Cum sa consumati mai putine proteine Afla acum cum poti castiga un Audi A4

Proteinele sunt substante nutritive esentiale, dar majoritatea persoanelor au prea multe proteine in dieta lor - de obicei cu 40-60% mai mult decat este recomandat. Consumul exagerat de proteine poate contribui la mai multe probleme, inclusiv la boli ale rinichilor, anumite tipuri de cancer si osteoporoza. Pasi 1. Reduceti sau scoateti produsele de origine animala din dieta dvs. Asta inseamna carnea, produsele lactate, pestele, ouale si carnea de pui. Inlocuiti-le cu cereale si legume. 2. Mancati o mare varietate de mancaruri. Asfel veti fi sigur ca veti avea proteinele necesare precum si alte elemente nutritive. 3. Mancati destule calorii pentru a va mentine greutatea (doar daca nu sunteti intr-un program de reducere al greutatii). 4. Mancati produse vegetariene. Acestea pot fi facute din soia si diferite legume. Se gasesc in multe magazine mari. 5. Inlocuiti carnea cu soia. 6. Incercati sa folositi soia, laptele de orez si tofu in dieta dvs. 7. Mancati produse din carne cu produse vegetale (cu proteine mai putine). Experimentati cu retetele pana gasiti ceva care sa se potriveasca familiei dvs. Sfaturi Proteinele din legume vor asigura toti aminoacizii de care aveti nevoie. Sunt mai putin dense decat proteinele din carne asa ca veti diminua cantitatea de proteine pe care o veti digera. Produsele vegetale nu contin colesterol si de obicei nu sunt grase.

Un adult are nevoie de aproximativ 50 de grame de proteine. Atletii au nevoie de un pic mai multe proteine care pot fi asigurate prin servirea unor portii mai mari de mancare sau prin folosirea de suplimenti de aminoacizi. Este un mit ca aveti nevoie de cantitati mari de proteine in cazul in care sunteti sportiv.

Va prezint mai jos cateva retete simple si eficiente, ce respecta un bun echilibru intre aportul de proteine simple, vegetale si carbohidratii de buna calitate. Proteinele va vor asigura o buna satietate, iar carbohidratii o buna stare energetica- in plus nu uitati ca sunt principala sursa de antioxidanti! Aceste combinatii alimentare pot fi considerate de post, dar pot primi si adaosuri de ou, iaurt, produse marine si atunci varietatea este asigurata, si de aici si confortul psihic. Un ingredient eliminat din start este painea, iar anumiti maxicarbohidrati sunt limitati cantitativ. Scopul este o anumita relaxare pancreatica si mai putina procesare de grasimi. Constatati efectele lor, si scrieti-mi, peste o saptamana, daca v-a fost greu sau foame. 1

INCEPETI ZIUA CU O MASA DE FRUCTE pe stomacul gol, conditia este sa fie fructe de acelasi fel, doua mere, fructe de padure, banane, portocale, kiwi, etc... pentru a nu amesteca tipuri diferite care sa porneasca un razboi enzimatic, sa va baloneze, sau chiar sa va ingrase. SUPE-CIORBE SUPE CREMA DE: zarzavat, telina, ciuperci, conopida, broccoli... Oricare dintre legumele cu continut redus de amidon (dovlecel, morcov, patrunjel, pastarnac, ceapa); O cantitate mai mare de telina, ciuperci sau conopida, fierte si pasate, ulei de masline si multa verdeata tocata poate da denumirea supei. SUPA DE ROSII SI ZARZAVAT: toate legumele si suc de rosii, ideal facut in casa, deoarece nu contine amidon . SUPA/CIORBA din legume si varza, dulce sau acra. MANCARURI GHIVECI DE LEGUME : cca 180 cal/portie ardei gras rosu sau galben, sparanghel, dovlecel, ceapa rosie, ulei de masline, sare, piper; clasic din telina, conopida, varza, morcov, vanata, ardei gras, dovlecel, ceapa, verdeata, condimente. VINETE si ARDEI la cuptor: cca 193 cal/portie 1 buc vanata, curatata de coaja si taiata felii 2 ardei grasi rosii taiati felii groase 1 ardei verde taiat felii groase 1 ceapa taiata felii ulei masline cca 50g busuioc (optional ). SOTE de ROSII si CEAPA: cca 30 cal/portie 1/2 cana ardei gras verde tocat 1/2 cana telina taiata felii subtiri 1 buc ceapa tocata 1 catel de usturoi tocat 3 cani rosii cubulete 1 lingura otet din vin rosu. Se calesc ingredientele 5 min in ulei, se adauga rosiile, otetul si piperul, se mai fierb cca 15 min. SALATA de CUSCUS/OREZ BRUN cu ROSII si CEAPA: cca 43 cal/portie 3/4 cana cuscus fiert 1 rosie tocata 1/3 cana naut din conserva, scurs si uscat 2 buc ceapa de arpagic, tocata 1 lingurita ulei masline 1 lingura zeama de lamaie. Se serveste pe frunze de salata verde. OREZ BRUN cu LEGUME ,cu sos de rosii sau ciuperci, spanac,etc. 2

Praz cu masline, cu telina, mancare de varza, spanac, urzici, stevie, orice va place cu adevarat. SALATE DE CRUDITATI : A ) salata verde o capatana si : * 1 leg ceapa verde ; 2 rosii ; 100g castravete; gulie rasa; 50 g felii de masline;1 legatura patrunjel verde, ulei de masline, zeama de lamaie. * 150 g sfecla rosie fiarta; 2-3 cepe verzi; 1 leg marar; ulei de masline; zeama de lamaie. * 1 leg ceapa verde; 100 g felii de masline; 100g castravete ; 1 leg ridichii de luna, felii ; 1 leg patrunjel verde ; ulei de masline; zeama de lamaie. B ) rosii, castraveti, ardei, ridichi si branza de soia tofu C ) telina 2-300g rasa si : * mar; morcov, castravete ras, mirodenii. * 1 cutie de ciuperci ( sau proaspete si calite in ulei ); 1 leg de marar vede; 3 catei de usturoi; 50g felii de masline; 1 morcov; ulei de masline, mustar ( de Dijon ), zeama de lamaie. * 100 g sfecla rosie; 50g castravete ras; 1 ceapa rosie, feliata; 1-2 catei de usturoi; 1 leg verdeata ; ulei de masline, mustar D ) ridiche neagra 200 g si : * 100g sfecla rosie - cruda , 100g telina ; 100g gutuie; 1 lingura hrean ras, toate date pe razatoare fina; ulei masline, mustar, piper, busuioc, sare, zeama de lamaie. E ) varza alba cruda si adaus de verdeata, usturoi, telina, morcov, mar, masline, ardei, ciuperci, varza rosie, nuci si stafide, toate sau partial, ce aveti, este la fel de buna. F ) salate asortate * 1 ardei gras rosu si 1 verde, 2 rosii, 2 morcovi, 100 g fasole verde, 50 g mazare, 1 leg ceapa verde, 100 g ciuperci, 1 castravete verde ( cca 80 g sau dupa gust ), marar verde, tarhon, sare, piper, ulei de masline, mustar (inlocuieste maioneza ), zeama de lamaie. * 100 g telina, 100g morcovi, 150g fasole verde, 50 g mazare, 50 g porumb boabe, usturoi, patrunjel verde, sare, piper, mustar, ulei de masline, zeama de lamaie. OBSERVATII : AVOCADO contine o proteina de buna calitate, un antioxidant mai puternic ca un fruct de kiwi ; radeti o jumatate de fruct in salatele dvs, si veti fi mai fericite. PAINEA este absenta sau redusa la 1-2 felii/zi daca nu se poate altfel, insa paine din multicereale, secara, graham. SALATELE pot avea intre 80 - 150 cal / portie, in functie de cantitatea de ulei, de marimea portiei si fireste in functie de legumele incluse ; ajutati-va de tabelele calorice, pentru un mai bun control al greutatii. Se pot lua si la serviciu, daca sunt transportate in vase bine etansate si le preparati pe loc. Se mai pierd o serie de nutrienti, dar va raman oricum mai multi decat intr-un pateu sau o pizza ! INSUFICIENTA RENALA CRONICA 3

Orice boal de rinichi netratat la timp duce la insuficien renal cronic. Apariia simptomelor caracteristice ale acestei boli este tardiv; ea se instaleaz treptat, trecnd prin diferite faze, nainte de a ajunge la cea avansat, cnd este nevoie de o intervenie medical riguroas. Trebuie avut n vedere c att tratamentul medicamentos, ct i cel igieno-die-tetic se cer aplicate n raport cu faza sau stadiul respectiv, care poate fi stadiul de compensare deplin, de retenie compensat sau de retenie decompensat. In articolul de fa ne vom limita numai la prezentarea regimului igieno-dietetic n cazurile de insuficien renal cronic. i precizm c prin aplicarea acestor reguli nu nseamn c ne putem dispensa de tratamentul medicamentos, ci doar c este necesar ca bolnavul s cunoasc mecanismul intim al acestui regim. Cunoscndu-l, el va avea ncredere n eficacitatea sa i-l va respecta cu strictee. In cazul n care acest regim nu d rezultatul scontat, se recurge i la tratamentul medicamentos. Regimul igieno-dietetic trebuie s urmreasc trei obiective: a s solicite mai puin rinichiul b s-l suplineasc n funciile sale c s nlture tulburrile rezultate din insuficiena lui. Cea mai mare parte din munca rinichiului, aa cum se tie, are ca scop eliminarea reziduurilor (catabolii) rezultate din metabolismul substanelor proteice (albuminoide) i obinerea unei funcii renale de concentrare, necesar unei bune eliminri a deeurilor din organism. Se tie, de asemenea, c un regim, hiperproteic agraveaz leziunile renale (prin suprasolicitare funcional). De aici rezult necesitatea reducerii reziduurilor (catabolii) azotate sosite la rinichi (spre a fi eliminate), att prin diminuarea aportului proteic din alimentaie, ct i prin reducerea catabolismului proteic endogen i obinerea unei cantiti normale de urin (diurez bun), care s asigure eliminarea produselor de catabolism azotat. Acestea se vor obine prin: a repaus (fizic i psihic) b evitarea solicitrilor anormale c diet. Repausul la pat este absolut necesar, mai ales n stadiul de retenie decompensat. Se tie c efortul fizic crete arderile din organism i n consecin mrete cota de catabolii azotai care trebuie eliminai. Repausul la pat mrete i puterea de filtrare a rinichiului. n stadiul de compensare deplin ns (cu uree sanguin normal) este indicat un oarecare grad de activitate corporal, deoarece ea influeneaz favorabil starea general. Unui astfel de bolnav i se poate da un prognostic favorabil, ceea ce-i va crea o bun stare psihic. Trebuie remarcat c nu puini sunt bolnavii care depun pn naintea stadiului final al bolii o oarecare activitate fizic i psihic, uneori n deplin necunotin a suferinei lor. Este bine ca, chiar n stadiul incipient al insuficienei renale, bolnavul s respecte n cursul zilei perioade de repaus de 12 ore, dup mese, la pat sau n fotoliu, iar n cursul nopii un somn de 8 ore. Regimul alimentar se va conduce dup aceleai principii de cruare a funciei renale. Dieta trebuie s aduc puine proteine, pentru a nu crete concentraia pro-duilor de catabolism azotat, suficiente calorii, pentru a nu exagera catabolismul proteinelor endogene, suficiente lichide, pentru a asigura o bun diurez, i sare suficient pentru meninerea diurezei i posibilitilor de concentrare, dar nu prea mult, pentru a nu solicita excesiv rinichiul. Atenie, buctari i gospodine! In dieta insuficienei renale cronice nu se vor suprima complet substanele albuminoide sau proteice: carnea brnzeturile oule laptele Altfel exist riscul creterii catabolismului proteic endogen, care duce la slbirea 4

organismului. n stadiul de compensare deplin se permite 1 g proteine pentru 1 kg greutate corporal. De exemplu, unui bolnav n greutate de 70 kg i sunt necesare 70 g proteine pe zi, care se pot obine din: 300400 g carne de vit, 1 kg brnz de vac sau iaurt, 500 g lapte dulce, 10 ou. Se nelege c prin alctuirea unui regim alimentar mixt se vor reduce cantitile de mai sus la cifre acceptabile. n stadiul de retenie compensat, aportul proteic va fi redus la 35 g/zi. Iar n cazul reteniei decompensate, restricia proteinelor trebuie cobort pn la 25 g proteine/zi. n stadiul de uremie aportul proteic se va reduce, pentru scurt timp desigur, sub aceast cifr. Se poate obine un aport caloric adecvat, de 2 0002 800 de calorii pe zi, prin consumul de glucide (zaharuri) i n msur mai mic prin grsimi (cea 50 g pe zi). Dar i glucidele sunt bogate n calorii: 300 g pine alb=730 de calorii; 300 g macaroane=l 100 de calorii; 200 g zahr sau miere=820 de calorii. Bolnavul poate bea, n raport cu setea, circa 1 5002 000 ml lichide pe zi, sub form de ap, ceaiuri ndulcite, limonada etc. Lichidele bute nu trebuie s depeasc posibilitile de eliminare ale rinichiului, cci altfel se instaleaz o retenie de ap, uor de apreciat prin creterea greutii corporale, apariia edemelor i prin msurarea diurezei. Orice pierdere extrarenal de lichide, prin transpiraie, vrsturi, diaree, cere o suplimentare a aportului lichidian, n raport cu cantitile pierdute. Sarea nu trebuie suprimat complet din astfel de meniuri, ci se pot consuma zilnic circa 5 6 g, ea fiind necesar unei bune diureze. Dac bolnavul prezint edeme, adic umflturi ale picioarelor i pleoapelor, dac are o tensiune arterial mare, superioar cifrelor de 15/9 mm Hg, sau semne de insuficien cardiac, va consuma numai 12 g sare pe zi, cantitate permis n toate circumstanele. In acest caz, buctarii i gospodinele vor folosi, pentru a da gust alimentelor preparate: lmie, oet, suc de roii, scorioar, mrar, ptrunjel, tarhon i eventual sare fr sodiu. Important! Aceste alimente fiind deficitare sau lipsite de vitamine, se recomand completarea acestora, cu excepia vitaminei D2, prin administrarea oral sau injectabil. Fa de apetitul sczut al bolnavului i pentru a realiza un meniu agreabil se pot folosi produse care conin puine proteine, cum sunt legumele verzi, salata verde, cartofii, morcovii, sfecla, conopida, varza dulce sau roie, varza de Bruxelles, spanacul, andivele, castraveii, roiile, ciupercile proaspete, fructele, compoturile, jeleurile, diferite produse zaharoase i grsimile. Pentru coninutul lor relativ bogat n proteine i cu mare putere caloric se admit, dar numai n cantiti moderate, pinea de gru i de secar, pastele finoase, brioele, biscuiii, prjiturile uscate, orezul, budincile, fasolea alb, mazrea, lintea, laptele i brnzeturile nefermentate, iaurtul, alunele, nucile, migdalele, smochinele uscate, oule, carnea proaspt de porc sau de vac, petele da ap dulce. Pentru coninutul lor bogat n proteine i pentru concentraia mare de fosfai, sulfai i sare, sunt complet interzise conservele, mezelurile (cu excepia uncii de cas, fr sare), vnatul, crustaceele, petii de mare, carnea de viel, de miel i de oaie, organele, brnzeturile fermentate, condimentele i buturile alcoolice. Desigur, prezentarea acestui tablou schematic permite variaii largi n realizarea dietei alimentare i adaptarea ei dup gustul bolnavului i n raport cu rezultatele ameliorative constatate pe parcurs. Depinde i de grija i miestria buctarului!