Sunteți pe pagina 1din 11

PSIHOLOGIA EXPERIMENTALA

1 1. Variabila independenta este unul dintre tipurile de variabile implicate in experiment.A,19

1 2. Grupul de control este grupul utilizat in experiment la care se aplica o conditie de


stimulare.F,26

1 3. Grupul experimental este acel grup in care variabila independenta ia o anumita


valoareA,26-27 valid F anul trecut

1 4. Experimentul pune accent pe geneza unui anumit fenomen si nu pe evaluarea lui la un


moment dat.A,31

3 5. Timpul de reactie se numeste simplu atunci cand exista mai multe modalitati de raspuns la
stimulii administrati.F,59 valid A anul trecut

5 6. Substantele chimice insolubile in apa genereaza senzatii gustative F,80

1 7. In experiment, cercetatorul (experimentatorul) are rol constatativ F,18??????

1 8. Stimulul se mai numeste si variabila dependenta F,19 valid A anul trecut

1 9. Trasaturile de personalitate ale subiectului fac parte din categoria variabilelor


perturbatoare.F,21

1 10. Raspunsul subiectului la actiunea experimentatorului este reprezentat de variabila numita


dependenta.A,20

1 11. Variabila perturbatoare este reprezentatà de personalitatea subiectului.F,21

1 12. In experimentul de tip factorial experimentatorul alege doua valori ale variabilei
independente, urmarind efectul lor asupra variabilei dependenteA,28

1 13. Experimentul de tip natural este acela care se desfasoara in naturaF,28

1 14. Expresia “Ce se intampla daca?” caracterizeaza experimentul de tip pilotF,29

1 15. Spre deosebire de experiment, testul se intereseaza de geneza fenomenului pe care-l


studiaza.F,31

1 16. Experimentul isi propune sa dezvaluie cauzalitatea fenomenului studiatA,31

1 17. Termenul de “test” ii apartine lui A. Binet.F,30


2 18. Undele teta pot fi intalnite la om in stärile patologice.A,36

2 19. Undele alfa caracterizeaza creierul uman in stare de veghe, in conditii de activitate
intensa.F,37

2 20. Pneumograful este aparatul cu care se masoara variatiile de volum ale vaselor de
sange.F,40

2 21. Pletismograful masoara ritmurile bioelectrice ale activitätii cardiaceF,42

2 22. Electrocardiograma este aparatul cu care se inregistreaza activitatea inimii F,42

3 23. Timpul de reactie complex este mai lung decat timpul de reactie simplu.A,61

3 24. Pragul absolut este valoarea cea mai mica a unui stimul (excitant) care determina o reactie
specifica.A,66

6 25. Pragul diferential este reprezentat de valoarea cea mai mare a unui stimul (excitant) care
determina o reactie specifica.F,66

4 26. Senzatiile de foame apartin senzatiilor interne.A,73

2 27. Electrogeneza musculara poate fi pusa in evidenta cu ajutorul electromiografului.A,44

2 28. Ritmurile teta si delta caracterizeaza creierul uman in stare de vegheF,36

1 29. Personalitatea reprezinta intr-un experiment variabila perturbatoareF,21, 24

1 30. W.Wundt este fondatorul primului laborator de psihologie experimentalaA,11

1 31. Experimentatorul are rol constatator in cadrul experimentului pe care-l realizeazä.F,18-19

1 32. In grupul numit de control variabila independenta ia valoarea zeroA,26

1 33. Experimentul psihopedagogic este o varianta a experimentului de laborator.F,28

1 34. In experimentul de tip factorial experimentatorul alege doua valori ale variabilei
independente, urmarind efectul lor asupra variabilei dependente.A,28

2 35. Undele delta au un ritm mai alert decat undele alfa.F,36

2 36. Undele beta caracterizeazä creierul uman in stare de somnF,37

2 37. Undele caracteristice creierului uman sunt: alfa, beta, gama si delta.F,36-37
2 38. Inregistrarea miscarilor respiratorii ale omului se face cu ajutorul
electroencefalografului.F,36

3 39. Aparatul clasic de masurare a timpului de reactie al unui subiect se numeste


cronoscop.A,55

3 40. Timpul de reactie simplu presupune existenta mai multor modalitati de raspuns la un
singur stimulF,59

1 41. Grupul de control este intr-un experiment grupul in care valoarea variabilei independente
este zero.A,26 valid F anul trecut

1 1. Experimentul este o organizare metodicä (rationala si practica) de tip special in care


cercetatorul: provoaca faptele p14,curs p 8

1 2. Fondatorul primului laborator de psihologie experimentala a fost: W. Wundt,15

1 3. Variabila dependenta este reprezentata de: raspunsul subiectului,20curs 8

1 4. Variabila independenta este reprezentata de: stimul,19curs 8

1 5. Personalitatea subiectului reprezinta intr-un experiment: variabila


intermediara,21curs 9

1 6. Stimulul se mai numeste si variabila: independenta,19curs 8

1 7. Reactia subiectului este intr-un experiment variabila: dependenta.9curs

1 8. Relatia dintre variabila independentá si cea dependentä este una: de tip cauza-
efect,20 curs 8

1 9. Grupul experimental este acel grup in care variabila independenta: ia o anumita


valoare,26

1 10. Experimentul natural presupune: cercetarea subiecţilor in mediul lor de viaţă


şi de activitate28

1 11. In experimentul invocat, variabila independenta este: data natural,28

1 12. Experimentul de tip functional urmareste relatia functionala dintre: variabila


independenta si cea dependenta,28

1 13. Experimentul de tip explorator urmareste: identificarea prin pre-testare a


posibilelor efecte ale unei variabile,29
1 14. Experimentul de tip psihopedagogic este o variantä a experimentului: natural,28

1 15. Spre deosebire de experiment, testul: masoara si apreciaza statistic fenomenul


studiat in scopuri psihodiagnostice precise,31

2 16. Undele beta caracterizeazä creierul uman in stare de: activitate ,37

2 17. Pneumografia presupune inregistrarea: miscarilor respiratorii,40

3 18. Timpul de reactie simplu presupune: o singura modalitate de raspuns la un


stimul.59

3 19. Timpul de reactie este mai scurt: dimineata,62

3 20. Pragul absolut este: valoarea cea mai mica a unui stimul (excitant) care
determina o reactie specifica,66

3 21. Pragul diferential este reprezentat de: cea mai mica diferenta intre doi excitanti
sesizata de subiect,66

4 22. Senzatiile de durere apar cand excitantul: depaseste valoarea pragului


superior,67

Alegere Multiplă
1 23. Experimentul provoaca fenomenul in unele conditii: determinate de cercetãtor,14

3 24. Timpul de reactie semnifica: timpul scurs între stimul si reactie,54

2 25. Electromiografia (EMG) exprimä: activitatea bioelectricã a muschilor,44

1 26. Grupul de subiecti la care se administreaza conditia de stimulare se numeste :grup


experimental,26

6 27. Esteziometrul este aparatul cu care se masoara: pragul spatial tactil,70

1 28. Metoda are o determinare: obiectiv-ontologica,14

1 29. Conceptul de psihometrie a fost initiat de: Cr. Wolf,15

1 30. Primul laborator de psihologie din lume a fost infiintat in anul: 1879,p17
1 31. Primul laborator de psihologie experimentala din Romania a fost infiintat la Universitatea
din: BUCURESTI,17curs 8 anul trecut validat Iasi

1 32. Intre metoda observatiei si cea experimentala din psihologie exista raporturi de:
complementaritate,31

1 33. Neutralizarea efectelor variabilelor perturbatoare se face prin: Pastrarea constanta a


factorilor straini,23

1 34. Datele obtinute cu tehnicile poligraf inregistreaza: componente neurovegetative


( puls, eeg, reactie electrodermala etc),47

1 35. Laboratorul de psihologie experimentala de la Universitatea din Bucuresti a fost initiat de:
C. Radulescu Motru,17

1 36. Ipoteza reprezintä: o prezumtie,29

1 37. Ipoteza de cercetare presupune: existenþa unei diferente semnificative,29

1 38. Ipoteza nula atestä: inexistenta vreunei diferente între date,29

1 39. Ipoteza este verificabila daca: este plauzibila,29

1 40. Testul statisitic ,,t” (Student) se utilizeazä pentru stabilirea gradului de semnificatie intre:
date exprimate prin mediii,29

1 41. Generalizarea datelor recoltate experimental se face in functie de: indicele de


reprezentativitate al subiectilor în raport de populatia din care au fost
selectati,30

1 42. Relatia dintre test si experiment este de: reversibilitate,30,31 anul trecut validat
independenta metodologica absoluta

2 43. Ritmurile eeg cu oarecare relevanta pentru psihologie sunt: alfa si beta (β,α),36-37

2 44. Ritmul eeg cu efect relaxant, folosit in modelarea experimentala a recuperarii


neuropsihice este: alfa,37

1 45. Pasul statistic reprezinta o procedura utilizata pentru: Alcatuirea grupurilor de


cercetare,27

5 46. Pragul absolut al senzatiei olfactive este dat de: nivelul de tarie cel mai mic,92

6 47. Pragul spatial tactil se exprima in: milimetri,97


6 48. Sensibilitatea termica se masoara cu: termoesteziometrul,101

3 49. Psihofizica subiectiva a fost initiata de: S.S.Stevens,65 corect ar fi Thurstone

3 50. Psihofizica obiectiva a fost dezvoltata de: G.Th. Fechner,65

3 51. Psihofizica obiectiva vizeaza studierea: raportul energetic dintre intensitatea


stimulului şi a reacţiei.64-65

3 52. Psihofizica subiectiva studiaza: aprecierile calitative ale subiecţilor,65

2 53. Sistemul morfofunctional cel mai afectosensibil este: sistemul cardio-vascular,41

2 54. Reactia electrodermala se refera la: variaţiile rezistenţei electrice a pielii,44

2 55. Reactia electrodermala se determina cu: galvanometrul,45

2 56. Reactiile vasculare de vasoconstrictie si vasodilatatie se determina cu:


pletismograful,102

2 57. Actele ideo-motorii pot fi determinate cu: electromiograful,44

5 58. Sensibilitatea gustativa se determinä prin: aplicarea de soluţii apoase pe


limbă,80

1 59. Modelarea experimentala reprezinta: comportamentul determinat de variabila


independentă,18

7 60. Tabelele pseudoizocromatice se utilizeazä la: diagnosticarea unor tulburi de


cromosensibilitate,130

7 61. Cecitate cromatica reprezinta: neputinţa de a vedea anumite culori,128

7 62. Tabelele pseudoizocromatice (Stilling, Ishihara) se utilizeaza pentru: identificarea


unor disfuncţii de cromosensibilitate,130

7 63. Campul vizual reprezinta: intinderea vederii fără modificarea fixării


privirii,131

7 64. Seria cromatica cuprinde: cele 7 culori spectrale,122 validat anul trecut
culorile alb si negru
7 65. Culorile acromatice se deosebesc intre ele prin: luminozitate,120

7 66. Ochiul omenesc percepe undele electromagnetice din registrul: 780 mμ –


380mμ,121
7 67. Amestecand 2 culori apropiate in registrul spectral se obtine o culoare:intermediara,126

7 68. Peste 780 mμ. avem spectrul: infraroşu,122

7 69. Maximul vizual de sensibilitate se afla la: zona foveii centrale (pata
galbenă),122

7 70. Deplasarea maximului de cromosensibilitate spre zona albastra a spectrului, in conditiile


trecerii de la vederea diurna la cea crepusculara, a fost descrisa prima data, de Purkinje,122

7 71. Sub 380 mμ avem spectrul ultraviolet,122

7 72. Registrul spectral pentru rosu este de: 780mμ – 610mμ,122

7 73. Registrul spectral pentru oranj (portocaliu) este de: 650mμ – 590mμ,122

7 74. Registrul spectral pentru galben este de: 590mμ – 575mμ,122

7 75. Registrul spectral pentru verde este de: 560mμ – 510mμ122

7 76. Registrul spectral pentru albastru este de: 470mμ – 450mμ,122

7 77. Registrul spectral pentru indigo este de: 450mμ – 424mμ,122

7 78. Registrul spectral pentru violet este de: 424mμ – 380mμ.122

7 79. Imaginea consecutiva este: perseverarea imaginii – stimul şi după incetarea


acţiunii stimulului,134

7 80. Substanta fotosensibila (rodopsina) se gaseste in: bastonaşe,106-110 validat anul


trecut conuri

7 81. Rodopsina se mai numeste purpur vizual,106-110

7 82. Rodopsina se reface in prezenta vitaminei A, pg110

7 83. Hemeralopia (orbul gainilor) semnifica: cecitatea nocturna şi crepusculară,111

7 84. Conurile sunt mai fine si mai multe in: zona foveei centrale,122
7 85. In functie de zonele de pe retina conurile sunt mai dense in: zona foveei
centrale,122

7 86. Pentru diagnosticarea tulburarilor de cromosensibilitate se utilizeaza: testele


pseudoizocromatice (Stelling. Ishihara),130

7 87. Iluminatia obiectelor este data de: cantitatea de energie radiară reflectată,121

7 88. Vederea stereoscopica sta la baza: percepţiei adancimii şi mărimii


obiectivelor,133

7 89. Imaginea consecutiv-negativa se caracterizeaza prin: imaginea postacţională apare


după o pauză de la incetarea acţiunii stimulului,134-135 anul trecut validat
este complementara imaginii cromatice initiale

2 90. Principalele metode fiziologice de interes pentru psiholog


sunt:
a) EEG (electroencefalografia) 34-35
b) EKG (electrocardiografia)
c) Pneumografia
d) T.R. (timpul de reactie)
e) Tahistoscopia

3 91. Principalele metode ale psihofizicii sunt:


a) masurarii duratelor
b) limitelor 67-70
c) erorii medii
d) constantei

1 92. Criteriile de evaluare predictiva a unui test sunt:


a) sugestibilitatea
b) validitatea 31
c) fidelitatea
d) sensibilitatea

5 93. Adaptarea olfactiva se realizeaza prin:


a) puterea odoranta a substantelor 93
b) repaus olfactiv
c) durata de actiune a mirosului (substantei)
1 94. Neutralizarea variabilelor perturbante se poate face prin:
a) ipoteza plauzibila
b) izolarea subiectului 23
c) stabilirea grupurilor perechi
d) mentinerea constanta a variabilelor straine

1 95. Factorii de invalidare a ipotezei de cercetare sunt:


a) datele nu sunt exprimate aritmetic
b) diferenta dintre datele recoltate nu este semnificativa 25-26
c) directia rezultata este inversa celei prezumate

7 96. Contrastul cromatic poate fi:


a) neutru
b) simultan 135
c) consecutiv
7 97. O hartie cenusie asezata pe un anumit fond cromatic ia nuanta complementului fondului,
astfel:
a) pe fond albastru, devine galbuie 135-136
b) pe fond rosu, devine verzuie
c) pe fond verde, devine rozalie
anul trecut a fost si varianta d) pe fond galben devine albastruie validat abcd

7 98. Preferintele cromatice sunt structurate functie de:


a) sex 136-137
b) vointa
c) varsta
d) personalitate
e) factori socio-culturali (traditii, educatie)

7 99. Imaginile consecutive pot fi:


a) neutre
b) negative 134
c) pozitive

7 100. Din perspectiva termica culorile sunt percepute ca avand un


efect de:
a) cald 138
b) rece
c) neutru
7 101. Din perspectiva distantei culorile sunt percepute ca
exercitand un efect de:
a) infinitate
b) departare 139
c) apropiere

7 102. Culoarea rosie exercita un efect de:


a) apropiere 139
b) neutralitate
c) caldura
d) stimulare

7 103. Culoarea albastru are efect de:


a) indiferenta
b) departare 139
c) relaxare
d) rece

7 104. Culoarea verde are efect de:


a) superioritate 139
b) departare
c) raceala
d) impulsivitate

7 105. Culoarea galbenä are efect de:


a) indiferenta
b) apropiere 139
c) forte cald
d) relaxare

7 106. Culorile cu efect stimulator-mobilizator sunt:


a) albastru
b) rosu 137
c) verde
d) galben

7 107. Culorile cu efect deconectant-relaxant sunt:


a) ros-portocaliul
b) verde 137
c) alb
d) negru
7 108. Atributele psihosociale simbolizate de culoarea rosie sunt:
a) eroismul 138
b) fidelitatea
c) lasitatea anul trecut validat abde
d) provocarea
e) vigoarea

7 109. Atributele psihosociale simbolizate de culoarea albastra sunt:


a) egoismul
b) statornicia 138
c) speranta
d) asteptarea

7 110. Atributele psihosociale simbolizate de culoarea galbena sunt:


a) bogatia 138
b) nobletea
c) expansivitatea
d) 1asitatea

7 111. Atributele psihosociale simbolizate prin culoarea verde sunt:


a) acceptanta
b) linistea
c) intoleranta
d) regretul
e) multumirea 138

7 112. Atributele psihosociale simbolizate prin culoarea alba sunt:


a) regretul
b) pacea 138
c) inocenta
d) sinceritatea
e) intelegerea

7 113. Atributele psihosociale simbolizate prin culoarea neagra sunt:


a) bucuria
b) durerea 138
c) ostilitatea
d) moartea
e) gravitatea

S-ar putea să vă placă și