Andrei Ple¡u - Jurnalul de La Tescani

jurnalul de la tescani
1993
humanitas
Pagina de titlu
Andrei Ple su
Pagina 1 din 81
TEXT
quivalences e humanitas 2001
Inapoi
Intregul ecran
Inchide
Ie sire
humanitas
original edition: Donca Teodorescu (ed.) Andrei Ples u Jurnalul de la Tescani
(graphics: Mai multe desene din caietele lui horia bernea)
Pagina de titlu
humanitas Bucure sti 1993 [ex libris ] c 1993 humanitas (Bucharest, Romania) [isbn 973-28-0426-2] present edition: Adrian Rezus (ed.) c 2001 Andrei Ples u & humanitas [text] A quivalences [pdfL c 2001 e TEX pdfscreen] c 2001 humanitas Humanitas [logo] typeset by romanianTEX c 19942001 Adrian Rezus printed in the netherlands September 23, 2001
Pagina 2 din 81 Inapoi
Intregul ecran
Inchide
Ie sire
equivalences
humanitas
Pagina de titlu
Andrei Ple su Jurnalul de la Tescani 2001
Intregul ecran
Inchide
Ie sire
humanitas
Pagina de titlu
Pagina 4 din 81 Inapoi Intregul ecran Inchide
Ie sire
a dori s a te plimbi pe o paji ste norit a, f ar a a c alca nici

o oare. E utopia exangu a a celor care folosesc prea des cuv ntul spirit.
humanitas
Pagina de titlu
cr nd n peisaj, sur le vif. Unii, rapizi, ntreprinz atori, cu aerul de a exercita f ar a emot ie un me ste sug bine st ap nit. Alt ii, c aut nd motivul, privind ndelung, cu capul l asat ntr-o parte si cu ochii str mtat i, pomul sau paji stea din fat a: put in afectat i, umbl nd printre lucruri ca ni ste spe ciali sti ai v azului, capabili s a identice tabloul n imensitatea oric arei priveli sti. Alt ii, concentrat i, asudat i, absorbit i ntr-o trans a ritmic a, lacom a s a surprind a palpitul unui loc. Tot i din ce n ce mai inactuali: singurii oameni ai spiritului care mai muncesc, azi, n natur a si care mai
de c t iva ani v ad, n preajma Tescanilor, pictori lu-
Ie sire
au simt ul pur al imediatului. Miraculo si n nevoia lor de a capta aerul unui loc. Aerul. O achizit ie f ar a corp, un abur, n care s a se simt a mirosul lui Dumnezeu.
humanitas
se ste ceva de spus. Bunul amplasament l ridic a la nivelul lui. Dimpotriv a, spiritul cel mai nzestrat si mai exersat sf r se ste dac a e prost plasat prin a nu avea de spus nimic: e subtil n accidental si stupid sau inexpresiv n cele esent iale. u e sti n apele tale mi spune un prieten. Ai me reu ceva de obiectat. E adev arat. C nd e sti prost dispus devii, brusc, obiectiv. Vezi lucrurile si oamenii n lumina lor adev arat a, adic a insucient a: vezi penumbrele lumii, st rnit de propria ta penumbr a. Dimpotriv a, c nd e sti bine dispus, totul ti se pare tolerabil. Iert i. Iertarea e un chip al bunei dispozit ii. Trebuie s a nu uit am asta c nd vorbim de
plasat n c mpul credint ei, spiritul mediocru nc a g a-
Pagina de titlu
Pagina 6 din 81
Inapoi Intregul ecran Inchide
Ie sire
iertare n perimetrul cre stin at a tii. A obt ine starea interioar a din care s a emane, f ar a efort schimonositor, iertarea, e a obt ine o egal a si iradiant a bun a dispozit ie. Cre stinul adev arat e bine dispus. Credint a ns a si e o form a de bun a dispozit ie. Numai buna dispozit ie salveaz a iertarea de la mereu posibila ei alunecare n strict a condescendent a, n bonomie ipocrit a, n ilustrare mieroas a a unei simple ideologii. Dar c nd e sti bine dispus? C nd e sti ndr agostit. Sau c nd tocmai ai r aspuns unei ntreb ari grele. A tot timpul ca unul care e ndr agostit si care a nt eles. . . Aceasta ar putea cheia bunei dispozit ii. S i a credint ei.
humanitas
Pagina de titlu
vagul.
muzica: o imens a cheltuial a de precizie pentru a obt ine
Intregul ecran Inchide
compunerii putride. Miresmele nu devin miasme. Moartea
n regnul vegetal, moartea pare scutit a de mizeria des-
Ie sire
nu cade niciodat a n pestilent ial. P alire, uscare, dezagregare, toate p astreaz a ceva curat si resc, f ar a duhoare si f ar a nnoroire. Se trece doar dintr-o gam a cromatic a ntralta, dintr-un registru de parfumuri ntr-altul. Ceea ce se percepe nu e putrefact ie, ci stingere si deshidratare. Organicul vegetal tinde, murind, spre sec, n contrast cu organicul animal care b alte ste, ca ntr-o implozie de zemuri. Tandret ea cadavrului vegetal n contrast cu r acoarea noptatec a a cadavrului animal; f nul fat a de piatr a; oarea uscat a fat a de hoit.
humanitas
Pagina de titlu
Pagina 8 din 81
speriat dintr-o tuf a si se ndep arteaz a vertiginos. Ca, zilele trecute, c aprioara gonit a de c ini. Am senzat ia c a s ntem n centrul unui univers n regim de expansiune: e destul s a apari pentru ca s alb aticiunile din preajm a s a goneasc a centrifugal, l as ndu-te singur, ntr-o situat ie de prestigiu vid. Omul ca centru resimte dublul t ai s al centralit a tii sale: el e important si solitar. Marginalizeaz a tot ce nu e
la c t iva metri de mine, pe c mp, un iepure t sne ste
Ie sire
umanitate si r am ne p ar asit n pustiul except iei pe care o ntruchipeaz a.
fect a. Ce risip a de virtuozitate i trebuie omului pentru a p area mai put in dec t este!
c teva secvent e cu Michael Jackson. O marionet a per-
humanitas
Pagina de titlu
re nu tr aie ste n locul acela. Localnicul resimte peisajul ca destin, ca stihie b arb ateasc a, de obicei tragic a, n orice caz str ain a de decorativism. Numai str ainul e degust ator. C aci el nu leag a ceea ce vede de nici o experient a, de nici o necesitate, de nici un trecut. S nt suspect i, prin urmare, rom anii care vorbesc de Rom ania pitoreasc a. Rom ania pitoreasc a e o ct iune turistic a: produsul unei mentalit a ti de rom an sezonier, care si petrece timpul n str ain atate, sau n nstr ainarea citadin a si plonjeaz a, din c nd n c nd,
nu poate gusta pitorescul unui loc dec t cineva ca-
Ie sire
semiadormit, n s nul naturii, pentru a- si m aguli patri otismul. A vorbi, ca str ain, de pitorescul rom anesc e legitim, dup a cum e legitim a vorbi, ca rom an, de pitorescul p adurilor bavareze. Dar a vorbi, ca rom an, de Rom ania pitoreasc a e semn de inaderent a la tragicul rom anesc, la patosul t arii si al oamenilor.
humanitas
Pagina de titlu
rasc a a abandona postura seduct iei, pentru a o obt ine pe aceea a comunic arii. Rareori ele merg mpreun a. Seduct ia e o manevr a de asalt, n care abilitatea primeaz a asupra corectitudinii. Seduct ia vrea efectul, e si inautentic. Comunicarea vrea autenticitatea, e si nespectaculoas a. In cazul nt i, tr aie sti voluptatea echivocului. In cazul al doilea, pe aceea a limpezimii. M a decid, a sadar, pentru comunicare. Dar, dintr-o dat a, femeia din fat a mea sur de si simt, dezolat, c a efortul meu de a comunica se converte ste, pentru ea, n valoare de seduct ie. . .
exist a un moment c nd b arbatul trebuie s a se hot a-
Ie sire
stele cerul e o rece nedeterminare, o abstract iune. Dar, cu navigat ia lor lent a, norii l transform a ntr-o vietate: i dau relief si biograe, dup a cum dau relief si biograe p am ntului, model nd lumina care vine de sus. Norii aduc cerul ntr-un spat iu al proximit a tii. S nt, astfel, ntro perfect a analogie cu textele revelate care, si ele, aduc pe Dumnezeu mai aproape, l ntrupeaz a si l pun n mi scare. Marile texte revelate s nt ntre Dumnezeu si oameni ceea ce s nt norii ntre cer si p am nt: voaluri care apropie, accidente d at atoare de personalitate, determin ari mediatoare. A citi Biblia, sau Coranul, e a contempla norii care alunec a, ncet, peste chipul lui Dumnezeu.
norii s nt carnat ia cerului. F ar a ei si, noaptea, f ar a

humanitas
Pagina de titlu
` la mani` a ere de No ca, c a exist a, f ar a s a-l urm arit, un anumit legato al publicat iilor mele de p n a acum, altul dec t cel stilistic, sau al c torva obsesii mai mult sau mai put in evidente. Las la o parte cele dou a volume de eseuri ( si pe cel de-al treilea, nc a nepublicat),
simt,
Ie sire
n ascute la comand a n cea mai mare parte. S nt oca zionale, n ele m-am implicat, re ste, dar reprezint a mai cur nd prestat ia mea social a, r aspunsul meu la ceea ce alt ii au a steptat, sau au cerut, de la mine. Pornite dintr-o exigent a interioar a s nt, deocamdat a, numai celelalte dou a c art i: Pitoresc si melancolie si Minima Moralia. Le v ad, acum, ca tentative de a l asa n urm a dou a domenii n care, dac a a s persista, a s sf r si ntr-o competent a anchiloz a: estetica si losoa culturii pe de o parte, etica pe de alta. Ele trebuiau s a e parcurse si dep a site, ca stadiile lui Ki erkegaard. Legato-ul meu e, a sadar, al unor desp art iri treptate, dup a care ar urma, probabil, un efort de dincolo de c art i. Imi este tot mai limpede, n orice caz, c a rostul nsu si al scrierii de c art i e l asarea lor n urm a, nu ca pe lucruri inutile, dar ca pe ni ste Nebenph anomene, ca pe ni ste reziduuri centrifugale ale unui centru galactic care, el singur, conteaz a: el singur d a m asura unei viet i si prestigiul unui bilant nal. Cartea ca urm a iat a igiena scrisului. La si urme: copii, iubiri, drame, amintiri, sc rbe, c art i. Dar a pune
humanitas
Pagina de titlu
Ie sire
cartea ca scop si cont inut de viat a e tot at t de ridicol cu a lua drept tel oricare din performant ele contingente ale unei existent e. C nd nu-t i resimt i c art ile drept reziduuri, c nd le idolatrizezi ( si te idolatrizezi pe tine n ele), ele devin, pe nesimt ite, c art i-evaziune, c art i-camuaj (pentru innite demisii si turpitudini), c art i-scuz a, c art i-ornament, c art i-carier a, sau biete c art i-salahorie, morminte ale unei h arnicii inert iale, n care suetele se ngroap a (uneori candid) ntr-o vinovat a uitare de sine. C arturarul, c artu rarul n sine, nu e dec t hipertroa unei urme, dilatarea nelegitim a a unei funct iuni secundare a spiritului. A tr ai pentru a scrie c art i e totuna cu a tr ai halucinat de propria ta umbr a. E fatal s a la si o umbr a, c nd stai n soare. Dar decisiv, esent ial, obligatoriu este faptul de a sta n soare, de a te mi sca liber n lumina lui.
humanitas
Pagina de titlu
Pagina 13 din 81 Inapoi Intregul ecran
a c arei copil arie candid a poetul si aminte ste fermecat, e reg asit a, n anii maturit a tii, n postura femeii de lume care
dintr-o satir a (Luxit a) de Iacob Negruzzi: Luxit a, de
Inchide
Ie sire
a schimbat deja un prim b arbat cu altul (mult mai r au, dup a spusa ei, dec t cel dint i):
Eu am ales n grab a un si mai r au st ap n. Tot anul sta la tar a, vorbea numai de f n, De vite, gr u si pluguri, c t zioa e de mare. Inc t de la o vreme simt ii o disperare In suet si m a dusei. . .
humanitas
Pagina de titlu
Prin urmare, Sa sa Com ane steanu era deja inactual a n propria ei lume. Ar trebui, poate, cercetat rolul mondenit a tii feminine n demitizarea agrarului, a pastoralit a tii rom ane sti.
plin de fructe ro sii. S a culegi unul si s a mu sti. S a simt i gustul splendorii: carne vegetal a, sucuri si miresme. S a reg ase sti n tine bucuria preistoric a a celui dint i culeg ator: stupoarea si apoi desf atarea lui f ar a margini. In denitiv, a ndu-se fat a-n fat a cu o femeie care tinea n m n a un fruct, Adam a poftit fructul . . .
s a mergi printr-o livad a. S a-t i apar a dinainte un pom
Ie sire
gurant a si mpietrire ; momente de staz a absolut a, urmate de t sniri rapide, de nev azut; punct-virgul a, punct-virgul a, punct-virgul a. . .
humanitas
mi scarea veverit elor: o succesiune uimitoasre de ful-
uria s a monocultur a. Dar pot i prefera cosmicitatea gr adinii s a ai n ograda ta de toate: si plantat ii utile si ornamentic a si gazon pur. Vianu face monocultur a. C alinescu gr adin arit. C. N. nsu si e mai gr adinar dec t pare si dec t vrea. Sarea lui e pitorescul care i coloreaz a plantat iile, parcul englez care st a mereu s a-i nghit a geometriile. Iar gr adinarul absolut, cel pe care nu degeaba C. N. l pret uia at t, e Goethe.
noica, cu teoria legato-ului, si g ndea opera ca pe o
Pagina de titlu
trat am drept oglinzi, sau ferestre : s a ne r asfr ngem, analitic, n ele, sau s a vedem prin ele zarea care le transcende. Dar nu numai obstacolele s nt ziduri. Totul poate deveni
toate obstacolele ne par ca ziduri. Problema e s a le
Inchide
Ie sire
zid, dac a funct ioneaz a ca blocaj: sansa cea bun a, reu sitele, fericirea ns a si. Binele si r aul s nt, nediferent iat, ziduri latente. Trebuie s a le slefuie sti p n a la reex si transparent a.
cerul e ca o ap a nghet at a n substant a c areia s-a amestecat s nge cu lapte.
cel mai frumos amurg pe care l-am v azut vreodat a: un aut, un clarinet, un oboi. Mai mult ca ceilalt i in-
humanitas
Pagina de titlu
strumenti sti, su atorii au o anitate cu plastica; dac a am vedea sunetul, am asista la un spectacol miraculos: din ecare instrument s-ar desprinde un ntreg muzeu de sculp turi n aer, un popor, translucid, de nimfe. Echivalentul plastic al su atorului: me sterul sticlar.
dat a, realizez alc atuirea incredibil a a p am ntului, a p am ntului nud. E substant a cea mai lipsit a de determin ari din c te exist a: culoare incert a, form a inexistent a, constitut ie
privesc brazdele proasp at ntoarse de plug si, ca nicio-
Inchide
Ie sire
indescriptibil a altfel dec t prin analogie cu neantul. C nd spui materie, nu-t i pot i reprezenta o mai adecvat a cores pondent a sensibil a dec t p am ntul. A f acut din p am nt e a avea ca temei informul, inertul, nimicul nsu si. S i totu si, ce antinomie reziduu si mediu germinativ deopotriv a. Alc atuit din de seu organic, un fel de moarte innit distilat a, dar plin de seminalitate, de puseu vital. E substant a constitutiv a a planetei si a noastr a: ca ata re originarul nsu si. In chip ciudat ns a, vechimea lui nu are aspectul unei uria se acumul ari, ci al unei macer ari duse la limita ei: p am ntul pare produsul sec al unei geologice digestii; e trecut pur, e ceea ce r am ne din real dup a experient a supremei transmutat ii. P am ntul pentru simt ul comun, simbolul nsu si al imediatului e, mai degrab a, polul opus al consistent ei, al prezentului, al realului. A c alca pe p am nt e o ie sire din timp echivalent a cu a privi stelele.
humanitas
Pagina de titlu
complexul lor de inferioritate fat a de lumea culturii. Tot i
diletantismul literar (sau stiint ic) al teologilor de azi:
Ie sire
par a se str adui s a p atrund a n aceast a lume, ca si c nd lumea din care vin ei e insucient a si marginal a. Or, teologia trebuie s a se reverse peste cultur a, nu s a aspire la ea, cum aspir a provincialul la certicatul de intelectualita te al metropolei. O intelectualitate care ntoarce spatele Bisericii si o Biseric a timid a, care nu- si onoreaz a autoritatea (crez nd de cuviint a s-o mpart a ba cu cultura, ba cu stiint a modern a, ba cu puterea secular a) iat a criza prin care trecem.
humanitas
Pagina de titlu
n a s a i privit.
cine n-a pozat niciodat a unui artist, nu stie ce nseamniciodat a verdele nu e mai plin de sperant a dec t toam-
na. Verdele gr ului abia r as arit, la sf r sit de octombrie: str ain ntr-un ocean de brunuri uscate, fragil, proasp at, cu o tent a sticloas a, nc arcat de promisiunea invaziei posthibernale. A sa trebuie s a ap arut Ioan Botez atorul n
Ie sire
pustie: o pat a de verde ireal, profetic, ca verdele gr ului abia r as arit, n octombrie.
humanitas
at t de frumos n locul acesta, n momentul aces ta, nc t nu-mi mai vine s a plec! o fraz a care t i vine adeseori n minte c nd te plimbi; o fraz a candid a, dar, n fond, absurd a. E, n ea, o l acomie copil areasc a, hr anit a de convingerea c a o emot ie se poate dilata la nesf r sit, c a ea are ceva de c stigat prin expansiune cantitativ a. E totuna cu a schimba ascut i sul unui punct cu desf a surarea egal a a liniei. Toate nefericirile vin din incapacitatea noastr a de a savura punctualitatea unei situat ii date, din pofta de linearitate. Teama de moarte e, si ea, rezultatul dorint ei perpetue de linearitate. N-a s mai pleca. . . Dar, oricum, peisajul de dinaintea ta pleac a: lumina i se schimb a innitezimal de la o clip a la alta; o adiere, un zgomot, asociat ia unui g nd nea steptat l modic a ireversibil. Nu pot i p astra
Pagina de titlu
Ie sire
momentul frumuset ii dec t p ar asindu-l. Dac a vrei s a-l depozitezi, s a-l ai denitiv, el si pierde contururile, se stinge, cade n vid. Simt i, deci, dintr-o dat a, c a n locul acesta si n ceasul acesta e frumos, sf sietor de frumos? Atunci, pleac a! T i s-a f acut un dar, pe care nu-l iei cu tine dec t ntorc ndu-i spatele.
humanitas
Pagina de titlu
coace, strugurii au nevoie nu numai de soare, ci si de ceat a. E o perfect a denit ie a ambiguit a tii dionisiace. Iradiant si nebulos, estival si tomnatec, dionisiacul nu e, propriu-zis, opus apolinicului: e apolinic tulburat, halucinatoriu sau, invers, bet ie exaltat a solar. Bet ia comun a nu are nimic dea face cu dionisiacul: ea nu are acces la soarele din vin: i bea numai ceat a.
au de la un t aran (t n arul B arlea) c a, pentru a se
re pe care le-a p astrat, din copil arie, toat a viat a: p am ntul
enescu, n convorbirile cu Gavoty, nume ste dou a repe-
Ie sire
si religia. Blaga ar exultat: ce splendid a ilustrare a spiritului r as aritean, a soanicului care coboar a! Nu cerul nstelat si legea moral a (a doua neind dec t expresia abstract a a primului), ci cerul si p am ntul, iat a o polaritate adev arat a, polaritatea ns a si: materia si forma, balastul si aspirat ia. Cu precizarea c a, aici, materia si balastul nu s nt termeni peiorativi, ci datele obiective ale umanit a tii, imediatul ei. Singur imediatul acesta d a pret ( si trup) tintei. C aci, f ar a trup, f ar a p am ntul nostru constitutiv, religia n-ar dec t Schw armerei, cochet arie r asf a tat a, un soi de hobby sublim, c aruia nimic nu i se opune. Trebuie s a i nger pentru ca religia destrupat a s a aib a sens. Pentru om, religia e locul unei ne ntrerupte agonii, al unui r azboi: r azboiul dintre bun atatea p am ntului si bun atatea lui Dumnezeu. F ar a bun atatea p am ntului din el, omul se pierde n rozuri. Doar ngerul rezist a, pentru c a r am ne lupt ator, chiar si n condit ia spiritului. S i ngerul are dou a repere constante, acelea si: p am ntul si religia. Doar c a, la el, s nt, prin decret divin, r asturnate. P am ntul e ce rul lui. El st a al aturi de omul p am ntesc, ncearc a s a se
humanitas
Pagina de titlu
Ie sire
integreze, s a se insinueze ordinii lui, pentru a-l absorbi. A locui n ceruri si a avea p am ntul ca treab a zilnic a, acesta e destinul ngerului. Semnicativ a, oricum, intuit ia lui Enescu: muzica e, ntre toate, arta cea mai lipsit a de trup: ca un nger care lucreaz a asupra p am ntului din noi, asupra a ceea ce, n noi, e p am nt arabil.
humanitas
Pagina de titlu
lumea poate g ndit a. Aceasta si este tema speculat iei elene: ceea ce poate g ndit: das Denkbare. Cu Evul Mediu, dup a evenimentul Intrup arii, tema speculativ a prin excelent a e das Undenkbare, de-ne-g nditul. C nd, dup a Descartes, se recade n ceea ce poate g ndit, intelectul a pierdut inocent a greceasc a: das Denkbare devine echivalent cu das Vorstellbare, cu das blo Denkbare, cu stricta plauzibilitate. Nu mai poate adev arat dec t ceea ce un intelect care a pierdut exercit iul confrunt arii cu de-ne g nditul socote ste a admisibil.
inocent a g ndirii grece sti: bucuria de a descoperi c a

Ie sire
ca atare n orice ntruchipare a lumii: n pomul acesta, n curba acestui deal, n forma norilor. E ns a insucient a vorbi n aceste cazuri de un spirit generic, prezent ca un temei abstract n toate. Pentru a ecace, el trebuie s a lucreze diferent iat de la un lucru la altul, s a e n adecvare cu ecare obiect sau int a a vizibilului. Trebuie, cu alte cuvinte, s a ne reprezent am spiritul ca pe ceva specic, iar nu generic. E un fel de a nt elege mai bine problema unui Dumnezeu personal . . .
dac a spiritul are realitate, atunci el trebuie recunoscut
humanitas
Pagina de titlu
Pagina 23 din 81
nordic al aleii cu plopi. S tiam c a Horia Bernea lucreaz a acolo si urma s a-l iau spre cas a. O paradigm a a gestului critic, mi-am spus: criticul vine, la sf r situl zilei, n preajma artistului si decreteaz a c a e bine: e un demiurg nju m at a tit, capabil numai de comentariu si, mai ales, expus gre selii. La r ndul lui, artistul e un demiurg njum at a tit. Poate gre si si nu se poate ntoarce asupra faptei sale cu
ieri, spre sear a, am urcat p n a la p lnia de la cap atul
Ie sire
o competent a obiectiv a. Despicarea Creatorului n dou a jum atat i distincte e, n art a, p acatul originar.
humanitas
peisaj si a lumii create n general, trebuie s a te opre sti cu oarecare uimire la cuv ntul libertate : el exprim a n chipul cel mai potrivit calitatea naturii de a perfect a, f ar a a sistematic a. Libertatea e materia prim a a lumii si efectul global al spectacolului ei.
pentru a descrie, cu un singur cuv nt, ordinea unui
Pagina de titlu
pas heureux na point de patrie; il naime rien; si vous voulez fonder une r epublique, vous devez vous occuper de tirer le peuple dun etat dincertitude et de mis` ere qui le corrompt. Si vous voulez fonder une r epublique, faites en sorte que le peuple ait le courage d etre vertueux.
saint-Just, 29 noiembrie 1792: Un peuple qui nest
Ie sire
un deal mp adurit, toamna, c nd totul intr a n marea deriv a a brunurilor. Prim avara e a jubilat iei, vara, a unei omogene deplin at a ti, iarna a ascezei cathare. Dar splendoarea, splendoarea adev arat a nu e de nt lnit dec t toamna, n octombrie, pe o zi nsorit a. Moartea vegetal a debuteaz a cu o cutremur atoare s arb atoare. S i e de nt eles c a anul bisericesc ncepe tocmai cu anotimpul acesta, n care sf r situl si slava se ntrep atrund. Intregul mister al credint ei mi pare a porni de aici: de la intuit ia mort ii ca glorie. S i ca prag al unei nesf r site diferent ieri. Toamna, ecare specie ncheie altfel si ecare individ vegetal se singularizeaz a ntr-o culoare proprie. In aceast a diversicare extatic a a particularului st a splendoarea spectacolului autumnal si, poate, a destinelor noastre postume. . . ( S tiu, vom muri, dar c t a splendoare!)
nimic nu ilustreaz a mai bine atributul splendorii dec t
humanitas
Pagina de titlu
noa sterii dec t soarele estival, care poate duce c aldura p n a
soarele de toamn a e o metafor a mai adecvat a a cu-
Ie sire
la erbint eal a si disolut ie. C aldura spiritului nu trebu ie nici s a topeasc a, nici s a exalte lucrurile: trebuie s a le m ng ie.
neverosimil a de ori policrome: o oaz a v aratec a, n mijlocul unei toamne deja de sertice. M a apropii si constat, siderat, c a am dinainte un spectaculos trucaj: e vorba de un uria s buchet de plante uscate. Dar ce diferent iere a usc aciunii! La unele nc a subzist a ori pergamentoase, ciulini vinet ii, pufuri cu nuant e albastre. Tot fastul de-acum c teva luni e prezent, dar ntr-o variant a muzeal a: o colect ie de guri de cear a, care nu s nt, totu si, articiale. Nu trupuri contraf acute, ca la Madame Tussaud, ci trupuri conservate, supraviet uind stins, sub o friabil a pojghit a de atemporalitate.
de departe, pe locul vechiului conac, v ad o aglomerat ie
humanitas
Pagina de titlu
a lungul nt lnirilor noastre, era c a actul g ndirii trebuie
ceea ce dl Dragomir ncerca s a ne spun a, n fond, de-
Ie sire
s a nceap a prin a lua n serios o platitudine. Nici o platitudine nu e platitudine n ea ns a si, ci e platitudine prin pasivitatea noastr a mental a, prin somnolent a noastr a. A ncepe de la o platitudine e totuna cu a ncepe f ar a o idee proprie. Cei care au prea repede, de la bun nceput, idei, nu ajung, mai niciodat a, s a g ndeasc a. Cheia demarajului speculativ optim: a nu avea idei. A le obt ine.
humanitas
Pagina de titlu
departe, peste dealurile de la apus) am, ntr-un anumit punct, sentimentul c a merg pe un hotar foarte subt ire. Intr-adev ar, spre dreapta v ad, la orizont, un peisaj de iarn a caracteristic, bruegelian, decupat ntr-o translucid a r aceal a. In st nga, spre Scort eni, orizontul e, dimpotriv a, ar amiu, senin, ca un crepuscul autumnal. Tulbur atoare e simultaneitatea celor dou a priveli sti, din punctul n care m a au. A sa trebuie s a se vad a lumea, cu frigul si cu
pe drumul care urc a dinspre sat spre costi s a ( si, mai
Ie sire
c aldura ei, cu binele si cu r aul ei, din perspectiva Creatorului. Pentru a o nt elege, trebuie s a caut i aceea si perspectiv a: s a te instalezi n punctul simultaneit a tii, adic a n loja lui Dumnezeu.
humanitas
pisici albe, zv rlit a fulger ator n aer.
ieri, prima ninsoare, scurt a, inecace, ca gheara unei

Pagina de titlu
ni ste brazde enorme, barbare, preistorice), se v ad nenum arate re de p aianjen: un n avod diafan, pret ios, care si decoreaz a prada, nainte de a o capta. Contrastul dintre spinarea solzoas a a p am ntului si inefabilul p aienjeni sului e amet itor: ca o dantel a aruncat a peste un dinozaur.
n contre-jour, deasupra terenului proasp at arat (cu

Noica. Am fost, re ste, la P altini s si vara (ultima var a, cu sprint-ul nebunesc spre Gura R ului si napoi). Dar constat acum, retrospectiv, c a gura, modelul nt lnirilor
mirosul iernii se asociaz a, adesea, n suetul meu, cu dl
Inchide
Ie sire
p altini sene e ceea ce eman a dintr-un peisaj de munte, iarna, sub un soare rece, dar cordial. Poate c a, totu si, iarna am fost mai des acolo dec t vara. Dar, si dac a n-ar a sa, ntreg ritualul de care mi amintesc e unul hibernal, cu paltoane, bocanci, tuici erte, foc de lemne (dublat de radiatoare clandestine), ceaiuri si plimb ari prin ger: prin gerul umbros al drumului c atre schit, sau prin cel nsorit al urcu sului de la schit spre derivat ia S antei. Iarna am urcat, pe ntuneric, cu Gabriel, tin ndu-ne de m n a, ca s a nu ne pierdem, pov rni sul dinspre prima caban a a dlui Noica, unde el ne a stepta cu o lum nare aprins a (c aci se ntrerupsese curentul) si cu o mie de solut ii de cazare. Iarna ne-am dat drumul, cu s aniile, pe p rtia de l ng a u sa lui, sub privirea lui mult umit a si protectoare. Iarna m-am refugiat, c nd n camera dlui Nicolae, c nd n cea din cabana vecin a cu a dlui Noica, pentru a-mi tr ai delirul de la mijlocul viet ii, asistat de sur sul lui plin de tact. Iarna i-am dus lemne sus, cu Trabantul, iarna am citit si comentat, la ndemnul lui, Deuteronomul, Leviticul si Numerii. S i iarna l-am ngropat, l ng a schit, dup a ce tot iarna c azuse n camer a, el, care
humanitas
Pagina de titlu
Ie sire
stia s a nu cad a pe gheat a din p adure, merg nd cu o grat ie st ngace, cu m inile ndep artate de corp, ca pe s rm a. Iarna losoei? Iarna suetului lui dornic de geometrie? Iarna mprejur arilor? Poate. Dar si iarna r agazului l auntric, a comuniunii si a tehnicii de a supraviet ui, activ si ad apostit, p n a la desprim av arare. Iarna dlui Noica. A viet ii lui si a mort ii lui. Iarna mereu m ng ietoare a dialogului cu el si iarna, nem ng iat a, a absent ei lui.
humanitas
Pagina de titlu
tastrofat socialmente. S i ca si prima dat a s nt euforic.

Pagina 30 din 81
pentru a doua oar a, la interval de sapte ani, s nt ca-
tet ii de a mb atr ni ( Ce face timpul din noi!, Cum eram si cum am ajuns! etc.), nu realiz am o catastrof a existent ial a innit mai dramatic a: trecerea de la copil arie la v rsta adult a. Maturizarea, n aparenta ei deplin atate, nu e dec t o instrumentalizare a int ei, o solidicare care ncearc a s a obt in a ecacitatea. Tot ce e posibil pur n
conscat i de frazeologia (aproape ritualizat a) a tris-
Ie sire
copil arie se nchide n put in atatea realului; o imens a plasticitate se schematizeaz a pentru a deveni funct ional a. Fat a de acest exces de adaptare, mb atr nirea e mai cur nd recuperatoare: lucreaz a n ea dizolvantul misterios al mort ii care se apropie, presentimentul teribil al unei nout a ti. . . Imi privesc copiii si m a ntristez de cre sterea lor. M a simt descresc nd si exult.
humanitas
Pagina de titlu
cu voci ml a stinoase, de njunghiat i. Nevestele manevreaz a oale si eici, copiii chiuie prin b al arii, sc apat i de sub control. Se aude l atratul unor c ini nt ar tat i, incapabili s a mai disting a ntre mirosul de gr atar si mirosul de transpirat ie. Dac a toate astea exist a, eu cu problemele ultimelor luni nu exist. Toate astea, bine nt eles, exist a.
un grup de cheii c nt a, n cabana din fundul curt ii,
c stigat. . .
ceasul foarte periculos c nd o femeie simte c a a
Ie sire
unic anotimp l auntric.
ecvanimitate: a traversa cele patru anotimpuri cu un

humanitas
ridicat i deasupra virtut ilor dumneavoastr a, deasupra consecvent ei, deasupra exigent elor ve snic neadormite, deasupra a tot ceea ce a fost, p n a acum, cont inutul dumneavoastr a de viat a: n sine, virtut ile pot sust ine un suet, dar l pot si bloca. Drama zilnic a nu e f acut a din virtut i si vicii, ci dintr-o substant a promiscu a, n cuprinsul c areia binele poate ucide si r aul poate m ntui. Virtutea dac a exist a e una singur a: plasticitatea. Nu versatilitatea, nu inconsistent a, nu oportunismul, dar plasticitatea: adic a puterea de a react iona innit diferent iat la innita diferent iere a mprejur arilor, puterea de a tr ai nu aplic nd criterii gataf acute, ci descoperind criterii. Cu alte cuvinte, puterea de a nou clip a de clip a. F ar a plasticitate, viet ile noastre devin un simplu prilej de a tezauriza e securi. E secul
din scrisoarea c atre doamna G. C.: V a doresc s a v a
Pagina de titlu
Ie sire
nu trebuie tezaurizat; el nu trebuie l asat s a nghet e ntrun stop-cadru destr am ator. Nu clip a, opre ste-te!, ci clip a, treci, ca s a o pot lua de la cap at! iat a regula dup a care cred c a vom judecat i. Intr-o poveste oriental a se vorbe ste despre un bog ata s avar care a fost pedepsit s a nu mai poat a sc apa niciodat a de nc alt arile sale rupte, pentru c a nu le-a aruncat la timp. Trebuie s a ne schimb am, la timp, nc alt arile, s a nu ne ata s am, cu nc ap a t nare, de ceea ce, uneori, pare proprietatea noastr a cea mai intim a, dac a nu chiar nsu si destinul nostru. Tot n Orient, n Extremul-Orient, se spune c a semnul nt elepciunii e capacitatea de a c al ari un tigru, de a domina, a sadar, s alb aticia sort ii. Dar la noi, de Florii, nt elepciunea are un chip mai umil: ea e puterea de a c al ari un m agar. Pot i intra pe calea regal a instalat pe tot ce e mai precar, mai prost, mai ignobil. V azduhul poate c al ari pe lut. . .
humanitas
Pagina de titlu
urm ari s a str alucit i prin cinste. (Spre tinere de minte, ce-
din scrierile lui Tadeu H ajdeu: Fit i cinstit i f ar a a
Ie sire
lor trei i ai mei.) E un avertisment mpotriva ostentat iei, dar e mai mult dec t at t: un segment de etic a oriental a a obt ine f ar a s a dore sti, a tinti f ar a s a oche sti, a g asi f ar a s a c autat cu nd rjire. In limitele acestei etici, cine urm are ste s a str aluceasc a prin cinste e necinstit. Alt Indeplinit i-v a ndatoririle cu delitate si zel, dar pasaj: totodat a cu moderat ie. Orice exagerare d auneaz a, chiar dac a e n bine. Sau, n acela si spirit: Nu v a ndep artat i c tu si de put in de litera legii, dar s a nu uitat i c a p n a si cea mai corect a pedeaps a i se pare injust a celui asupra c aruia este aplicat a. Orice rigori normative, oric t de elaborate, oric t de nobile, s nt sub nivelul eticii lui Tadeu.
humanitas
Pagina de titlu
si am o jubilat ie a instabilit a tii. Am mereu norocul s a u dislocat, ori de c te ori s nt n pragul unei instal ari. Dac a n-ar vorba de un noroc, de ce a s jubila at t de prompt si de plin?
privesc n jur, n camera mea din spatele atelierului,
Ie sire
simt , trebuie s a-l ntemeieze.
subtilitatea nu trebuie niciodat a s a nlocuiasc a bunulhumanitas
care ar a pe dealul de dincolo de plopi. Oric t a s vrea s a nu cad n p a sunism, simt articiul si monstruozitatea ma sinii: e ur t a, fenomenal de ur t a! Tractorul mai cu seam a e o aparit ie nsp aim nt atoare. Nici un design nu l-a putut mbl nzi, nici un peisaj nu-l poate asimila. La fel sunetul motorului, de o regularitate grobian a, terorizant a. Aratul are un aspect de execut ie. Tractoarele n siruite la orizont par trupe de ocupat ie n mar s. Plugarul: efort suprem ntr-o des av r sit a lini ste. Tractoristul: efort minim ntr-un vacarm. Recolta pare obt inut a prin rechizit ionare. P am ntul e exploatat la propriu, ca o slug a inert a. S i nc a o dat a: ceea ce se vede si ceea ce se aude e ur t, ngrozitor de ur t, jignitor de ur t!
plimbarea de azi e compromis a de tapajul tractoarelor
Pagina de titlu
Ie sire
Dar e limpede c a nu-l putem g ndi p n a la cap at. Exist a o disproport ie uria s a ntre nzestrarea noastr a curent a si anvergura acestui g nd. Miraculos e p n a si faptul c a realiz am aceast a disproport ie. A sa st nd lucrurile, mi pot imagina patru solut ii posibile n relat ia noastr a (mental a) cu Dumnezeu: I Intruc t Dumnezeu nu mi e dat ca atare de experient a si scap a, n egal a m asur a, cuprinderii mele intelectuale, e inutil s a-l iau n discut ie. Fac, deci, abstract ie de ipoteza existent ei lui, ca de o ipotez a cu care nu pot lucra. Refuz s a manipulez imponderabile si s a construiesc pe inefabil. Corect este s a m a ocup strict de ceea ce cade sub incident a puterilor mele reale. Solut ia aceasta nu e, propriu-zis, atee. Ea nu exclude existent a lui Dumnezeu. Se mult ume ste doar s a nu o includ a, invoc nd onestitatea, bunul-simt , simt ul m asurii, pe scurt, un soi de umilitate rat ionalist a, care nu aspir a la performant e imposibile. E solut ia intelectualului luminat, a lozofului realist, care si cunoa ste
g ndul suprem pe care-l putem g ndi e Dumnezeu.
humanitas
Pagina de titlu
Ie sire
limitele si nu nt elege s a si le dep a seasc a. II Intruc t Dumnezeu se refuz a facult a tilor mele cognitive, consimt s a m a raportez la el numai si numai pe calea credint ei. La ce bun s a atac mental o tem a care transcende mentalul? M a resemnez n postura credinciosului care r aspunde tuturor ntreb arilor printr-un citat din textele revelate. Nu analizez, nu interpretez; n denitiv, nu g ndesc. C aci risc s a gre sesc ori de c te ori abordez cu puterile mele m arginite un domeniu prin denit ie nem arginit. E solut ia pietismului curent, care si-a inventat maxima: Crede si nu cerceta!. Int eleas a n acest context, credint a e pur a pasivitate, abdicare de la inteligent a, livrare de sine dinaintea unui adev ar resimt it ca prestigios tocmai ntruc t e nedemonstrabil. III Inaccesibilitatea lui Dumnezeu e o prejudecat a lene s a, dac a nu o declarat ie de prostie. Dumnezeu e, ntradev ar, g ndul cel mai greu de g ndit, dar El nu e de neg ndit. Dac a s nt alc atuit dup a chipul si asem anarea Lui, atunci trebuie s a dispun de capacitatea de a-L cunoa ste. Dac a pot s a-L concep, trebuie s a-L si nt eleg. In-
humanitas
Pagina de titlu
Ie sire
telectul e un dar dumnezeiesc care, bine antrenat, poate lumina orice mister, chiar si misterul suprem. De fapt, nu exist a mister, ci doar secret, teritoriu camuat, nc a nedezv aluit, dac a nu chiar ascuns n mod intent ionat, pentru a nu sminti mint ile subrede. Cont inutul credint ei poate ns a deveni cont inut al unei stiint e, e la sf r situl unui intens efort individual, e, m acar, la sf r situl unui efort treptat, colectiv, care se acumuleaz a n tradit ie. Aceasta este, ntr-o variant a schematic a, re ste, solut ia tuturor ezoterismelor, de la cele de rang inferior (teosoa modern a) la cele subtile (tip Gu enon). Ele etaleaz a, cu nuant e felurite, un tenace optimism gnoseologic, o nesf r sit a, luciferic a, ncredere n capacit a tile aparatului nostru de cunoa stere si, nu n ultimul r nd, un impetuos (chiar dac a disimulat) orgoliu. Paradoxul ezoterismului const a, ndeob ste, n faptul c a, vorbind mereu despre adev aruri ascunse (distincte de cele exoterice), el culmineaz a ntr un amplu efort de divulgare, de aducere a ascunsului n vileag. IV Creatorul e, ntr-adev ar, o m arime f ar a comun a m a-
humanitas
Pagina de titlu
Ie sire
sur a cu creatura. Nu pot spera s a acop ar integral sfera Fiint ei supreme. Dar e tot at t de evident c a nu stiu a priori c t de departe pot merge n ncercarea mea de a m a apropia de Ea. Desigur, numai Dumnezeu se poate cunoa ste pe Sine. Dar dac a am, in intimo meo, o s am nt a de divinitate, Dumnezeu se poate reecta n ea, cunosc ndu-Se astfel pe Sine, n propria Sa oglindire. Dumnezeu nu ni se comunic a pentru a r am ne inabordabil. El e, prin denit ie, o instant a solicitant a, provocatoare, absorbant a. Iar inteligent a nu e o facultate mai put in nobil a dec t afectul, sau smerenia, sau dec t oricare alte facult a ti omene sti. Tensiunea activ a spre Dumnezeu tine de statutul ontologic al creaturii. Mi se cere, deci, s a nu uit c a am de a face cu un dat innit ( si, ca atare, de neposedat), dar s a m a situez fat a de el n postura efortului plin de sperant a: s a-mi valoric maximal capacit a tile, pentru a m a apropia de Dumnezeu c t mai mult cu putint a. Pe scurt, e vorba a lua imposibilul ca tint a, stiind c a e imposibil: a g ndi la limita puterilor tale de g ndire, a ncerca s a pricepi la limita puterilor tale de pricepere. A ntr-o harnic a ofensiv a, f ar a iluzii, dar plin
humanitas
Pagina de titlu
Ie sire
de ncredere. Efortul si ndr azneala s nt comportamentul cel mai adecvat dinaintea lui Dumnezeu. Ambele, dublate de con stiint a perpetu a a transcendent ei Sale. Efort si ndr azneal a, f ar a con stiint a transcendent ei divine duc la sucient a gnoseologic a, sau la juvenile exalt ari prometeice. Con stiint a transcendent ei divine, f ar a exigent a efortului si a ndr aznelii duce la agnosticism sumbru, la pietism obscurantist. In fond, problema se pune la fel n plan ascetic si etic: Dumnezeu mi cere mereu o performant a care m a dep a se ste (vezi predica de pe munte). Orice credincios stie c a nu va niciodat a n planul virtut ii la nivelul cerut. Dar nimeni nu se g nde ste s a abdice de la efortul ascetic, sub cuv nt c a, oricum, el e de ne mplinit. Aspir ofensiv la des av r sire, stiind bine c a n-o voi dob ndi. La fel, trebuie s a aspir ofensiv la cunoa stere, stiind bine c a n-o pot det ine. Vom m asurat i cu m asura aspirat iei noastre si nu cu aceea a realiz arii ei. Dac a n-ar a sa, nimeni dintre noi nu s-ar m ntui. S i, de altfel, nu const a credint a tocmai n miza pe impo-
humanitas
Pagina de titlu
Ie sire
sibil si n ncredint area c a nu faci nimic neasistat? C a, prin urmare, dat ind ajutorul ne ntrerupt care ti se acord a, pot i avea o sans a p n a si n cele mai utopice ntreprinderi? Dintre cele patru solut ii, cea mai trist a e prima. Ea e un mod de a opta pentru accesoriu, de team a c a pentru cele esent iale n-ai instrumentar. Nenum arate pierderi de energie intelectual a se datoreaz a difuziunii, n ultimele veacuri, a unei mentalit a ti de abandon cognitiv, de prudent a vulgar a care si ia, pe deasupra, aerele inteligent ei eciente. Teama de risc, sau de ridicol, adormirea simt ului metazic, sleirea intelectului si mediocritatea viet ii s nt, toate, fenomene colaterale ale acestei mentalit a ti. Solut ia a doua e, n chip explicabil, solut ia preferat a de Biseric a, de teama solut iei a treia. Ea pare potrivit a cu masa credincio silor care trebuie ferit a mai cur nd de excesul orgoliului, dec t de acela al umilit a tii. Nu e mai put in adev arat c a solut ia a doua e responsabil a, mai ales n zona ortodox a, de o anumit a del asare intelectual a, de stereotipia r aspunsurilor, de blocarea angaj arii cognitive n favoarea tr airilor vagi, incapabile s a se exprime si s a
humanitas
Pagina de titlu
Ie sire
iradieze. Solut ia a treia e primejdia latent a a spiritului apusean, pe linia scolastic a, de la Anselm de Canterbury la Teilhard de Chardin. (Nu nt mpl ator Gu enon citeaz a abundent din scolastici.) Cea mai adecvat a mi apare solut ia a patra, cu condit ia s a se g aseasc a, ast azi, destui intelectuali credincio si si ndr aznet i care s a- si asume pariul ei.
humanitas
Pagina de titlu
T esutul plantei devine cornos, ies la suprafat a structurile osoase, de substrat, ale p adurii, culorile imit a gama pietrelor pret ioase: o pregustare a Ierusalimului cristalin din Apocalips a?
toamna un episod de mineralitate al lumii vegetale.

camer a, nu prive ste n jur dec t constr ns si plictisit. Bun t i spui n-are sentimentul naturii. E, probabil, o re livresc a. Dar t i intr a n camer a si n-are nici cea mai mic a
scriitorul de azi, la Tescani: nu iese dec t cu greu din
Inchide
Ie sire
pornire s a-t i r asfoiasc a prin c art i. Intri la el n camer a si nu vezi nici o carte. Doar h rtie de scris si pixuri. A sadar, nici natur a, nici c art i. Ce atunci? Experient a ora sului si tribulat iile Eului propriu. Autoscopie si anecdotic a. Citadinism si intimism. Ambele, n variant a minor a, f ar a problematic a, f ar a abis. O exhibit ie de st ari si metafore.
humanitas
Pagina de titlu
primul, pe lista mo stenitorilor. . .
a-t i l asa, la moarte, suetul lui Dumnezeu. A-L trece,

zderie de ciuperci nalte, cu p al arie ampl a, plin a de pete dispuse concentric. La atingere, dezv aluie o carnat ie elastic a, spongioas a, din spet a cauciucului: un amestec straniu de suplet e si geometrie. E sigur c a s nt otr avitoare. Spre deosebire de cele comestibile, se v ad de departe, drepte, atr ag atoare, aproape impozante. C te trepte posibile ale comentariului pot deriva din aburul toxinei lor?
n p adure, printre frunzele uscate de sub pomi o pu-
Ie sire
Iat a, mai nt i, comentariul de prim a instant a, alegoric si moralizator: ciupercile otr avite se v ad mai u sor, s nt mai spectaculoase dec t cele utile. Tot astfel, viciul e mai atr ag ator dec t virtutea. Prezent a viciului e orgolioas a, a virtut ii smerit a. R aul e agresiv, la vedere, la ndem n a: sare n ochi. Binele e ascuns, discret, t i las a libertatea de a alege. Un mic pas mai departe: r aul e la suprafat a, e suprafat a; binele e de ad ncime, de substrat: temeiul care nu se vede, fat a de accidentele care se v ad. Mai departe: exist a un dozaj cosmologic al calit a tilor: comestibilul e adumbrit prin umilitatea aspectului, veninosul e compensat prin frumuset e. O existent a individual a nu poate cumula toate virtut ile. Nimic din ceea ce este creat nu poate perfect n mod omogen. Des av r sirea formei e minat a de pecabilitatea substant ei. Invers, impecabilitatea substant ei e adumbrit a de precaritatea formei. Din unghi cre stin: Dumnezeu ng aduie chiar si otr avii s a se integreze armonic n lumea vizibil a. (Tolereaz a El mai u sor r aul dec t ur tul ?) Scandalul otr avii e ast mp arat prin grat ia nf a ti s arii. In lumea lui Dumnezeu, r aul e camuat,
humanitas
Pagina de titlu
Ie sire
integrat unor ansambluri care l voaleaz a. De aici pe de alt a parte aspectul de capcan a al r aului. La prima vedere, ceea ce l distinge e cordialitatea ( n contrast cu paloarea neangajant a a binelui). Mai departe: si ciupercile comestibile si cele otr avitoare s nt ciuperci; apart in aceleia si specii. Cu alte cuvinte, ntre ele nu e diferent a de natur a. Cresc n ntuneric si umezeal a (s nt lunare ar zice Rudolf Steiner), apar dup a ploaie si se nscriu, toate, n aceea si schem a morfologic a. Congeneritatea binelui si r aului. Exist a un fond ad nc, n teritoriul c aruia ele comunic a: s nt derivat ii ale aceleia si energii. Hegel ar vorbi despre omogenitatea rat ional a a lumii. Cei vechi, despre coincidentia oppositorum. Poezia si o anumit a metazic a ar exalta continuitatea dintre moarte si frumuset e.
humanitas
Pagina de titlu
ofturi la Tescani: Semeni cu Balzac. M a simt Honor e.
Inchide
Ie sire
clip a, c a peisajul poate inexpresiv: o simpl a desf a surare de griuri. Verdele suculent al verii s-a stins, brunurile exaltate ale toamnei n-au ap arut nc a; e ca un moment de pauz a ntre dou a serb ari. S i totu si, dac a te uit i atent, pauza aceasta e plin a de solemnitate: un violet de substrat st a sub ecare ton gri, f ac ndu-l s a sune grav, neptunian, mis terios. Inainte de a exploda policrom, paji stea traverseaz a un scurt episod de ntuneric: opera la negru, cu care ncepe c autarea pietrei losofale.
ieri, la amiaz a, pe o vreme cenu sie, mi s-a p arut, o

humanitas
Pagina de titlu
Pagina 46 din 81
otr avitoare e complicat, sosticat, imprevizibil. Al celei comestibile e mai cur nd banal. O anumit a bun a-dispozit ie au am ndou a: mestofelic a, subt ire, n cazul primei, bonom a, rural a, n cazul celei de a doua. R aul e pestrit , labirintic, laborios. Opusul lui e simplitatea. Binele e lin, e gloria rescului nsu si. Teoriile s nt laborioase, realit a tile
exercit iul ciupercilor (continuare). Aspectul ciupercii
Ie sire
s nt simple. . . (Jocul devine riscant dac a alunec a n dihotomii. Exist a, totu si, si simplit a ti veninoase. . . )
S i mai educat de el ca niciodat a. Maestrul adev arat se recomand a prin continuitatea ociului s au. El te modeleaz a si dup a moarte si, uneori, mai ales atunci.
m a simt mai str ns legat de dl Noica ca oric nd nainte.
humanitas
Pagina de titlu
separ a credint a de cunoa stere poate necesar pentru restaurarea nebuniei credint ei, periclitat a, n scandalul ei constitutiv, de necesitarianismul grec (expresia lui Gil son). Pe de alt a parte, odat a acceptat punctul lui de vedere, e inevitabil a o anumit a paralizie. Admit i c a a crede e a miza pe imposibil, pe alteritatea absolut a a lui Dumnezeu. Pofta de cunoa stere e de la demon. Abandonezi, deci, orice efort de cunoa stere. A-t i ad nci credint a e, de asemenea, imposibil, c aci odat a ce te-ai livrat ei, restul e har dumnezeiesc. S i atunci cum se tr aie ste o viat a de
demersul vehement, aproape isteric, prin care S estov

Ie sire
credincios? In stupoare? In delir? G ndirea lui S estov fundamenteaz a un tip at, dup a care nu mai urmeaz a nimic.
juifs, sinon les antis emites.
p.-J. Toulet: Il ny a rien de plus d etestable que les
humanitas
Pagina de titlu
ciupercile au, dincolo de primul lor chip (mai cur nd jovial), o component a nelini stitoare: e bra lor puhav a, albicioas a, de necat. Dup a Cernob l, se zvonise c a din tot ce cre ste ciupercile asimileaz a si ret in cel mai bine substant ele radioactive; s nt un mediu bun pentru delirul materiei, un bun receptacol al infect iei. In acest caz, ciuperca neotr avitoare e, dintr-o dat a, mai perd a dec t cea otr avitoare: c aci o culegi si o m an nci lini stit, cu tot depozitul ei de toxine. Intre ciuperci si moarte se stabile ste, a sadar, un raport mereu conrmat. P n a si de morfologia exploziei atomice: ciuperca de la Hiroshima. . .
exercit iul ciupercilor (continuare). Otr avitoare sau nu,
Ie sire
ofturi la Tescani: Cum o cheam a pe libr areasa de la P altini s? Norica. Aha! Ca pe eroina lui Ibsenel.
humanitas
undeva, n Germania, Napoleon face distinct ia ntre les ho mmes dhonneur si les hommes de conscience. Ii prefer a pe cei dint i, ca ind ntotdeauna previzibili, n orice condit ii ar pu si. Ceilalt i oamenii de con stiint a act ioneaz a n funct ie de imaginea pe care si-o fac despre mprejur arile cu care se confrunt a si s nt, prin urmare, determinat i ( n spet a limitat i ) de anvergura specic a a inteligent ei lor. Conduita unor asemenea oameni nu e o problem a de principii, ci una de rat ionament. Cu titlu de ilustrare, Napoleon l pune pe Marmont n fat a unei dileme: S a zicem c a te ai pe colina Montmartre, dinaintea unor armate str aine, care amenint a Parisul. Ai trupe insuciente, iar cet a tenii Parisului te conjur a s a capitulezi. Ce faci? Nu
marmont, M emoires : Intr-o discut ie din 1813, purtat a
Pagina de titlu
Ie sire
stiu r aspunde Marmont trebuie s a reectez. Napoleon: E sti un om de con stiint a, Marmont, nu un om de onoare. Intr-o zi, ai s a m a tr adezi!
teaz a pe sine dec t din c art i.
spiritul trebuie s a se ngrijoreze c nd nu se mai recolcultur a sau politic a? Nu stiu. Dar, dac a se poate, nu
humanitas
Pagina de titlu
cultur a cu orice pret si nu politic a cu orice pret . Nici a cuminte, nici a te r azvr ati n-au sens, dac a trebuie s a le obt ii pierz ndu-t i suetul.
nit diversicate ale trunchiurilor de copaci. E limpede c a specia si genul nu decid nimic. In auntrul aceleia si categorii am v azut miracole de originalitate. Nici c autarea luminii nu explic a mare lucru. Cum s a explici at ta risip a de imprevizibil? S i nu vorbesc at t de dispersia ramurilor, c t de nsu si desenul tulpinei: noduros sau lin, grat ios sau
a s ntreba un botanist cum se explic a traiectoriile in-
Ie sire
aspru, elegant ca o reverent a, r asucit ca un co smar, sever sau ademenitor, ocolit ca un eufemism, resemn ndu-se brusc s a coboare spre r ad acin a si apoi relans ndu-se lateral sau pe vertical a, baroc la culme, plin de volute si etal ari mu schiulare, a sa nc t ecare copac are un portret inconfundabil. Aceast a dezl ant uire a individualului ntr-un domeniu unde ne-am obi snuit s a credem numai n familii, clase, categorii largi, mi se pare uimitoare. E uimitoare si pentru botanist?
humanitas
Pagina de titlu
cii ale ndoielii. Deosebirea este c a, n vreme ce necredinciosul pune la ndoial a existent a lui Dumnezeu, credinciosul pune la ndoial a inexistent a Lui.
p n a la un punct, credint a si necredint a s nt dou a spe-
terzis s a e.
n generat ia noastr a, ecare e suma a ceea ce i s-a in-
Ie sire
mi apare a fragmentul. Pentru c a fragmentul singur, numai el, respect a procedura intim a a g ndirii. G ndim intermitent: intermitent la propriu, dat a ind incapacitatea noastr a structural a de a p astra n act reexivitatea (pe o unic a tem a) dincolo de intervalul c torva ceasuri. (Iar produsul pozitiv, consemnabil, al acestui interval e, de cele mai multe ori, fulgurant: exist a clipe ale nt elegerii, nconjurate de un zumzet tatonant care nu e dec t a steptarea activ a a acelor clipe.) Dar g ndim intermitent si n alt sens: g ndim cu un aparat nit innitatea ec arui g nd. A creatur a nseamn a a fragment. Noi nu s ntem Logos-ul nsu si (aci, si cu sensul de discurs): s ntem particule de Logos, s ala suri temporare ale lui. De aceea, p n a si nt elepciunea, c nd ne e dat a, ne e dat a nu sub forma continu a a discursului, ci sub aceea momentan a, a revelat iei. Iluminarea este peste tot unde se vorbe ste de ea un apogeu al instantaneit a tii, un plonjeu scurt n ozonul unei lumi n care, dac a am z abovi mai mult, ne-am sufoca. Intermitent a nu e, a sadar, numai condit ia g ndirii,
cea mai adecvat a expresie scris a a efortului spiritual
humanitas
Pagina de titlu
Ie sire
dar si igiena ei, ritmul ei real n planul omenescului. Transformarea sondajelor noastre instantanee n discursivitate sistematic a e o prezumt ie si un articiu. O prezumt ie, c aci pretinde a acoperi ntregul printr-o metod a progresiv a, printr-o desf a surare logic a de natur a s a falsice felul de a al ntregului. Intregul e trans-logic si nesistematic: nu e o ma sin arie cu repetit ie, ci o vietate imprevizibil a. Coerent a lumii (v azute si nev azute) e de alt a natur a dec t coerent a unui sistem. Prezumt ia noastr a e, spuneam, dublat a de articiu: a scrie un text lung, articulat, construit, demonstrativ, e a da g ndului o amplitudine pe care, originar, n mediul na sterii lui, nu o are. Oricine a scris o carte normal a stie si dac a e sincer o m arturise ste de c te ori a fost silit s a inventeze simetrii, e, numai si numai pentru a secvent e logice, consecvent da ediciului o stabilitate formal a, f ar a acoperire deplin a n adev ar. H arnicia si simt ul arhitectonic s nt, desigur, calit a ti importante ale unui scriitor. Dar ele implic a si riscul de a dezechilibra proport ia just a dintre ceea ce e g ndit si ceea ce e scris. Scrisul sf r se ste prin a o punere n scen aa
humanitas
Pagina de titlu
Ie sire
g ndului: l dilat a, l ornamenteaz a, l exploateaz a ca pe o materie prim a: fraza prolifereaz a, obez a, peste un cont inut de g ndire care, redus la el nsu si, s-ar l asa comprimat n c teva paragrafe. In denitiv, toate marile c art i, toate marile construct ii speculative s nt rezumabile, reductibile la fragment.
humanitas
Pagina de titlu
insul a de discurs pe apa f ar a margini a t acerii dumnezeie sti.
discursul teologic nu se sust ine dec t ca fragment, ca

Pagina 54 din 81
moment dat, se spune n tine f ar a adaosul superfetatoriu al ingeniozit a tii proprii. Fragmentul e onestitatea suprem a a discursului. Fragmentul e sortit s a deconstruiasc a superstit ia c ar tii, a C art ii de autor, a lucr arii care se elaboreaz a lu ndu se pe sine ca tel, n uitarea treptat a a ntreb arii vii din care s-a n ascut. A C art ii care si inhib a, la nceput, autorul prin
fragmentul nu t i ng aduie s a spui dec t ceea ce, la un
Ie sire
prestigiul ei academic, pentru a- si inhiba, c nd e ncheiat a, cititorul, prin aerul ei sibilinic, atletic, muzeal. Fragmentele nu se nasc pentru a constitui o oper a, ci pentru a nv alui concentric o obsesie.
humanitas
mentari sti: de la Marc Aureliu la morali stii francezi, de la Montaigne la Novalis ( si, n genere, la romanticii germani), de la siha strii autori de capete edicatoare, la E. M. Cioran (Cioran ind, totu si, un caz special; el nu pare a g ndi, ci, mai degrab a, a exprima circular o idee nn ascut a. E monoton si, n denitiv, sistematic. Reg ase ste peste tot acela si sunet.) Stilistica fragmentului e mai put in previzibil a: ea am n a p n a la suspensie orice tez a si evit a consecvent a doctrinar a ca pe cel mai tipic simptom al comei intelectuale. omnul dogmatic al clerului nostru pare s a nceput de mult si chiar n perimetrul propriei lui competent e.
de reconstituit pe texte o istorie a marilor frag-
Pagina de titlu
Ie sire
C nd, n 1923, Teodor Popescu, paroh al Bisericii Sf. S tefan ( Cuibu-cu-barz a) d a semne de alunecare spre protestan tism, react ia teologilor l exaspereaz a pe Gala Galaction, care noteaz a, n jurnalul s au (11/24 decembrie 1923): Cu acest prilej, am constatat c a teologia noastr a ortodox ae n pragul falimentului. Afar a de arhimandritul Scriban, care a luptat l ng a mine, afar a de profesorul Nazarie (care n-a putut uita c a este ucenicul lui Melchisedec) si de profesorul Boroianu, directorul cancelariei metropolitane, mai tot i ceilalt i p arint i si frat i au fost lipsit i de grai. Miam dat seama c a s ntem aproape de pieire. Seminariile si Facultatea noastr a teologic a au umplut tara rom aneasc a de f a tarnici si de atei. S armanul Teodor Popescu nu putea s a ias a dec t preot eretic, indc a, n pustiul pe care i l-a l asat n inim a scoala ocial a, s-a ivit amicul s au Cornilescu. . . Alt a nsemnare, dup a o conferint a tinut a la C ampulung: . . . o cavalcad a dogmatic a prin innitele c mpii ale ignorant ei si ale stupefact iunei colegilor mei de preot ie. . .
humanitas
Pagina de titlu
Ie sire
t n ar este s a e lipsit de capacitatea de a admira.
lucrul cel mai grav care i se poate nt mpla unui om

humanitas
ce are acoperire ntr-o acut a poft a de a face. Biologia se rezolv a, igienic, ntr-o simpl a cur a tenie a poftei. A nu te screme!
secretul vitalit a tii (dup a J. R.): a nu face dec t ceea
Pagina de titlu
bind de institut ii mai mult dec t de persoane. Cultura e atent ie la persoan a, fascinat ie a unicatului. Cum poate, de pild a, un critic literar s a pretind a c a salveaz a (sau face posibil a) institut ia literaturii, dac a un scriitor, unul singur, e martirizat sub ochii lui? Cum s a salvezi literatura, dac a Eminescu e interzis? Literatura e suma unor combatant i singuratici si de ne nlocuit, nu o armat a n mar s cu soldat i inter sanjabili. Nu lupt i pentru cultur a, ci pentru cu tare om de cultur a. Nu pentru poezie, ci pentru un poet anume. Nu pentru valori, ci pentru o valoare individual a
nimic nu e mai trist dec t s a vezi un om de cultur a vor-
Ie sire
dat a. Dac a e sti ecace la nivelul cazului, se va nviora si institut ia. Dac a nu, ea va deveni o abstract iune, un concept uscat, la ad apostul c aruia pot i vegeta solemn, nsot it de oric te demisii. . .
humanitas
foarte vechi, care se manifest a ca ceva foarte proasp at: iat a gloria oric arei priveli sti!
ceva
Pagina de titlu
Pornind de la sistemul temperat al lui Bach, Sch onberg l-a aplicat celor dou asprezece semitonuri. Era cam la fel cu idealul nostru democratic de egalitate n fat a legii. El a hot ar t c a toate aceste note trebuiau s a se poat a nlocui unele cu altele, libere, s a e aranjate n orice form a ar dori, f ar a a mai tine seama de sunetele armonice precedente si leg aturile ntre tonalit a ti (. . . ). Totul pare a un joc prostesc. In cele din urm a, compozit ii ntregi pot construite dintr-o singur a serie, prima construit a n acest fel ind Suita pentru pian op. 25 a lui Sch onberg, scris a n 1924.
yehudi Menuhin (Muzica omului, 1984, pp. 150151):
Ie sire
S-ar putea presupune c a aceast a not iune se baza pe ideea c a ecare not a are dreptul s a urm areasc a dob ndirea fericirii, c a ntreg controlul armonic era respins. Democrat ia pur a nu implic a nici o structur a, ci mai cur nd o anarhie benign a, unde se nt elege de la sine c a ecare lucru si va g asi nivelul propriu si egal. Dar trebuie s a avem grij a s a nu confund am vocabularul libert a tii cu cel al notelor. Ar mai bine dac a am compara notele cu alfabetul. Pare extraordinar ca omul s a reu sit s a exprime at t de mult cu cele dou azeci si sase de litere (mai multe n limbile asiatice). Dar nici poetul nu a ridicat alfabetul la nivelul limbii si nici nu a hot ar t ca ecare liter a s a aib a o folosire egal a. E secul democrat iei la toate nivelele. . . S i, pe de alt a parte, legitima nelini ste a lui Roland Barthes (tip arit a postum, n Incidents, Seuil, 1987): . . . mereu acela si g nd: si dac a modernii se n sal a? Dac a totu si n-au pic de talent? Tot Menuhin, p. 111: Interact iunea dreapta-st nga es te foarte special a pentru instrumentul meu. M na dreapt a pune arcu sul n contact cu coardele si aceasta este asemenea respirat iei si presiunii pl am nilor pentru un c nt aret .
humanitas
Pagina de titlu
Ie sire
S i tot aici apare analiza si nt elesul, c aci mi scarea zic a a acestei m ini si a brat ului este controlat a de jum atatea st ng a a creierului. Arcu sul marcheaz a intensitatea, coloritul, atacul si relaxarea. Guverneaz a ntreaga linie si form a a frazei, ntocmai dup a cum un poet alege cuvintele pentru a exprima sentimente. In plus, violonistul este total dependent de un echilibru, n ecare parte a trupului s au, relat ia cu verticala si gravitatea: pozit ia capului trebuie s a e vertical a, totu si nu teap an a. S nt p atruns de credint a c a puterea special a a viorii se datore ste, n parte, felului n care mpreuneaz a inima si g ndirea, sentimentele si rat iunea. Aceste funct ii separate de dreapta si st nga contribuie la dicultatea inerent a de a c nta bine la vioar a. Este ca si cum ai ncerca s a te love sti u surel cu m na pe stomac si s a te freci pe cap n acela si timp. Corpul neind total eliberat, are tendint a de a dori ca am ndou a jum at a tile s a ndeplineasc a acela si lucru simultan. Dou a tipuri de malformat ie ritmic a: dizarmonia dintre dreapta si st nga (cele dou a nu comunic a ntre ele) si excesul simetric ntre dreapta si st nga (cele dou a ndeplinesc
humanitas
Pagina de titlu
Ie sire
acela si lucru simultan). Transferate n ordinea echilibrului individual: scindarea personalit a tii n straturi reciproc opace sau omogenitatea funct ional a dintre registrele distincte ale int ei. Solut ia: cele dou a jum at a ti s a e mpreun a-diferite. ofturi la Tescani: Femeia e un drog. Da. E stupeant a. (Mircea I.: Nu degeaba i spune frant uzul: la femme !) ista Otto (septembrie 1940, retip arit a, cu comple t ari, n 1942): c art ile retrase din v nzare de editorii francezi n anii ocupat iei germane. In preambul, motivat ia: edi torii s nt dornici s a contribuie la crearea unei atmosfere mai s an atoase si a condit iilor necesare unei aprecieri mai juste si mai obiective a problemelor europene. E vorba de c art i care otr avesc opinia public a prin spiritul lor min cinos si tendent ios. Otr avitorii s nt refugiat ii politici
humanitas
Pagina de titlu
Pagina 61 din 81
Ie sire
si scriitorii evrei. Lista cuprinde: a) traduceri din autorii englezi (except ie: lucr arile clasice) si polonezi; b) c art ile autorilor evrei (except ie: lucr arile stiint ice); c) biograile consacrate unor evrei (chiar dac a s nt scrise de arieni). Din autorii interzi si: L eon Blum, L eon Daudet (!), Louis R eau (Autriche ), Henri Berr, Maurice Dekobra (!), Nostradamus, Pierre Loti, Hitler (Mein Kampf !!), Charles Maurras, Freud, Georges Duhamel, Panait Istrati, Einstein, Jules Verne (!), Karl Barth, H. G. Wells, Chesterton, Claudel, Gide, Denis de Rougemont, Jean Rostand, Simion Mehedint i (Le pays et le peuple roumain), Seton-Watson (Histoire des Roumains ). C. G. Jung, C. Kerneiz (Astrologie, Hatha Yoga etc.!) etc. Ce dezordine n efortul sistematizator al cenzurii!
humanitas
Pagina de titlu
frunze. Tot ce era ve sm nt a c azut, a devenit covor. Rezultatul nu e lipsit de un anumit erotism morbid: p adurea
la marginea p adurii, aproape nici un pom nu mai are
Inchide
Ie sire
pare o colect ie de nuduri spectrale a sezate pe purpur a. Icicolo c teva except ii: arbori care si-au conservat fragmente de frunzi s verde, sub un fel de etole de puf de sirate. Au o cochet arie fanat a, u sor fantasmagoric a. A s vrea s a le stiu numele si nu e prima dat a c nd mi regret lacunele botanice. Nu e vorba numai de faptul c a, f ar a nume, nu pot identica si cataloga. Dar, ntr-un fel, nu pot nt elege si nu m a pot bucura deplin de ceea ce v ad. Nu pot i intra n dialog cu un obiect f ar a nume. Comentariul e si el un fel de a numi. S i mi dau seama c a, oric t de frumoase au fost lucrurile pe care le-am v azut aici n lunile din urm a, numai faptul de a le comentat le asigur a, n suetul meu, statutul unor bucurii ntregi. Rostul omului creat nu e s a aib a n mijlocul lumii senzat ii mute, emot ii informe, ci s a dea nume lucrurilor, adic a s a reg aseasc a, n ele, stratul Cuv ntului.
humanitas
Pagina de titlu
cu suprafat a lunii: pete, cratere, crevase. Ca si c nd o lun a
s nt momente c nd suprafat a cerului nnorat seam an a
Ie sire
imens a ar trece pe deasupra cre stetului nostru, ncet si periculos de aproape. . .
humanitas
Pagina de titlu
str amo sesc de tema cunoa sterii. P acatul e pofta de a sti, forma cea mai vinovat a a concupiscent ei. Dac a vei mu sca din fructul acestui pom, vei muri spune Domnul. Dim potriv a, vei ca un Dumnezeu, spune sarpele. A sadar, din punctul de vedere al lui Dumnezeu, cunoa sterea nseamn a moarte. Numai c a ceea ce S estov nume ste nt elepciune de tip atenian pare s a prefere punctul de vedere al sarpelui. Ca si cum nu sarpele ar marele n sel ator, ci Dumnezeu. Scolastica, losoa modern a, stiint ele repet a, dup aS estov, gestul p ac atos al lui Adam: toate cultiv a euforia cunoa sterii.
sestov, n Ath` ene et Jerusalem, leag a direct p acatul
Ie sire
In litera sa, textul biblic (cel din Genez a) pare s a-i dea dreptate lui S estov. Dar avem dreptul s a m at t de literali sti? Avem dreptul s a anatemiz am cunoa sterea si facult a tile noastre de cunoa stere p n a a le socoti manipulate ab initio si integral de demon? Poate Atot stiutorul s a urasc a stiint a? S i poate Logosul s a blesteme rat iunea? (S estov dispret uie ste, ntre altele, obsesia atenian a a prin cipiului contradict iei. Dar nu recurge Isus cu str alucire la el n episodul relatat n Evanghelia dup a Matei, capitolul XII, versetele 2528?) In realitate nu de cunoa stere n genere e vorba n textul biblic si nici de vinov a tia ei de principiu. Ceea ce rezult a din pasajul n discut ie este mai cur nd c a singurul lucru riscant din Paradis este cunoa sterea. Din tot i pomii pot i gusta f ar a grij a, numai din cel al cunoa sterii nu. Pentru a gusta, f ar a pericol, din acesta din urm a, trebuie s a ai ng aduint a lui Dumnezeu, controlul lui. C t a vreme nu ai acordul divin, contactul cu fructul cunoa sterii e uciga s. Cu alte cuvinte, cunoa sterea nu e legitim a, dec t dac a tine cont de Dumnezeu. Dimpotriv a, cunoa sterea autonom a,
humanitas
Pagina de titlu
Ie sire
liber a, profan a e vinovat a si, ca atare, mortal a. Nu exist a cunoa stere valabil a f ar a Dumnezeu asta a am din Genez a. P acatul e tentativa creaturii de a cultiva cunoa sterea independent de autoritatea Creatorului. De aceea, acest p acat nici nu poate r ascump arat dec t prin gestul, de o divin a vehement a, al Intrup arii. C aci n ntrupare Dumnezeu sterge intervalul dintre cunoa stere si propria Sa int a. Spre a ar ata c t de intim a e leg atura dintre cunoa stere si prezent a Sa, pedagogul suprem se arat a lumii ca ns a si int a cunoa sterii. Cunoa sterea devine o persoan a. S i Persoana aceasta spune, pentru surzii si smintit ii de tot soiul: Eu s nt calea, Eu s nt adev arul, Eu s nt viat a. Numai prin mine accesul la cunoa stere e r aspl atit prin adev ar si viat a. F ar a de mine cunoa sterea duce la eroare si moarte. Voi muri, prin Fiul meu, moartea voastr a, ca voi s a nu mai murit i de ea. Iar cine nu va pricepe nici acum c a nu exist a adev ar n afara Mea, cine, v az nd cu ochii trupe sti c a Eu si Adev arul s ntem una, va continua s a umble dup a o cunoa stere goal a de mine ( s nt gol! descoperise Adam prin cunoa sterea sa liber a), acela nu mai poate iertat:
humanitas
Pagina de titlu
Ie sire
p ac atuie ste mpotriva Duhului Sf nt si nu se poate a stepta dec t la pl ngerea si scr snirea dint ilor, n ntunericul cel mai dinafar a. Eucharistia, ca mp art a sire cu trupul lui Dumnezeu, e singurul fel potrivit de a mu sca din Adev ar si de a r ascump ara astfel mu sc atura gre sit a a p acatului originar. S estov nu are, prin urmare, dreptate: nu e vinovat faptul n sine de a dori s a cuno sti, ci faptul de a separa cunoa sterea de Dumnezeu. P acatul originar const a n a-t i nchipui c a pot i sti de unul singur, c a pot i aa adev arul pe cont propriu.
humanitas
Pagina de titlu
deajuns de cantitatea lui. S i simt c a un loc nu-t i apart ine p n a nu-i det ii proport iile. Am nceput, prin urmare, s a-mi num ar pa sii si abia asta m-a f acut s a tr aiesc robinsonada unei explor ari reale. Am putut constata cu ajutorul marcajului dintre soseaua principal a si cea care duce spre
absorbit de calitatea acestui loc, nu m-am ocupat n-
Ie sire
conac c a 1 600 de pa si ai mei fac 1 km. Din poarta conacului p n a la po st a s nt cam 2 600 de pa si. P n a put in dincolo de intersect ia Flore sti S anduleni: 3 000 de pa si. Dus- ntors, cca 3,7 km. Pe drumul spre Rom ane sti, p n a la cotul unde mi ntrerup mar sul (c nd v ad, n zare, o biseric a) s nt cca 3 400 de pa si. Dus- ntors, cca 6 800, adic a aproximativ 4 km. Cea mai lung a plimbare pe care o fac: plopii de jos + urcu s prin p adure + ocolul colinei de sus (pe marginea g alet ii) + drumul spre costi s a de-a lungul marginii de p adure + drumul napoi prin sat, totul mpreun a nu fac mai mult de 4,5 km (7 300 de pa si). Imi ia cam o or a, o or a si dou azeci de minute (cu pauze). Sub mp art iri: drumul cu plopi de jos ( ncep nd din poart a): cca 900 de pa si (cam 550 m). Din poart a, prin sat (pe l ng a coana Florica) si apoi, pe drum, p n a la pomul din zare (de l ng a care o iau spre costi s a): 2 300 de pa si (deci aproape 1,5 km). Din poart a, pe traseul clasic: 4 000 de pa si p n a la costi s a (3 200 p n a la v rful de l ng a fosta vie, de unde m a pot ntoarce, pe sub linia de nalt a tensiune,
humanitas
Pagina de titlu
Ie sire
la aleea cu plopi de sus). Plimbarea serpentinat a din parc (pornind din pragul atelierului): 700730 de pa si. Dou a tu re + urcatul pe d mb abia dac a fac 1 km. In genere, merg pe jos, n ecare zi, ntre patru si cinci kilometri. eri ningea des, sub un cer p clos, aproape mort. Un non-peisaj. P n a si verdele, care nc a se percepea sub stratul subt ire de z apad a, p area murd arit de alb, sufocat, mut. C teva ultime nc ap a t n ari de ro su aprins: m ace sii necule si de la marginea g alet ii si a costi sei.
humanitas
Pagina de titlu
Mestec nd cu grij a m ncarea ajut i societatea, Cauza ajutor arii necat ilor este o cauz a a necat ilor n si si, Vin dem bere numai sindicali stilor, Arat a ce pot i, nordu le! (pe un santier feroviar), Salut Ligii Timpului si n temeietorului ei, scumpul tovar a s Kerjent ev!, Jos rutina de pe scena operei! N adragi lipse ste, S a reorganiz am viat a textili stilor!. Firme si asociat ii : Cooperativa Plu gul si ciocanul (care fabric a s apun), Artel de covrigi
inventar al lumii ilf-petroviene. Lozinci si inscript ii :
Ie sire
din Odessa: La covrigii de Moscova (rm a la Stargorod!), Zakavtopromtorg, Pompe funebre: Bine at i ve nit!, Organizat ia conspirativ a Sabia si plugul, Artelul me ste sug aresc Pegasul si Parnasul, Restaurantul vege tarian S a nu furi!, Atelierele de t mpl arie Baltazar, ale Fortenbrasului de pe l ng a Umslopogas, Tutun Capetown ul nostru, T aietorul de lemne din sud, Restaurantul co operativei Fostul prieten al stomacului, Intensivnik, Combinatul alimentar didactic-model al scolii de produc tie de pe l ng a Academia de arte spat iale din Cernomorsk. Nume : seful pompierilor Tulumbov, v aduva Grit at ueva, poetul S er selafamov, sergentul Semion Vasilievici Nebaba, medicul- sef Titanu skin, Seriojenka Kastraki, profesoara de francez a Ernestina Iosifovna Poincar e, Lint ia Frant evna Pferd, Ghighieni svili ( care le pricepe pe toate). Obiecte fundamentale : Primusul Juvel nr. 1, Somiera, Camionul. Reviste: Revista lunar a a v n atorilor Gherasim si Mumu, Flautul cooperator. Str azi: O lu a pe strada Sovietskaia, ie si n Krasnoarmeiskaia (fost a Bol saia Pu skinskaia), travers a Kooperativnaia si ajunse din nou pe Sovietskaia ( n
humanitas
Pagina de titlu
Ie sire
ora s existau dou a str azi cu numele Sovietskaia). Dup a ce se minun a de acest lucru, t n arul se pomeni pe strada Evenimentele de pe Lena (fost a Denisovskaia). Bulevardul tinerelor talente. Situat ii : Un autocamion pe care era instalat a o locomotiv a verde din placaj, de tip S, d adea mereu cu spatele peste muzicant i si, n acela si timp, din p ntecul locomotivei ie seau tipete. . .. La delarea de 1 Mai: Ca s a le mai treac a timpul, c nd se opreau, oame nii s altau n sus pe b atr ni si pe activi sti. B atr neii tipau cu glasuri muiere sti. Activi stii zburau t acut i, cu fet e grave. C al atorii si procuraser a bro surica Magistrale de r as arit pe a c arei copert a se vedea o c amil a care mirosea o sin a. M-am n ascut ntre ciocan si nicoval a zise el vr nd prin asta s a arate c a p arint ii lui fuseser a erari, Prusis, fost proletar n c mpul muncii intelectuale, iar n prezent tejghetar, Printr-o decizie special a a fost decre tat arm asar, de si toat a viat a fusese considerat iap a (singurul cal r amas dup a mecanizarea transporturilor la Vasiuki, care se va dezvolta ntr-at t, nc t i se va spune New Moscova, n vreme ce Moscova va deveni Old Vasiuki), La
humanitas
Pagina de titlu
Ie sire
spectacolul Proorocul Samuil r aspunde la ntreb arile publicului se pun ve snic dou a ntreb ari: De ce nu se g ase ste unt la b ac anie? sau Dumneata e sti evreu? . Nu exist a Dumnezeu? Nu exist a, r aspunde Ostap. A sadar nu exist a? Atunci, noroc!, Un pluton de osta si ro sii, cu c aciuli, tra versa o b altoac a, care ncepea l ng a un magazin al Uniunii cooperativelor din Stargorod si se ntindea p n a la cl adirea Direct iei guberniale a planic arii, al c arei fronton era decorat cu tigri, victorii si cobre de ipsos. Mirosuri : Dinspre lada de gunoi venea un miros de violete si de ciorb a ` a la paysanne, Un compatriot se recunoa ste dup a miro sul nnebunitor de galo si pe care-l r asp ndea mantaua lui, confect ionat a de Trustul cauciucului. Produse : balona sul cu tignal Dor de duc a (pe care e desenat a caricatura lui Chamberlain), taburetovka (rachiu de taburet), iepure articial, crenvur sti vegetarieni, chiftele de t ait ei. Arti sti : un scriitor din grupul Ugerul de ot el, grupul de arti sti Portretistul dialectic (din care face parte pictorul Feofan Muhin, specialist n portrete din ov az, p ar si piulit e). Formule : titanul g ndirii, un tr ntor vulcanic. Prezent e
humanitas
Pagina de titlu
Ie sire
rom ane sti : Ostap poart a un fular de m atase articial a, cu motive rom ane sti, Gavrilin, care se n ac arase, rosti c teva vorbe tari la adresa boierilor rom ani, iar apoi trecu la Mussolini, lei rom ane sti, opinci moldovene sti, gr aniceri rom ani.
humanitas
tur, f ar a true. C aci numai un om credincios stie c a nu e niciodat a singur n ntreprinderea sa.
numai un om credincios poate avea curaj n chip ma-
Pagina de titlu
ment.
h. Bazin: Qui aime bien, cest connu, naime pas vraila Bruy` ere: Ne pourroit-on point d ecouvrir lart de se rug aciunea unui intelectual : Sf. Anselm, Proslogion,
faire aimer de sa femme?
Cap. I: Acum ns a, biet muritor, p ar ase ste-t i, pentru un timp, treburile si las a-t i, o clip a, g ndurile cele neodihnite.
Ie sire
Indep arteaz a grijile care te apas a si uit a de trudnicele tale ocupat ii. Ocup a-te, un pic, de Dumnezeu si odihne ste-te n El. Intr a n chilia duhului t au, alung nd din ea totul n afar a de Dumnezeu si de ceea ce te-ar putea ajuta s a-L caut i; si dup a ce ai nchis u sa, caut a-L! S i vorbe ste acum, o, inim a a mea, vorbe ste cu int a ta ntreag a c atre Domnul: Chipul t au l caut, Dumnezeule, caut chipul t au (Ps. XXVI, 8). De-aceea, Doamne, Dumnezeul meu, d a inimii mele nv a t atur a unde si cum trebuie s a Te caute, unde si cum s a Te g aseasc a. Dac a nu e sti aici, Doamne, unde oare s a Te reg asesc? Iar dac a e sti peste tot, cum de nu Te v ad ca pe o Prezent a? Locuie sti, re ste, ntr-o lumin a de neatins. Dar lumina aceasta unde este si cum s a ajung p n a la ea? Cine m a va c al auzi si m a va aduce nl auntrul ei, acolo unde s a Te pot vedea? Sub ce nf a ti s ari, sub ce chip Te voi c auta? Nu Te-am v azut niciodat a, Doamne, Dumnezeul meu, si nu stiu Fat a Ta. Ce va face atunci, Doamne prea- nalte, ce va face acest surghiunit care s nt; surghiunit n imediata Ta apropiere? Ce va face slujitorul T au, ars de iubirea Ta si alungat de-
humanitas
Pagina de titlu
Ie sire
parte de Fat a Ta? El dore ste at t de mult s a Te vad a, iar chipul T au e at t de ndep artat! El vrea s a se apropie de Tine, iar l aca sul T au e de neatins! Vrea s a Te g aseasc a si nu stie unde e sti. Vrea s a Te caute si nu stie cum ar a ti. Doamne, Tu e sti Dumnezeul si st ap nul meu, dar nu Team v azut niciodat a. Tu m-ai f acut; toate ale mele, Tu mi le-ai dat iar eu nc a nu Te cunosc! Am fost f acut pentru a Te vedea si iat a c a n-am mplinit nc a lucrul pentru care am fost f acut. Nenorocit a soart a i-a fost dat a omului, s a piard a tocmai lucrul pentru care a fost f acut. O, aspr a si nemiloas a c adere! Vai! Ce am pierdut si ce am g asit? Ce a pierit si ce a r amas? A pierit fericirea pentru care am fost f acut i si a r amas chinul pentru care n-am fost f acut i. S-a dep artat de noi ceea ce, lipsind, ne neferice ste si a r amas ceea ce nu ne poate face dec t vrednici de mil a. C ndva, omul m nca aceea si p ine cu ngerii si nc a i e foame de p inea aceea; acum ns a el m an nc a din p inea durerii de care, atunci, nu stia. Vai! Doliu f ar a margini al oamenilor, ntristare a tuturor ilor lui Adam, cel care era s atul, n vreme ce noi gemem nfometat i. El tr aia n ndestulare si
humanitas
Pagina de titlu
Ie sire
noi cer sim. El era avut ntru bucurie si a p ar asit n chip jalnic ceea ce avea; iar noi, noi tr aim n nenoroc si ntr-o zadarnic a dorint a. De ce nu ne-a pus de-o parte c nd putea s-o fac a at t de u sor de ce nu ne-a pus de-o parte ceea ce acum ne lipse ste amarnic? De ce ne-a lipsit de Lumin a, pentru a ne nveli n ntuneric? De ce ne-a luat Viat a pentru a ne da mort ii? Nefericit i ce s ntem, de unde am fost alungat i si unde am fost azv rlit i? De unde am c azut si unde s ntem ngropat i? Din tara de ba stin a n surghiun; de la vederea lui Dumnezeu, n orbire; de la bucuria nemuririi la am ar aciunea si groaza mort ii. Necrut atoare schimbare a unui Bine at t de mare ntr-un at t de mare r au! Grea pagub a, grea pedeaps a, grea ntre toate! Ci eu, vai eu, unul din nefericit ii, de Dumnezeu ndep artat ii, i ai Evei, ce-am pus la cale? Ce-am f acut? C atre ce m-am str aduit si undeam ajuns? Ce mi-am dorit si acum, iat a, suspin n mijlocul relelor! Am c autat fericirea si s nt n necaz. Am t njit c atre Domnul si am rec azut n mine nsumi. Am c autat odihna n ascunsul int ei mele si am g asit acolo durerea si chinul. Vroiam s a r d ntru bucuria duhului meu si am ajuns s a
humanitas
Pagina de titlu
Ie sire
m a jeluiesc, cu geam atul inimii mele. C nd bucuria tocmai ap area, au venit suspinele si au necat-o. Iar Tu, Doamne, p n a c nd? P n a c nd, Doamne, ne vei uita? P n a c nd It i vei ntoarce Fat a de la noi? C nd Te vei uita la noi si c nd ne vei m ntui? C nd vei lumina lumina ochilor no stri si c nd ne vei ar ata chipul T au? C nd Te vei d arui iar a si nou a? Prive ste-ne, Doamne! Ascult a-ne, l amure ste-ne, arat a-Te nou a! D a-ni-Te nou a, ntru fericirea noastr a, Tu, f ar a de care s ntem at t de nefericit i! Ai mil a de ncerc arile noastre si de str adaniile noastre c atre Tine, c aci f ar a de Tine nu putem nimica. Tu ne chemi, dar ajut a-ne! Te rog, Doamne, f a ca n adejdea s a nu se sleiasc a, ci s a tr aiesc din ea. Te rog, Doamne: inima mea s-a am ar t de at ta suferint a; ndulce ste-o cu m ng ierea Ta. Te rog, Doamne; foamea m-a mpins s a ncep a Te c nta; nu m a l asa am nd; m-am apropiat nfometat, nu m a alunga nes atul. S arac, am venit c atre Cel bogat; nenorocit, am venit c atre Cel plin de milostenie. Nu m a l asa s a plec pustiit si nc arcat de dispret ul T au. S i dac a suspin nainte de a m ncat, d a-mi m acar s a m an nc dup a ce voi
humanitas
Pagina de titlu
Ie sire
suspinat. Doamne, nu pot, ncovoiat cum s nt, s a privesc n sus; ndreapt a-m a, ca s a pot s a-mi ndrept privirea spre Tine. P acatele mele s-au adunat asupra cre stetului meu; m a nv aluie si m a apas a ca un jug greu. U sureaz a-m a! Descarc a-m a de povar a, pentru ca abisul ei s a nu- si nchid a gura asupra mea. Ing aduie-mi s a v ad lumina Ta, e si de departe, e si din fundul pr apastiei! Invat a-m a s a Te caut; arat a-Te celui care Te caut a, c aci nu Te pot c auta, dac a nu m a nvet i, nici nu Te pot g asi, dac a nu Te ar a ti. F a astfel nc t s a Te caut dorindu-Te, s a Te doresc c aut ndu-Te, s a Te g asesc iubindu-Te si s a Te iubesc g asindu-Te. Doamne, e adev arat c a Tu e sti Cel ce ai creat n mine imaginea Ta, pentru ca amintindu-mi de Tine s a m a g ndesc la Tine si s a Te iubesc. E adev arat si t i mult umesc. Dar imaginea aceasta e at t de tremurat a de h r seala p acatelor, at t de adumbrit a de fumul gre selii, nc t nu- si mai poate mplini rostul dec t dac a o re nnoie sti si o rea sezi. Nu voi ncerca, Doamne, s a p atrund n ad ncul In alt imii Tale c aci nu e asem anare ntre Tine si nt elegerea mea;
humanitas
Pagina de titlu
Ie sire
doresc totu si s a pricep at t c t se poate Adev arul n care inima mea crede si pe care ea l iube ste. C aci nu caut s a nt eleg pentru a ajunge s a cred: ci cred pentru a nt elege; si cred c a dac a n-a s crede, n-a s nt elege. (. . . ) Cap. XXVI: M a rog T ie, Dumnezeul meu, f a-m a s a Te cunosc si s a Te iubesc, ca s a pot sta n Bucuria Ta. S i dac a aceasta nu e cu putint a pe de-a ntregul n aceast a viat a, ajut a-m a m acar s a naintez p n a-ntr-at t nc t Bucuria Ta s a m a cuprind a cu totul, altc ndva; e ca ce stiu despre Tine aici s a creasc a at t c t s a ajung a la mplinire dincolo; e ca Iubirea de Tine s a creasc a aici, pentru a total a dincolo; e ca bucuria mea de-acum s a e uria s a n sperant a, pentru ca dincolo ea s a e total a n fapt! Doamne, Tu porunce sti si ndemni prin Fiul T au s a cerem si promit i c a vom primi ca bucuria noastr a s a e deplin a . Ei bine, Doamne, iat a c a cer, a sa cum m a ndemni prin minunatul T au sf atuitor, s a primesc ceea ce ai promis prin Adev arul T au ca bucuria mea s a e deplin a . Dumnezeul ncrederii mele, cer s a primesc ca bucuria mea s a e deplin a. Dar p n a atunci, e ca spiritul meu s a re-
humanitas
Pagina de titlu
Ie sire
ecteze la ea, limba mea s a vorbeasc a de ea, inima mea s-o iubeasc a, gura mea s-o propov aduiasc a, suetul meu s a e nfometat de ea, trupul meu nsetat de ea; si toat a int a mea s-o doreasc a p n a c nd m a voi cufunda n Bucuria Domnului, care este un Dumnezeu ntreit si unu, binecuv ntat n vecii vecilor. Amin.
humanitas
Pagina de titlu
Ie sire
Cuprins
Jurnalul
humanitas
Pagina de titlu
Intregul ecran
Inchide
Ie sire

Andrei Ple¡u - Jurnalul de La Tescani

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Andrei Ple¡u - Jurnalul de La Tescani

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

jurnalul de la tescani

Pagina 2 din 81 Inapoi

Andrei Ple su Jurnalul de la Tescani 2001

Pagina 3 din 81 Inapoi

Pagina 4 din 81 Inapoi Intregul ecran Inchide

a dori s a te plimbi pe o paji ste norit a, f ar a a c alca nici

de c t iva ani v ad, n preajma Tescanilor, pictori lu-

Pagina 5 din 81 Inapoi Intregul ecran Inchide

plasat n c mpul credint ei, spiritul mediocru nc a g a-

Inapoi Intregul ecran Inchide

Pagina 7 din 81 Inapoi

muzica: o imens a cheltuial a de precizie pentru a obt ine

Intregul ecran Inchide

compunerii putride. Miresmele nu devin miasme. Moartea

n regnul vegetal, moartea pare scutit a de mizeria des-

la c t iva metri de mine, pe c mp, un iepure t sne ste

Inapoi Intregul ecran Inchide

umanitate si r am ne p ar asit n pustiul except iei pe care o ntruchipeaz a.

c teva secvent e cu Michael Jackson. O marionet a per-

nu poate gusta pitorescul unui loc dec t cineva ca-

Pagina 9 din 81 Inapoi Intregul ecran Inchide

exist a un moment c nd b arbatul trebuie s a se hot a-

Pagina 10 din 81 Inapoi Intregul ecran Inchide

norii s nt carnat ia cerului. F ar a ei si, noaptea, f ar a

Pagina 11 din 81 Inapoi Intregul ecran Inchide

Pagina 12 din 81 Inapoi Intregul ecran Inchide

Pagina 13 din 81 Inapoi Intregul ecran

dintr-o satir a (Luxit a) de Iacob Negruzzi: Luxit a, de

s a mergi printr-o livad a. S a-t i apar a dinainte un pom

mi scarea veverit elor: o succesiune uimitoasre de ful-

noica, cu teoria legato-ului, si g ndea opera ca pe o

Pagina 15 din 81 Inapoi Intregul ecran

toate obstacolele ne par ca ziduri. Problema e s a le

cerul e ca o ap a nghet at a n substant a c areia s-a amestecat s nge cu lapte.

Pagina 16 din 81 Inapoi Intregul ecran

privesc brazdele proasp at ntoarse de plug si, ca nicio-

Pagina 17 din 81 Inapoi Intregul ecran Inchide

complexul lor de inferioritate fat a de lumea culturii. Tot i

diletantismul literar (sau stiint ic) al teologilor de azi:

Pagina 18 din 81 Inapoi Intregul ecran Inchide

Pagina 19 din 81 Inapoi Intregul ecran Inchide

au de la un t aran (t n arul B arlea) c a, pentru a se

Pagina 20 din 81 Inapoi Intregul ecran Inchide

re pe care le-a p astrat, din copil arie, toat a viat a: p am ntul

enescu, n convorbirile cu Gavoty, nume ste dou a repe-

Pagina 21 din 81 Inapoi Intregul ecran Inchide

inocent a g ndirii grece sti: bucuria de a descoperi c a

dac a spiritul are realitate, atunci el trebuie recunoscut

ieri, spre sear a, am urcat p n a la p lnia de la cap atul

Inapoi Intregul ecran Inchide

pentru a descrie, cu un singur cuv nt, ordinea unui

Pagina 24 din 81 Inapoi

saint-Just, 29 noiembrie 1792: Un peuple qui nest

Intregul ecran Inchide

nimic nu ilustreaz a mai bine atributul splendorii dec t

Pagina 25 din 81 Inapoi Intregul ecran Inchide

noa sterii dec t soarele estival, care poate duce c aldura p n a

soarele de toamn a e o metafor a mai adecvat a a cu-

de departe, pe locul vechiului conac, v ad o aglomerat ie

Pagina 26 din 81 Inapoi Intregul ecran Inchide

a lungul nt lnirilor noastre, era c a actul g ndirii trebuie

ceea ce dl Dragomir ncerca s a ne spun a, n fond, de-

pe drumul care urc a dinspre sat spre costi s a ( si, mai