Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut i ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune ncheiat ntre Uniunea Sovietic i Germania nazist, semnat

la Moscova, la 23 august 1939 de ministrul de externe sovietic Viaceslav Molotov i ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, n prezena lui Stalin. Scopul declarat al acestui pact era, din punctul de vedere oficial al Germaniei, ca cel de-al Treilea Reich s-i asigure flancul estic n perspectiva iminentei invadri a Poloniei, petrecut, de altfel, cu o sptmn mai trziu, la 1 septembrie 1939. Pe de alt parte, Uniunea Sovietic voia s ctige timp, s previn temporar o invazie german, ntruct Armata Roie avea prea puini ofieri superiori, dup executarea multora dintre ei din ordinul lui Stalin, n frunte cu marealul Tuhacevski, sub pretextul unui complot imaginar. n realitate, ambele ri agresoare voiau s se asigure, cel puin oficial, c vor avea spatele acoperit n procesul expansionist de mprire n dou a ceea ce rmasese neocupat i/sau nemprit din Europa. Cruzimea i cinismul celor doi dictatori, Hitler i Stalin, s-au repercutat timp ndelungat, prelungind cel de-al Doilea Rzboi Mondial cu Rzboiul Rece i cu scindarea Europei n dou prin Cortina de fier ntre anii 1945-1989. n aceti 45 de ani, Europa Occidental a progresat prin practicarea democraiei i a economiei libere n toate rile aflate la vest de Cortina de fier, n timp ce Europa de est, aflat la est de Cortina de fier, a avut parte de regimuri totalitare mai dure sau mai puin dure, dar toate aserviteKremlinului, i cu economii centralizate, de stat. Detalii Momentul semnrii este descris de istoricul Paul Johnson astfel: Mcelarii Europei, ameii de butur, i jucau rolurile, mbrindu-se cu tandree i cltinndu-se pe picioare. n ntregime, ei se nfiau ca un grup de gangsteri rivali, care avuseser i nainte de mprit ceva, i acum puteau s o ia de la capt, fiind profesioniti ai acelorai afaceri.

Cu ocazia semnrii tratatului de neagresiune din 1939 dintre Germania i URSS, semnatarii plenipoteniari au discutat n cadrul unor convorbiri strict confideniale problema delimitrii sferelor de interese n Europa rsritean. Convorbirile au dus la urmtorul rezultat, o nelegere expansionist secret: [modificare]Protocolul adiional secret (nepublicat) n cazul unor expansiuni teritoriale i / sau politice n teritoriile aparinnd statelor baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordic a Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor de interese, att pentru Germania, ct i a Uniunii Sovietice. n legtur cu aceasta, interesul Lituaniei fa de teritoriul Vilno este recunoscut de ambele pri. n cazul unor expansiuni teritoriale i/sau politice n teritoriilor aparinnd Poloniei, sferele de interese, att ale Germaniei, ct i ale Uniunii Sovietice, vor fi delimitate aproximativ pe linia rurilor Narev, Vistula i San. Problema dac interesul ambelor pri face ca meninerea unui stat polonez independent s fie dorit i modul n care vor fi trasate frontierele acestui stat poate fi determinat n mod definitiv numai n cursul evenimentelor politice ulterioare. n orice caz, ambele guverne vor rezolva aceast problem pe calea nelegerii prieteneti ntre Germania i Rusia (Uniunea Sovietic) . Referitor la Europa de sud-est, partea sovietic i accentueaz interesul pentru Basarabia. Partea german i declar totalul dezinteres fa de acest teritoriu, deci nu are obiecii fa de eventuale schimbri de grani n favoarea Uniunii Sovietice; Acest protocol va fi considerat de ambele pri ca strict secret. [modificare]Teoria spaiului vital i cea a revoluiei mondiale Semnarea Pactului i aplicarea lui a avut grave repercusiuni asupra lumii. A nceput Al Doilea Rzboi Mondial, cu un tribut de snge nemaintlnit n istorie, cu distrugeri irecuperabile ale unor valori universale, cu suferine inimaginabile, cu prjolirea unor ntinse teritorii din Europa, Asia iAfrica, cu desfiinarea unor state i uciderea n mas a unor populaii nevinovate. Hitler i-a dorit rzboiul pentru obinerea aa-zisului spaiu vital(Lebensraum), a

supremaiei n Europa i dincolo de hotarele acestui continent. Stalin l-a vrut i el pentru declanarea utopicei revoluii comuniste mondiale, asemntor acelui spaiu vital german. Deosebirile ideologice n-au constituit un obstacol n calea apropierii celor dou regimuri politice, dei anterior ncheierii pactului, URSS i Germania nazist se criticaser reciproc cu vehemen. ntre cei doi dictatori Stalin i Hitler a existat o stranie fascinaie reciproc, dei, la nivelul propagandei, regimurile lor s-au criticat cu nverunare. Dac ns regimul lui Hitler se manifesta direct fa de obiectivele sale, Stalin avea asociat Internaionala a III-a Comunist. Internaionala, dei obedient fa de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice i de guvernul de la Kremlin, era portia prin care ncerca s-i ascund reala sa politic extern. Stalin afirma mereu c politica guvernului este una i cea a Internaionalei este alta, cnd, n realitate, ntre cele dou organisme nu era nici o deosebire privind intenia declanrii revoluiei comuniste mondiale. Regimurile instaurate n Rusia sovietic i n Germania naional-socialist erau, n general, antidemocratice, dictatoriale i totodat erau n particular, ostile regimurilor democratice din Occident. O motivaie a apropierii dintre cele dou regimuri totalitare este nsui Tratatul de pace de la Versailles, att Germania fascist, ct i Rusia sovietic considerndu-se victime ale tratatului.

Urmri
Consecinele Pactului Molotov-Ribbentrop (sau Ribbentrop-Molotov) au fost practic continuate de Pactul Churchill-Roosevelt-Stalin, care a propus la sfritul celui de-al doilea rzboi mondial, n1945, o nou remprire a sferelor de influen n Europa, vestul urmnd a se afla sub influena Statelor Unite ale Americii, iar estul sub influena a Uniunii Sovietice. Adesea se susine c, dac acest pact nu ar fi existat, cel de-al doilea rzboi ar fi fost terminat mult mai curnd sau poate chiar nici nu ar fi avut loc Pactul Ribbentrop-Molotov Este un miracol diplomatic ; Este o victorie suta la suta ! Si, desi n-am facut asta niciodata o sa beau o sticla de sampanie ; El crede ca ma inselat, dar in realitate eu l-am inselat. Aceste aprecieri se refera la pactul de neagresiune dintre URSS si Germania din 23 august 1939. Prima apartine ambasadorului german la Moscova- contele Frederic Werner von der Schulenburg-, a doua luiHitler iar ultima lui Stalin. Declaratiile lui Hitler si Stalin ne arata ca amandoi sunt convisi ca si-au realizat scopul. Relatiile dintre cele doua state au debutat de pe vremea lui Frederic al II-lea si a tarinei Ecaterina a II-a. Cea mai importanmta consecinta a alintei celor doua puteri a fost impartirea Poloniei 1772, 1793, 1795- la care s-a asociat si Austria(la prima si ultima). Relatiile dintre cele doua state se vor distanta de-a lungul urmatoarei perioade ajungand in timpul primului razboi mondial in tabere diferite-Germania facand parte din Tripla Alianta iar Rusia din Tripla Antanta. Cel care a restabilit relatiile dintre cele doua state a fost Lenin care pentru a reveni in tara a strabatut Germania intr-un vagon sigilat cu aprobarea autoritatilor germane. Germanii nu s-au inselat deoarece Lenin ajuns la putere a semnat la 7 noembrie 1917 Decretul asupra pacii, care a deschis negocierile cu Puterile Centrale si aliatii acestora, negocieri care se vor incheia cu pacea de Brest-Litovsk din 3 martie 1918. Prin sistemul de la Versailles amandoua statele au fost considerate proscrise, Germania fiind considerata responsabila pentru izbucnirea razboiului iar Rusia Sovietica din cauza noului regim instaurat care era inconjurata de un cordon sanitar pentru a impiedica contaminarea cu bacilul comunist. Cele doua tari erau apropiate si de restaurarea Poloniei. Rusia nu semnase tratatul de la Versailles deci nu trebuioa sa ii accepte clauzele.Germania-a carui efectiv militar a fost redus la unul simbolic-vroia sa isi dezvolte economia militara pe teritoriul Rusiei Sovietice. La 16 aprilie 1922 s-a semnat la Rapallo tratatul sovieto-german prin care cele doua parti renuntau la despagubirile de razboi, isi acordau reciproc clauza natiunii celei mai favorizate si restabileau relatiile diplomatice si consulare; Germania renunta la orice pretentie pentru bunurile

nationalizate, in urma revolutiei. Tratatul de la Rapallo a fost urmat, in august, de un acord prin care era fixat cadrul colaborarii militare dintre cele doua state. Germania putea utiliza bazele militare sovietice iar rezultatele cercetarilor urma sa fie valorificat in comun. La 24 aprilie s-a semnat un nou tratat intre Gustav Stresseman si N. N. Krestinski. Partile se obligau sa ramane neutre in cazul unui atac impotiva uneia dintre ele si sa nu participe la un boicot economic indreptat impotriva uneia dintre ele. Germania-prospat intrata in Societatea Natiunilor- se obiliga sa se opuna impotriva unei decizii luata de forumul genovez impotriva URSS. In 1928 Stalin a devenit liderul necontestat al Kremlinului. Stalin vroia sa creeze un conflict intre tarile capitaliste iar cand acestea vor fi slabite URSS cu o armata intacta sa intervina si sa dicteze o pax sovitica. O data cu venirea la putere a nazistilor la 30 ianuarie 1933 relatiile dintre cele doua state s-au racit datorita propagandei anticomuniste si antibolsevica a regimului nazist totusi Stalin era convins ca interesele pe termen lung ale Germaniei o va aduce alaturi de el. La 7 iunie 1933 se semna la Roma Pactul celor patru in vederea revizuirii tratatelor de pace din 1919-1920 insa Franta a reusit sa goleasca pactul de continutul sau fiind un partizan al Micii Intelegeri astfel putem spune ca Pactul celor patru s-a nascut mort. Totusi acest pact i-a dat mari frisoane lui Stalin care se temea de formarea unei coalitii a tarilor capitaliste impotriva URSS astfel el s-a apropiat de marile democratii europene, mai ales de Franta cu care va incheia la 2 mai 1935 tratatul de asistenta mutuala urmat la 16 mai de un pact asemanator cu Cehoslovacia. Crezand ca Hitler se va indrepta in Est, cum sustinea si in Mein Kampf Franta si Mare Britanie ii permit sa reintroduca serviciul militar obligatoriu, la 16 martie 1935, iar la 7 martie 1936 sa remilitarizeze Renania. La 18 iunie 1935 Mare Britanie incheia un acord naval cu Germania prin care ii permitea Germaniei sa detina 35% din flota britanica. La scurt timp dupa acordulda la Munchen-29 septembrie 1938- prin care Germania anexa o parte din Cehoslovacia intre ambasadorul german von der Schulenburg si comisarul poporului pentru afaceri externe M. M. Litvino sa inceiat un acord prin care cele doua puteri-Germania si URSSse abtineau de la atacuri in mass-media. La receptia din 12 ianuarie 1939 a corpului diplomatic Hitler sa ocupat foarte mult de ambasadorul sovietic fata de care pana atunci fusese foarte rece. Descifrat raportul lui Stalin de la Congresul al XVIII-lea al partidului arata ca acesta nu considera pactul anticomintern o piedica a relatiilor sovieto-germane. La 31 martie Mare Britanie si Franta au garantat granitele Poloniei iar la 13 aprilie au facut acelasi lucru Romaniei si Greciei. Pentru ca aceste garntii sa insemne ceva trebuia atrasa si URSS fara de care garntia nu era eficace . Pentru al stimula pe Hitler Stalin la inlocuit pe Litvinov care se indentificase cu politica de incercuire si era evreu cu Molotov. La 11 august au inceput necogierile dintre Marea Britanie si Franta si URSS. Primele doua erau reprezentate de personalitati de mana a doua amiralul englez Darx si generalul francez Doumenc. Hitler spera sa incheie campania impotriva Poloniei pana la 15 octombrie dupa acesta data incepand ploile si ceata dar pentru a o incepea era nevoit sa incheie un pact de neagresiune cu vecinul estic. Molotov stia ca Germania este presata de timp si incerca sa obtina cat mai multe avantaje amanand negocierile. La 15 august in cadrul intalnirii dintre Molotov si Schulenburg diplomatul sovietic a expus problemele ce interesau guvernul sovietic:1. Pozitia Germaniei fata de incheierea unui pact de neagresiune cu URSS; 2. Demers german pentru imbunatatire relatiilor sovito-japoneze si evitarea incidentelor de frontiera; 3. Garntii comune date statelor baltice. La 19 august in cursul primei audiente acordat lui Schulenburg Molotov a sustinut ca intai trebuia sa se incheie acordul economic iar apoi cel politic. Sculenburg urma sa se intoarca la Moscova la 26-27 august insa acesta data nu-i convenea Fherului care pirintr-o telegrama ii solicita lui Stalin sa-l primeasca pe Ribbentrop la 22 sau 23 august. Vizita fulger a lui Ribbentrop din 23 august 1939 sa incheiat cu semnarea pactului de neagresiune care era valabil 10 ani iar in cazul in care nu era denuntat cu un an inainte se prelungea pe inca 5 ani si semnarea protocolului

aditional secret privind delimitarea zonelor de influenta ale celor doua tari. Acesta prevedea ca: In cazul unei schimabari teritorial-politice in teritoriile tarilor baltice granita de nord a Lituaniei formeaza granita sferelor de interes a Germaniei si URSS. In legatura cu aceasta ambele parti recunosc interesul Lituaniei pentru regiunea Wilna. In cazul unei schimbari teritorial-politice in teritoriile care apartin statului polonez sferele de interese ale Germaniei si URSS vor fi delimitate de linia raurilor Narew, Vistula si San. Problema daca, in interesul ambelor parti este de dorit mentinerea unui stat polonez independent, si cum va fi delimitat acest stat poate fi solutionata definitiv numai in cursul viitoarelor desfasurari politice. In orice caz cele doua guverne vor rezolva aceasta problema pe cale unei intelegeri prietenesti. In privinta sud-estului Europei , din parte sovietica este subliniat interesul pentru Basrabia. Parte germana declara total dezinteres pentru aceste regiuni. Acest protocol va fi tinut de ambele parti strict secret. Inca de la iceputul lunii august Stalin putea alege intre un acord cu anglo-francezii sau un acord cu germanii . Acceptand primul acord URSS trebuia sa apere Polonia impotriva agresiunii germane varsandu-si sangel soldatilor pentru o tara impotriva careie luptase in 1920 pe cand de pe urma celui de-al doilea acord URSS dobandea insemnate castigurii teritoriale si asta fara paricipare la razboi. Alegerea a fost determinta si de credinta intr-un razboi de durata o repetare a primului razboi mondial din care atat germanii cat si anglo-francezii vor iesi slabiti permitand Uniunii Sovietice sa intervina cu o armata intacta si sa dicteze o pax sovietica. Acordul era in favoarea ambelor parti Hitler putand declansa agresiunea impotriva Poloniei fara a se ...