Sunteți pe pagina 1din 9

P a g i n a |1

Blogul lui Whiteman


www.andreialbu.com

Whiteman retains all proprietary copyright with respect to


any text used in this document. Copyright © 2009

CULEGERE DE CUVINTE ŞI EXPRESII DIN BASARABIA

Acătării – bun, de treabă, cumsecade


Ex. îţi găseşti şi tu un om acătării şi te aşezi la casa ta.

Adalmaş/aldămaş - băutură oferită cu o anumită ocazie; a pune un adalmaş - a face cinste [din
maghiară áldomás „binecuvîntare”] (vezi şi mohorici)
Ex. eşti de aldămaş! Tre să pui adălmaş!

Amintrelea – altminteri, altfel, altcum


Ex. trebuie să te întîlneşti cu ei, cum amintrelea ?!

Anţărţ – acum doi ani, cu doi ani în urmă [din latină anno tertio]
Ex. ce roadă bună am avut anţărţ.

A (se) atîrna – a se agăţa, a sta suspendat; a avea o anumita atitudine faţa de ceva sau cineva
Ex. nu te-ai atîrnat serios de serviciu şi ai fost dat afară.

Badraganie – diaree, stare constînd în eliminarea frecventă de fecale moi


Ex. nu ştiu ce am mîncat, dar m-a apucat rău de tăt badragania.

A bajicurí – a batjocori, a insulta, a certa, a face de rîs

Bajicureală – batjocoră, bătaie de joc


Ex. să vezi ce bajicureală am primit eu de la el pentru asta.

Culegere de cuvinte şi expresii din Basarabia www.andreialbu.com


P a g i n a |2

Balie, balii – vas mare circular folosit pentru spălat [din ucraineană balija]
Ex. de la ploaie s-a strîns o balie de apă.

Bişisnic, bişisnică – slăbănog, fără vlagă, neputincios, nevoiaş [din slavă bečistĭnikŭ „fără cinste”]
Ex. ia şi mănîncă, pari tare bişisnic.

Bîrzoi – ţanţos, semeţ, mîndru


Ex. să vezi ce bîrzoi mergea cu maşina cea nouă.

Bleşancă, bleşănci – damigeană, vas din plastic sau metal folosit pentru a transporta un lichid
Ex. ce-i o bleşancă de jin la trei oameni sănătoşi?!

Borcani – muci
Ex. şterge-te la nas că-ţi curg borcanii!

Borcănos – mucos, căruia îi curge nasul


Ex. eşti un borcănos, nu ţi-i ruşine să vorbeşti aşa cu mine!?

Bortă, borţi – gaură, scobitură [din ucraineană bort]


Ex. drumurile noastre-s pline de borţi.

A borteli – a găuri, a sfredeli [de la bortă + sfredeli]

Bostan, bostani – dovleac [din turcă bostan, bostancí „grădinar”]


Ex. bunico, să-mi faci plăcintă cu bostan.

Bumb, búnghi – nasture [din maghiară gomb]


Ex. încheie-te la bunghi că-i frig!

A buntului – a tulbura, a agita, a amesteca prin mişcări energice; a chema la răscoală, a se răscula [din
poloneză şi rusa bunt „răscoală”]

Căldare, căldări – găleată; vas de metal în care se păstrează sau se fierbe apa [din latină caldaria]
Ex. du-te şi adă o căldare de apă.

A cetărá – a descoase pe cineva pentru a afla o informaţie; a sîcîi, a bate la cap [de la ceteră]

Chepţişori – pieptar, haină (de postav, de lînă etc.) fără mîneci care acoperă partea superioară a corpului,
cojocel scurt fără mîneci
Ex. aşterne-ţi chepţişorii iştia sub tine că e rece pământul.

Chică – părul capului [din slavă kyka]


Ex. m-a apucat de chică şi m-a trîntit jios.

Chicuş – o oportunitate sau un lucru obţinut pe neaşteptate fără efort sau cheltuială
Ex. azi am avut un chicuş şi am făcut 20 de lei.

A chiflişi – a zdrobi, a sfărîma, a pisa


Ex. ca să faci rachiu din fructe, trebuie mai întîi să le chiflişeşti.

Chiflişit, chiflişită – zdrobit, sfărîmat


Ex. am găsit o pearjă pe jios, dar e cam chiflicită.

A chimări – a aţipi, a adormi pentru scurt timp

Culegere de cuvinte şi expresii din Basarabia www.andreialbu.com


P a g i n a |3

Este chip să, a avea chip să – e posibil să, se poate întîmpla


Ex. s-a răcit, este chip să de a îngheţul la noapte.

Chipăruş – ardei dulce sau iute [chiper (piper) + uş]


Ex. azi am facut chipăruşi împluţi.

Chiperi – ardei [piper]

Chior, chioară – orb; care are vederea slabă [din turcă kőr]
Ex. a venit aseară chior de b’at.

Chisăliţă – fiertură de fructe cu consistenţă semilichidă; (figurat) amestec din care nu se poate înţelege
nimic, talmeş-balmeş [din bulgară şi sîrbă kiselica]

A chisona – a pisa, a bate [chisa = pisa]

Chişcă – furtun folosit pentru a scoate sau a muta un lichid (de obicei vinul) dintr-un vas în altul; a da
chişca – a întrece, a depăşi, a fi mai bun
Ex. ştii să scoţi jinul pe chişcă din butoi ?
Ex. băiatul meu o dat chişca la tăţi ieri la întreceri.

Chişcătură – pişcătură, înţepătură; bucăţică sau cantitate mică ruptă din ceva
Ex. dă-mi şi mie o chişcătură de măligă.

Chişleac/chişleag – laptele prins care rămîne după ce s-a luat smîntîna [din ucraineană kysljak]

A cinătui – a curăţa şi a tăia în bucăţi carnea sau peştele [din maghiară csinált „pregătit”]

A cinsti – a respecta, a onora; a ospăta pe cineva cu băutură, a bea în cinstea cuiva [din slavă čistiti]
Ex. L-am cinstit cu un pahar după ce am terminat munca.

Cinzeac/cinzeacă – uitate de măsură pentru băuturi echivalînd cu aproximativ 0.16 l; (prin extensie)
păhar cu băutură [de la cincizeci]
Ex. am tras un cinzeac de rachiu.

Ciurlan, ciurlani – plantă cu tulpină ramificată cu frunze lungi terminate cu un spin


Ex. trebuie să smulg ciurlanii ceia de lîngă gard.

A (se) cîrliga – a se îndoi, (prin extensie) a se culca, a se întinde pe pat, a se tolăni;


alte expresii similare - a sta trîntit, a sta lungit, a sta întins
Ex. eu oleacă am să mă cîrlig că tare îs obosit.

A cobîlţîi – a agita un vas care conţine lichid [din slavă kolĕbati „a agita” şi a zgîlţîi]

Colţun, colţuni – ciorap [din greacă kaltsúni]


Ex. am luat ieri de la piaţă două perechi de colţuni groşi.

A (se) corcoli – a avea grija excesiv de cineva, a răsfăţa; a se aciua, a se oploşi


Ex. nu-l mai corcoli atîta că o să-l alinţi peste samă.

Curechi – varză [din latină culic(u)lus (= caulicullus)]


Ex. curechiul se taie la Chişinău!

Curnuţ, curnuţi – scai, scaiete, fructul ghimpos a unor plante erbacee


D

Culegere de cuvinte şi expresii din Basarabia www.andreialbu.com


P a g i n a |4

A dăvăsi – a ascunde ceva, a se pierde ceva fără urmă, a dispărea fără urmă
Ex. unde ai dăvăsît haina ceea că nu o găsesc nicăieri?!

A se dezbăra – a se dezobişnui, a scăpa de cineva sau de un obicei

Dezblehuiet, dezblehuietă – descheiat la haine, dezbrăcat, neglijent

Doseală – pînză sau stofă care dublează în interior o haină, căptuşeală [prin prescurtare de la
pardoseală]

A dovedi – a reuşi, a apuca să facă ceva; a învinge, a birui [ din slavă dovesti]
Ex. hai mai repede că trebuie să dovedim la tren.
Ex. el era mai zdravăn aşa că l-o dovedit.

Garafă, gărăfi – sticlă cu gîtul lung şi subţire şi cu partea de jos bombată [din greacă garafa]
alte cuvinte folosite pentru a se referi la cuvîntul sticlă: baclaşcă, beşîcă, balifon, şîp

Gavanos, gavanoase – borcan, oală, vas de lut smălţuit [din turcă kavanoz]

Găvănoşel, găvănoşele – diminutiv de la gavanos

Gazetă, gazete – ziar [din franceză gazette]

Găluşcă, găluşte – preparat culinar din orez şi carne învelit în varză, sarma [din rusă galuška]
Ex. unde s-a mai văzut praznic fără găluşte?!

A (se) găti – a termina, a duce la sfîrşit, a finisa; a se găti – a se îmbrăca frumos [prin extensie de la gata,
din albaneză gat]
Ex. am gătit lucrul aşa că pot merge acasă.
Ex. da ce te-ai gătit aşa parcă mergi la bal ?

Ghivoltă – scandal, zarvă, gălăgie

Gîlceavă – ceartă, neînţelegere, discuţie aprinsă, conflict [din bulgară gălčava]

Guzgan – şobolan [guz + -an, din maghiară guz „animal care trăieşte sub pămînt”]
Ex. e plină gospodăria de guzgani.

Haţachiu, haţachie – activ, de viaţă, descurcăreţ, vioi, dezgheţat

Harbuz, harbuji – pepene verde [din turcă harbuz]

Harbuzărie – teren cultivat cu pepeni verzi [harbuz + ărie]

Hămăi – a lătra, a urla [de la interjecţia ham]


Ex. hămăiau la mine cîinii parcă eram om străin.

Hudiţă, hudiţe – stradă lăturalnică îngustă, ulicioară [de la hudă, din slavă hadŭ]
Ex. am intrat pe nişte hudiţe şi m-am rătăcit.

A hurduca – a (se) zdruncina, a (se) scutura [onomatopee]

Culegere de cuvinte şi expresii din Basarabia www.andreialbu.com


P a g i n a |5

A hui – a vui, a răsuna [de la a vui]

A hultui – a altoi, a introduce un altoi în ţesutul unei plante (din magh. oltani)

Hultuit – altoit
Ex. am acasă nişte perje hultuite.

A ischiti/ispiti – a întreba cu intenţii ascunse pentru a afla o informaţie, a descoase [din slavă ispitati]
Ex. aşa-i place să ischitească pe tătă lumea.

A (se) încurjuia – a întoarce maşina


Ex. nu mă pot încurjuia în faţa porţii că e prea puţin loc.

Jălí/jale – dor mare, tristeţe, mîhnire [din slavă žalĭ]


Ex. să vă cînt un cîntec de jălí.

A se lăfăi – a sta întins în voie, a huzuri, a se relaxa [din maghiară leffenni „a atîrna, a se bălăbăni”]

Leac, leacuri – medicament, doctorie [din slavă lĕkŭ]


Ex. am fost la farmacie să-mi iau nişte leacuri de răceală

A (se) lecui – a trata pe cineva, a urma un tratament cu medicamente; a (se) însănătoşi; a-i pieri sau a
face cuiva să-i piară cheful de ceva
Ex. nu mai merg niciodată la ei, m-am lecuit de aşa neamuri.

Lehamite – plictiseală, dezgust; a i se face lehamite – a se dezgusta, a se scîrbi [din bulgară liha mi ti „m-
am săturat, mi-e silă”]

A lehăi – a vorbi mult, a flecări, a trăncăni, a mustra [slavă liho glagolati „a vorbi în dodii”]

A se linciri – a se alinta la mîncare, a mînca a lehamite

Macuc – produs rămas după extragere uleiului de floarea soarelui, format în mare parte din cojile
seminţelor presate

Mahala, mahalale – zona a unei localităţi, cel mai adesea comună sau sat [din turcă mahalle]

A (se) măscări – a (se) murdări, (figurat) a certa, a sudui, a ocărî, a înjosi [din turcă maskara „bufon”]

A mîntui – a termina, a sfîrşi [din maghiară menteni]


Ex. l-o mîntuit de dzîle.

Moare – zeamă acră de murături [din latină moria]


Ex. moarea e cel mai bun leac pentru mahmureală.

Culegere de cuvinte şi expresii din Basarabia www.andreialbu.com


P a g i n a |6

Mohorici – aldămaş, băutură oferită cu o anumită ocazie


Ex. eşti dator cu un mohorici.

A se nemălui – a se înrudi, a deveni rudă cu cineva


Ex. dacă ai fete la casă, te nemăluieşti şi cu dracu.

A nistojî – a nimici, a distruge

Ogradă, ogrăzi – curte sau îngrăditură [din slavă ograda]

Oleacă – puţin, niţel [din greacă oligháki]

Oloi – ulei [din maghiară olaj]

Oloiniţă – presă de ulei [din maghiară olaj]

A se opări – a provoca arsuri turnînd sau vărsînd apă clocotită, a se spăla cu apă clocotită, a se irita la
piele [din bulgară opariti]
Ex. îmi opăresc picioarele în fiecare seară ca să scap de răceală.

A (se) oploşi – a (se) adăposti, a-şi găsi refugiu, a (se) aciua [slavă oplotiti]
Ex. s-o oploşit la noi un ghiavol de cîine şi nu pot scăpa nicicum de el.

Pachioaşte – bretele folosite pentru susţinerea pantalonilor


Ex. cînd eram mic, aveam nişte pantaloni cu pachioaşte care-mi plăceau tare mult.

Păpuşoi/popuşoi – porumb [păpuşă + -oi, din latină pupa]


Ex. taci ca mortul în păpuşoi

Pătlăgică, pătlăjele – roşie (legumă) [din turcă patlıcan]


Ex. am cules o căldare de pătlăjele.

Pearjă/perjă, perje – prună [din germană pfirsich]


Ex. rachiul din perje e cel mai bun.

Pépene, pépini – castravete [din latină pepo, pepinis]


Ex. cît e chila de pepini ?

Pinticărie – diaree, stare constînd în eliminarea frecventă de fecale moi

Pinticăreală – diaree (se referă la rezultat)

Prăsadă, prăsade – pară [din bulgară prisad]

Rasol – piftie (folosit în unele zone în loc de răcitură) [din bulgară raszol]

Ravac – must care se scurge de la sine din struguri înainte de a fi daţi la teasc [din turcă ravak]

Culegere de cuvinte şi expresii din Basarabia www.andreialbu.com


P a g i n a |7

Răcitură, răcituri – piftie


Ex. trebuie să tăiem cucoşul cel moţat ca să facem răcituri.

Răsărită – floarea-soarelui
Ex. anul acesta am semănat răsărită, ca tare s-a mai scumpit oloiul.

Scrînciob, scrîncioburi/scrîncioabe – leagăn [din slavă sŭkrontiti]


Ex. vreau să mă dau în scrîniob.

Sfadă – ceartă, neînţelegere [din slavă svada]

A se sfădi – a se certa [de la sfadă]


Ex. ne-am sfădit la cuţite.

Sfertuşcă, sfertuşte – un pahar de 25 gr. sau conţinutul acestuia [de la sfert]


Ex. am luat o sfertuşcă de rachiu şi m-am încălzit.

Sîsîiac – hambar în care se păstreză porumbul sau cerealele

Steclă – sticlă; bomboane de steclă – caramele duri fără umplutură

A stuchí/stupí – a scuipa [probabil din latină stupire]


Ex. dacă mai vorbeşte aşa cu tine, stucheşte-l între ochi!

A stîrci – a sta undeva timp îndelungat, a sta nemişcat timp îndelungat


Ex. să nu-mi stîrceşti iar toată ziua la şcoală.

A se stropşi – a se răsti la cineva, a se oţărî, a se burzului [din slavă sŭtrositi, bulgară strša]

Ştrampi – ciorapi lungi de damă pînă la talie

Tăbultoc/tăbîltoc, tăbîltoace – sac mai mic sau umplut pe jumătate [conform tăbulcă „săculeţ” din
ucraineană tobuolka]
Ex. din deal am strîns numai zece tobultoace de păpuşoi anu ista.

Teasc, teascuri – presă manuală prin care se strivesc strugurii pentru a se obţine mustul [din slavă tĕskŭ]
Ex. azi am dat la teasc toată ziua.

A tehuí – a înnebuni, a căpia [din maghiară tahonya]

Tehui, tehuie – nebun, zăpăcit, năuc, buimăcit


Ex. nu-ţi pune mintea cu el că-i tehui.

Tescovină – masa care rămîne după stoarcerea strugurilor [de la teasc]

Tizic – material obţinut din balegă uscată amestecată cu paie, tăiat în forme prismatice, folosit de ţărani
drept combustibil în special în anotimpul rece [din turcă tezek]

Tînjală – proţap legat de oişte pentru a prinde a doua pereche de de vite în jug, pentru a lega de jug
unelte agricole sau pentru a transporta greutăţi; a se lăsa pe tînjală – a se lenevi [din slavă tenžalo]

Culegere de cuvinte şi expresii din Basarabia www.andreialbu.com


P a g i n a |8

Ex. în ultimul timp s-a cam lăsat pe tînjală.

A tînji – a se consuma, a se prăpădi, a se topi (din cauza unor suferinţe morale), (despre fiinţe) a fi într-o
stare de slăbiciune [din slavă tonžiti]

Tîrlă – murdărie, mizerie [sîrbo-croată trlo, bulgară trălo sau tătară tyrlau]
Ex. era o tîrlă şi o mizerie în casă că nu puteai intra.

A se tîrşi – a se îndoi, a se căsca; (figurat) a se hlizi, a se holba


Ex. ce te tîrşeşti la mine ?

Toc, tocuri – instrument de scris sau desenat cu cerneală sau tuş, pix [din maghiară tok]

Tocitoare, tocitori – ulcior, vas de lut [de la a tocí „a turna vinul dintr-un butoi în altul pentru a-l limpezi
după ce drojdia s-a aşezat la fund”, din sîrbă točiti]

Tocitorică, tocitorele – diminutiv de la tocitoare, ulcioraş de lut


Ex. du-te în beci şi adă o tocitorică de jin.

A se tologi – a se tolăni, a sta culcat

Tololoi – prostănac, persoană care vorbeşte mult şi fără rost [de la tălălău]

Tolomac – prostănac, persoană molîe

Totuna – oricum; la fel, acelaşi lucru


Ex. eu totuna am să mă duc. Mie mi-i totuna.

A trepăta/trepăda – a umbla repede şi fără astîmpăr de colo pînă acolo după ceva sau datorită unei stări
de nelinişte sau nerăbdare [din latină trepidare]

A (se) trîfni – folosit pentru a desemna începutul unei schimbări sau treceri; (pentru persoane) a se
îmbolnăvi, a răci; a supăra pe cineva
Ex. ai umblat ieri desculţ toată ziua şi te-ai trîfnit. Nu ştiu cu ce l-am trîfnit, dar şăde mut.

A tufli – a băga, a trînti, a izbi, a arunca, folosit şi pentru a descrie mişcări rapide [onomatopee]

A tumăni – a amăgi, a induce în eroare, a convinge de ceva, a ameţi pe cineva [din rusă tuman „ceaţă”]
Ex. m-a tumănit de cap

Ţol, ţoluri – ţesătură de lînă sau cînepă aşternut pe jos [din greacă tsóli]

Ţolişor, ţolişoare – diminutiv de la ţol [de la ţol]


Ex. du-te şi scutură ţolişoru acela.

Ţuhal, ţuhali – sac mare folosit la transportarea sau păstrarea cerealelor sau făinii [din greacă tsuváli]
Ex. ţi-am adus un ţuhal de făină.

Uncrop – apă clocotită [din slavă ukropŭ sau ucraineană ukrip]

Uşernic, uşernică – ştrengar, nebunatic, năzdrăvan


Ex. ai un copil tare uşernic.

Culegere de cuvinte şi expresii din Basarabia www.andreialbu.com


P a g i n a |9

Vîlvă – agitaţie, frămîntare, zarvă [din slavă vlŭhvŭ]


Ex. Această veste a stîrnit mare vîlvă în mahala.

Voloneţ, voloneaţă – dolofan, grăsuţ, durduliu


Ex. de cînd te-ai întors acasă, te-ai făcut mai voloneaţă.

Vrană, vrane – gaură rotundă sau dreptunghiulară făcută la butoaiele înfundate pentru a le umple sau a le
goli şi bucata de lemn care acoperă această gaură [din bulgară vrana]
Ex. Pe unde ai scos vinul, pe vrană ?

Zacuscă – gustare servită alături de băutura alcoolică [din rusă zakuska]


Ex. eu pun adalmaşul, dar tu pui zacusca.

Zarzăr, zarzări – caisă sau copac de caise [din bulgară zarzala]


Ex. mi-i poftă de compot de zarzări.

A zăpsî – a surprinde, a observa, a băga de seamă, a prinde pe cineva asupra unui fapt ascuns
Ex. am intrat în casă pe ascuns, dar el m-a zăpsît.

Zdrahon, zdrahoni – om zdravăn, voinic, puternic

A zdrehura/zdrihura – a tremura de frig

Zdrobilcă / zdrobitoare – maşină folosită pentru zdrobirea manuală a strugurilor [de la a zdrobi, din slavă
zdrobiti]
Ex. am dat poama la zdrobilcă.

Zoaie, zoi – murdărie, mai ales apă murdară (rămasă după spălatul rufelor, vaselor etc.) [din ucraineană
şi bulgară zola]

Zoiniţă – persoană murdară, nespălată sau care nu se îngrijeşte [de la zoaie]

Zoios, zoioasă – murdar, nespălat, soios [de la zoaie]

Explicaţii şi informaţii etimologice preluate din Noul Dicţionar al Limbii Române, Editura Litera
Internaţional, 2007 şi Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, Editura ARC, 2007

Whiteman’s blog
http://whmn.blogspot.com
Whiteman retains all proprietary copyright with respect to
any text used in this document. Copyright © 2009

Culegere de cuvinte şi expresii din Basarabia www.andreialbu.com