VOCATUL POPORULUI Regimul si efectele nulitatii in Noul Cod Civil Data publicarii: 21/08/2012 Avand in vedere faptul ca mai

multi petenti s-au adresat Biroului Teritorial Iasi al institutiei Avocatul Poporului si au pus intrebari pe marginea nulitatii unor contracte fie cu executare imediata (vanzare-cumparare), fie succesiva (de exemplu inchiriere), precum si a noilor prevederi instituite de Noul Cod Civil, ne propunem sa ne oprim asupra acestui subiect, oferind unele lamuriri. Mentionam ca in Noul Cod Civil, spre deosebire de cel anterior, apare o reglementare unitara in materia nulitatii, in cadrul Sectiunii a 4-a din Titlul II, intitulat Izvoarele Obligatiilor, Capitolul I, unde se face referire la clasificarea nulitatilor si regimul juridic, cauzele de nulitate, efectul nulitatilor, precum si modalitatea de validitate a contractului lovit de nulitate. Nulitatea este acea sanctiune civila care consta in desfiintarea retroactiva a unui act juridic incheiat cu incalcarea dispozitiilor legale. Asa cum prevede art. 1246 din NCC, ca si in vechea reglementare, nulitatea poate fi absoluta sau relativa, iar in functie de intinderea efectelor sale poate fi totala sau partiala. Nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes conform art. 1247, alin. 1, cu precizarea ca in noua reglementare invocarea din oficiu a nulitatii absolute de catre instanta de judecata este nu numai o posibilitate, ci chiar o obligatie pentru aceasta. Nulitatea absoluta este imprescriptibila, atat pe cale de actiune, cat si de exceptie, daca prin lege nu se prevede altfel. Nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare. Daca in vechiul cod nu era o reglementare expresa in acest sens, ci se desprindea dintr-un articol din materia donatiilor, Noul Cod Civil vine si statueaza in mod expres, prin art. 1247, alin. 4, faptul ca un contract lovit de nulitatea absoluta nu este susceptibil de confirmare, decat in cazurile prevazute de lege. In ce priveste nulitatea relativa, ea nu poate fi invocata decat de catre persoana al carui interes este ocrotit de dispozitiile legale, dar a fost nesocotit la incheierea actului, asa cum prevede art. 1248, alin. 2. Instanta de judecata nu poate invoca din oficiu nulitatea relativa. Referitor la prescriptibilitatea actiunii in declararea nulitatii relative, ca si in vechea reglementare, se prevede invocarea nulitatii relative pe cale de actiune a fi supusa prescriptiei extinctive conform art. 1249, alin 2. Interesant de subliniat este faptul ca NCC aduce un element de noutate, si anume partea careia i se cere executarea contractului poate opune oricand nulitatea relativa a contractului, chiar si dupa implinirea termenului de prescriptie a dreptului la actiune in anulare". Nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare, iar Noul Cod Civil instituie o prezumtie de nulitate relativa prin prevederile art. 1252, si anume: in cazurile in care natura nulitatii nu este determinata ori nu reiese in chip statornic din lege, contractul este anulabil."

Cele trei principii ale efectelor nulitatii se regasesc si in noua reglementare a codului civil, in prevederile art. 1254: - principiul retroactivitatii, conform caruia contractul lovit de nulitate este considerat a nu fi fost incheiat niciodata; - principiul desfiintarii contractului subsecvent ca urmare a desfiintarii actului initial. Daca intre momentul incheierii actului si momentul anularii sau constatarii nulitatii s-au incheiat acte subsecvente in baza contractului desfiintat pentru cauza de nulitate, acele acte vor fi la randul lor desfiintate cu efect retroactiv; - principiul repunerii partilor in situatia anterioara. Daca intre momentul incheierii si momentul desfiintarii contractului acesta a fost pus in executare, partile vor fi puse in situatia anterioara incheierii acestuia si vor fi obligate la restituirea prestatiilor primite, chiar daca acestea au fost executate succesiv sau au avut un caracter continuu. Observam o inserare a unei noutati in materia nulitatii in ceea ce priveste contractele cu executare succesiva. Daca in vechiul cod contractele cu executare succesiva erau un exemplu de exceptie de la principiul restabilirii situatiei anterioare, in prezent, de exemplu in cazul unui contract cu privire la locatiune desfiintat pentru nulitate, in conformitate cu prevederile art. 1645 din NCC, cel obligat la restituire, chiar daca a fost de buna-credinta, datoreaza o indemnizatie pentru folosinta bunului, daca aceasta folosinta a fost obiectul principal al prestatiei sau daca bunul era, prin natura lui, supus unei deprecieri rapide. Debitorul obligatiei de restituire care a fost de reacredinta va restitui, insa, in toate cazurile fructele dobandite sau pe care ar fi putut sa le dobandeasca, precum si folosinta bunului. Astfel, locatarul va datora o indemnizatie pentru folosinta bunului, chiar si in situatia in care a fost de buna-credinta, iar locatorul va fi tinut sa restituie chiria primita in cazul in care contractul de locatiune este declarat nul sau anulat.