea Uniunii Europene , sau succesul economic japonez. Amenintarea politica consta in faptul ca lumea musulmana propune un proiect politic concurent . Amenintarea de civilizatie consta in sensul posibilitatii de articulare a unei miscari pan-islamice cu centrul de greutate in Iran si Sudan, o amenintare demografica ar fi creata de explozii demografice din tarile musulmane , in urma carora populatia musulmana trece de un miliard . Nu ciocnirea civilizatiilor ci ciocnirea intereselor Relatarile istoriografice despre lumea orientala au condus la un sistem de reprezentari prin prism carora ,,Orientul,, a devenit o imagine dar imperfecta, inferioara occidentului . Orientul a devenit o eticheta, o generalizare frapanta, care se refera la un tot unitar, la o entitate monolitica. De cele mai multe ori statele islamice sunt conduse in politica lor externa de pragmatism. Nici macar in Orientul Mijlociu nu poate fi vorba de o unitate de abordare sau de actiune, statele de aici fiind orientate de prioritati nationale si interese divergente. Lumea islamica este divizata ea insasi, este starbatuta de dimensiuni interstatale. Problema aici nu ar fi atat ciocnirea civilizatiilor ci mai curand vechea ciocnire a intereselor , mai cu seama a celor economice. Islamul se diferentiaza ca singura provocare la adresa indiferentei si a relativismului cultural care tranverseaza lumea. In acest moment islamul este cea mai putin toleranta dintre religiile monoteiste, intoleranta religioasa ar putea constitui o problema atat in interiorul lumii islamice sau la granita dintre aceasta si alte civilizatii. Decalajul si nesincronizarea s-au dovedit a fi intotdeauna cauzatoare de frictiuni.

Islamul-singura provocare la adresa relativismului cultural O problema la fel de serioasa este lipsa unei traditii democratice, unele dintre miscarile islamice vad procedura democratica a alegerilor drept o simpla cale de acces la resursele de putere. O alta problema este reprezentata de criza conducatorilor, care se confrunta cu o perceptie ostila din partea Occidentului, precum si cu fenomene interne greu de controlat precum: urbanizare, explozii demografice, saracie , analfabetism. De multe ori clasa politica este intimidata de elemente extremiste , fie recurge chiar ea la un discurs militant extremist. Lipsa de stabilitate si claritate in lumea islamica le ofera munitie celor care interpreteaza islamul in termenii violentei si anarhiei. Miscarile islamice din ultimele doua decenii se definesc ca fiind critice la adresa civilizatiei occidentale. Ele au incetat a mai fi apologetice , si nu mai incearca sa demonstreze ca islamul este compatibil cu modernitatea.. Refuzul popoarelor islamice dupa model occidental echivaleaza cu refuzul modernitatii, combinat cu incalcarea drepturilor omului, cu aplicarea arbitrara a legilor , sau chiar cu lipsa sau absenta unor reglementari juridice moderne. Adscliei Iulia, Grupa I, Anul II, RISE