Proiect de cercetare privind 1 Violenta domestica Mai, 2010 2. CUPRINS 2I. OBIECTIVELE SI METODOLOGIA STUDIULUIII. REZULTATE DETALIATE 1.

Perceptia asupra agresorului 2. Perceptia asupra actelor de violenta domestica 3. Perceptia asupra femeii ca subiect in actele de violenta domestica 4. Perceptia asupra barbatilor ca subiect in actele de violenta domestica 5. Agresivitatea comportament dobandit 6. Factori de influenta a comportamentului agresiv: Violenta emotionala Factori temporali Venitul 7. Increderea in autoritatile statului romanIII. CONCLUZII 3. 3I. OBIECTIVELE SI METODOLOGIA STUDIULUI 4. Obiectivele studiului: 4Cercetarea a avut drept obiectiv studiul de ansamblu al realitii violenei n familie, identificarea i analiza tipurilor deviolen n familie.Obiectivele principale ale cercetrii:- identificarea percepiilor i atitudinilor femeilor fa de multiplele forme de violen mpotriva femeilor;- estimarea dimensiunii violenei mpotriva femeilior n familie;- identificarea modului n care reacioneaz femeile la actul de violen mpotriva lor; creionarea unui profil al abuzatorului;- identificarea perceptiei si atitudinilor oamenilor fata de agresivitate ca si comportament dobandit;- analiza factorilor de influenta a comportamentului agresiv;- evaluarea increderea in autoritatile statului roman raspunzatoare de prevenirea cazurilor de violenta domestica. 5. Metodologia studiului framework 5METODOLOGIE metologie: instrumentul de cercetare utilizat a fost chestionarul. Aplicarea acestuia s-a realizaton-line.LOCATIE BucurestiESANTION/ CRITERII GENERALE DE SCREENING Femei si barbati cu varsta cuprinsa intre 18-50 ani, atat necasatoriti, cat si cu copii Segment Structura (Femei/Barbati) Respondeti cu varsta sub 18 ani 10 18-24 ani 60 25-30 ani 100 31-40 ani 120 41-50 ani 30 Respondenti cu varsta peste 50 ani 30 6. 6II. REZULTATE DETALIATE 7. 71 Perceptia asupra agresorului 8. Perceptia asupra agresorului (1) Repere teoretice privind intrarea in rolul de agresor 8Identificarea cu agresorul este un mecanism de aparare complex. Ca structura defensivautilizeaza un mix intre doua componente psihice identificarea si proiectia impotriva unorfactori de natura externa dar si a unora de natura interna. In alta ordine de idei, in forma sanepatologica, Anna Freud subliniaza importanta acestui mecanism in formarea supraeului si aducein discutie rolul sau in maturizarea si dezvoltarea psihica a copilului.Identificarea cu agresorul devine un mecanism functional atunci cand subiectul se confrunta cuun pericol extern, de obicei din partea unei persoane autoritare. Victima ajunge sa se identifice cupersoana agresorului prin preluarea unor componente ale acesteia precum agresivitatea, imitareaunor trasaturi ce tin de mimica sau comportament, iar intr-o forma mai elaborata, preluarea unorsimboluri sau reprezentari ale autoritarismului agresorului.La nivelul realitatii interne, transformarea subiectului intr-o fiinta periculoasa face ca angoasaresimtita sa fie convertita intr-un sentiment de siguranta. Un aspect distinct pentru acestmecanism este ca angoasa nu este legata de un eveniment din trecut, ci de un posibil evenimentviitor. De asemenea, acest mecanism de aparare explica cum la un moment dat orice agresor afost candva victima.De la ipostaza de victima la cea de agresor, tranzitia este similara cu trecerea de la starea pasivala cea activa si are care ca resort intern metabolizarea traumei. 9. Perceptia asupra agresorului (2) 79,3 % dintre respondenti Agresorul in VD este o persoana apropiata apreciaza ca autorii acestui 9 fenomen sunt persoane 1 apropiate, respectiv soti,

intre0,9 segmentele esantionului nefiind0,8 diferente semnificative in0,7 aprecierea distantei intre agresor0,6 si victima.0,50,40,30,20,1 0 sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 40-50 ani peste 50 ani Item 1: Agresorul in VD este o persoana apropiataIngrijorator pentru dinamica familieiromanesti este faptul ca aceste date 79,3 se coroboreaza cu rezultate ale studiilor anterioare care arata ca aproximativ 60% dintre femeile 19,8 casatorite sunt batute de soti cel putin o data. da nu

10. Perceptia asupra agresorului (3) 10Potrivit unui studiu realizat de catre Agentia Nationala pentru Protectia Familiei, 6.386 de persoane aufost maltratate fizic de un membru al familiei n primele sase luni ale anului trecut.Cu alte cuvinte, cel putin o persoana pe ora a fost abuzata de pe urma violentei celui caruia i-adeclarat dragostea.Dintre acestea, aproape 50% au fost femei, iar raportul abuzurilor asupra lor se ridica la aproximativ opersoana la doua ore.Femeile sunt principalele victime ale violentei domestice, indiferent de vrsta.Potrivit Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei, n primele sase luni din 2009 aproape 50% dintrecazurile de violenta domestica raportate au fost de sex feminin (16,02% minori si 33,58% adulti) sinumai 18% de sex masculin (12,4% minori si 5,86% adulti). Restul de 32 de procente nu au avutsexul si vrsta precizate. 11. Perceptia asupra agresorului (4) 11 Item 2: Peste 60% dintre femeile casatorite sunt batute de soti cel putin o data 80 60 71,9 40 20 27,3 0 da nuRespondentii cuprinsi in esantion considera intr-o proportie foarte mare (71,9 %) ca femeile carelocuiesc impreuna cu un partener ajung sa fie cel putin o data victime ale violentei fizice exercitatede catre acesta.Intre subesantioanele intervievate nu se inregistreaza diferente majore de perceptie. 12. Perceptia asupra agresorului (5) In ceea ce priveste puterea emotiilor pozitive de a Item 16: Iubirea il poate schimba pe agresor 12 corecta comportamentul agresiv, respondentii au fost de 70 parere ca iubirea celor din jur nu poate fi un factor de influenta asupra comportamentului agresorului. 60 62,8 50 40 Iubirea il poate schimba pe agresor 0,8 30 36,4 0,7 20 0,6 10 0,5 0 0,4 da nu 0,3 0,2Singura categorie de varsta care a valorizat 0,1puterea sentimentelor asupra 0comportamentului agresiv este cea a sub 18 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50respondentilor mai tineri de 18 ani. Un ani aniprocent semnificativ al acestora a fost deparere ca iubirea aratata agresorului ii poateatentua pornirile de violenta. 13. 132 Perceptia asupra actelor de violenta domestica 14. Perceptia asupra actelor de violenta domestica (1) Majoritatea oamenilor considera VD ca un act firesc intr-o familie 14 0,7 0,6 Peste 50% dintre respondentii care au raspuns 0,5 intrebarilor din chestionar au descris violenta domestica in 0,4 termeni de firesc la nivelul unei familii. 0,3 0,2 0,1 0 sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50 ani O cauza a acestui fenomen o poate reprezenta tocirea receptorilor care sesizeaza formele violentei in familie. 15. Perceptia asupra actelor de violenta domestica (2) Item 5: Tinerii resping VD si o critica dur 155251 Tinerii nu manifesta o preocupare foarte mare fata de fenomenul50 51,7 violentei domestice. Si in cazul lor49 o explicatie poate fi tocirea 47,5 receptorilor care inregistreaza48 aceasta forma de violenta.474645 da nu Este posibil sa o considere ca parte integranta, fireasca intr-o familiei, o normalitate si de aceea nu au un comportament activ fata de actele agresive din familie. 16. Perceptia asupra actelor de violenta domestica (3) Tinerii resping VD si o critica dur 16 0,7 0,6 0,5 0,4 0,3 0,2 0,1 0sub 18 18-24 25-30 31-40 41-50 peste ani ani ani ani ani 50 ani Cei mai sceptici privind atitudinile tinerilor fata de violenta domestica sunt persoanele cu

varste de peste 50 de ani, relatiile intre generatii fiind profund deteriorate in societatea romaneasca, in sensul subaprecierii celor tineri.

17. Perceptia asupra actelor de violenta domestica (4) Item 20: VD incepe cu abuzul femeii si apoi al copiilor 17 78,9 % dintre respondenti (fara diferente semnificative intre categoriile de varsta analizate) 78,9 considera ca primele victime ale abuzului in familie sunt femeile (categorie evaluata in mod repetat ca fiind categoria cea mai vulnerabila la nivelul actelor de violenta domestica). 20,2 da nu Amplificarea actelor de violenta domestica duc la rasfrangerea gesturilor agresive si asupra copiilor. Astfel, in cadrul familiei se diferentiaza o serie de roluri asupra carora exista perceptii puternic structurate: Sotul Sotia Copilul Joaca cel mai adesea rolul Victima celor mai multeagresorului care isi rasfrange furia asupra sotiei agresivitati Este martor al actelor de violenta Uneori este agresat si el de catre Se bucura de intelegere sociala parinti 18. 183 Perceptia asupra femeii ca subiect in actele de violenta domestica 19. Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (1) 19 Item 6: Femeile necesita ingrijiri medicale din cauza actelor de VD 80 70 Femeile necesita ingrijiri medicale din cauza 60 74,4 actelor de VD 50 40 0,9 24,8 30 0,8 20 0,7 0,6 10 0,5 0 0,4 da nu 0,3 0,2 0,1 0 sub 18 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50Asa cum reieise din reprezentarea grafica, un procent semnificativ al ani anirespondentilor considera ca femeile ajung sa aiba nevoie de sprijinulunui cadru medical specializat in urma actelor de violenta la caresunt supuse. Nu s-au inregistrat diferente semnificative la nivelul categoriilor de varsta analizate. 20. Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (2) Item 13: Suntem sensibili la abuzul asupra unei 20 femei decat fata de un barbat O concluzie importanta a studiului releva o atitudine diferentiata a oamenilor fata 100 de victimele actelor de violenta dupa 80 cum sunt acestea: femei sau barbati. 92,1 60 40 20 7 0 da nu Suntem sensibili la abuzul asupra unei femei decatReactia sociala este mai puternica atunci cand victima este o fata de un barbatfemeie. 0,95Astfel, femeile se bucura de o sustinere sociala mai puternica 0,9decat barbatii fiind percepute ca o categorie vulnerabila incadrul actelor de violenta domestica. 0,85La nivelul repondentilor cuprinsi in esantion s-a conturat operceptie oarecum uniforma in randul persoanelor peste 18 0,8ani cu privire la acest subiect, diferenta aparand la 0,75respondentii sub 18 ani, acestia fiind de acord cu afirmatiaevaluata intr-o proportie semnificativ mai mica. 0,7 sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50 ani 21. Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (3) Item 14: Femeile abuzate in familie nu au curajul sa-si paraseasca domiciliul Ne-interventionismul, tendinta celorlalti de a trece sub tacere astfel de 21 100 manifestari, este un specific consemnat de intreaga literatura de specialitate. 80 97,1 Manifestarea de neutralitate este cu atat mai eficienta cu cat reprezentarea sociala 60 a fenomenului, are un grad ridicat de toleranta. 40 20 2,1 0 Femeile abuzate in familie nu au curaj sa-si paraseasca da nu domiciliul 1Acest aspect al violentei l-a condus pe Felson la o 0,99descriere triunghiulara a ei (Mannon l997), avand 0,98urmatoarele puncte de sprijin: agresor, victima sigardianul absent. Este usor de remarcat faptul ca o 0,97trezire a gardianului ar conduce la diminuarea sau chiaranihilarea fenomenului. Apare neincrederea si 0,96scepticismul victimei cu privire la posibilitatile desalvare, de a fi sprijinita in demersurile ei de 0,95autoprotejare, a ei si a copiilor. 0,94 sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50 ani 22. Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (4) Item 19: Femeile abuzate mascheaza/ascund 22 traumele suferite Cercetarea arata faptul ca femeile abuzate nu comunica actele de violenta la care sunt supuse, preferand sa pastreze tacerea asupra lor. 97,5

1,7 da nu Femeile abuzate mascheaza/ascund traumele suferite 1Lipsa comunicarii actelor de violenta duce la un control social mai scazut asupra 0,99 dimensiunilor fenomenului agresivitatii 0,98 domestice. 0,97 0,96 0,95 0,94 sub 18 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50 ani ani

23. Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (5) 23 Item 8: Femeile incarcerate au fost victimele Vd Femeile incarcerate au fost victimele VD70 160 0,9 0,850 69,8 0,7 0,640 0,5 0,430 0,320 29,3 0,2 0,110 0 sub 18 18-24 25-30 31-40 41-50 peste 50 0 ani ani ani ani ani ani da nu69,8% dintre respondenti apreciaza ca la baza actelor de violenta sau omor savarsite de femei staagresiunea permanenta la care au fost supuse.Se constata inca o data perceptia avuta asupra femeii ca victima a atacturilor agresive. Chiar si atuncicand este in ipostaza de agresor, aceasta este o urmare a actelor violente la care a fost supusa. 24. 244 Perceptia asupra barbatului ca subiect in actele de violenta domestica 25. Perceptia asupra barbatului ca subiect in actele de violenta domestica (1) Item 15: Barbatii care comit Vd sunt persoane neajutorate 25 Spre deosebire de intelegerea manifestata70 fata de femei, un procent foarte mic al60 respondentilor, numai 30,6 %, considera 68,6 ca barbatii care comit acte de violenta50 sunt persoane neajutorate.40 30,6302010 Barbatii care comit VD sunt persoane 0 neajutorate da nu 0,8 0,7 0,6 O diferenta semnificativa se inregistreaza la nivelul respondentilor cu varsta sub 18 ani. 0,5 Spre deosebire de celelalte categorii de respondenti, acestia vad in agresor o persoana 0,4 lipsita de resurse, explicandu-i 0,3 comportamentul si prin aceasta lipsa de suport. 0,2 0,1 0 sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50 ani 26. Perceptia asupra barbatului ca subiect in actele de violenta domestica (2) Item 18: Unul dintre principalele motive de 26 divort este VD Unul dintre principalele motive de divort este VD 0,88 0,86 0,84 80,2 0,82 0,8 0,78 0,76 0,74 19 0,72 0,7 0,68 sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50 da nu aniRespondentii considera ca una dintre cauzele cele mai frecvente care stau la baza divortialitatii este agresivitatea.Aceasta ipoteza este evaluata ca puternic bazata pe realitate de catre categorii de varsta sensibile din punctul de vedere al institutieicasatoriei, persoane intre 31-50 ani care cel mai adesea fac parte dintr-o relatie de familie. 27. 275 Agresivitatea comportament dobandit 28. Agresivitatea comportament dobandit (1)Item 22: Violenta este un comportament invatat 28 78,9 % dintre respondenti au fost de acord cu 78,9 faptul ca violenta este un comportament care se invata prin expunere repetata la acte de violenta. 20,2 da nu Violenta este un comportament invatat 1 0,9 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4 0,3 0,2 0,1 0 sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 3140 ani 41-50 ani peste 50 29. Agresivitatea comportament dobandit (2)Item 17: Experientele din copilarie influenteaza 29 Un procent majoritar al persoanelor intervievate a considerat direct atitudinile si comportamentele noastre ca agresivitatea este un comportament pe care il invatam in timpul vietii. O concluzie interesanta este faptul ca oamenii nu aseaza la baza violentei explicatii genetice si nici nu o asociaza cu 94,2 aspecte native, ci o considera un element dobandit din mediul in care agresorul traieste. Experientele din copilarie influenteaza direct atitudinile si comportamentele noastre 5 1 0,95 da nu 0,9 0,85 0,8 0,75 sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 3140 ani 41-50 ani peste 50 ani

30. Agresivitatea comportament dobandit (3)91,7% dintre respondenti sunt de acord cu faptul ca supunerea la violenta a copiilor conduce la oinfractionalitate grava in perioada adulta. Dispunerea pe intervale de varsta arata o pozitionare ferma a 30tinerilor cu varsta sub 18 ani, si un procent mai scazut din partea persoanelor cu varsta peste 50 ani, ceea cearata o serie de mutatii la nivel educational. Abuzurile din copilarie pot duce la acte de o grava infractionalitate (crima) in perioada adulta 1 0,98 0,96 0,94 0,92 0,9 0,88 0,86 0,84 0,82 sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50 ani 31. Agresivitatea comportament dobandit (4) Item 12: Parintii abuzatori au fost la randul lor 31 abuzati in copilarie100 Un procent semnificativ al respondentilor (cu o dispunere aproape uniforma pe categoriile de80 interes) descrie aparitia unui cerc vicios copii 88,8 abuzati care se transforma in timp in parinti60 agresivi.40 Agresivitatea se transforma astfel intr-un instrument dobandit in copilarie in relatia cu20 10,3 parintii, intrument utilizat mai apoi in relatie cu proprii copii. 0 da nu Cercetrile au artat c pattern-ul violentei se transmite peste generaii, de la o famile la alta. Uneori, istoria violenei n familie poate fi trasat napoi de-a lungul mai multor generaii. Agresorii au fost crescui n familii n care ei nii au fost agresai sau n care au fost, frecvent, martori la abuzuri comise asupra altor membri ai familiei. Abuzul i violena erau rspunsul uzual la orice nemulumire, dezamgire, mnie, stres, sentimente de neputin sau imagine de sine deteriorat. Copiii care cresc n aceste familii, atunci cnd i ntemeiaz propriul lor cmin, au tendina puternic s manifeste aceeai conduit. Singurul lor model a fost violena i ei nu au nvat s raspund n alt mod la dificultile vieii. Trebuie menionat i faptul c exist un tipar al provocrii. Victima cunoate bine punctele slabe ale celuilalt i nu pierde ocazia de a le "atinge". 32. Agresivitatea comportament dobandit (5) Mediile violente favorizeaza infractionalitatea Copii martori, in astfel de evenimente, sau juvenila victime directe, tinta a loviturilor agresorilor, 32 vor avea probabil o perioada mai lunga de 91,3 angoasa si memoria lor nu va ingadui instalarea uitarii probabil niciodata. In memoria autobiografica ce se construeste dupa virsta de 1 an, ca si in memoria implicita, senzoriomotorie, specifica varstei cuprinse intre 0 si 1 an, se vor pastra urme 8,8 care se pot manifesta in diferite momente ale vietii individului, cu atat mai insidios, inexplicabil si necontrolat cu cat au avut loc la da nu varste mai mici. Mediile violente favorizeaza infractionalitatea juvenila Desi nu vom putea niciodata sa ne amintim 1 explicit ceea ce ni s-a intimplat in primul an de viata, experienta din acel timp, pe care am0,95 trait-o cu cel care ne-a ingrijit, a lasat un puternic impact asupra proceselor noastre 0,9 implicite. Aceasta experienta atinge procese emotionale, comportamentale, perceptive,0,85 precum si modelul mental al lumii celorlalti si al propriei lumi. 0,80,75 sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50 33. 336 Factori de influenta a comportamentului agresiv: -Violenta emotionala -Factori temporali -Venitul 34. Factori de influenta a comportamentului agresivitatii (1) Violenta emotionala Item 10: Violenta emotionala duce la VD 34 Victimele pot suferi, datorita abuzurilor, o serie de100 tulburari tranzitorii sau definitive in sfera emotionala (depresii, anxietate, stres post-traumatic, fobii,90 atacuri de panica, tulburari de somn) sau/si tulburari80 de: personalitate, comportamentale, alimentare, 98,3 tentative suicidare, consum de drog.706050 Violenta emotionala duce la VD40 13020 0,9910 0,8 0,98 0 da nu 0,97 0,96 0,95 0,94 sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50 ani 35. Factori de influenta a comportamentului agresivitatii (2) Factori temporali Item 7: Actele de VD se petrec seara sau la sfarsitul saptamanii Consumul de alcool, asocierea

responsabilitatilor familiale cu 35 obligativitatea si impunerea de catre 70 femeie a lor, disputele si conflictele legate 60 de sarcinile fiecarui membru al familiei 50 68,6 duc la exacerbarea reactiilor agresive 40 primare seara si la sfarsitul saptamanii cand partenerii sunt impreuna. 30 20 30,6 10 0 da nuViolenta in familie este amplificata si de accesul permanent al agresorului la victima, in spatiul privat alcaminului, unde nu exista locuri sigure, in care victimile sa se poata proteja. Agresorul are un control totalasupra lor, ceea ce va amplifica aspectul de terorizare si de neputinta a victimelor.Toti membrii familiei violente vor deveni victime directe sau indirecte ale agresorului. In acest sens,violenta domestica se aseamana cu o stare de asediu, cu un razboi cu agresor unic si cu victime multiple.Toate caracteristicile razboiului se pot manifesta si in violenta domestica. Trairile victimelor vor fi aceleasi.Sindromul de stres postraumatic descris mai intai in cazul victimilor de razboi, este frecvent intalnit, cuanumite variatii care tin de specificul violentei domestice si de diferentele fata de un conflict armat amplu,in cazul victimelor violentei domestice. Acestea au condus la formularea unui diagnostic diferentiat,acceptat doar partial de catre specialisti, acela de sindrom al femeii batute.

36. Factori de influenta a comportamentului agresivitatii (3) Venitul Item 3: VD se regaseste in familiile cu venituri mici 36 60 50 40 55,8 30 43,4 20 10 0 da nuTendinta de a evidentia, ca si cauza principala a VD, veniturile reduse in explicarea fenomenelor grave dedisfunctionalitate sociala (delincventa, divort, viol etc) se regaseste partial cand este vorba de violenta domestica.55,8% dintre respondenti explica acest fenomen prin resursele financiare scazute, 43,4 % nefiind de acord cu asociereaveniturilor mici violenta intrafamiliala. Mai mult, persoanele cu varste de peste 50 de ani nu coreleaza statutul financiarcu agresivitatea fata de sotie si copii. 37. 377 Increderea in autoritatile statului roman 38. Increderea in autoritatile statului roman (1) Item 9: Increderea in autoritatile statului roman care sprijina victimele VD Asa cum se poate observa din reprezentarile grafice, global, exista o imagine puternic structurata in sensul 38100 lipsei de incredere in institutiile statului desemnate sa se implice in problemele privind violenta domestica.8060 87,64020 11,6 0 da nu Increderea in autoritatile statului roman care sprijina victimele VD 0,16 0,14 0,12 0,1 0,08 0,06 0,04 0,02 0 sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50 ani 39. III. Concluzii79,3 % dintre respondenti apreciaza ca autorii violentei domestice sunt persoane apropiate. 3978,9 % dintre respondenti considera ca primele victime ale abuzului in familie sunt femeile (categorieevaluata in mod repetat ca fiind categoria vulnerabila la nivelul actelor de violenta domestica).60% dintre femeile casatorite sunt batute de soti cel putin o data.71,9 % apreciaza ca femeile care locuiesc impreuna cu un partener ajung sa fie cel putin o data victimeale violentei fizice exercitate de catre acesta.50% descriu violenta domestica in termeni de firesc/normalitate la nivelul unei familii.Tinerii nu manifesta o preocupare foarte mare fata de fenomenul violentei domestice, existand o tocirea receptorilor care inregistreaza aceasta forma de violenta.Cei mai sceptici privind atitudinile tinerilor fata de violenta domestica sunt persoanele cu varste de peste50 de ani, relatiile intre generatii fiind profund deteriorate in societatea romaneasca, in sensulsubaprecierii celor tineri.Reactia sociala este mai puternica atunci cand victima este o femeie. Astfel, femeile se bucura de osustinere sociala mai puternica decat barbatii fiind percepute ca o categorie vulnerabila in cadrul actelorde violenta domestica.Cercetarea arata faptul ca femeile abuzate nu comunica actele de violenta la care sunt supuse, preferandsa pastreze tacerea. Lipsa comunicarii actelor de violenta duce la un control social mai scazut asupradimensiunilor fenomenului violentei domestice.

40. Concluzii 4069,8% dintre respondenti apreciaza ca la baza actelor de violenta sau omor savarsite de femei staagresiunea permanenta la care au fost supuse.Respondentii considera ca una dintre cauzele cele mai frecvente care stau la baza divortialitatii esteagresivitatea.78,9 % dintre respondenti au fost de acord cu faptul ca violenta este un comportament care se invata prinexpunere repetata la acte de violenta.Oamenii nu aseaza la baza violentei explicatii genetice si nici nu o asociaza cu aspecte native, ci oconsidera un element dobandit din mediul in care agresorul traieste.91,7% dintre respondenti sunt de acord cu faptul ca supunerea la violenta a copiilor conduce la oinfractionalitate grava in perioada adulta. Dispunerea pe intervale de varsta arata o pozitionare ferma atinerilor cu varsta sub 18 ani, si un procent mai scazut din partea persoanelor cu varsta peste 50 ani, ceeace arata o serie de mutatii la nivel educational.Tendinta de a evidentia ca si cauza principala veniturile reduse in explicarea fenomenelor grave dedisfunctionalitate sociala (delincventa, divort, viol etc) se regaseste partial cand este vorba de violentadomestica. 55,8% dintre respondenti explica acest fenomen prin resursele financiare scazute, 43,4 %nefiind de acord cu asocierea veniturilor mici violenta intrafamiliala. Mai mult, persoanele cu varste depeste 50 de ani nu coreleaza statutul financiar cu agresivitatea fata de sotie si copii.Respondentii au o imagine puternic structurata in sensul lipsei de incredere in institutiile statuluidesemnate sa se implice in problemele privind violenta domestica. 41. 41Proiect realizat de catre:ASOCIATIA DE INTERVENTIE TERAPEUTICA IN CRIZADr. Mirela ZivariSociolog Adriana SlavitescuPsiholog Daniela OgiolanStudent Psihologie Viorica Comsa Contact: contact@aitc.ro 021-2102206

footer

Search

Follow us on LinkedIn Follow us on Twitter Find us on Facebook Find us on Google+ Learn About Us About Careers Our Blog Press Contact us Help & Support Using SlideShare SlideShare 101

Terms of Use Privacy Policy Copyright & DMCA Community Guidelines SlideShare on mobile Pro & more Go PRO New Business Solutions Developers & API Developers Section Developers Group Engineering Blog Blog Widgets

2013 SlideShare Inc. All rights reserved. RSS Feed

ENGLISH
o o o o

English Franais Espaol Deutsch