Scurt istoric.

Energia geotermala reprezinta caldura continuta in fluidele si rocile subterane,este nepoluanta ,regenerabila si poate fi folosita in scopuri diverse,in incalzirea locuintelor ,in domeniul industrial sa-u pentru producerea de electricitate Ce este energia geotermala? Energia geotermala este energia termica a magmei topite, aflata in centrul Pamantului. Caldura este adusa aproape de suprafata prin conductie termica sau prin patrunderea magmei pana in apropierea scoartei terestre. Deoarece nu sunt implicati combustibili fosili, energia geotermala produce emisii neglijabile de dioxid de carbon comparative cu sursele conventionale de energie

Avantajele energiei geotermale In primul rand, folosirea energiei geotermale reduce cererea de combustibili fosili. Sistemele geotermale pot opera continuu, fara a tine cont de conditiile de clima. Totodata, atunci cand sunt folosite astfel de sisteme de incalzire, costurile de transport sunt reduse la zero, deoarece captarea energiei se face chiar in locul in care se afla consumatorul. Fiind regenerabila, energia geotermala are un impact scazut asupra mediului. Utilizarea directa rezervoarele geotermale care se gasesc la catva kilometri in adancul scoartei terestre,pot fi folosite pentru incalzirea directa aplicatii ce poarta numele de utilizare directa a energiei geotermale oamenii au folosit izvoarele calde inca de acum cateva mii de ani,pentru furnizarea apei de imbaiere sau de gatit. Astazi apa izvoarelor geotermale este captata si folosita in statiunile balneare. In sistemele moderne se construiesc fantani in rezervoarele geotermale si se obtine un flux continuu de apa fierbinte Apa este adusa la suprafata printrun sistem mecanic,iar un alt ansamblu,o rintroduce in put dupa racire sau o evacueaza la suprafata Aplicatiile caldurii geotermale sunt foarte variate. Ele includ incalzirea locuintelor (individual sau chiar a unor intregi orase), cresterea plantelor in sere, uscarea recoltelor, incalzirea apei in crescatorii de pesti, precum si in unele procese industriale exemplu este pasteurizarea laptelui.

Criza petrolului ii determina pe specialistii in sisteme energetice alternative sa gaseasca surse de energie fiabile care sa acopere cat mai multe dintre necesitatile oamenilor. Una dintre cele mai promitatoare tehnologii producatoare de energie de astazi se bazeaza pe utilizarea energiei geotermale. Studii recente arata ca energia geotermala e tot mai folosita atat in statele Uniunii Europene, cat si in statele de pe continentul nord-american. In prezent, in tarile europene exista 365.000 de pompe care capteaza caldura geotermala. Primii trei metri ai scoartei terestre au o temperatura constanta de 10-16C. Precum intr-o pestera, temperatura aceasta e putin mai ridicata decat a aerului din timpul iernii si mai scazuta decat a aerului vara. Pompele geotermale se folosesc de aceasta proprietate pentru a incalzi si raci cladirile.

Asemenea utilaje folosesc mult mai putina energie comparativ cu sistemele clasice de incalzire si sunt mult mai eficiente pentru racirea locuintelor. Pe langa faptul ca economisesc energie si bani, ele reduc poluarea. In studiul Blue book on Geothermal Resources, specialistii europeni in energii alternative arata ca producerea energiei termice din surse geotermale e mult mai eficienta decat orice alta sursa regenerabila precum soarele, vantul sau biomasa. In plus, datorita faptului ca energia geotermala nu are impact negativ asupra mediului, ea este mult mai ieftina in comparatie cu alte surse.

Operare n conformitate cu principiul al doilea al termodinamicii, cldura nu poate curge spontan dintro locaie mai rece ntr-o zon mai cald; lucru mecanic este necesar pentru a realiza acest lucru. Avnd n vedere c pompa de cldur sau frigiderul utilizeaz un anumit lucru mecanic pentru a muta lichidul refrigerant, cantitatea de energie depus pe partea de cald este mai mare dect cea luat din partea rece. Cele mai ntlnite pompe de cldur funcioneaz prin exploatarea proprietilor fizice ale unui fluid cunoscut sub denumirea de "agent frigorific" atunci cnd acesta trece prin procese de evaporare i de condensare. Fluidul de lucru, n stare gazoas, este sub presiune i circulat prin sistem prin intermediul unui compresor. La ieirea din compresor, gazul acum fierbinte i sub presiune mare este rcit ntr-un schimbtor de cldur numit "condensator", pn cnd condenseaz ntr-un lichid aflat la o presiune mare i o temperatur moderat. Agentul frigorific condensat trece apoi printr-un dispozitiv de scdere a presiunii ca o supap de expansiune, un tub capilar, sau eventual un dispozitiv extractor de lucru mecanic, cum ar fi o turbin. Dup acest dispozitiv, lichidul refrigerant aflat acum ntr-o stare quasi-lichid trece printr-un alt schimbtor de cldur numit "evaporator" n care agentul refrigerant se evapor prin absorbie de cldur. Fluidul revine astfel la compresor i ciclul se repet. ntr-un astfel de sistem este esenial ca agent frigorific ajung la o temperatur suficient de mare atunci cnd comprimat, deoarece conform legii a doua a termodinamicii caldura nu poate curge dintr-un mediu rece la unul mai cald. Practic, acest lucru nseamn c agentul frigorific trebuie s ajung la o temperatur mai mare dect cea ambiental n jurul schimbtorul de cldur din partea de presiune inalt. n mod similar, lichidul trebuie s ajung la o temperatur suficient de sczut dup expansiune pentru a putea absorbi energie termic din mediul rece, adic lichidul trebuie s fie mai rece decat mediul nconjurtor schimbtorului de cldur din partea de joas presiune. n special, diferena de presiune trebuie s fie suficient de mare pentru fluidul s condenseze n partea fierbinte i s se poat nc evapora n regiunea de presiune mai mic, la partea rece. Cu ct se dorete o diferen de temperatur mai mare, cu att mai mare diferena de presiune necesar va fi mai mare i prin urmare, mai mult energie necesar pentru a comprima fluidul. Astfel, n cazul tuturor pompelor de cldur, eficiena energetic (cantitatea de cldur mutat pe unitate de lucru mecanic consumat) scade cu creterea diferenei de temperatur. Frigiderele, aparatele de aer condiionat precum i unele sisteme de nclzire sunt aplicaii obinuite care utilizeaz aceast tehnologie. Datorit necesarului foarte variat de temperaturi i de presiuni, sunt disponibili muli ageni frigorifici diferii. n aplicaii din domeniul climatizrii, o pomp de cldur se refer n mod normal la un dispozitiv de vaporitare-condensare care include o supap dublu-sens i schimbtoare de cldur optimizate, astfel nct direcia fluxului de cldur poate fi inversat. Prin intermediul supapei se selecteaz direcia pe care circula agentul refrigerant pe parcursul unui ciclu i prin urmare, pompa de cldur poate furniza unei cldiri fie nclzire fie rcire. n climatele mai reci setarea implicit a supapei este de nclzire, n timp ce setarea implicit n climatele calde este de rcire. Pentru c cele dou schimbtoare de cldur, condensator i vaporizator, trebuie s schimbe ntre ele funciile, ele sunt optimizate pentru a efectua n mod corespunztor n ambele moduri. Ca atare, eficiena unei pompe de cldur reversibil este de obicei uor mai mic dect cea a dou maini separate optimizate pentru un singur proces. n aplicaiile de instalaii sanitare, o pompa de caldur este uneori utilizat pentru inclzirea sau prenclzirea apei pentru piscine sau nclzitoare de ap menajer.

n aplicatii oarecum rare, ambele capaciti att de extracie ct i de adugare de cldur pot fi utile i de obicei rezult n utilizarea foarte eficient a energiei de intrare. De exemplu, atunci cnd un aparat de aer condiionat folosit pentru rcire poate fi adaptat la un aparat pentru nclzirea apei, o singur pomp de cldur poate sluji la dou scopuri utile. Din pcate, aceste situaii sunt rare din cauza cererii semnificativ diferite pentru profile de nclzire i rcire. Ageni frigorifici Pn n anii 1990, agenii frigorifici folosii cu preponderen erau clorofluorocarburi, cum ar fi R-12, parte din clasa florurilor clasice. Producia acestor ageni a fost oprit in 1995 datorit impactului negativ pe care acetia l aveau asupra stratului de ozon. Au fost inlocuii cu hidroclorofluorocarburi, mai cunoscute ca R-134a. Aceti ageni au nlturat problemele legate de instabilitatea clorului la expunerea la ultraviolete, dar aveau eficien mai sczut comparativ cu R-12, necesitnd un aport mai mare de energie mecanic. n aceeai perioad s-au mai introdus amoniacul (NH3) i propanul sau butanul, mai puin corozivi dar inflamabili. ncepnd cu anul 2001 s-a introdus dioxidul de carbon, cunoscut ca R-744. n aplicaii rezideniale i comerciale hidroclorofluorocarburile, R-22, sunt n continuare rspndite, dei utilizarea hidrofluorocarburilor este in cretere, fiind considerai froni de substituie definitiv pentru c nu conin clor i astfel nu duneaz deloc stratului de ozon. n aparate cu ciclu Stirling sunt folosii ca ageni refrigerani hidrogenul, heliul, azotul i chiar aerul, fiind astfel aparatele cele mai prietenoase pentru mediu. Cele mai recente aparate incearc folosirea izobutanului, R600A, un agent ce nu distruge stratul de ozon i este considerat verde.

n functie de domeniul de utilizare a pompelor de caldura se pot clasifica n: Pompe de caldura utilizate pentru incalzirea i condiionarea aerului n cldiri. Aceste pompe de caldura utilizeaza aerul atmosferic ca sursa de caldura, fiind recomandabile n regiunile cu climat temperat. Pompe de caldura folosite ca instalatii frigorigice si pentru alimentarea cu caldura. Aceste pompe de caldura sunt utilizate succesiv pentru racire n timpul verii si pentru ncalzire n timpul iernii. Pompe de caldura folosite ca termocompresoare. Acestea sunt utilizate n domeniul instalatiilor de distilare, rectificare, congelare, uscare, etc. Pompe de caldura utilizate n industria alimentara ca termocompresoare precum si n scopuri de conditionare a aerului sau tratare a acestuia n cazul ntreprinderilor de produse zaharoase, respectiv cel al antrepozitelor frigorifice de carne. Pompe de caldura destinate industriei energetice. In acest caz, ele sunt folosite pentru ncalzirea camerelor de comanda, sursa de caldura fiind, spre exemplu, apa de racire a condensatoarelor sau caldura evacuata de la generatoarele si transformatoarele electrice. Pompe de caldura utilizate pentru recuperarea caldurii din resursele energetice secundare. Se recomanda valorificarea prin intermediul pompelor de caldura a caldurii evacuate prin condensatoarele instalatiilor frigorifice sau a energiei apelor geotermale. Pompe de caldura folosite n industria de prelucrare a laptelui acestea sunt utilizate simultan pentru racirea laptelui si prepararea apei calde.

n functie de modul de realizare al ciclului de functionare, precum si de forma energiei de antrenare exista urmatoarele tipuri de pompe de caldura: Pompe de caldura cu comprimare mecanica de vapori sau gaze, prevazute cu compresoare cu piston, turbocompresoare, compresoare elicoidale antrenate de motoare electrice sau termice. In cazul acestei pompe de caldura este posibila atingerea unor temperaturi ridicate cu ajutorul sistemelor in mai multe trepte, dar acestea sunt complexe si necesita investitii mari. Problema cheie consta n gasirea unor fluide capabile sa condenseze la temperaturi peste 120C. Utilizarea amestecurilor non-azeotrope poate contribui la solutionarea problemei si permite chiar atingerea unei eficiente ridicate. Pompe de caldura cu comprimare cinetica, prevazute cu compresoare cu jet (ejectoare) si care utilizeaza energia cinetica a unui jet de abur. Datorita randamentului foarte scazut al ejectoarelor si al consumului ridicat de abur de antrenare acest tip de pompe de caldura este din ce n ce mai putin utilizat. Pompe de caldura cu comprimare termochimica sau cu absorbtie care consuma energie termica, electrica sau solara. Ele prezinta avantajul de a utiliza caldura recuperabila cu un pret scazut si nu prezinta parti mobile in miscare Pompe de caldura cu compresie-resorbtie se afla inca in stare experimentala dar sunt foarte promitatoare deoarece combina avantajele sistemelor cu compresie cu cele ale sistemelor cu absorbtie. Aceste pompe sunt capabile sa atinga temperaturi ridicate de pna la 180 C si valori ridicate ale eficientei. Agentii termici de lucru pot fi solutii binare inofensive. Pompe de caldura termoelectrice bazate pe efectul Peltier si care consuma energie electrica.

Dupa puterea instalata pompele de caldura pot fi: instalatii mici: folosite pentru prepararea apei calde sunt realizate in combinatie cu frigiderele avand o putere de pana la 1 KW. instalatii mijlocii: destinate n principal pentru climatizare si incalzire pe intreaga durata a anului in locuinte relativ mici si birouri. Puterea necesara actionarii este cuprinsa intre 2 pna la 20 KW iar puterea termica poate ajunge pana la 100 KW. instalatii mari: pentru conditionare si alimentare cu caldura. Aceste instalatii sunt cuplate de regula cu instalatii de ventilare, de multe ori avnd si sarcina frigorifica servind la racirea unor spatii de depozitare sau servind patinoare artificiale. Puterea de actionare este cuprinsa intre cativa zeci si sute de KW iar puterea termica depaseste in general 1000 KW. instalatii foarte mari: folosite in industria chimica, farmaceutica pentru instalatii de vaporizare, concentrare, distilare. Puterea termica depaseste cateva mii de KW si din aceasta cauza sunt actionate numai de compresoare.

Dup felul surselor de cldur utilizate pompele de cldur pot fi : aer-aer: au ca surs de cldur aerul atmosferic i folosesc aerul ca agent purttor de cldur n cldirile n care sunt montate. La acest tip de instalaii inversarea ciclului este deosebit de uoar astfel in sezonul rece instalaia este utilizat pentru nclzire iar n sezonul cald pentru condiionare. ap-aer: folosesc ca surs de cldur apa de suprafa sau de adncime, apa cald evacuat din industrie, agentul purttor de cldur fiijnd aerul. sol-aer: folosesc ca surs de cldur solul iar agentul purttor de cldur este aerul. soare-aer: folosec ca surs de caldur energia termic provenit de la soare prin radiaie iar agentul purttor de cldur este aerul.

aer- ap : folosesc ca surs de cldur aerul iar ca agent purttor de cldur apa. ap-ap: folosesc ca surs de cldur apa iar ca agent purttor de cldur apa. sol-ap: folosesc ca surs de cldur solul iar ca agent purttor de cldur apa. saore-ap: folosesc ca surs de cldur radiaia solar iar ca agent purttor de cldur apa.

Pompa de cldur sol-ap

Pompa de cldur sol-ap este o foarte rspndit comparativ cu cea ap-ap i are ca "surs rece" cldura solar acumulat n straturile superioare ale Pmntului. Practica a artat i teoria a confirmat, c ncepnd de la o anumit distan n sol (cca15m), temperatura rmne relativ constant , cu fiecare 30m n adncime temperatura crescnd doar cu cca 1 C. Dac suntem interesai doar de straturile superficiale, pn la adncimea de max 200-250 m, putem vorbi de o temperatur cuprins ntre 8-16 C.Pentru o pomp de cldur sol -ap aceast temperatur este ideal pentru producerea energiei termic. n figura 1 este reprezentat structura temperaturilor n straturile superficiale pe fiecare luna a anului la adncimea de 1.5 m.

Ianuarie Decembrie
15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0

Februarie

Noiembrie

Martie

Octombrie

Aprilie

Septembrie

Mai

August Iulie

Iunie

Figura 1. Structura temperaturilor n startul superficial la adncimea de 1.5 m

Captarea "sursei reci" la Pompa de cldur SOL- AP se poate face : cu captatoare plane - ngropate la cca 0.9-1.5 m (se mai pot folosi captatoare sub form de spiral cu sonde de adncime - ce pot ajunge de la 30 la 200m (n cazuri speciale pot ajunge i la 250m) cu vaporizare direct dispus n captatoare plane din cupru. Sistemele de captare din sol mai sunt numite i sisteme cu "bucl nchis".

Figura 2. Pomp de cldur cu captatoare plane. Un astfel de sistem se poate folosi n situaia n care dispunem de spaiu suficient in jurul obiectului pe care dorim s-l nclzim cu o pomp de cldur. Necesarul de spaiu exterior este cca. dublu fa de suprafaa nclzit (la o nlime de max 3m). Spaiul se micoreaz proporional cu mbuntairea anvelopei termice a cldirii. Exemplu: pentru o cldire de 200 m a crei izolaie exterioar este clasic (nu conine elemente speciale de izolaie cum ar fi: izolaie exterioar, geamuri ui termoizolante, etc) este necesar un spatiu exterior pentru captatoarele plane de cca. 400 m. Aceeai cldire cu izolaia nbuntit se poate de avut un necesar de spaiu pentru captatoare de 300 m sau chiar mai mic n cazul realizrii unei case eficiente (cas cu consum redus de energie). La dimensionarea captatoarelor plane se ine cont bineneles i de calitatea solului. Nu se pot amplasa asemenea sisteme pe sol stncos. n figura 3. este reprezentat unele dimensuni care trebuie respectate la montarea captatoarelor plane.

Figura 3. Captatoare plane.

Avantajele sistemului: fiabil, simplu de realizat, investiie relativ mic, COP relativ ridicat. Dezavantajul principal al sistemului este necesarul ridicat de spaiu i faptul c nu poate fi amplasat pe orice sol.

b) cu sonde de adncime.

Figura 4 Cu sonde de adncime.

Datorit suprafeei mari necesare pentru montarea serpentinei este dificil din motive de necesar de spaiu. Din acest motiv se monteaz sonde verticale pentru sol, care se pot ntroduce la adncimi de 30250 m. Sondele sunt fabricate de obicei din tuburi de polietilen. De regula se monteaz patru tuburi paralele (sonda cu tub dublu cu profil U). Distana dintre doua sonde pentru sol trebuie s fie de 56 m. Sondele pentru sol se monteaz, n funcie de model, cu utilaje de foraj sau cu utilaje de nfigere prin batere. La dimensionarea sondelor se ine cont i de calitatea solului. Practic, dac nu exist prevederi legale speciale, forajele se pot executa pn la 250m. n general sondele de adncime se foreaz la100 m iar n cazul c nu sunt condiii la 50m.

Figura 5. Date tehnice despre sond

Pompe de cldur ap-ap

Figura 6. Schema pompei de cldur ap-ap

Sistemul ap-ap este numit i sistem de captare cu bucl deschis. Viteza de curgere a apei prin vaporizator nu trebuie sa depeasc 0.8 [m/s]. Vorbim despre pompa de cldur care poate realiza cel mai ridicat COP dintre toate PDC la care ne referim.Un astfel de sistem ap-ap poate ajunge uor la un COP=5 max. De asemenea poate furniza puteri impresionante ajungnd la mii de kW, pe o singur unitate sau cuplnd mai multe uniti de putere mai mica.

Pomp de cldur aer-ap Cu toate c pompa de cldur aer ap are cel mai sczut COP dintre toate pompele de cldur la care facem referire, ea este, alturi de pompa de cldur sol-ap, una dintre cele mai vndute pompe de cldur din Europa. Sistemul aer-ap este un sistem relativ simplu de montat i nu necesit lucrri speciale de amenajare ( sapaturi, foraje, etc.). Dezavantajul major al sistemului este faptul c nu poate funciona monovalent la temperaturi foarte sczute . Aceste pompe de cldur pot funciona bivalent- paralel monoenergetic prin folosirea unei rezistene electrice care intr n funciune la temperaturi foarte sczute. Datorita acestui fapt puterea de nclzire este limitat

Figura 7. Pompa de cldur aer-apa cu modulul de aer in interior

Figura 7.1. Pompa de cldur aer-ap cu modulul de aer in exterior. Cu toate dezavantajele prezentate pompa ed cldur aer-ap este extrem de utilizat att la sistemele de preparare a apei calde menajere ct i la nclzire. Pompa de cldur aer-ap poate funciona mpreuna cu un panou solar de nclzire a apei calde menajere acest sistem este reprezentat mai jos n figura 8.

Figura 8. Pompa de cldur aer-ap mpreuna cu un panou solar.

Pompe de caldura Octopus IS

Pompele de caldura sunt o solutie moderna si eficienta de a asigura o modalitate de incalzire. Octopus este o firma suedeza specializata in producerea de astfel de dispozitive, cu experienta de peste 25 de ani in domeniu si cunoscuta pentru pompele sale de caldura inovatoare. Una dintre ele este modelul IS (Ice Stick), cunoscut drept stalpul de gheata . Mai jos va vom spune cum functioneaza acesta si de ce este atat de apreciat.

Componenta: 1. Evaporatorul (vaporizatorul) sistem cu profiluri din aluminiu pe care se condenseaza vaporii de umezeala din aer si se transforma in gheata. In cadrul procesului de condensare se emana caldura, caldura care face ca refrigerantul din sistem sa fiarba (temperatura de fierbere este mica in acest punct) si sa se evapore. 2. Compresorul acesta comprima vaporii de refrigerant si ridica astfel temperatura substantei la valori mari . 3. Sistem de incalzire el contine si un sistem de condensare. Vaporii incalziti de refrigerant trec prin acesta si se trasnforma in lichid, lichid care este apoi introdus in sistemul de incalzire . 4. Depresurizator (supapa de expansiune) lichidul de mai sus trece prin acest sistem care ii reduce mult presiunea si astfel si temperatura, ciclul repetandu-se .

Figura 9. Diagrama de functionare a sistemul. Asadar, Ice Stick-ul Octopus functioneaza dupa principiul clasic al pompelor de caldura, dar are ca avantaje:

fiabilitatea, datorita existentei unei singure parti mobile in ansamblu (compresorul) zgomotul redus (nu face mai mult zgomot ca un frigider, astfel ca de la 3-5 m distanta nici nu il vei auzi) durata lunga de utilizare usurinta in montare (pachetul vine cu toate elementele necesare si este simplu de montat) si intretinere

Trebuie mentionat ca pentru a obtine un randament foarte bun, este necesar ca pompa sa fie montata intr-o zona cu umiditate ridicata a aerului (zona montana, langa ape, etc). Exista mai multe modele de astfel de pompe de caldura, pentru incinte de diverse dimensiuni . Se pot folosi mai multe pompe in paralel, iar in plus, sistemul poate fi usor cumplat cu orice alte sisteme de incalzire (centrala pe gaz, panouri solare, etc).

Medal awarded by the Infrastructure Minister during a Energy fair in Gdansk, Poland

Medal awarded by the Test Institute of energy in 2004 in Szcecin, Poland Models Octopus IS 48X It consists of 12 energy rods and has a compressor at 3 kW. Fits to a house with a total consumption of 20.000-35.000 kWh/year or 2,0-3,5 m3 of oil/year.

Octopus IS 61X It consists of 12 energy rods and has a compressor at 3,7 kW. Fits to a house with a total consumption of 25.000-50.000 kWh/year or 2,5-5,0 m3 of oil/year. Octopus IS 81X It consists of 24 energy rods, two Ice-stick units each with 12 energy rods, one of which has a compressor at 5 kW. Fits to a building with a total consumption of 35.000-70.000 kWh/year or 3,5-7,0 m3 of oil/year. Octopus Ice-Cross Special product, see picture to the right.