03.10.

2012 REVOLUTIA INDUSTRIALA IN ANGLIA

Capitalismul este o inventie englezeasca, Anglia fiind prima tar cu banca nationala, industrie de tip modern si locomotiva. Fenomenul numit revolutie industriala se desfasoara pe parcursul a trei sferturi de secol, respectiv de la jumatatea secolului 18 si pana in deceniul al treilea al secolului 19. (din 1740(1750)-1829). In aceasta perioada se petrec fenomene economico-sociale si politice care pot fi structurate pe 3 coordonate (care, in realitate, s-au petrecut concomitent): 1) REVOLUTIA DEMOGRAFICA: in cazul Angliei a insemnat triplarea populatiei in perioada mentionata: a crescut de la 7.5 milioane (1750) la 25 milioane (1829), din cauza scaderii mortalitatii infantile. Sporirea natalitatii determina: cresterea fortei de munca tanara, sporirea cererii interne si impune aparatului de productie o oportunitate mai mare a afacerilor. 2) REVOLUTIA AGRARA (se refera la proprietate): in cazul Angliei, fenomenul se produce o jumatate de secol (aproximativ 6 decenii: 1740-1800); pe perioada mentionata, Parlamentul Britanic acorda marilor proprietari acte de imprejmuire (se acordau individual la solicitarea proprietarului daca facea dovada ca dispune de lichiditati sau indeplineste conditiile de creditare pentru a valorifica marea proprietate). In cazul actelor de imprejmuire, toata proprietatea apartine proprietarului, el avand dreptul sa foloseasca doar 1/3 din ea, cealalta parte fiind ocupata cu locuintele lucratorilor; in schimbul acestui pamant pentru locuinta, lucratorii platesc rente sau cantitati de produse si au obligatia de a lucra un numar de zile gratis => proprietarul are profit 100%, pentru ca nu are cheltuieli si, pe deasupra, primeste si cantitati de produse de la lucratori. Se nasc exploatatiile de tip FERMA, care produc sistematic pentru piata: creste oferta, scad preturile; la jumatatea secolului 18, in Anglia exista un sistem bancar foarte puternic. Mentalitatea gandirii britanice: suveranul vorbea cu orice ocazie despre agricultura, el astfel lansand mentalitatea; proprietarul este si manager: Anglia+Germania. Element de exceptie pentru Marea Britanie: mentalitatea lucrativa a marilor proprietari. 3) REVOLUTIA INDUSTRIALA PROPRIU-ZISA: incepe in deceniile 3-4-5 ale secolului 18 cu mici perfectionari in domeniul textil. Taranul englez este alfabetizat fata de ceilalti prin intermediul Bisericii Anglicane, prin cititul Bibliei; Numitorul comun este extrem de rapida raspandire a acestor perfectionari: momentul determinant (esential) al acestei deveniri a productiei de tip industrial este aparitia masinii cu abur a lui James Watt (1794). LOCOMOBILA este o masinarie pe baza de carbune din 1794, in decurs a 20 de ani, 80% din industria britanica, cat era de dezvoltata in acel moment, folosea forta aburului, deci locomobila=> se naste INDUSTRIA. Rezulta, in primul rand, forta de munca in industria textila, in minerit si in domeniul transporturilor. MAC ADAMS este inventatorul drumurilor pavate cu piatra cubica cu axul drumului mai inaltat si santuri pe margine, de unde din limba romana macadamul. In jurul anului 1800, Anglia detinea peste 6000 km (6432 km) de canale interioare, care suplineau drumurile interioare. 1829- MOMENT EPOCAL PENTRU ANGLIA, deoarece: -> se lanseaza prima cale ferata COMERCIALA intre Liverpool si Manchester (aproximativ 60 km) prima locomotiva inventat de fratii Stiffenson. -> Anglia cunoaste prima criza de supraproductie in domeniul metalurgiei si textil; apar primele dependente intre Anglia si imperiul ei colonial; 1

-> prima locomotiva: Racheta (19 km/h). Dupa 1829, Anglia cunoaste o dezvoltare economica exceptionala si dezvolta mari centre industriale. In 1850 se produce prima expozitie universala la Londra si Anglia, isi etaleaza suprematia economica sub lozinca ca este tara unde soarele nu apune niciodata. LONDRA este prima capitala care are metrou (sfarsitul secolului 18) si care beneficiaza, de asemenea, de o stabilitate politica deosebita. Dupa 1850, la suprematia eceonomiei mondiale se arata un nou pretendent care peste aproximativ o jumatate de secol va depasi performantele britanice: Germania.

17.10.2012 LUMEA GERMANA

La inceputul secolului 19, in Europa existau aproximativ 300 de ormatiuni statale cu populatii care imparteau aceleasi valori morale,culturale, sociale. Rusia a fost singura dintre ele care s-a remarcat ca imperiu de natura militaro-feudala. In deceniul al doilea al secolului 19, din initiativa Prusiei, se infiinteaza Zollverein-ul intre unele din aceste state si isi propunea: libera circulatie a marfurilor, libera circulatie a persoanelor si libera circulatie a capitalurilor. Sub aceasta forma, lumea germana suplineste lipsa unitatii politice, revolutia industriala se desfasoara in acest context in coordonatele clasice, englezesti, dar cu conotatii specifice lumii germane. 1) REVOLUTIA DEMOGRAFICA: presupune triplarea populatiei in decursu de aproximativ o treime de secol: -educatia indusa de Biserica Catolica au reformat-o; femeia este subordonata celor 3k: copii, bucatarie, Biserica; - incurajarea statului prusac pentru cresterea natalitatii prin intermediul fiscalitatii: impozitarea venitului pe cap de familie era invers proportional cu numarul copiilor; mentalitatea statului prusac era de forma: cati copii nascuti, atatia posibili soldati. 2) REVOLUTIA AGRARA: calea prusaca de rezolvare a problemelor agrare; intre 1850-1852 este adoptata o suita de 4 legi care reglementeaza problemele proprietatii terenurilor agricole. Potrivit acestora, fosta proprietate de tip feudal care reprezenta proprietatea conditionata devine in totalitate proprietate de tip modern capitalist, adica proprietate sacra si inviorabila, garantata prin legi si aparata de institutiile statului. Altfel spus, proprietarii marilor domenii sunt deposedati de dreptul lor de folosinta. Populatia astfel eliberata este directionata implicit catre mediul urban, constituind forta de munca catre armata lucrand ca angajati in domeniul militar; unii raman salariati iar cea mai mare parte emigreaza in SUA. Statul prusac confera o atentie deosebita incurajarii agriculturii pe mai multe directii: a) se infiinteaza scoala de iarna la care erau obligati sa participe toti proprietarii cu terenuri mai mare de 50 de hectare. Daca in decurs de 2 ani de la data dobandirii terenului nu era absolvent al unei scoli de iarna, statul avea drept de preemptiune si lotul era vandut altui viitor probabil proprietar. La aceste cursuri care se desfasurau cel mai frecvent duminica, predau ore profesori itineranti (cadre didactice din universitati cu profil agricol). b) finantari de la bugetul universitatii cu profi agricol care trebuie sa aiba ferme model pe zone si culturi. Profesorii din universitatile agronomice dobandesc un statu specific, in sensul in care universitatile au dreptul sa pretinda exclusivitatea activitatilor, care constau in activitate

didactica si cercetare. Urmarea acestor politici sistematice in circa 2 decenii: Prusia, ulterior Germania au cele mai mare productivitati din Europa. c) se naste cooperatia in Prusia: cooperatie de credit si cooperatii de pruductie. 3) REVOLUTIA INDUSTRIALA PROPRIU-ZISA: Industria Germaniei la inceput de secol 19 este reprezentata de ateliere mestesugaresti si manufacturi de mai multe proportii. Mare industrie germana (siderurgie, metalurgie, constructii de masini) se nasc ca urmare a initiativei statului prusac. Aplicatiile civile sunt si o derivata a aplicatiilor militare, de exemplu uzinele Krupp, Siemens. Dupa 1871, cand se naste Germania unita, statul german promoveaza o politica sistematica de incurajare a industriei. Directiile incurajarii economice: 1) o politica vamala profesionista extrem de agresiva: taxe vamale=300%; 2) constructia de cale ferata in forma sistematica si ca finantare de la buget, calea ferata germana are forma a 3 cercuri concentrice legate intre ele cu bretele, ce semnifica dorinta recuperarii decalajelor pentru zonele mai putin dezvoltate industrial. 3) infiintarea bancii nationale cu capital de stat, banca care detine o marca puternica (pentru ca se afla in batalie cu lira britanica). Dupa 1871 se poate vorbi in Germania pe acelasi fundal despre un puternic proces de industrializare, intitulat in diverse lucrari A doua revolutie industriala. Elementele esentiale sunt: motorul Otto si motorul electric. Germania dezvolta numeroase ramuri de varf tehnologic, de regula pentru aplicatiile militare: chimie, constructii de masini. Rezultatul acestui proces accelerat in prag de primul razboi mondial: Germania ocupa locul I in topurile mondiale si drept urmare declanseaza primul razboi mondial.

24.10.2012 FRANTA
Inceputul lumii capitaliste in Franta este umbrit de revolutia franceza, altfel spus de masurile de natura economica adaptate sub valul revolutionar: ASIGNATELE REVOLUTIEI moneda de hartie emisa pe perioada revolutiei; emisiunea neavand acoperire, ca atare, provoaca o inflatie galopanta si ruineaza clasa mijlocie. REZOLVAREA PROBLEMELOR AGRARE sub forma de reforma agrara: sub valul revolutionar sunt improprietariti locuitorii marilor domenii astfel incat mare proprietate posibil de organizat sub forma de ferma ramane in proportie de 1/3; 2/3 din potentialul agricol francez devine proprietate mica si mijlocie fara forta economica de a produce pentru piata. In plus, retine in agricultura o prea mare parte a fortei de munca activa. NAPOLEON SI RAZBOAIELE PRODUSE DE EL: 15% din forta de munca activa sunt victime ale razboiului; mare datorie externa+ finante dezorganizate. Urmarile cumulate ale revolutiei si domniei lui Napoleon se redreseaza relativ in deceniul al patrulea al secolului 19. 1850- Franta incheie cu Anglia un tratat comercial pe principiul liberului schimb (cele doua parti contractale isi excepteaza reciproc marfurile de taxe vamale). La jumatatea secolului 19, Franta era formata in proportie de 80% din unitati industriale cu 3-5 angajati alaturi de care lucra si patronul=> cooperatie capitalista simpla. 1850-1860- tratatul francobritanic pe principiul liberului schimb; 1871- se incheie razboiul franco-prusac. Franta pierde Alsacia si Lorena; i se impune sa plateasca in aur Germaniei o suma echivalenta cu 40% din stocurile de aur ale Frantei (aurul este folosit pentru banca Germaniei drept stoc de metal pretios pentru emisiunea monetara). 3

Dupa 1871 pana la primul razboi mondial, in Franta se desfasoara o serie de revolutii de mare varf tehnologic, de exemplu industria automobilelor (Citroen, Renault), industria aviatica, cu precizarea ca in epoca erau niste experimente interesante. In prag de primul razboi mondial, Franta este o tara agrar industriala,o mare putere de dezvoltare, dar nu are o mare dezvoltare economica.

STATELE UNITE ALE AMERICII

La inceput de secol 19, SUA era o tara de proportii continentale cu resurse necunoscute in epoca si populatie de aproximativ 5 milioane de locuitori; in evolutia economiei americane, din momentul declararii industriei pana la primul razboi mondial se deosebesc in mod cert doua etape: 1) din momentul declararii industriei pana la razboiul de secesiune; 2) de la razboiul de secesiune pana la primul razboi mondial. 1) REVOLUTIA DEMOGRAFICA: implica cresterea populatiei ca urmare a valului de emigranti si a unei foarte mari rate a natalitatii: in 1800->5 milioane iar in 1918->100 milioane. 2) REVOLUTIA AGRARA: are continutul de luare in posesie/ distributie de loturi catre colonisti. In economia americana, agricultura este organizata sub forme intial pastorale, ulterior cresteri de plante. 3) REVOLUTIA INDUSTRIALA PROPRIU-ZISA: incepe cu industria prelucratoare de materii prime agricole: centura orasului Chicago: morarii, panificatii, abatoare, industria textila: bumbacul, industria constructoare de armament usor si material feroviar. Calea ferata naste fluenta productiei, dar si primele afaceri oneroase; tot ea este atat cauza cat si efectul dezvoltarii, specific economiei nationale. Dupa razboiul nord-sud, America adopta propriul model economic: se clarifica raportul dintre puterea federala si cea a statelor componente ale federatiilor; in sens economic, se adopta o politica protectionista moderata (taxe vamale intre 10-15%) ROCK FELLER (1860-1865)- regele petrolului: Standard Oil detinea 80% din petrolul american. VANDERBILT (1870-1880)- de origine olandez, regele cailor ferate, patronul lui Union Pacific. CARNEGIE DANE (1880-1890)- metalurgie, siderurgie, constructii de masini. In 1894, congresul adopta amendamentul Shermann departamentul de antitrust: Nicio firma a unei persoane sau asociatie de persoane nu poate detine mai mult de 40% dintr-un domeniu de interes general. Forma de organizare a productiei: in flux continu bazat pe diviziunea muncii la nivel de produs (productie la banda). Cauza si efect a productiei si prelucrarii materiilor prime se naste un nou concept de modificare si transport a produselor alimentare: conserva, vaporul frigorific. Intrarea in folosinta curenta a vasului frigorific si vasului cargou precum si conservarea produselor agricole sub forma de conserve reprezinta un moment de foarte mare importanta in comertul cu produse agricole in plan mondial. Produsele americane mai ieftine decat cele europene concureaza productia europeana la ea acasa, deci obliga Europa la reconsiderarea tehnologiilor si tehnicilor, cresterea animalelor, plantelor si conservarea de produse. In concluzie, in prag de primul razboi mondial, SUA este o tara agrar-industriala cu o populatie al carei nivel de trai este indestulat, dar sub nivelul european. In topurile mondiale se situeaza pe locurile 3-4.

31.10.2012 REVOLUTIA INDUSTRIALA IN RUSIA

La inceputul secolului 19, Rusia este un impreiu care se intinde pe 2 continente, este o mare putere militara, o tara aproape in exclusivitate agricola; comunicatii si transporturi traditionale, populatia numarand aproximativ 200 milioane. La jumatatea secolului 19, in 1861, un ucaz al tarului instituia o reforma agrara prin care improprietareste obstile satesti (se consacra proprietatea in indiviziune). Agricultura este bazata pe cresterea animalelor (pastorala si cerealiera). Intre anii 1900-1914, Rusia ocupa locul 3 pe plan modial in topul exporturilor de cereale. Ctivitatile de tip industrial sunt practic nesemnificative, practicandu-se prelucrare de materii prime agricole: moara, abator, laptarie. Capitalul strain este prezent in zona Moscovei si Petersburgului, de regula capital strain german, pentru fabrici de armament. ->Dupa 1870, in zona Baku, cu capital englezesc, incep primele exploatari ale titeiului, dar interesul capitalului britanic dispare dupa 1890, odata cu legea petrolului in Romania. ->Calea ferata ipotetic numara 3500 km, dar este practic nefunctionala; ca exceptie intalnim tronsonul dintre Moscova si Petersburg. ->Pozitia intelectualitatii este una foarte inalta: Mendeleev, Ceaikovski, etc; insa gradul de alfabetizare este extrem de ridicat:90-95%. -> In prag de primul razboi mondial, Rusia e in plina criza economica, armata nu se mai subordoneaza iar familia regala este executata de revolutionari. -> Intalnim 2 zone de exceptie cu o activitate mestesugareasca pronuntata: Petersburg si zonele de nord. -> Armata rusa e instruita si puternica (instruita de germani) -> Industria numara 2 milioane de lucratori salariati din totalul populatiei de 250 milioane (in prag de primul razboi mondial) -> 1917 presupune- revolutia condusa de Lenin -lovitura de stat condusa de Lenin. Sloganul lui Lenin este: Pace, paine si pamant, el vine cu forta de finantare germana. -> Dupa 1917, sub forma economiei de razboi (munca dura, fortata) incep aplicarea planului leninist de dezvoltare economica, altfel spus industrializarea bazata pe cateva ramuri considerate progresiste: metalurgie, siderurgie, constructii de masini, energie electrica. -> Forta de munca provine din mediul rural si se nasc numeroase probleme de urbanism; agricultura dominata de forme colectiviste este organizata sub forma de colhozuri (cooperative de productie) sau savhozuri (intreprinderi agricole de stat); colectivizarea agriculturii se incheie in 1930 din initiativa lui Stalin. -> 1939- statisticile europene consemneaza URSS-ul pe locul 4 in plan mondial dupa productia de otel, carbune, energie electrica si grau; odata cu inceperea razboiului (1 sept 1939), URSS-ul intra in economia de razboi.

REVOLUTIA INDUSTRIALA IN JAPONIA

Lumea capitalista incepe cu era Meidji (perioada luminata), in 1868 incepe primul razboi mondial; in Japonia, in forma treptata, se adopta reforme care conduc tara catre modelul reformei capitaliste. 1870-1874- se adopta o cuita de legi cu rol de reforma agrara, dar care revolutioneaza agricultura japoneza; sunt improprietariti, la nivel de cap al familiei. Locuitorii marilor domenii, la nivel zonal se practica culturi impuse. Ca si in Germania, in Japonia, revolutia industriala incepe odata cu investitiile statului in domeniul militar. Datorita nivelului ridicat al natalitatii, in domeniul demografiei, nu se intampla nimic deosebit. 1880-1890- apar primele institutii de tip parlament initial unicameral, ulterior bicameral si se adopta o noua constitutie. De productia si comercializarea matasii se ocupa exclusiv imparatul pana in 1868, ulterior devine monopol al statului. Dupa 1868, relatiile economice si diplomatice se reiau, dar numai intermediate de stat; tot dupa 1868, se acorda o atentie deosebita sistemului de invatamant, statul facand invatamantul primar obligatoriu; invita numerosi profesori germani in univesritatile japoneze. Astfel, gradul de analfabetizare scade si tinde catre 0, univesritatile japoneze tind spre modelul german iar elevii japonezi pleaca cu burse europene, indeosebi in Germania.

07.11.2012 REFORMA SOCIETATII ROMANESTI LA JUMATATEA SECOLULUI 19

Inceputul epocii moderne pentru lumea romaneasca este controversat intre diferitele categorii de specialisti. Istoricii, cu argumentatie proprie, considera acest inceput ca fiind marcat de revolutia lui Tudor Vladimirescu, dar sub aspect economic nu a avut repercursiuni majore. Juristii apreciaza ca epoca moderna incepe odata cu aplicarea legii rurale din 1864, cu precizarea ca fostii clacasi deveniti improprietariti sunt proprietari in sensul modern abia in momentul in care platesc proprietatea (in 20 de ani). Economistii considera ca germenii epocii moderne sunt determinati de prevederile tratatului de pace de la Adrianopol (septembrie,1829). Toate tratatele de pace care au rezultat din aceste razboaie au fost un fel de tabla de sah pe harta Europei; in prima jumatate a secolului 19 se naste Imperiul Otoman. Tratatul de pace are drept compnenta anexa nr.5 referitoare la Printipaturile MoldoValahiei; tratatul contine numeroase articole: 1) se retrocedeaza Tarilor Romane porturile de la Dunare:Braila,Giurgiu,Turnu-Magurele;
2) Zahareaua(dare in produse)se anuleaza si in contul ei se adauga o suma fixa la haraci (tribut)

3) cetatenii otomani de religie musulmana care detineau proprietati funciare in tarile romane erau obligati ca in decurs de 2 ani sa le lichideze: Oltenia; 4) Tarile Romane trec din suzeranitate otomana devenind protectorat rusesc; se instituie administratia militara ruseasca condusa de Pavel Kisellef; se adopta regulamentul organic care impun administratie locala. 1834- administratia ruseasca se retrage pentru ca Imperiul Otoman isi platise daunele de razboi; dupa Pacea de la Adrianopol 2 sectoare economice cunosc evolutii distincte: a) Comertul exterior:Braila-port pentru cereale si sare, Galati-port pentru cherestea. 1836- porto-franco (zone libere), Braila este un port modernizat cu capital englez. 6

Dupa 1836, se deschid numeroase biconsulate ale puterilor europene independente de puterea otomana: Rusia, Prusia, Anglia, Franta. Biconsulii aveau datoria sa apere interesele supusilor. O deosebita activitate o desfasura biconculul britanic, care, prin initiativa biconsulului Cunnighan, care construieste un cazino (aparenta), care de fapt era bursa de marfuri: abonamente la ziarele de afaceri din Europa, afisarea: preturilor cerealelor in principalele porturi, tarifelor, starea recoltei, timpului si situatia recoltei, cursurile monetare. 1839-1859- volumul si valoarea comertului exterior romanesc derulat prin porturile Braila si Galati au crescut de 20 de ori. Un moment marcant este 1 ianuarie 1848, data la care intra in vigoare conventia vamala dintre Tara Romaneasca si Moldova dupa modelul tolverainului rusesc (libera circulatie a marfurilor). Este momentul in care se constituie piata comuna romaneasca in sensul economic. CONTINUAREA IN MANUAL

14.11.2012 URMARILE ECONOMICE ALE PRIMULUI RAZBOI MONDIAL

Prima confragratie uimeste prin amploare. Urmarile au fost dezastruoase, confruntandu-se 2 grupari: 1) Puterile Centrale ( Germania si Imperiul Austroungar); 2) Aliatii (Franta, Anglia si Rusia=> SUA). Urmarea incheierii operatiunilor militare de naturapolitica si militara: in sens politic, dispare conceptul de imperiu in Europa: Imperiul Rus, Imperiul Austroungar, Imperiul Otoman (acesta dispare in 1913, cu un an inainte de inceperea primului Razboi Mondial). Din dezintegrarea acestor imperii, au rezultat numeroase state de mici proportii si independente care au avut nevoie de aproape un deceniu pentru a se integra in noile circuite comerciale, rezultand modificari teritoriale=> se nasc 3 state mari: Polonia, Finlanda si Romania Mare. Tratatul de pace de la Paris (Versailles, 1921) consacra punctul de vedere american potrivit caruia Germania are de despagubit tarile agresate, dar despagubirile sunt hotarate abia in 1926. In plan european se declara incheiata refacerea dupa primul razboi mondial la sfarsitul anului 1923; in realitate, fostele beligerante ating nivelul economic de dinainte de razboi in anul 1925-1926. In anul 1925, Europa se reface cu credit american. SUA nu a avut distrugeri in teritoriu, acoperisera o treime din aurul mondial si au cele mai putine victime umane. Pe seama razboiului si ca urmare a participarii in blocul Aliatiei, SUA si-a dublat industria, agricultura si au triplat flota comerciala. Din aceasta cauza, primii ani postbelici au insemnat o incercare de reconversie de la economia de razboi la economia normala de pace. In Anglia apar miscarile feministe. In plan european, dupa incheierea razboiului intalnim miscari de extrema stanga dupa modelul razboiului lui Lenin: 1) sovietele ungare (armata romana pacifica Budapesta); 2) sovietele germane; 3) sovietele finlandeze (sunt inabusite de miscarile de dreapta).

Miscari sindicale in: Franta si Italia (din cauza saraciei si a nivelului de trai scazut). Victime umane in plan european: 40 milioane (15% din forta de munca activa a Europei). Din aceasta cauza, agricultura europeana duce lipsa de forta de munca tanara. In concluzie, agricultura se reface foarte tarziu.

URMARILE IN ROMANIA
Romania a devenit importanta pentru Europa fiind o tara medie, avand 19 milioane populatie, cu un procent de 60% sub 20 de ani, strabatuta de un fluviu important=> potential economic, cu cele mai mari resurse de petrol din Europa. Se naste o imensa criza din cauza epuizarii stocurilor de cereale. In 1919 se naste primul import de cereale din istoria Romaniei: 220 tone de grau american. Graul se imparte gratuit sub forma de ratii in zonele rurale+ 200 locomotive si pentru caile ferate, se mentine armata pentru inca 6 luni.Guvernul promite pamant (reforma agrara) pentru armata romana ca motiv psihologic. 1921- Parlamentul Romaniei Mari, in perioada iulie-august legifereaza reforma agrara sub forma a 4 legi pe provinciile istorice avand in vedere particularitatile fiecaruia dintre acestea, rezultand improprietarirea la nivel de cap al familiei cu un loc mediu de 5 hectare. Criterii de improprietarire: 1) Mobilizatia armatei romane din campania 1913; 2) Mobilizatia armatei romane din campania 1916; 3) Vaduvele de razboi cu orfani si orfanii de razboi; 4) Agricultorii fara pamant sau cu pamant de pana la 5 hectare; 5) Nu sunt improprietariti dezertorii armatei romane si colaborationistii din armata germana. Reforma se naste din dorinta de recunostinta sociala, dar produce urmari economice adverse: suprapopularea proprietatii funciare si de suprapopulare relativa a lumii rurale. Rezultatele vor rezulta in recolte mai mari sau mai mici in functie de factorii climaterici. Scad incasarile pentru comertul exterior, se modifica structura culturilor de cereale: apare preponderenta porumbului in defavoarea graului. Dupa 1921 pana in 1925 se naste problema unificarii economice: unificarea legislativa, unificarea administrativa, unificarea monetara (banca nationala numai are suport economic). Unificarea sistemului de invatamant. Unificarea se incheie in liniim mari in 1925, dar unificarea legislativa se incheie in 1928, prin adoptarea unui nou cod coemrcial. Dupa 1921, incepe in Romania adoptarea a numeroase legi care au drept scop incurajarea intreprinzatorilor autohtoni prin: tarife anuale (favorabile pentru Romania), participatiuni ale statului la fondarea de intreprinderi industriale.

21.11.2012 TRASATURI ECONOMICE ALE CRIZEI IN ROMANIA (1929-1933)

La jumatatea perioadei interbelice, economia Romaniei era predominant agrara dar exista si un esantion puternic de interprindere industriale in expandiune. Criza anilor 1929-1933 din Romania cunoaste ambele directii de dezvoltare in plan mondial dar cu intensitati diferite: - prima coordonata bancar-financiara este prezentata in economia romaneasca cu intensitati mai modeste pentru ca dezvoltarea sectorului bancar nu era similara cu cea din tarile dezvoltate; se inregistreaza un numar mare de falimente bancare (banci mici). Unele din banci erau cooperative de credit ce cunosc cel mai mare impact din partea crizei. La sfarsitul lui 1933, din 1200 mai existau 800. Banca Nationala intervine in masura posibilitatilor pentru unele banci, dar din experienta anilor 1929-1933 se desprinde concluzia ca este nevoie de o supraveghere mai atenta si mai autoritara a Bancii Nationale. Dintre masurile deprinse,unele au fost exceptionale sub aspectul efectelor pe termen lung-Banca Nationala instituie monopolulu asupra devizelor. Exporturile si importurile erau aprobate de Banca Nationala pentru securitatea nationala. La initiativa Bancii Nationale, prin intermediul ministerului de finante se incearca incurajarea primelor, se acorda diferentiat dupa gradul de prelucrare al produselor. In perioada aprilie-mai 1934 se adopta legea comertului de banca: prevederea acestor legi se reglementa infiintarea bancilor. Prin lege se infiinteaza Consiliul Superior Bancar, presedintele fiind guvernatorul Bancii Nationale. Din Consiliu faceau parte ministrul de finante (+ultimii 3 ministri), ministrul de justitie(+ultimii 3 ministri), reprezentantii patronatelor bancare, ai Curtii de Conturi si a Sindicatelor bancare. Misiunea acestui consiliu este aceea de a analiza starea economiei romanesti. Din verificarile Bancii Nationale rezulta o decizie de tipul: banca isi continua activitatea, lichideaza activitatea sau fuzioneaza cu alte banci (masura sistematica); 1939- mai functionau 400 de banci, actiunea continua si pe perioada razboiului, in 1941, numarul bancilor era 175. Eficientele economice ale acestei masuri au fost acelea ca au sporit ofertele de credite, au scazut dobanzile si au fost relansate investitiile. Dupa 1934, odata cu relansarea economica, inflatia se atenueaza dar ramane la cote de 8-10% fata de perioada ante-criza. Agricultura este domeniul economic afectat cel mai tare de criza. Structura proprietatii funciare extrem de parcelata conducea la existenta majoritara a agriculturii de subzistenta. Lumea rurala este afectata de un mare grad de indatorare, din cauza: -> ratelor scadente de improprietarire; -> imprumuturi la camatari sau banci (cooperative de credit); -> impozitele catre stat, factor agravant fiind prabusirea pretului cerealelor. Executarea silita a impozitelor necolectate=> miscari sociale. Pentru detensionarea situatiei se adopta legile de conversiune a datoriilor agricole: se aplica a patra (din datoria rurala de aproximativ 60 miliarde lei statul preia la buget 1/3 (devine datorie publica), iar diferenta de 2/3 este reesalonata pe 17 ani proportional cu dimensiunea exploatatiei taranesti).

LEGEA DE ORGANIZARE A AGRICULTURII (LEGEA GHEORGHE-IONESCU SISESTI) -> Se incurajeaza productia de sfecla de zahar, tutun, soia, mazare. Industria cunoaste un fenomen paradoxal si anume falimentele au condus la un disponibil de capital ce a fost directionat pe 2 coordonate: a) modernizarea utilajelor, rezultatul fiind intreprinderi mai putine, acelasi numar de lucratori, de 3 ori mai multa putere. b) industria petrolului: in perioada interbelica, Romania era cea mai mare putere in exploatarea petrolului. MALAXA era un inginer de profesie, industrias. 1919- incepe ca inginer stagiar, 1921- infiinteaza in halta Titan un atelier de reparat material feroviar; 1923- se infiinteaza Uzinele Malaxa SAR (societate anonima romana); 1928- primul locomotor din Romania, are 3000 de angajati, disciplina de tip german. Geniul lui Malaxa intelege importanta cercetarilor stiintifice; TREN MALAXA- atingea 175 km/h 1927- lanseaza prototipul, pana in 1934 scoate 4 tipuri constructive. 1939 (august)- automotorul lui ia medalia de aur; 1929-1933- face angajari; 1936- Malaxa infiinteaza uzinele de tevi Malaxa, intreprindere de varf tehnic, produceau armament pentru armata romana. 1939, odata cu inceperea razboiului, uzinele Malaxa sunt nationalizate, capitalul lui atingea 695 milioane lei aur. 1945- este arestat de trupele rusesti, dar este doar internat la domiciliu. La sfarsitul perioadei interbelice, sub aspect politic, Europa este framantata de ambitiile Germaniei si de lipsa de fermitate a statelor vest-europene (Anglia, Franta). Strict economic, Germania atinge parametrii cei mai inalti de eficienta=> cele mai mare productivitati si productii pentr agricultura, industrie; in lipsa de combustibil, Germania acapareaza petrolul romanesc. GERMANIA -> cele mai eficiente arme de distrugere; -> tansporturi navale cu aplicatii militare; In plan european, locul doi este ocupat de Anglia care numai reprezinta prima putere economica mondiala, fiind depsaita de Germania, dar avea o pozitie economica insemnata in plan european. La scala mondiala, un clasament orientativ este format din: Germania pe primul loc, Anglia al doilea, SUA, URSS (ocupa locul 3 in plan european). SUA sunt intr-o perioada de avant economic cu o foarte mare capacitate de productie, inca nu reprezinta un lider mondial; detin productii, productivitati, nivel tehnic si capacitate de a se mobiliza in functie de deciziile economice. In acest context, Romania reprezinta o tara agrarindustriala, in aprecierile epocii o tara mediu dezvoltata, cu capacitate de dezvoltare foarte mare, datorita resurselor naturale (petrol, carbune, gaz metan, minereuri). martie 1939- i se impune, cu mare presiuni diplomatice, Romaniei tratatul germanoroman. Romania isi impune un plan de dezvoltare economico-social auxiliar planului de dezvoltare al economiei germane. Prin el, se impune Romaniei dezvoltare cu precadere a agriculturii, a industriei forestiere si a exploatatiilor miniere de caolin din Dobrogea si de minereuri din nord-vestul tarii+ petrol.

10

In contrapartida, Germania platea aceste produse cu utilaje si consilieri. Decontarile se faceau pe baza de clearing iar calculele erau facute de o banca germano-romana infiintata special pentru acest scop. Anul de varf al economiei mondiale -1936 (din punctul de vedere al petrolului); - 1938 (referinta sfarsitul perioadei interbelice); -1939 (siderurgie, metalurgie, industria masinilor); 1938-1939- sectorul economic care ocupa cea mai mare parte a fortei de munca este agricultura (aproximativ 3/4 din forta de munca). Agricultura si silvicultura participau la venitul national net (produsul national net) al Romaniei cu circa 40%. Industria folosea circa 15% din forta de munca activa (lucratori salariati) si participa la venitul national net cu 50%, are un grad relativ ridicat de dotare tehnica iar in 1939 acoperea circa 90% din piata interna cu diferenta de la ramura la ramura; industrii care acopereau integral piata interna si asigurau oferta pentru export: industria alimentara, textila, a petrolului, forestiera. Industrii in acel moment in curs de incurajare remarcate prin intreprinderi de varf tehnic: IOR Bucuresti, LAROMET (laminate romanesti), Fabrica de becuri (Timisoara), Uzinele de tevi Malaxa; numitorul comun era acela ca aveau productie specializata pentru armata si masuri de politica speciale. Industria romana a asigurat in cel de-al doilea Razboi Mondial circa 80% din dotarea armatei, deci beneficiam de o industrie performanta, independenta de importuri. Uzina Malaxa era un laminor de tabla celebru in Europa Centrala si de Est. Raportul intre capitalul romanesc si cel strain era de 7:3, deci economia romaneasca a depasit faza de acumulare primitiva de capital, adica revolutia industriala. Populatie: circa 19 milioane, din care 50% sub 20 de ani, deci detineam forta de munca tanara, posibilitate de formare a familiilor. 1 noiembrie 1939: se declara mobilizarea generala si se incheie piata economica de pace. 9 mai 1945- razboiul se incheie in Europa; 2 sept 1945- razboiul se incheie in Japonia; Razboiul a costat venitul national al Europei pe 16 ani+ 60 milioane vieti pierdute.

28.11.2012 URMARILE ECONOMICE ALE CELUI DE-AL DOILE RAZBOI MONDIAL

La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial,deosebirea intre tabara invinsilor si cea a invingatorilor era doar de moral, pierderile umane si materiale fiind egale. Victimele umane masurau aproximativ 50 milioane; dintre statele europene: URSS pierderi umane= 22 milioane. Germania avea cele mai mari distrugeri in teritoriu, anul 1945 era considerat anul 0 al istoriei lor. Numai detineau sistem de transporturi, au fost bombardate orasele in sensul de distrugere a locuintelor cailor ferate+ baraje. Era impartita in 4 zone, Berlin-ul aflandu-se in zona URSS. 1949- se infiinteaza REPUBLICA FEDERALA GERMANIA august 1949- se adopta constitutia republicii federale Germania, primele alegeri dupa razboi, cancelar: Adenauer (pana la 93 de ani): Va promit lacrimi, sange si sudoare!

11

octombrie 1949- REPUBLICA DEMOCRATA GERMANA , zona ocupata de URSS; Berlin-ul era si el impartit in 4 zone si legat de Republica Federala Germania printr-un cordon rutier si unul de cale ferata. Franta- cunoaste pierderi majore mai ales in nordul tarii, care a cunoscut ocupatia germana, singura exceptie este Parisul, oras deschis pentru valori culturale. Anglia- cunoaste distrugeri teritoriale, mai modeste decat pe continent, cu exceptia oraselor bombardate cu rachetele V1 si V2. La sfarsitul razboiului, SUA cunostea cea mai infloritoare crestere economica in sensul ca pe seama consiliilor militare din Europa au dublat productia industriala agricola, au triplat flota si detineau 2/3 din aurul mondial=> SUA era prima putere mondiala. Are probleme insa cu conversia de la economia de razboi la cea de pace, iar pentru redresare ofera Europei ajutorul numit planul Marshall (in esenta a reprezentat circa 13 miliarde dolari la cursul anului 1938, suma care se oferea tarilor europene participante la razboi, indiferent daca a castigat sau a pierdut; au primit cel mai mult: Germania si Franta (22%), Rusia (18%), Belgia, Olanda, Italia, URSS nu a primit pentru ca nu a vrut Stalin, Cehia, Slovacia- nu au fost lasate de Stalin sa primeasca). Planul Marshall a durat 6 ani, primii 2 ani au prevalat bunuri de prim ajutor pentru populatie si s-au admis importuri fara rambursare: material feroviar, utilaje de mare urgenta; in urmatorii 4 ani, planul a imbracat forma de credite cu dobanzi preferentiale; la sfarsitul acestei perioade au urmat alti 2 ani pentru dotari pentru NATO (infiintata in 1949). Teoretic, toate tarile antrenate in conflict declara incheiata refacerea la inceputul anilor 1950, in realitate parametrii sunt atinsi in 1953-1954. Aproape toate tarile vest-europene au procedat la nationalizari ale unor industrii sau intreprinderi care numai aveau piata de desfacere. Franta are cele mai mici ritmuri de crestere pe seama razboaielor locale pe care a trebuit sa le poarte in primii ani postbelici in Algeria, Maroc, etc. La sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial, Europa este impartita in 2 sisteme: 1) sistemul socialist (in epoca s-a numit lagarul socialist)- era format din tari prin care armata rosie a trecut in drumul ei spre Berlin. Singura tara din care armata rosie se retrage este Romania. Romaniei i se impune pentru perioada cat a fost aliata cu armata germana conventia de armistitii cu inaltul comandament aliat (sovietic); se semneaza la 12 septembrie 1944 si impune Romaniei despagubiri in produse in suma totala de 300 milioane dolari la cursul anului 1938.

12

05.12.2012
Estul Europei cunoaste o serie de conventii. Romaniei i se impune Conventi de armistitiu (Moscova, 12 sept 1944). Conventia este punctul de vedere al URSS fata de Romania, care in prima etapa a razboiului a facut parte dintre puterile axei, deci aliata cu Germania si in a doua parte a razboiului trece de partea puterilor aliate. Conventia cuprinde 3 alineate: 1) sub aspect teritorial, granitele Romaniei, devin cele din 1940: se anuleaza Dictatul de la Viena (Ardealul intreg, dar fara Basarabia, Bucovina si Cadrilater); 2) participarea in continuare a Romaniei de partea Puterilor Aliate, pana la sfarsitul raboiului. Obligatiile Romaniei erau acelea de: a intretine (munitie, medicamente, transporturi), pe cheltuiala proprie, 12 divizii complete de infanterie, a interna pe teritoriul propriu trupele inamice (imense pierderi teritoriale, armate si materiale), a asigura asistenta militara ranitilor inamici si a asigura internarea pe teritoriul propriu a eventualilor prizonieri. Romania pune la dispozitie aliatilor sovietici toata infrastructura militara (porturi, poduri, silozuri, statii meteo, telegraf, telefon, posta,etc); 3) prevederile economice: Romania este obligata sa plateasca in produse suma de 300 milioane dolari, respectivele produse sunt esalonate pe 6 ani in transe lunare; intarzierile se calculau cu 5% din aceasi produs pe fiecare zi intarziata. Orice razboi lasa in urma victime de toate categoriile+ seceta anilor 1946-1947, cea mai mare seceta din istoria Romaniei. Din recalculari contemporane, a reiesit faptul ca produsele livrate in contul conventiei valorau in expresie reala, nu monetara (scazand rata inflatiei) circa 1,5 miliarde dolari. Paralel cu derularea conventiei si in afara prevederilor ei, se infiinteaza sovromurile,au fost 16 la numar si au functionat in perioada 1946-1956. Ipotetic, sunt intreprinderi mixte sovieto-romane, ipotetic URSS-ul participa cu utilajele si Romania cu resursele naturale si forta de munca:SOVROM petrol, SOVROM gaz, SOVROM carbune, SOVROM lemn, SOVROM grau. SOVROM metal cuprindea uzinele Malaxa, SOVROM grau insemna aproape jumatate din suprafata agricola a Romaniei; SOVROM este ca un minister, nu ca o intreprindere. Produsele care rezultau erau de drept ale URSS-ului, calculate in ruble transferabile si stabilite de catre Moscova. In 1956, sunt lichidate cu exceptia lui SOVROM cuartit (uraniu), pe care il plateste in aur (bare si lingouri). Din 18 milioane populatie pe care Romania le avea, aproximativ 4 milioane lucrau in SOVROM. Paralel cu cele aratate, in perioada 1945-1949, se impun unele reforme in aparenta economice si generate de starea economiei de dupa razboi, dar in realitate politice. Masurile erau venite sa pregateasca economia romaneasca (economie de piata), pentru planificare de tip sovietic. Prima coordonata: 1945- reforma agrara si instalarea guvernului doctor Petru Groza, 6 martie este ziua in care se instaleaza guvernul. Prin aceasta reforma, se confisca in folosul statului domeniile statului si domeniile regale, precum si proprietatile funciare ale demnitarilor si functionarilor publici de pana in 1945, precum si proprietatile ale "dusmanilor poporului". Aceste pamanturi au devenit proprietatea statului socialist si au fost organizate in intreprinderi agricole de stat (IAS); a doua prevedere a reformei era aceea ca: toate utilajele agricole, indiferent de dimensiunea proprietatii de pe care provenea, erau confiscate si organizate sub forma de statiuni de mecanizare a agriculturii (SMA). Diferenta= 2/3 din suprafata agricola, era atribuita in loturi de pana la 5 hectare celor cu pamant putin sau fara pamant. Plata era simbolica si era calculata la

13

nivelul a 2 recolte medii; dupa 1946, incepe procesul de cooperativizare a agriculturii, procesul se incheie in 1962. A doua coordonata:in octombrie-noiembrie 1946, se impune o noua lege monetara, care schimba insemnele banesti; potrivit acestei reforme, fiecare persoana majora putea sa schimbe maximum 200 lei, indiferent de disponibilul banesc in acel moment (dupa razboi, inflatia era galopanta). A treia coordonata: in 1947, se etatizeaza banca nationala; sub aceasta denumire, capitalul bancii nationale (care era privat) este confiscat de catre stat, si sigur subordonarea ei statului socialist. Urmatoare etapa, la 11 iunie 1948 (se aniversau 100 de ani de la Proclamatia de la Islaz) se proceda la nationalizarea principalelor mijloace de productie; sub aceasta denumire, intreprinderile cu activitati de tip industrial, care aveau minim 5 cai putere forta motrica si minim 20 de angajati permanenti, treceau in proprietatea statului, fara rascumparare (confiscare). Nu e intamplator criteriul: minim 5 cai putere forta motrica si minim 20 de angajati permanenti, este criteriul de obtinere a incurajarii. In iulie 1948, se infiinteaza comitetul de stat al planificarii (CSP), cu dubla subordonare fata de conducerea superioara de partid si fata de Guvern; scopul acestei institutii era acela de intocmire a planului unic national. Primele 2 planuri pilot (rol de testare) au fost 1949 si 1950; incepand din 1951, planificarea este cincinala. In august 1948, se adopta hotararea de lichidare a bancilor comerciale; au intrat din lichidare in patrimoniul statului. In 1949, comertul exterior devine monopolul statului (particularii nu mai puteau face comert exterior); tot in 1949 intra in functiune decretul de nationalizare a unei parti din fondul de locuinte. In 1945-1949 este lichidata economia de piata si principiile ei de functionare, perioada dupa care urmeaza aplicarea modelului sovietic de dezvoltare economica; la sfarsitul anului 1949, inceputul anului 1950, se declara oficial incheiata refacerea de dupa razboi si atingerea parametrilor economici antebelici. In realitate, pana la inceputul anului 1955, principalele produse de consum ale populatiei sunt rationalizate (cartelate). Ratiile sunt mai mari sau mai mici, proportional cu domeniul de activitate al persoanei in cauza, ca de exemplu: minerul putea sa cumpere un kilogram de paine pe zi, daca era profesor, medic: 250 de grame pe zi; inclusiv imbracamintea, privind panza si bumbacul. Tarile ramase in sfera de influenta a URSS-ului, in 1949, sunt cuprinse in Consiuliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER); sediul este la Moscova, se infiinteaza in 1949; Romania este tara fondatoare a CAER-ului; institutia are rolul de "piata comuna socialista"; CAER-ul a durat pana in 1990, in 1991 fiind lichidat.

14

MODELUL SOCIALIST DE DEZVOLTARE ECONOMICA

Intre 1944-1945, modelul socialist de dezvoltare economica e la moda. In sensul clasic al termenului, modelul sovietci in formula lui clasica care provine din teoria lui Lenin si a lui Stalin are ca esenta dezvoltarea economiei ce are ca suport esential industria; dezvoltarea industriala presupune o atentie diferentiata intre diferitele ramuri de industrie; in sensul ideologiei sovietice, dezvoltarea economica are drept pivot central dezvoltarea cu precadere 5 ramuri industriale: metalurgie, siderurgie, constructii de masini, productie de energie (hidrocentrale, termocentrale), minerit. Cele 5 ramuri beneficiaza prin planul unic national de investitii sporite; nu a existat un model unic, fiecare din tarile ce au format sistemul socialist au avut propriile nuante de dezvoltare de tip socialist. Ceea ce a diferentiat tarile foste socialiste europene a fost solutie la problema agrara. In Romania, sistemul de planificare a cuprins in integralitate economia nationala, celelalte tari foste socialiste au adoptat diferentiat acest aspect, exceptie: Polonia, care nu are proprietate socialista in agricultura incepand din 1956. -> Ungaria cunoaste agricultura de tip socialist pentru 40% din suprafata agricola, dar in 1989 avea deja banci cu capital privat. -> Cehoslovacia, in sens istoric, a avut o puternica influenta a capitalului german, de exemplu uzinele Skoda. -> Republica Democrata germana a fost in totalitate subjugata modelului sovietic. -> Romania este tara in cadrul careia agricultura, in totalitate este subordonata modelului sovietic si planificarii. Planificarea de tip cincinal se adopta tuturor tarilor foste socialiste, cu diferite grade de incidenta; in cazul Romaniei, planificarea este TOTALA, asemanator este si Republica democrata germana. Celelalte tari au o planificare glisanta, in sensul ca cele 5 industrii sunt planificate in integralitate, dar celelalte ramuri economice si industriale sunt doar directionate de catre plan. Rezultatul aplicarii modelului socialist de dezvoltare a fost o crestere cantitativa, adica a crescut numarul intreprinderilor, dimensiunea intreprinderilor, gama sorto-tipo dimensionala a produselor fabricate, a crescut productia, nu a crescut productivitatea si eficienta economica. Una din problemele deosebite ale economiei romanesti a fost datoria externa contractata in perioada 1975-1980=> se presupune circa 13 milioane dolari; banii au provenit din credite acordate de FMI, banci vest-europene si banci americane; s-au concretizat in importante investitii de utilaje in epoca de varf tehnologic. Managementul intreprinderilor care au facut importul de utilaje a fost de tip socialist, a rezultat o eficienta scazuta, produse sub standardul epocii si incasari sub cheltuielile de productie. Plata datorii externe a insemnat efort national si consum de subzistenta pentru populatie; in 1982 se rupe balanta, cand incepe scadenta creditelor, 1989 fiind momentul politic de rupere. Inceputul rambursarii creditelor romanesti dupa 1980 a creat mari tensiuni economice in sensul ca rezultatele economice ale industriei romanesti nu au putut asigura plata datoriei externe (rate+dobanda). Modelul socialist de dezvolatre economica a avut efecte pozitive cantitative si efecte negative sub aspectul eficientei si al protectiei sociale; o situatie aparte a avut-o agricultura. A rezultat foamete nationala.

15

Din punct de vedere institutional, in economia romaneasca o situatie aparte a avut-o proprietatea funciara; potrivit legislatiei, in 1990, imbraca 3 forme: 1) proprietate de stat- intre 30 si 40%; 2) proprietate de grup (cooperatista) intre 40 si 50%; 3) proprietate individuala 10%. Pe termen lung, prin simpla trecere a timpului, proprietatea cooperatista ar fi devenit tot de stat.

Romania 1989 An de rascruce pentru Europa.Fostele tari comuniste cunoscand momentul de revenire la normalitate.In plan European ,caderea zidului Berlinului este momentul determinant.Economia Romaniei in acel moment era in impas fata de celelalte tari foste socialiste. Economia romaneasca era in acel moment in totalitate planificata.Planul unic national incepand din 1982 este relative operational intrucat persupunea numeroase artificii pentru a fi indeplinit. In 1982 intram in incapacitate de plata.Vindem si aur.Dupa 1989 ,Economia Romaniei intra intr-un declin sever din numeroase motive. a) Industria performanta in anii 1970-1980 era depasita tehnologic b) Dispare piata CAER iar produsele romanesti nu se puteau compara cu cele Vest-Europene c) Masurile adoptate pentru liberalizarea economiei sunt haotice si nu se bazeaza pe o strategie te termen lung.Somaj,inflatie galopanta si dezordine economica Redresarea este greoaie,dureaza 10 ani ,pretul este platit de populatie. Dupa 1989 fostele tari socialiste devenite tar ice exprimau optiunea pt trecerea la economia de piata au parcurs diferit proportional optiunea clasei politice. Se remarca in plan UE: Ungaria ,Polonia si Cehoslovacia ,de altfel,primele devenite membre UE in 2004. In cazul Romaniei ,aderarea din 2007 ca membru UR a desemnat o decizie politica. La 1 ianuarie 2007,Romania devine membru UE si incepe procesul de unificare.

16

17