Sunteți pe pagina 1din 5

Notiunea de cultura Noua a fost introdusa in literatura de specialitate pentru prima data de Ion Nestor,in anul 1934.Segment cronologic:sec.XIV-inc.sec.

XIII i.e.n.Obiectiv eponim:descoperirea unei necropole facuta de D.Birseanu la Noua,jud.Brasov.Arealul culturii:Transilvania pina la muntii Apuseni,Moldova,Muntenia-zonele de N-E,Sud si Est,Dobrogea si zonele de Sud ale Ukrainei subcarpatice. Istoricul cercetarilor:K.Horedt,M.Petrescu-Dimbovita,I.Nestor,V.Marcheevici(I monument in zona Pruto-Nistreana).In anii 50 A.Meliukova studiaza primele asezari:Ghindesti si Rosieticii Vechi.In anii 80 Oleg Levitki reincepe cercetarile in vest in asezarile de la Petruseni si Cobilnea.Locuintele:mari,cu podine lutuite,cu pereti avind un schelet lemnos solid refacute de 2-3 ori dovada a caracterului stabil al populatiei.In locuinte se intilnesc vetre,cuptoare de tiptestsi gropi lutuite pentru pastrarea hranei.Necropolele prezinta un caracter tribal si sunt situate in apropiere de asezari.Pe toata aria Noua sunt semnalate necropole si morminte plane,cu exceptia celor de la Casolt(existenta tumulilor) si Moresti(cutii de piatra).Ritul funerar:inhumatia in gropi simple,pozitie chircita cu capul la N-V sau N-E.Incineratia reprezinta doar 3 %,resturile cinerare fiin depuse in vase(borcane sau cesti) sau in gropi mici fara inventar.De obicei presarati cu ocru.Ca inventar funerar se utilizau castile cu torti,borcanele,strachini si foarte rar podoabe:inele de bucla din aur sau brons,bratari si ace de bronz,colti perforati. Cultura Sabatinovca Termenul a fost pt I data folosit in literatura de N.Pogrebova.Localitate eponima:s.Sabatinovka de pe Bugul de Sud.Istoricul cercetarilor:A.Dobrovolski,D.Teleghin a aratat ca orizontul Sabatinovca este mai arhaic ca Beloziorsk;A.Terenojkin a argumentat si justificat documentar cronologia absoluta a etapelor Sabatinovca si Beloziorsk;I.Cerneakov.Opinii cu privire la ooriginea culturii: O.Krivtova-Grakova:etapa cronologica a culturii Srubnaia; D.Teleghin(a remarcat elemente tracice) Etapa cultural-cronologica a culturii Srubnaia; Constituie o cultura de sine-statatoare Arealul:Ukraina de Est(intre fluviul Nistru si riul Ingul)-epicentru de const.a culturii;nordul Crimeii;la vest pina la r.Prut si gurile Dunarii; Locuintele:bordeie,semibordeie(Hansca,Tomai,Mereni) si locuinte de suprafata(platforme de lut crud sau ars,fundament din piatra(Bolgrad,Tabaki).

Ceramica:grosiera (vase in forma de sac orn,cu briu alveolat sub buza vasului;castroane de diferite dimensiuni) fina (cesti cu 1-2 torti suprainaltata;vase pifose(Gura Galbena,Zerecinoe)Obiecte de origine rasariteana:pumnale de tip Krasnii-Maiak,lancile cu lama romboidala,celturile si urechiusa frontala. Cultura Coslogeni Pentru I data a fost cercetata de Moring si Angelescu in anul 1969.Denumirea a fost data de la asezarea de pe inaltimea Gradistea de la Coslogeni din Balta-Borcea,jud.Ialomita.Arealul:S-E Rominiei,Dobrogea,Baraganul la inc.pina in valea Mostitei mai tirziu pina in apr.or.Zimnicea,N-E Bulgariei. Ceramica:grosiera(pasta,cioburi pisate,nisip sau pietricele,suprafata poroasa de culoare variabila intre cenusiu-negricios si caramiziu-cenusie)-vasul borcan cu profilul usor bombat ,sub margine o banda in relief,neteda mai rar alveolata sau crestata;fina (suprafata lustruita de culoare caramizie,cenusiu-castanie)-castronul adinc cu corpul bombat,marginea usor arcuita spre exterior;vasul aprox.bitronconic cu 2-4 torti masive cu sectiune ovala;ceasca cu 2 torti suprainaltate.

Ceramica
Vase intregi se intilnesc foarte rar.Predomina 13 tipuri principale de vase:kantaros-uri,cesti,oale usor profilate,oale puternic profilate,oale cu corpul conic,oale cu corpul bombat si gitul vertical,oale in forma de clopot,oale mari cu corpul rotunjit sau bombat(vase sac),vase mari cu corpul bombat cu torti peg it sau pe umar,oale mici cu proeminente si tortite,castroane,castroane cu corpul bombat,strachinute,paharute.Ornamentele de pe vasele descoperite in complexele NouaSabatinovca-Coslogeni s-au divizat in 6 tipuri principale: 1. Ornament incizat.In majoritatea cazurilor consta din linii simple incizate orizontal si situate pe partea superioara a corpului vasului,uneori combinate cu linii mai scurte situate vertical sau diagonal. 2. Ornament format din crestaturi.Ornament compus din crestaturi fara ca sa fie asociat cu alt tip de ornament.Crestaturile au o forma semiovala sau rotunjita si se plaseaza pe gitul sau umarul vasului. 3. Ornament format din impunsaturi rotunde sunt plasate in toate cazurile in linie orizontala sub buza vaselor de dimensiuni mari. 4. Ornament format din rind de gauri mici plasate sub baza vasului.

5. Ornament format dintr-un singur sau citeva briie. 6. Caneluri.Se divizeaza in 2 grupe principale:caneluri inguste si caneluri late. Dupa indiciile tehnologice ceramic din asezari se divizeaza in:fina si grosiera.

Ustensile
Semnificatia tehnica a obiectelor din os si corn este legata de prelucrarea pieilor de animale si tesatorie.Unelte de os:omoplati crestati,razuitoare,lustruitoare,seceri in forma de unghitupik,patine,strapungatori,ace si daltite.Omoplatii crestati erau utlizati in prelucrarea pieilor de animale sau pentru batutul firelor de la razboiul de tesut.I.Dragomir afirma ca aceste piese erau un fel de raboaje pentru tinerea evidentei anumitor socoteli sau insemnari.Secere-tupik s-au descoperit in Valea Lupului,Andrieseni,Cindesti.Patinele erau lucrate din femure de vite mari cornuted si erau utilizate ca lustruitoare.In concluzie pot afirma ca mestesugurile de prelucrare a osului si cornului in tot arealul complexului Noua-Sabatinovca-Coslogeni a fost foarte evoluat.

Obiecte din lut


Fusaiolele,greutatile de lut,figurini zoomorfe,bile de lut ars(piinisoare)si diferite rondele.La fel sunt prezente si figurini zoomorfe descoperite la Mereni,foarte stilistice si este dificil de stabilit cu precizie ce animal ele redau.

Obiecte din piatra si silex


Cele mai semnificative sunt:fragmente de topoare-ciocan,percutoare,fragmente de risnita si rondelele cu muchiile cioplite.Mai putine sunt topoarele,maciucile si sceptrele.Obiecte din silex:aschii ca parti component pentru unelte,virfuri de sageti,razuitoare si percutoare.Cutite curbe din piatra sau silex(krummesser) au fost descoperite practice in toate asezarile de tip Noua si reprezinta un obiect tipic,preluat din culturile perioadei anterioare-Komarov.

Cenusarele
In primele publicatii despre cenusare,inaltimea movilelor de cenusa atingea cota de 1,5-2m de la suprafata solului actual.In present foarte rar se intilnesc cenusare care s-au pastrat in forma de movila cu inaltimea mai mare de 0,5 m,iar petele se evidentiaza mai bine primavera sau toamna,deoarece dupa ce se ara cimpurile ele sunt usor vizibile pe suprafata solului.Distanta dintre cenusare variaza intre 30-80m,insa se cunosc asezari(ex:Cindesti,Girbovat)unde cenusarele sunt dispuse in grupe care se amplaseaza la o distant de 90-120m una de alta.Cenusare in forma de pete sau movile sunt cunoscute in asezarile de tip Sabatinovca la:Anatolevca,Oktjabri,Krasnaja Kosa,Sabatinovca,Bolgrad.S-a stability ca majoritatea cenusarelor erau plasate in apropierea

locuintelor.In asezarea de la Ghindesti din cadrul culturii Noua,in cenusare s-au gasit fragmente de ceramic,unelte de os,lut,piatra si bronz;vetre,gropi si locuinte.Toate cenusarele erau compuse din 23 straturi: I. II. III. Stratul superior (grosimea de 25-30cm,format din humus amestecat cu cenusa) Strat de cenusa (partea central,grosimea de 80-100cm) Strat format din sol gri-intunecat (foarte slab amestecat cu cenusa si solul steril). S-a constatat ca cele mai multe piese inclusive cele din bronz se concentrau in stratul de cenusa.V.Dergaciov afirma cafragmentele de lut ars si prezenta vetrelor indica existent in limitele cenusarului a unei locuinte de suprafata de tip coliba.O categorie speciala de obiecte o constituie bilele de lut ars(chlebry)-piinisoare,interpretate ca fiind obiecte de cult.La fel intr-un numar foarte mare se intilnesc oasele de animale,in special de bovine si ovicaprine,de unde deducem ca populatia se ocupa cu cresterea animalelor.Este important de mentionat prezenta scheletelor sau a fragmentelor de oase umane.De exemplu in cenusarul Nr.1 Cobilnea,linga o aglomerare de bile de lut ars s-a gasit o mandibula umana cu 4 dinti despicati vertical.In asezarea culturii Noua de la Zoltan,pe fundul unei gropi,sub stratul de cenusa s-au gasit resturile unui schelet uman.Prezenta osemintelor umane dispersate in cenusarul de la Stolnica-Gradistea Mare este considerate de autorii sapaturii ca un indice a efectuarii unor sacrificii.Reiesind din faptul ca structura si stratigrafia cenusarelor de tip Noua-Sabatinovca-Coslogeni in tot arealul sunt practice identice putem face citeva concluzii generale: a) Cenusarele s-au format timp indelungat,deoarece grosimea stratului este de 60-80cm; b) Materialul descoperit in cenusare nu au urme evidente de ardere secundara; c) In mai multe cazuri diverse constructii(gropi,vetre,locuinte)se gasesc sub cenusar,insa suprafata si conturul unui cenusar nu corespunde strict uneia sau mai multor locuinte; d) Diverse constructii(gropi,vetre,locuinte)se amplasau si in apropierea cenusarelor; Eugen Sava afirma caEste posibil ca cenusarele s-au format din resturi de gospodarie care se acumulau nu numai din punct de vedere sanitar,dar si cu un scop ritual. Semnificatia cenusarelor.Initial se considera ca ele sunt tumuli cu incineratie sau locuri de ofrande.A.A.Spitin considera ca sunt vestigiile asezarilor scitilor agricultori,iar M.Ja.Rudinskii afirma ca sunt nu altceva decit locuri de vetre mari,instalate sub cerul liber,unde timp indelungat se pregatea hrana.Termenul de cenusar sau asezare de tip cenusar a fost formulata pentru prima data de Gorodcov,care a descoperit acest tip de complexe in cetatuia sciatica Belsk.De asemenea exista

idea ca cenusarele ar fi fost obiective cu o semnificatie sacrala a cultului focului si vetrei.A.Florescu si M.Petrescu-Dimbovita au interpretat cenusarele culturii Noua ca vestigii de locuinte de tip bordei sau de suprafata,avind peretii pe schelet de nuiele sau trestie si acoperiti cu o lipitura superficial din lut.S.Morintz numea cenusareleasezari-salasesi considera ca ele corespund uneia sau mai multor locuinte.Eugen Sava considera ca cenusarele sunt resturile movilelor de balegar accumulate de pastori linga colibe si salase.I.Dragomir afirma ca:linga locuinte se acumulau gramezi de balegar care cu timpul se extindea,iar locuitorii erau nevoiti sa-si fixeze colibele si salasele in afara ariei cenusarului;considera ca pastorii stravechi ardeau balegarul din apropierea salaselor sau a ocolului de vite,iar dupa parasirea salaselor toate constructiile lui erau demontate sau se ardeau.Cenusarele fiind in cazul dat rezultatul arderii colibelor,bordeielor si arderea mokhnita a balegarului vitelor.

Tipuri de locuinte
1. Bordeie 2. Constructii de suprafata cu schelet de nuiele sau cu peretii formati din material organicetrestie,paie,stuf-cu lipitura de lut superficial 3. Constructii de suprafata cu partea inferioara a peretilor formata din rinduri de pietre care se amplaseaza direct pe solul antic,fara a fi adincite in forma de temelie. In asezarile de la Slobozia-Sireuti,Piatra NeamtCiritei,Mahala-se intilnesc constructii de tip bordei si de suprafata formate din nuiele sau materiale organice,cu lipitura de lut.Constructiile adincite in sol s-au descoperit si in unele asezari de tip Sabatinovca din spatiul prutonistrean:Hansca,Tomai,Causeni,Mereni.Platformele de lut,inclusiv cu urme de calcinare,descoperite in mai multe asezari Noua-Sabatinovca:Petruseni,Cindesti,Girbovat,Trusesti,Balabanesti sunt interpretate ca resturi de podine.In asezarea eponima Sabatinovca impreuna cu locuinte adincite in sol s-au descoperit si vestigii de locuinta de suprafata. La formarea culturii Noua a contribuit:Costisa Monteoru si Komarov si elemente rasaritene ale culturii Sabatinovka ;Sabatinovka si Coslogeni :Mnogovalikovaja si Srubnaia.Odat cu constituirea acestor comuniti culturale, n zona carpato-nistrean ncepe tranziia la nou epoc culturalistoric epoca fierului.Se formeaza culturile Chisinau-Corlateni si Belozerka.