TAMBORA

DINU ALEXANDRA, XI I

 Aceasta este cea mai puternica eruptie din timpurile istorice. Efectele acestei eruptii s-au resimtit pe intrega planeta, a.i. anul 1816 este cunoscut ca anul fara vara. La 5 aprilie 1815 vulcanul indonezian a erupt cu o forta devastatoare, aruncand in atmosfera trombe de gaze sulfuroase, cenusa si roci. Norii toxici s-au ridicat la peste 40km inaltime si au provocat un dezastru nemaiintalnit. Timp de cinci ani in mare parte din Indonezia nu a mai crescut iarba. Bubuitura s-a auzit de la Batavia (Jakarta de astazi), capitala coloniei britanice, situata la 1250km de vulcan si a pus in alerta unitatile armatei britanice dislocate in zona capitalei. Guvernatorul britanic a crezut ca revolutionarii ataca orasul si a mobilizat toate fortele pentru a raspunde atacatorilor. Muntele Tambora de pe insula indoneziana Sumbawa (Simbawa) este cunoscut ca un stratovulcan, are o forma conica si s-a format din mai multe straturi de lava, roci sfaramate si cenusa. Se aseamana din acest punct de vedere cu Fuji - Japonia si Cotopaxi Ecuador.

Eruptia vulcanului Tambora - 1815, Indonezia

 Vulcanul Tambora a fost activ o buna perioada de timp inainte de 1815, craterul sau emanand nori de fum si producand bubuituri puternice si cutremure de pamant. Puternica eruptie din 5 aprilie a fost urmata de o serie de alte eruptii care au culminat cu eruptia din seara de 10 aprilie. In acea noapte vulcanul a aruncat in atmosfera peste 100 kmc de magma si roci. S-a format un crater cu un diametru de 7 km. Forta exploziilor a proiectat blocuri uriase de stanca la peste 40 km distanta iar nori grosi de fum negru si cenusa incinsa au facut peste 12.000 victime. Pe insula Sumbawa locuiau peste 140.000 oameni. Dupa eruptie cea mai mare parte a insulei a fost acoperita de un strat gros de cenusa si noroi (aproximativ 50 cm), vegetatia fiind sufocata. In jurul insulei pluteau bucati uriase de piatra ponce si cioturi de copaci. Au fost afectate si insulele vecine, in special Bali si Lombok peste care a cazut o ploaie de cenusa ce a provocat distrugerea recoltelor. Pe insula Sumbawa nu s-a mai putut cultiva nimic pe o perioada de mai multi ani. Numarul victimelor a fost estimat la peste 80.000.

 Timp de cinci ani dupa eruptie clima a fost mai rece, soarele aparand in emisfera nordica in culori ciudate: mai intai albastru, apoi verde si rosu-portocaliu. In intreaga lume atmosfera era incarcata cu cenusa. Aceasta scadere a temperaturilor a avut ca efect o reducere insemnata a recoltelor, declansand fomete si revolte in Franta, Brazilia, Elvetia. Vulcanul Tambora a ramas activ multi ani. Lava se scurgea in continuare din vulcan si explozii infundate zguduiau pamantul. In anul 1847 cativa cercetatori au indraznit sa urce pe Tambora si mare parte din informatiile pe care le detinem astazi se datoreaza acestei expeditii coordonata de botanistul elvetian Heindrich Zollinger. In anul 2004 o expeditie americano-indoneziana a descoperit, in vecinatatea vulcanului Tambora, ruinele unui oras ingropat sub 3m de cenusa vulcanica.

Linkuri
http://video.nationalgeographic.com/video/ player/environment/environment-naturaldisasters/volcanoes/volcanoeruptions.html?fs=environment.nationalge ographic.com http://www.catastrofe-naturale.ro/