STRUCTURA NORMEI JURIDICE SI CARACTERISTICILE NORMEI JURIDICE DE DREPT CONSTITUTIONAL

Pentru o mai buna inte legere a acestu i proiect propun u rmatorul plan a nalit ico explica tiv: 1 . notiu nea si tras aturile d efinitor ii ale normei ju ridice: 2 . structura no rmei jurid ice: a)structura tehnico legislativa b)stru ctura lo gica 3 . norma jurid ica- premisa a raportului ju rid ic

Notiunea si trasaturile definitorii ale normei furidice

Norma ju ridica est e d efinit a in tr atatel e juridice ca : o regu la de conduita generala s i obligato rie dest inata sa o rdoneze relat iile interumane prin re glementarea u nor comportament e d eterminat e, regula elaborata, acceptata s i re cunoscuta de st at s i imp usa la ne voie in caz de inca lcare prin forta coercit iva a acesteia. Norma juridica sau de drept reprezinta elementu l fund amenta l a l oricarui sistem d e drept iar in a na lizarea ace ste ia se pornest e de la doua tipuri d e considerat ii. I n 1

p rimul ra nd, etimolo gic, conceptul de no rma desem ne aza o regula ce r eglem ente za comportamentul uman, adica este o norma socia la. In al doilea rand s istemu l normelo r sociale cup rinde norme so ciale, norme de drep t, norme mo rale, norme religoase, sau norme p olit ice po trivit do me niului relatiilor soca le vizate. Pornind de la aceste co ns iderat ii se poate aprecia ca norma de drept este o no rma sociala

obligato rie. F iind ob ligatorie ea este invest ita cu forta jurid ica obligatorie, crea nd d rept si corelat iv obligatoriu pentru destinatar ii e i. Norma ju rid ica est e u n fenomen natural s i obligatoriu in orice gru p organizat sub forma unei co munitat i in care ind ivizii particip a nu doar pe baza unor le gaturi de solidarit ate ci si is i subsumeaza act iune a unu i scop social sp ecific. Este vorba d eci d e revitalizarea vechiu lui principiu roma n obi so cieta s, ib i jus. Or ice societate o rganizat a reclam a o regula de drept p ent ru a se p utea const itu i intru cat destinatar ii normei jurid ice trebuie sa fie ment inuti in o bligat iile inerente star ii so ciale printr-o regu la care determina si sa nct ioneaza st atu tul lor de memb rii. P e ntru a int ele ge regu la de drept trebu ie sa precizam scopul ei:permite viata in so ciete. Cine ar p retinde ca nu cu noaste nici o regu la de drept s-ar e xclu de prin aceasta d in orice gru p. Ordinea nec es ara in viata socia la s at isface imperat ivu l nece sar. Doar act ionand p e baza unor reguli preco nst ituit e o amenii pot sa-si orga nizeze act iu nile cunosca nd cons ec int ele faptelor lor. In acest fel este contracar ata conceptia libertatii absolute: o mul isi infraneaz a dorint a de libertate ab solu ta in momentu l in care intelege ca o regu la e ste ju sta s i ca ea sat isfac e prin urmare nu do ar nevoia de securitat e c i s i pe cea de ju st it ie. Trasaturile no rmei jur idice s e refera la : gradul de ge nera lit ate, caract eru l impersona l, cara cterul coercit v. Gradul d e ge nera litatt e s e d atoreaza faptului ca norma ju rid ica se adres aza tutror membrilor comunit atilor; gradul ge neralitat e difera dupa natura prescr iptiei continuta de norma ju rid ica. Ast fel deoseb im intre norme ju rid ice care s e ad reseaz a tuturor cetatenilo r unei tar i (cea ma i mare p arte a normelo r const itu tio nale), s i norme juridice pentru grupu ri de ind ivizi ce p oseda o a numita calitate comuna ( normele familiei c e re glementeaza regulile persoanelo r cas atorite). Dac a gradul de gener alitate difer a norma juridica is i pastreaza

intotodeauna caracterul imp erso nal ge ner at de faptul ca acesta s e adreseaza in mod d ifu z destinatar ilor sa i (normele privind c asatoria sunt impersona le s i nu no mina le)

Structura normei juridice

Structura normei juridic e est e ana lizata dintr-o dubla perspectiva : te hnico le gis lat iva s i lo gica. Structura tehnico-legis lat iva reprez inta o perspectiva externa de ana liza a normei ju rid ice si este determ inat a de modul de exp rimare a normei juridice in c adrul le gislat iv, ad ica de modu l de asezare a norme i jurid ice in art ico le, para grafe,

aliniate s i teze. Art ico lele la ra ndul lor sunt gru pate in s ectiu ni, cap ito le si t it luri. Structura tehinco -le gislat iva po ate fi identific ata in co nst ituirea codurilor normat ive care a lcatuiesc de regula sediul princip al al mat er iei intr-o ramura de drept.

Cod ificar ea s i sistemat izare a normelor juridice su nt operatiuni proprii tehni ce elabo rarii a cte lor normative. Norma juridica este r edata in art ico le cuprinse intr-un act normativ, prin u rmare d in p unct de vedere a l structurii e xt er ne artico lul reprezinta e leme ntul de baza si forma in care apare exp riim ata norma juridica. Un art icol po ate sa cuprind a o s ingu ra norma juridica, aceast a este sit u atia ideala in mu lte ca zuri insa norma ju rid ica este cu prinsa in m ai mult e articole ceea c e co nduce la co ncluzia ca norma ju rid ica nu se poate ident ifica cu artic olul actului normativ. Potrivit cer intelo r

te hnic ilo r legis lat ive, art icolele cu prinse intr-un act normativ trebuie sa fie structurate intr-o ordine de expunere lo gica, ceea ce s e rea lizeaza prin intermediul te hnic ii de sistemat izare a acte lor normative. Necesit atea de s ist ematizare a act elo r normative este c eruta d e urmatorii facto ri: 1. stru ctura dinamic a si co mple xa a act elor normative, determinata de faptul

ca a ctul normat iv inregistreaza s i r ed a orice schimbare in rea litatea care ia i s e adreseaza. Ca at are prin interm ediul t ehnic ii de s ist emat izare tr eb uie preluate i n forma juridica to ate modificarile ivite in nevoia sociala care a generat ap arit ia unu i a numit act normat iv. 2. corecta aplicare a dispozitiilor cu prinse intr-un act normat iv imp lica o cat

mai bu na cuno as tere a acestora. 3

3.

e vitarea supraglomerarii c adrulu i le gislat iv s i a aparitie i redundante i intre

d ispo zit iile cuprins e in diverse le act e no rmat ive. O buna te hnica de sistemat izare a act elor normative se rega se ste ca impact in gradul d e claritate s i gradul d e co erenta a s istemulu i d e acte normat ive. Su nt recunoscute dou a tipuri d e sistem at iza re a acte lor normative : incorporarea si codificarea. Incorporarea este o forma infer ioara de sistem at izare deo arece nu p resupune op eratiuni de modificar e s i prelucrare a substantei materia lului actului normativ. Incorporarea se gaseste su b forma u nor culeger i, colect ii de act e normative, realizate fie de organe le de stat (incorporare oficia la), fie de persoane p articulare ( incorporare nooficiala), fiind realizata potrivit uno r crit er ii alfabet ice, cronologice sau pe ramuri de drept. Cod ificare reprezinta o forma evoluata de s itemat izare, car e are ca scop redactarea potrivit u nei co ncep t ii unitare, a p rincipiilor si a ce lor mai importante re glementar i intr-o anu mita ramu ra d e drept. Cod ificar ea are ca rezu ltat aparit ia marilo r co duri de le gi, care nu po t regleme nt a insa e xhaust iv relat iile socia le care fac obiectul lor; ca atare act ivitate a de codificare imp lica e laborarea unor acte no rmative ce redau structu ra int er na si p rincipiile d e orga nizareproprii une i ramu ri d e drep t. Struuctu ra logic a sau interna reprez inta partea st at ica stabila a normei juridice s i cuprinde: ipoteza, d ispo zitia s i sa nct iu nea . Ipoteza descrie imprejurarile in care devine aplic abila re gu la de d rept ce formeaza co ntinutul normei juridice. Ipoteza prefigu reaza abstra ct ace le act ivitat i u mane care, intrand in t iparu l no rmei juridice de vin fapte juridice ( codul familie i d escrie in se ct iunea a treia, in le gatura cu situatia le gala, ipoteza cop ilu lui di n cas atorie, precu m si ipoteza copilu lui din afara casatorie i). Dispozit ia reprezint a p artea cea mai importanta a no rmei juridice intru cat cont ine pres cript ia care a imp us aparitia no rmei. Aceast a p rescr iptie es te just ificat a d e premisa- situatia cont inuta in ip oteza. Dispo zit ia cuprinde comportamentu l normei ju rid ice e xprimat a sub forma condu itei ce tr ebuie urmata de subiectu l de drept caruia ii este adresata. Ace st imperat iv reflecta una d intre ce le ma i impo rtant e trasatu ri a le normei juridice : tr ecere a de la ce ea ce este( indicat iv) la ceea ce tr ebuie sa fie(imperat iv). Dispozitia cu prinde prin urmare drep turile s i d ispozit iile

subiecte lor d e drept. Exista patru tipuri de dispozit ii: 1 . dispozitia poate o rdona o anumit a conduita a subiectulu i de drept, co nt ine deci obligatia d e a sa varsi a num ite actiu ni ( in art ico lu l 53 al Const itutiei 4

Romaniei s e precizeaza ca cetat enii au obligat ia sa co ntr ibuie prin imp ozite s i taxe la c he ltu ielile pub lice). Imperat ivu l cuprins in disp ozitie poate fi identificat prin folosirea u no r anum ite cu vinte sau s intagme: trebuie, este necessar, est e o bligato riu,etc. 2 . dispozitia poate fi d e natu ra prohibit iva prevaza nd obligat ia de abtinere de la savars irea de anu mite fapte (in art ico lul 8 din Codul fam ilie i s e stip uleaza c a:in timpul tutelei casato ria este interz isa intre tu tore si persoana m inora aflata sub tu tela sa ; in articolul 69 d in Co dul familie i s e prevede ca: este op rita adoptia unui cop il de catre mai mu lte persoane 3 . dispozitia p oate cuprind e anu mita permisiuni, prin c are nici nu se impu ne nici nu se inter zice savarsir ea a num ito r actiuni. In ac ea sta s itu at ie subiectele d e drep t au po sibilit atea d e a a lege co nduita p e care doresc ss a o urmeze (articolul 21 din Codul fam iliei d a posibilitate a anu lar ii c asatoriei la cererea sotu lui al caru i consimtamant a fo st vic iat prin eroare cu privir e la ide nt itat ea fizica a celuila lt sot) 4 . dispozitia poate avea un caracter su plet iv, lasand la lat itudinea subiectulu i de drept alegerea u nei condu ite de urmat; lip sa unei o ptiuni p entru o anumita cond uita este ins a suplinit a de dispozit ia normei jur idice ( in artico lul 4 0 din codul familiei se prevede ca: in caz d e divo rt sotii se pot invo i cu privire la numele pe care il vor purta dupa desfacerea cas atorie i; daca insa ace ast a invo iala nu este realiz ata, instant a est e ob ligata sa hotarasca cu privire la ace ast a c hest iune). Sanct iunea se refera la faptul ca definit ia normei juridic e arata ca la ne voie daca perscriptia impusa de norma juridica este inca lca ta ea poate fi dusa la ind eplinire prein forta coercit iva a st atu lui. Asigurarea aplicarii perscr iptiei cont inuta in disp ozit ia no rmei juridice , in cond itiile d es cr ise de ipoteza, se rea lizeaza pe ca le de constra ngere de catre au toritatile statu lu i. Ca eleme nt al no rmei juridice, sa nct iunea cuprinde co ns ec intele nerespectar ii disp ozit iei, r eact ia socia la fata de adop tarea u nei co nduite neco nforma cu cea preva zuta de regu la de drept. Aceasta re act ie reprezint a expresia autoapararii soc iale fata de

compo rtamentul deviant. Sanct iunile pot fi c las ificat e dupa gradul de determinare s i dup a ramura de drept in care inter vin. Dup a gradul de determinare sa nct iunile su nt de patru felur i:

1. sa nct iuni d eterm inat e: su nt formulate p rec is s i nu pot fi mod ificat e (artico lul1439 al codu lui civil pre vede sanctiu nea desfiintar ii co ntractulu i de locat iune daca b unul ce face obiectul locatiunii p iere sau nu mai po ate fi fo losit pe ntru destinatia pentru care a fost d at in locat iune). 2. sa nct iuni re lat iv determinate: sunt st abilit e intre o limita inferioara s i u na sup erioara (sanct iu nile prevazute pentru infract iunile d in partea spec iala a Codu lu i penal) 3. sa nct iuni alter nat ive: aplicare a a cestora e ste las ata la lat itudinea

organului competent (p entru o serie d e infract iuni p revazute in partea specia la a Codulu i Penal se prevede d etent iu nea pe viata sau inchisoarea de la 15 la 25 de ani) 4. sa nct iuni cumulat ive:pentru ace lasi fap t juridic sunt stab ilite mai mult e sa nct iuni obligatorii (inc hiso area de la si int erzic erea unor drepturi) Dup a ramura de drept in care int er vin, sanct iunile pot fi co nst itut ionale, adminis trat ive, p ena le, fisc ale s i civile . In principiu fiec are ramura de drept cont ine sa nct iuni specifice.

Norma juridica- premisa a raportului juridic

Norma ju rid ica e ste o p remisa ge nera la s i fundame nt ala a rap ortu lui jur idic. Doctrina car acter izea za r aportul ju rid ic ca o norma juridica in a ct iune. In fapt, norma juridica isi gaseste in rap ortu l juridic principa lul sau mijloc de rea liz are. Pract ic, norma jurid ica prefigu reaz a in a bstract posibilitatea e xiste ntei une i relat ii ce a ntreneaz a co nsecinte juridice. Acea sta rea litate poarta denumirea de fa pt ju ridic. In momentu l in car e faptul ju rid ic ant ic ipat de norma ju ridica s e ma t erialize aza in relat iile d intre oameni, intr e ace st ia se stab ileste un raport juridic. 6