Sunteți pe pagina 1din 1

Deng a fost nucleul celei de-a douageneraii a conducerii Partidului Comunist Chinez,motenind o aramcinat de tarele sociale i economice datorate

Revoluiei Culturale i altor manevrepolitice de mas ale erei Mao Zedong. Deng spunea cstatul chinez se afla in primul stadiu al socialismului i deci datoriapartidului era s perfecioneze socialismul n stil chinezesc. Aceastinterpretare a marxismului reduce rolulideologiei n gndireaeconomic i va duce la decizii politico-economice mult mai eficiente. Deng nu se opunea unorreforme doar pentru c ele respectau principii ale economiei capitaliste, deexemplu Cele patru direcii demodernizare Multereforme au fost inspirate din experiena Tigrilor din Estul Asiei (termencare desemneaz economiile din Taiwan,Hong Kong, Singapore i Coreea de Sud). Reformele lui Deng includintroducerea managementului centralizat de tip planificat al economiei de ctretehnocrai cu studii economice, abandonndu-se stilul economiei de campanie a luiMao. Acest tip de management era bazat pe mecanismele pieei, spre deosebire demodelul sovietic. Deng a ncurajat decentralizarea n agricultur i dezvoltareagospodriilor individuale. La nivel local, stimulentele materiale i nudiscursurile politice au fost folosite pentru motivarea forei de munc, fiindchiar permis ranilor s-i vnd produsele obinute din recolta proprie pepiaa liber. Cea mai importanta micare n direcia reformatoare a fost aceeade a permite autoritilor locale din orae i provincii s investeasc bani nfabricile pe care le considerau cele mai profitabile, ceea ce a dus ladezvoltarea industriei uoare. Acest lucru va duce la schimbarea strategiei dedezvoltare a economiei chineze spre creterea industriei usoare i a exportuluiproduciei acesteia. Aceasta era, de altfel, calea optim de dezvoltare pentruo ar n curs de dezvoltare cu o economie lipsit de capital. Aceste reforme au avut un real succes, realizndo adevarat revoluie industrial a Chinei. Ele au reprezentat reversulpoliticii economice izolaioniste a lui Mao. nultimii peste 20 de ani, economia Chinei i-a meninut tendina de dezvoltareaccelerat, fora sa economic sporind. n 2003, volumul economic global asituat China pe locul VII n lume, iar volumul comertului exterior - pe loculIV- dovada cea mai veridica a politicii eficiente dus de Deng Xiaoping.