Sunteți pe pagina 1din 3

1.

TEHNICA EXAMINRII MACROSCOPICE A ORGANELOR I CARCASELOR: OBSERVARE I INTERPRETARE


OBIECTIVE: 1. - EXAMINAREA CARCASELOR I ORGANELOR SE FACE NUMAI LA LUMIN NATURAL SAU LA LUMIN DE NEON (550 LUCI) 2. EXAMINATORUL TREBUIE S AIBE CEL PUIN 2 CUITE (UNUL PENTRU ESUTURILE NORMALE, IAR CELLALT PENTRU CELE CU MODIFICRI) METODELE MACROSCOPICE DE EXAMINARE: -A. INSPECIA -B. PALPAIA -C. SECIONAREA A. INSPECIA PRESUPUNE EXAMINAREA CU OCHIUL LIBER, DE LA DISTAN I DIN APROPIERE A ESUTURILOR I ORGANELOR. PRIN INSPECIE URMRIM: - ASPECTUL GENERAL - CULOAREA - VOLUMUL - PARTICULARITILE DE SUPRAFA 1. ASPECTUL GENERAL. SOLIDE CUNOTINE DE ANATOMIE PARTICULARITI ANATOMICE N FUNCIE DE SPECIE, RAS I VRST 2.APRECIEREA VOLUMULUI. 1. VOLUMUL ORGANELOR PARENCHIMATOASE PENTRU APRECIEREA VOLUMULUI ORGANELOR PARENCHIMATOASE SE INE CONT DE: ASPECTUL MARGINILOR ASPECTUL CAPSULEI VALOAREA UNGHIULUI PE CARE L FORMEAZ ORGANUL CU PLANUL DE EXAMINARE ASPECTUL LINIEI DE SECIONARE (TENDINA DE NDEPRTARE A MARGINILOR SECIUNII SE NUMETE RSBUZARE TERMEN UTILIZAT NUMAI PENTRU SPLIN). APRECIEREA VOLUMULUI SPLINEI PARTICULARITATE: - APRECIEREA VOLUMULUI PULMONULUI SE FACE N FUNCIE DE ASPECTUL ACESTUIA N MOMENTUL DESCHIDERII CAVIT-II TORACICE. - PULMONUL FR LEZIUNI COLABEAZ, CAPT ASPECT TURTIT I CU PLEURA UOR NCREIT. PULMONUL CU LEZIUNI NU COLABEAZ = PULMON NALT. VOLUMUL PULMONULUI PULMON COLABAT PULMON NALT 2. VOLUMUL ORGANELOR CAVITARE PENTRU ORGANELE CAVITARE VOLUMUL SE APRECIAZ N FUNCIE DE GRADUL DE PLENITUDINE SAU DISTENSIE AL PEREILOR. DISTENSIA POATE FI PRODUS DE: - AER - CONINUT FIZIOLOGIC (ALIMENTE, URIN ETC.) - CONINUT PATOLOGIC (SNGE, PUROI, CORPURI STRINE) 3. APRECIEREA CULORII . - IMPORTANT PENTRU APRECIEREA STRII DE NORMALITATE SAU A DIFERITELOR STRI PATOLOGICE. - ORGANELE I ESUTURILE PREZINT O ANUMIT CULOARE CARACTERISTIC N FUNCIE DE SPECIE, VRST SAU STARE FIZIOLOGIC/PATOLOGIC. - CULOAREA SE VA DESCRIE CT MAI PLASTIC POSIBIL. - EX. CULOARE ALB PORELANIE, GALBEN-LUTOAS, ALB-VROAS, ALB-SIDEFIE, ETC.

- N PRACTIC O CULOARE OBSERVAT LA INSPECIE ESTE UN AMESTEC DE MAI MULTE CULORI DE ACEEA SE FOLOSESC FORMULRI DE GENUL: - -ALB-CENUIU, CENUIU-GLBUI, ROU-NEGRICIOS, ROU VNT, VERZUI-CENUIU, ETC. - -CULOARE CITRIN, UTILIZAT PENTRU COLECIILE PATOLOGICE DE LICHID (LICHID LIMPEDE, GALBEN-PAI). - - CULOARE MARMORAT, MAI MULTE CULORI DIFERI-TE PE ACELAI ORGAN (ROU, ROU NEGRICIOS, ROZ, ROZ CENUIU, ETC.) LICHID CITRIN 4. PARTICULARITI DE SUPRAFA . 1. CONVEXITI: - CHIST/ CHISTURI - FORMAIUNI APROXIMATIV SFERICE, ALCTUITE DINTR-UN PERETE (CAPSUL) I AU UN CONINUT LICHID, MAI RAR SOLID. - NODUL/ NODULI - FORMAIUNI SFERICE, SOLIDE, COMPACTE PE SECIUNE - ABCES / ABCESE COLECIE DE PUROI DELIMITAT DE O CAPSUL - VEZICUL COLECIE DE LICHID, BINE DELIMITAT, LOCALIZAT PE PIELE SAU PE MUCOASE - TUMEFACIE / TUMEFIERE ZON DE DENIVE- LARENGROARE A UNEI REGIUNI ANATOMICE ACOPERIT DE PIELE, FR LIMITE PRECISE DE DELIMITARE - DEPOZIT / PELICUL / MEMBRAN MATERIAL PATOLOGIC DISPUS PE O SUPRAFA, CU GRADE VARIABILE DE ADEREN LA SUBSTRAT. CONVEXITI ABCESE VEZICUL NODULI CONVEXITI MEMBRAN/PELICUL 2. CONCAVITI - EROZIUNEA DISTRUGERE SUPERFI-CIAL A PIELII SAU MUCOASELOR - ULCERUL DISTRUGERE PROFUND A PIELII SAU MUCOASELOR - CICATRICE ZON DE VINDECARE A UNEI LEZIUNI INIIALE - CAVERNA LEZIUNE A ORGANELOR PARENCHIMATOASE , CARACTERIZAT PRIN PIERDERE DE ESUT. CONCAVITI EROZIUNI RINICHI NORMAL BOVINE CICATRICE ULCERE RINICHI FETAL SUINE CONCAVITI PARTICULARITI DE SUPRAFA OBSERVAIE: PARTICULARITILE DE CULOARE I SUPRAFA SE VOR COMENTA I DESCRIE N FUNCIE DE EXTINDERE, MBRCND ASPECTE DIFERITE CU AR FI: - CARACTER FOCAL/N FOCARE MODIFICRILE MENIONATE AU LIMITE PRECISE DE DELIMITARE. - CARACTER DIFUZ - MODIFICRILE SURPRIND SUPRAFEE SAU FRAGMENTE MARI SAU ORGANUL N TOTALITATE. - CARACTER FOCAL CU TENDIN DE CONFLUARE FOCARELE NU MAI AU TENDIN PRECIS DE DELIMITARE, TIND S SE UNEASC CU ALTE LEZIUNI SIMILARE DIN VECINTATE. - CARACTER GENERALIZAT ACEEAI LEZIUNE POATE FI REGSIT N MAI MULTE ORGANE. B. PALPAIA PRIN PALPAIE SE APRECIAZ CONSISTENA ORGANELOR I ESUTURILOR. CONSISTENA ESTE SPECIFIC FIECRUI ORGAN SAU ESUT I DIFER N FUNCIE DE STRUCTURA ACESTORA. TEHNICA: - 1. ATINGERE SUPERFICIAL PE AMBELE FEE - 2. APSARE PROFUND PENTRU A PERCEPE EVEN-TUALELE MODIFICRI DE CONSISTEN DIN PROFUNZIMEA ORGANULUI - 3. MALAXARE BIMANUAL OBLIGATORIE PENTRU PULMON

PORNIND DE LA CONSISTENA NORMAL A FIECRUI ORGAN SE POT NREGISTRA MODIFICRI DE CONSISTEN DE TIPUL: - CONSISTEN CRESCUT/INDURAT - CONSISTEN SCZUT/MOALE. PRINCIPALELE TIPURI DE MODIFICARE A CONSISTENEI: - CONSISTEN TURGESCENT = CONSISTEN FERM ELASTIC; ESTE CARACTERISTIC ORGANELOR CARE AU O CANTITATE DE SNGE MAI MARE DECT CEA NORMAL . - CONSISTEN FLASC = EXPRIM CONSISTENA NORMAL A MUCHILOR (CRNII). - CONSISTEN FRIABIL = O SCDERE A CONSISTENEI NORMALE PENTRU ANUMITE ORGANE, ACESTEA SE RUP I SE SECIONEAZ UOR IAR MARGINILE SECIUNII SAU RUPTURII SUNT NEREGULATE. - CONSISTEN RAMOLIT = O SCDERE GRAV A CONSISTENEI, LA SECIONARE ESUTUL ARE TENDIN DE SCURGERE, ESTE NOROIOS SAU SE RACLEAZ UOR. - CONSISTEN CREPITANT/BURETOAS = DENOT PREZENA GAZELOR N STRUCTURA UNUI ORGAN SAU ESUT. PENTRU TOATE ORGANELE ESTE CONSISTEN PATOLOGIC CU EXCEPIA PULMONULUI PENTRU CARE ESTE NORMAL. - CONSISTEN PSTOAS/DE ALUAT = DENOT PREZENA LICHIDELOR PATOLOGICE N STRUCTURA UNUI ORGAN SAU ESUT; LA COMPRESIUNE ACESTA PSTREAZ AMPRENTA. - CONSISTEN CASANT = DENOT O CRETERE A CONSISTENEI DAR ORGANUL ARE TENDIN DE FISURARE I SFRMARE A PARENCHIMULUI. - CONSISTEN INDURAT/DUR = ESTE PATOLOGIC PENTRU TOATE ORGANELE SAU ESUTURILE CU EXCEPIA OASELOR. C. SECIONAREA SECIONAREA ESTE O METOD OBLIGATORIE DE EXAMINARE A ORGANELOR I ESUTURILOR. OBIECTIVE: - APRECIEREA CONSISTENEI - APRECIEREA CULORII PE SECIUNE - AJUT LA DEPISTAREA LEZIUNILOR PE CARE NU LE-AM OBSERVAT LA INSPECIE DAR LE-AM PERCEPUT LA PALPAIE - SE POT PUNE N EVIDEN LICHIDE NORMALE SAU PATOLOGICE (EX. CANTITATE MARE DE SNGE N FICAT N CAZUL ANIMALELOR TIATE DUP MOARTE) N PRACTIC SE FOLOSESC DOU CUITE I SE PRACTIC DOU CATEGORII DE SECIUNI: - SECIUNI OBLIGATORII, SPECIFICE FIECRUI ORGAN - SECIUNI FACULTATIVE/SUPLIMENTARE UTILIZATE PENTRU A ELUCIDA SITUAIILE NECLARE.