in ideea ca nu ati rezolvat problema ,s-au poate mai intereseaza si pe altcineva .

Motorul asincron trifazat cu rotorul in scurtcircuit poate functiona in regim de generator , atit teoretic cit si practic ; in ce priveste motorul monofazat teoretic merge si el . Notam motor asincron trifazat cu rotorul in scurtcircuit cu MAST ; de asemeni cred ca doriti sa folositi un astfel de motor pe post de generator eolian . Deci , pentru ca un MAST sa devina generator trebuie sa-i asiguram : 1) fluxul magnetic necesar , lucru realizabil asigurind un curent reactiv de magnetizare Im ; practic se leaga trei condensatori la cele trei borne ale MAST. Valoric acest curent este de (20-25)% din curentul nominal al MAST, si cum el este luoat sub tensiunea nominala putem spune ca puterea necesara excitatiei reprezinta (20-25)% din puterea generatorului asincron .Ca valoare de comparatie , la un generator sincron aceasta putere e mai mica de 1% . 2) turatia necesara , teoria spune ca orice motor dus peste turatia de sincronism devine generator ( nu este gresala , relatia care da turatia unui MAST da turatia de sincronism ) , practic MAST devine generator si sub aceasta turatie . 3) prezenta magnetismului remanent in fierul rotorului ( aceasta este conditia de autoexcitatie a generatorului asincron ) . Acest magnetism a ramas in motor de la o functionare anterioara sub forma a trei fluxuri fixe in spatiu , defazate cu 2pi/3, inegale ca marime , asa cum au ramas in momentul in care sa oprit motorul . Dupa perioade lungi de nefunctionare a motorului , acest magnetism poate scadea la valori ce nu mai asigura autoexcitatia (eu m-am lovit practic de acest aspect ) , de aceea inaintea probelor alimentati motorul la retea si invirtitil un cinci minute . Principial , aceste trei conditii indeplinite fac un MAST sa functioneze ca generator . Poate ar fi mai bine sa va spun cum am procedat eu : mentionez , din capul locului , ca transformarea MAST in generator am facut-o doar pentru a verifica , si practic , ce spune teoria ; de asemeni specific ca esperimentul l-am facut prin anii '90 , asa ca valori de curent , capacitati de condensatori ,... , am cam uitat ( nu ca atunci le stiam ?!) . Deci am plecat de la un MAST cu puterea de 0,37Kw si turatia 1500rot/min ( practic vreo 1470 rot/min , fiind asincron intervine alunecarea ) , Un = 380 /220 V in functie de modul de legare a infasurarilor ( stea s-au triunghi ), o bormasina cu turatie variabila - cu ea am antrenat axul MAST ( cu voia dvs. , axul generatorului ). Infasurarile motorului au fost legate in stea , punctul de conexiune al stelei , evident , a fost folosit drept nul de lucru , drept sarcina am folosit trei becuri cu incandescenta avind U = 220V si P = 60W . Capacitatea , unuia din cei trei condensatori , am calculato stiind curentul de excitatie ca fiind de ( 20 - 25 )% din curentul nominal al motorului in cazul legarii in stea ; acest curent de excitatie ( reactiv de astfel ) este dat de condensatorul in cauza .De asemeni stim relatia ce da tensiunea la bornele unui condensator Uc = Ic/C ? , unde : Uc - este tensiunea la bornele condensatorului si este de fapt tensiunea faza - nul a generatorului nostru Uc = 220V ; Ic - curentul prin condensator , curentul de magnetizare de fapt ; C - capacitatea condensatorului , pe ea o calculam ; ? - pulsatia .Toate marimile fiind cunoscute C se obtine usor , numai ca , practic , valoarea optima o veti obtine prin tatonari ( masurind curentul de excitatie , tensiunea la borne , frecventa ( vizavi de frecventa , eu am calculat pulsatia ptr. 50 Hz si am incercat sa rotesc generatorul pe la 1500 rot / min. In conditiile de mai sus MAST a lucrat in regim de generator , becurile folosite drept sarcina au luminat cu aceeasi intensitate ca si un bec martor alimentat la retea . Deci functioneaza un MAST ca generator ; daca aveti acces ( macar ptr. experiment ) la un astfel de motor faceti experimente cu el , veti obtine date ce va vor ajuta in a-l alege s-au nu drept generator la eoliana