Ce este astmul bronsic? Astmul bronsic este o boala pulmonara caracterizata prin dispnee(respiratie cu dificultate) expiratorie.

Acest disconfort este reversibil, in mod spontan sau sub tratament. Exista trei principalele mecanisme implicate in aparitia astmului bronsic: Inflamatia mucoasei bronsice Hiperreactivitatea bronsica(raspunsul exagerat al bronsiilor la alergeni) Reducerea dimensiunilor (diametrului) bronhiilor sau bronchoconstrictia Pacientul cu astm bronsic este deobicei un pacient cu teren alergic(atopie). Acesta prezinta un raspuns imun excesiv (aflux foarte mare de imunoglobulina E) la contactul cu un agent extern: agentul responsabil este denumit alergen. Inhalarea alergenilor determina o reducere a diametrului bronsiilor (hiperreactivitate bronsica), precum si o eliberare de mediatori chimici.Unii dintre acesti mediatori, in asociere cu alte celule inflamatorii (eozinofile) pe termen lung conduc la modificari ale mucoasei bronsice. Astfel apare inflamatia cronica a mucoasei bronhiilor si va fi obiectivul de baza al tratamentului astmului.Gradul de deteriorare si inflamatia bronsica sunt corelate cu severitatea astmului. Care sunt cauzele astmului bronsic? Astm este rezultatul a doua tipuri de factori: A.Factorii predispozanti, congenitali(ereditari) -terenul atopic B.Factori imuno-alergici, psihologici sau legati de mediu De asemenea,astmul bronsic este de doua feluri: -astmul alergic (atopic sau extrinsec): in cazul in care cauza este alergica -astm bronsic non-alergic (intrinsec ): atunci cand alti factori, inclusiv infectiosi sunt cauza astmului. A.Terenul alergic (atopia) Influenta terenului alergic, adica a ereditatii, este foarte importanta, inainte de pubertate si mai ales la copiii mici. Antecedentele familiale alergice sunt prezente in 49 - 75% din cazuri. Exista legaturi intre manifestarile alergice si HLA (complex major de histocompatibilitate). Exista o predispozitie la producerea de IgE impotriva alergenilor din mediul , hiperreactivitate bronsica, anomaliile ale mediatorilor chimici sau a sistemului nervos vegetativ.De la nastere, copilul poate dezvolta o alergie. Copiii hraniti cu lapte matern prezinta mai putine manifestari alergice decat cei care au fost hraniti cu lapte de vaca. Laptele matern asigura aportul de substante necesare apararii si evita sensibilizarea nou-nascutului la proteinele din laptele de vaca (care sunt considerate ca "straini" de catre organismul copilului). Alaptarea este recomandata in cazul in care exista antecedente familiale alergice. Eczemele atopice sunt adesea asociate cu astm bronsic. De cele mai multe ori, copilul sufera de eczeme in timpul primilor doi ani si apoi afectiunile cutanate vor disparea fiind inlocuite de afectiuni respiratorii. Motivele pentru aceasta relatie sunt inca insuficient intelese. B.Factori de mediu Daca factorii genetici au importanta in mecanismul alergic, factorii de mediu sunt esentiali pentru debutul manifestarilor clinice.In primele saptamani de viata, evitati contactul nounascutului cu animale domestice,in special in familiile cu alergii, avand grija sa eliminati praful si fumul de tutun.Astmul si alergiile respiratorii sunt mai frecvente la copii care au avut diferite afectiuni in perioada neonatala ( infectiile, interventiile chirurgicale si anestezia precoce favorizeaza dezvoltarea timpurie a alergiilor). Locuinta

Praful a fost recunoscut ca fiind responsabil pentru majoritatea cazurilor de astm bronsic. 75% din cazurile de astm bronsic alergic la copii sunt datorate alergiei la praf, care include un amestec de substante de origine animala si vegetala:acarieni,par de animale, fibre vegetale,scuame,mucegai, fungi etc.Expunerea prelungita la praf (locuirea intr-o casa veche, vacanta intr-un hotel sau o casa cu mobilier vechi,joaca intr-un pod a unei case vechi, zilele de curatenie) adesea declanseaza crize severe. Parul cainilor si a pisicilor si scuamele umane (fragmentele de substanta cornoasa care se elimina la suprafata pielii) sunt componente alergene importante ale prafului. Praful contine deasemenea alergeni bacterieni, mucegai,fragmente de plante si alge microscopice. Toate acestea sunt prezente in extractele comerciale de alergeni (in concentratii diferite) si sunt utilizate pentru diagnosticarea alergiei si desensibilizarea la praf. Animalele sunt frecvent implicate in declansarea crizelor de astm bronsic, parul pisicilor si saliva acestora sunt extrem de alergene. Hamsterii, cobaii, iepurii, soarecii, caii si cainii au, de asemenea, par cu potential alergizant. Este de remarcat faptul ca parul de animale este transportat de vant in interiorul casei( chiar in cazul in care animalul este afara acesta poate fi implicat in declansarea crizei de astm).Veninul de hymenoptere (albine, viespe,gargaun) joaca un rol semnificativ. Penele din perne si cuvertura sunt cunoscute ca substante alergene(este vorba de continut mare de acarieni).Mucegaiul din atmosfera provine in special din conductele de aerisire si climatizare (incalzire, aer conditionat) sau din jurul conductelor de apa (baie, bucatarie). De asemenea poate sa creasca pe plantele verzi frecvent stropite,deseurile vegetale, tapiserii,picturi,pereti vopsiti, salte si animale impaiate.Casele vechi,cu aer umed,situate langa o apa sau intr-o padure sunt adesea implicate. Alimentele Mucegaiurile si drojdia sunt utilizate in industria alimentara pentru a se prepara berea, vinul, lichiorurile, otetul,ciocolata, branzeturile (cum ar fi branza Camembert si bleu d'Auvergne).Rolul alergenic exact al mucegaiului si drojdiei alimentare nu este cunoscut, dar se pare ca vinul, branza, aluatul de paine si pizza sunt responsabile de aparitia astmului si a rinitelor alergice mai des decat s-ar crede. Este foarte dificil sa se dovedeasca alergia alimentara,dar alimentele si bauturile pot fi responsabile de declansarea crizei de astm. Utilizarea unui sistem de excludere urmata de reintroducerea alimentului sau testul cu cromoglicat de sodiu (administrat oral) pot ajuta la diagnosticarea alergiei alimentare. Laptele de vaca contine lactoglobulin, serumalbumina si lactalbumina,care sunt proteinele alergene cel mai frecvent intalnite in alergiile la copii.Oul este un produs alimentar alergen. Peste este un produs alimentar bogat in histidina si este dificil de separat o reactie de tip alergic de una de tip toxic( reactie histaminica nespecifica). Cerealele, crustaceele, molustele,telina, morcovul crud, cartofii, rosiile, fasolea, arahidele, uneori, sunt implicate.Mustarul, cafeaua, condimentele, ciocolata pot provoca atacuri de astm( prin eliberarea unei cantitati crescute de histamina). Colorantii sintetici inclusiv tartrazina (E102), colorantii naturali, colorantii minerali, conservantii( acidul benzoic si derivatii sai, nitriti ) pot fi implicati.Diversi contaminanti din alimente pot avea un rol alergen: pesticide, insecticide, antibiotice.In mod similar, unele medicamente (penicilina si derivatii sai, aspirina, anestezicele, hormonii, substantele de contrast) au o activitate alergenica. Aerul

Influenta poluarii aerului asupra astmaticilor este de necontestat, dar mecanism nu este inca clar precizat.Copilul astmatic are o sensibilitate(susceptibilitate) particulara la substantele nocive pe care aerul le vehiculeaza la nivelul bronhiilor, in timp ce pentru un copil normal acesti factori raman inofensivi. Vantul puternic favorizeaza aparitia crizelor de astm, pentru ca transporta polen.Altitudinea este benefica pentru alergii, deoarece prezenta acarienilor si polenului este mai redusa. Ionizarea atmosferei nu pare sa intervina.Din contra, climatul umed agraveaza astmul, probabil, datorita prezentei de acarieni in cantitate mai mare in aer. Caldura si umezeala favorizeaza dezvoltarea mucegaiului, eliberarea sporilor si polenizarea anumitor plante.Modificarile bruste de temperatura sunt deasemea prost tolerate, precum si schimbarile bruste de presiune atmosferica. Polenul este foarte des implicat in alergii.10 - 15% din alergiile respiratorii ale copilului sunt date de polen (alergia la graminee reprezinta 75% din alergiile la polen). Transportat de vant, polenul eliberat in cantitati mari poate sa calatoreasca pe distante mari si ajunge in zone indepartate de sursele de polen (mesteacan, ficus, cedru, ienupar, frasin, urzica, graminee,macris etc.) Cele 3 tipuri de manifestari alergice, izolate sau asociate: rino-conjunctivita periodica, traheita spasmodica si astmul bronsic se declanseaza frecvent din aprilie pana in iunie-iulie si toamna. Simptomele sunt exagerate de vant, statul la tara, plimbarea pe camp, taierea ierbii. Primaverile umezi sunt mai bine tolerate. Exista in atmosfera numerosi spori produsi de fungi. Importanta alergenica este dificil de stabilit, dar se presupune ca aproximativ 4 - 5% din alergiile respiratorii sunt cauzate de acestia. Contaminantii aerici sunt toate elemente straine din aer si care poate fi inspirate. Ele provin din arderea materialelor necesare incalzirii, deseurile provenite din industrie, centralele termice,mijloacele de transport, etc. Exista, de asemenea, substante organice, cum ar fi pneumaalergenii, tutunul, bacteriile si virusii, poluantii agricoli, domestici, profesionali, etc Poluarea aerului ( "smog"), este implicata in astmul bronsic, asa cum au demonstrat studii epidemiologice si experimentale. Diferitele componente ale "smog"-ului sunt implicate in grade diferite: oxizii de sulf, acidul sulfuric, ozonul, oxizii de azot (fumul de tutun si gaze de esapament de la automobile) determinand bronchoconstrictie si scaderea capacitatii respiratorii. Infectiile Infectiile cailor respiratorii sunt, de asemenea,factori declansatori importanti:virozele respiratorii(virusul respirator sincitial) si infectiile bacteriene ale tractului respirator (Neisseria, Haemophilus, Streptococi, Stafilococi, Pneumococi). Numeroase studii sunt in desfasurare pentru a clarifica exact mecanismul de declansare a crizelor de astm in timpul infectiilor.Frecvent exista o infectie dentara sau o sinuzita care intretine prezenta microbilor, declansand atacuri de astm in mod repetat. Diagosticul si tratamentul acestor infectii asociate sunt importante.Influenta parazitilor intestinali este foarte controversata. Factori psihologici Psihicul joaca un rol important in crizele de astm.Este usor de observat astmul declansat de frustrare, probleme la scoala sau in familie, emotiile puternice. Prin insasi caracteristicile astmului,senzatia de sufocare genereaza anxietate(teama). Sindromul de asfixie creeaza copilului o panica similara cu cea resimtita de catre o persoana care se ineca.In timpul sufocarii, el se agitata si se enerveaza.Senzatia de moarte iminenta este intensa. Limitele impuse, pe drept sau pe nedrept, activitatilor sale vor afecta caracterul copilului. Reactia psihoafectiva a copilului hiperemotiv cu famila sa pot fi alterata. Aceasta depinde de personalitatea copilului, de familie,de severitatea bolii si, in special, de raspunsul la

tratament.Reactiile persoanelor din jur pot merge de la o supraprotectie pana la o respingere inconstienta(in special in familiile numeroase): delasarea, indiferenta, agresivitatea fata de copil, care apar ca intrusi. Alte cauze Implicarea refluxului gastro-esofagian,a unor vasculite si a anumitor hormoni(in special cei sexuali) in aparitia astmului bronsic nu este inca suficient clarificata. Astmul de efort este datorat bronhospasmului din timpul efortului (reflecta o hiperreactivitate bronsica ca reactie la reducerea temperaturii la nivel tracheo-bronsic). Care sunt simptomele astmului bronsic? Dificultate respiratorie (dispnee):in principal dificultate in a da aerul afara din plamini (dispnee expiratorie).Respiratia se face cu efort si este obositoare. Respiratie suieratoare (wheezing):este perceputa si de catre cei din jur, fara a fi necesare instrumente de ascultatie. Tusea:se manifesta deseori in accese prelungite, obositoare, in special in timpul noptii sau la primele ore ale diminetii.in cele mai multe cazuri este uscata, iritativa. Expectoratia :nu este caracteristica astmului bronsic. Criza se poate termina cu eliminarea unei mici cantitati de expectoratie groasa, lipicioasa, dificil de eliminat. Constrictia toracica :senzatia de apasare pe piept,impiedica respiratia profunda. Boala incepe sa se manifeste la un moment dat, fie cu ocazia unei viroze, fie cu ocazia expunerii la alergeni aerosolizati (polen de exemplu). Bronhiile inflamate reactioneaza exagerat fata de particulele inhalate, care provoaca o ingustare brusca a bronhiilor: apare o criza de astm. Este posibil ca primele crize sa fie trecute cu vederea si sa fie apoi relatate de pacient ca "raceli frecvente", pentru ca pacientul acuza nas infundat si tuse ca la o raceala, dar niciodata febra. Odata inceputa, boala are o evolutie cronica. Ea este prezenta permanent in bronhii, dar este resimtita de bolnav numai in timpul crizelor. Intre ele, pacientul se poate simti bine si se poate crede sanatos. In timpul crizei pacientul are senzatia de sufocare insotita de suieraturi in piept, senzatia de moarte iminenta. Tusea chinuitoare apare la sfarsitulul crizei, cand secretia devine mai fluida, albicioasa, gelatinoasa, urmata de o senzatie de usurare. Uneori pacientii au senzatia ca "ii strange pieptul" sau ca "respira ca printr-un tifon". Durata unei crize este de aproximativ o ora (mai intensa in primele 10-15 minute) intre crize, pacientul se poate simti perfect sanatos, sau poate avea o greutate in respiratie la efort. Boala poate imbraca diverse grade de severitate. Atunci cand este usoara, se poate manifesta prin crize rare, de mica intensitate si care pot trece de la sine. Daca boala este mai severa, crizele pot aparea mai frecvent, chiar zilnic, sau in timpul noptii, trezind pacientul din somn. Intr-un astfel de stadiu, pacientul nu se simte bine nici intre crize, acuzand oboseala la eforturi din ce in ce mai mici, haraiala permanenta in piept, tuse. Inflamatia din bronhii este prezenta in permanenta la astmatici. Cu cat ea este mai puternica, cu atat crizele sunt mai frecvente si mai severe, ducand la manifestari cronice. Care sunt formele clinice? Frecventa si severitatea simptomelor sunt foarte diferite de la un pacient la altul si cateodata la acelasi pacient. Se disting 3 forme clinice: - Astmul cu crize intermitente - Astmul cu dispnee continua - Astmul acut grav Criza astmatica are trei etape: * Prima etapa consta in semne ce anunta criza (uneori absente): tuse la contactul cu alergeni

* Cea de-a doua etapa este criza propriu-zisa ci dificultati in respiratie(dispnee). Aceasta apare de multe ori in timpul noptii, pacientul are respiratie suieratoare(wheezing), mai ales la final, care poate fi auzita de cei din jurul sau, si prefera sa stea la marginea patului(ortopnee). Acuza senzatia de presiune toracica (respiratia este insotita distensie toracica) * In a treia etapa, aceste simptome se reduc in intensitate, cu atat mai repede cu cat tratamentul este inceput mai devreme. Pacientul tuseste si elimina sputa (expectoreaza). Astmul cu dispnee continua afecteaza, de obicei, persoanele in varsta si se caracterizeaza prin simptome respiratorii persistente (si intre crize). Astmul acut grav se recunoaste printr-o crestere a frecventei crizelor ( mai multe crize intr-o singura zi: atacul de astm), o reducere a debitului expirator de varf (PEF) sau o cantitate mai mare de medicamente pentru tratamentul crizelor.In astmul acut grav, pacientul nu poate vorbi fara pauze pentru respiratie. Respiratia este ineficienta,pacientul este obosit, agitat, anxios si devine din ce in ce mai cianotic(coloratie albastruie a pielii si mucoaselor, care apare datorita unei cantitati inadecvate de oxigen in sange). El poate deveni confuz ceea ce sugereaza o insuficienta respiratorie progresiva.

Diagnostic
Anamneza inafara simptomelor respiratorii sugestive,medicul trebuie sa urmareasca: Antecedente(istoric) familiale de alergii, astm bronsic, eczeme,urticarie,rinita alergica Existenta si durata alaptarii Tulburari digestive in timpul intreruperii alaptarii si introducerea laptelui de vaca Infectii ORL repetate rezulta prescriptii de antibiotice, paracenteza(creeare a unui orificiu in timpan) si adenomectomie(scoaterea amigdalelor). Criza a aparut dupa expunerea la alergeni Ameliorarea simptomelor la administrarea de steroizi sau beta-stimulatoare Eficacitate limitata a antibioticelor si antitusivelor Semne de alergie sugestive: pliu al pleoapelor inferioare, conjunctivita edematoasa, paloarea mucoasei nazale, roseata faringelui, otita mucoasa, piele uscata, accentuarea pliurilor palmare, etc. Radiografia toracica arata o hiperventilatie a plamanilor si prezenta complicatiilor (infectii, pneumotorax) sau inhalarea unui corp strain. Analizele sangvine arata hipereozinofilie(cresterea eozinofilelor-celule au rol in reactiile alergice). Testele cutanate la alergeni nu sunt o practica obisnuita in special la copii pana in 3 ani: desi sunt putin dureroase, ele sunt dificile din punct de vedere tehnic si interpretarea lor este delicata. Aceste teste constau in injectarea(la nivelul dermului) a unei cantitati mici de alergen suspectat. in cazul in care copilul este sensibil la acesti alergeni,se produc anticorpi de tip IgE care se fixeaza la nivelul mastocitelor (de la nivelul pielii si bronsiilor) si celulelor bazofile din sange. Introducerea de alergeni in derm conduce la degranularea rapida a mastocitelor(in cateva minute) eliberand diferiti mediatori chimici, inclusiv histamina. Aceste substante determina in jurul punctul de injectare a alergenilor o induratie sau o papula inconjurata de eritem (roseata pielii). Principalii alergeni testati sunt: praful, dermatofagi, pene, mucegai, polen, par de caine si par de

pisica. Incidentele minore (rinita, tusea) sau socul anafilactic sunt posibile. Determinarea IgE totale serice, anticorpii implicati in boli alergice, a fost posibila prin dezvoltarea unui test radio-imunologic: PRIST (Paper Radio Immuno Sorbent Test). Este vorba de un tabel cu valorile standard ale IgE in functie de varsta ,iar valori mai mari de 40 UI / ml la un copil de un an sunt anormale. Determinarea IgE specifice la aproximativ 80 de alergeni prin metoda Rast (Radio Allergo Sorbent Test) este insa destul de scumpa.Se poate masura IgE specifica pentru acarieni, polen, mucegai etc. Testul degranularii bazofilelor(TDBH) este un test simplu si economic. Studiul functiei pulmonare (spirometrie) cu teste de provocare bronsica este foarte importanta pentru a urmari evolutia astmului si trebuie efectuat cel putin o data pe an. Spirometria masoara diferitele volume si debite folosite in timpul respiratiei. Aceste teste sunt utile pentru monitorizarea evolutiei bolii si estimarea eficientei tratamentului. Bronhoscopia utilizeaza un tub flexibil, numit bronhoscop, pentru a examina caile aeriene; uneori afectiuni ale cailor respiratorii, ca tumorile sau corpii straini pot determina simptome asemanatoare cu cele intalnite in astmul bronsic; este recomandata aceasta examinare daca wheezing-ul se aude inegal in cei doi plamani sau daca nu exista un raspuns bun la terapia antiastmatica; aceasta tehnica permite efectuarea unei biopsii (se recolteaza o parte foarte mica din peretele bronhiilor) pentru a evidentia modificarile caracteristice astmului bronsic Diagnosticul diferential se face cu: Bronsiolita Corpi straini inhalati Fibroza chistica Refluxul gastro-esofagian Rahitismul poate duce la probleme respiratorii asemanatoare astmului, din cauza fragilitatii peretelui toracic, hipotonia musculaturii bronsice si moliciunea peretelui bronsic(bronhomalacie). Radiografia osoasa permite diagnosticul rahitismului. Tratamentul rahitismului si drenajul bronsic inlatura tulburarile respiratorii. Deficitul de IgA (imunoglobulina A) cauzeaza infectii respiratorii, ORL si digestive repetate. Diagnosticul se face prin dozarea imunoglobulinelor. Deficitul de alfa-1-antitripsina este o boala ereditara, care se manifesta prin infectii respiratorii repetate si tuse cronica. Este prezent, uneori, icterul si ciroza. Unele boli cardiace congenitale (sunt stanga-dreapta) provoca hipertensiune pulmonara. Rezultatul este o comprimare a bronsiilor si bronsiolelor determinand aparitia dispneei. Tratamentul chirurgical al malformatiilor cardiace duce la disparitia dispneei.

Tratament
Tratament medicamentos Teofilina este utilizata pe scara larga.Pacientii ar trebui sa fie avertizati in legatura cu semnele de supradozaj care necesita consultatie medicala: anorexie, greata, varsaturi, transpiratie, palpitatii, dureri de cap, iritabilitate, insomnie. Beta 2-simpatomimetice sau beta2 -adrenergice (salbutamol, terbutalina, isoprenalina, orciprenalina, fenoterolul ).In general, senzatia rapida de ameliorare a respiratiei, scaderea numarului si a duratei crizelor sunt cei mai buni indicatori a eficacitatii medicamentului. In cazul in care nu exista nici o ameliorare sau in cazul in care scade eficienta, pacientul ar trebui sa

intrerupa tratamentul. Ventolin(contine salbutamol) spray se administreaza doua inhalatii in criza, urmate de alte doua la 15 minute in cazul in care primele doua sunt ineficiente. Niciodata nu depasiti doza de 2 inhalatii de 4 ori pe zi. Anticolinergice( vagolitice) Bromura de ipratropium este un bronhodilator foarte eficient. Exista si asociatii de beta-simpatomimetic cu anticolinergic . Actiunea bronhodilatoare este superioara decat cea a fiecarui produs luat separat. Aceasta combinatie permite o scadere a numarului de medicamente luate. Glucocorticosteroizi (prednison, prednisolon) - Corticoterapia pe termen scurt (in timpul crizei) Criza de astm simpla nu este, in principiu, o indicatie de administrare a glucocorticoiziilor din cauza actiunii lor lente. 2-simpatomimeticele sunt mult mai eficiente.In cazul unei crize severe de la inceput sau daca 2-simpatomimeticele au fost folosite, se folosesc corticosteroizi intravenos cu actiune rapida: metilprednisolon, hemisuccinat de hidrocortizon,dexametazona. - Starea de rau astmatic Tratamentul cu glucorticoizi poate fi inceput in timpul resuscitarii. Glucocorticoizii, in ciuda ineficientei lor imediate, sunt administrati in doze masive de la inceput .Ei au redus mortalitatea in starea de rau astmatic. - Corticoterapia pe termen lung (pe cale orala) Aceasta trebuie sa fie interzisa la copii din cauza efectelor secundare.Corticosteroizii injectabili datorita efectului intarziat nu sunt utilizati la copii. - Corticoterapia locala Spray-urile cu corticosteroizi sunt foarte utili in tratamentul de fond al astmului. Cel mai folosit este dipropionatul de beclometazona.Aceste produse au un efect preventiv datorita unui efect anti-inflamator local(la nivelul mucoasei bronsice).Efectele secundare sunt muguetul(afectiunea mucoasei bucale provocata de Candida albicans) si tusea cronica. Antileucotriene Un alt tip de medicamente antiinflamatorii sunt antileucotrienele. Ele blocheaza actiunea leucotrienelor( substante care determina bronhoconstrictie ,inflamatie si secretia de mucus in bronhii). Antibiotice Ele sunt de multe ori necesare, avand in vedere frecventa asociere a astmului bronsic cu infectii nazale,sinuzite si / sau infectii pulmonare. Bacteriile cel mai frecvent implicate: Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae, Staphylococcus aureus si Klebsiella pneumoniae.Antibioticele folosite sunt macrolidele(eritromicina), tetraciclina (dupa 7 ani din cauza riscului de ingalbenire a dintilor), ampicilina si aminoglicozidele, prescrise timp de 10 zile. Mucolitice -Eficienta lor nu a fost inca demonstrata. Cum se utilizeaza corect peak-flow-meter-ul cu cursor? * 1. Stati relaxat, pe un scaun, cu aparatul in mina dreapta, in pozitie orizontala; * 2. Deplasati cursorul (sageata) in pozitia 0 * 3. Trageti aer adinc in piept (umpleti plaminii la maximum cu aer); * 4. Lipiti bine buzele pe piesa cilindrica a aparatului, fara ca limba sa intre in tub; * 5. Suflati aerul cu toata puterea, cit mai repede; * 6. Scoateti aparatul din gura si notati valoarea la care s-a oprit cursorul (sageata); * 7. Repetati manevra de trei ori; din cele trei valori obtinute, notati pe fisa doar valoarea cea mai mare (care reprezinta PEF-ul dvs din acel moment al zilei). Pentru a veni in sprijinul pacientilor

medicii au imaginat un model simplu de urmarire si de evaluare a functiei respiratorii, numit sistemul "semafor". Acest sistem cuprinde trei zone: Zona verde zona de "siguranta": PEF>80% din PEF ideal Zona galbena - zona de "alarma": PEF=50-80%din PEF ideal Zona rosie zona de "pericol": PEF<50% din PEF ideal Solicitati medicului dvs. valoarea PEF ului ideal (sau PEF de referinta) care este propriu fiecarui pacient (depinde de varsta, sex, inaltime) si se obtine din tabele sau din formule de calcul. Imunoterapia Vaccinurile antialergice (imunoterapia) se folosesc la pacientii ce prezinta simptome astmatice, atunci cand se gasesc in prezenta substantelor la care sunt alergici (alergeni). Se pare ca aceste vaccinuri reduc simptomele si scad necesarul de medicamente la unele persoane. Totusi, ele nu sunt la fel de eficiente pentru toti alergenii. Vaccinurile nu se administreaza daca astmul este slab controlat. Vaccinurile antialergice sunt similare cu celelalte vaccinuri, deoarece contin doze mici din una sau mai multe substante la care pacientul este alergic, astfel incat scade reactivitatea organismului la aceste substante. Tratament recuperator Tratamentul recuperator in astmul bronsic este o parte fundamentala a tratamentului de fond. Recuperarea medicala permite reducerea muncii muschilor inspiratori, faciliteaza mobilitatea diafragmei,controlul expiratiei si realizarea drenajului secretiilor bronsice prin tapotaj si tratament postural. Principiul de ventilatie in timpul crizelor este sa respire lent si calm ,daca este posibil cu gura deschisa pentru a permite iesirea aerului cu usurinta. Pacientul efectueaza aceste miscari respiratorii de 2- 3 ori ,la fiecare 5 minute. Pacientul este invatat sa-si controleze expiratia. Exercitiile de apnee(oprirea respiratiei) din ce in ce mai prelungite il invata sa faca fata situatiei in care apar dificultatile de respiratie: el stie ca poate "trai" fara respiratie pentru mai multe zeci de secunde. Toaleta bronsiilor este o tehnica care ofera rezultate excelente. Odata ce copilul este capabil sa tuseasca controlat (de la 5 la 8 ani), terapeutul il invata sa expire complet pentru a pune in miscare secretiile bronsice . Foarte adesea, aceste expiratii fortate sunt urmate de tuse si expectoratie de mucus. Copilul trebuie sa repete aceasta manevra. El trebuie sa faca toaleta bronsiilor in fiecare noapte, fara exceptie.Gimnastica medicala si activitatile sportive ajuta la recuperarea unor deformari ale toracelului.Tehnicile de relaxare (Schultz) sunt foarte utile in perioada intercritica pentru o relaxare generala si scade rezistenta cailor respiratorii. Prevenire * Reduceti in primul rand contactul cu praful de casa: renuntati la obiectele mai putin utile (bibelouri, tablouri, scrumiere), carpete, draperii groase, covoare, mochete care acumuleaza praf * Utilizati un covor din plastic, lavabil * Folositi mobila cat mai putina si cat mai simpla, fara tapiterii (tapitate eventual doar cu piele sau inlocuitori) * Folositi saltele si perne fara puf sau pene si fete de perna si huse pentru saltele din materiale sintetice, impermeabile( exista in comert huse si perne speciale) * Spalati lenjeria de pat in apa fierbinte si uscati-o la soare * Evitati curatenia prin scuturare, periere, maturare; folositi aspiratorul (ideal cel cu filtru de apa)

si acoperiti gura cu o masca de tifon umezit * Ventilati corespunzator locuinta, in special baia si bucataria, pentru a impiedica formarea mucegaiului * Daca este necesar delegati un membru al familiei sa foloseasca spray-ul contra gandacilor numai cand nu sunteti acasa si apoi sa aeriseasca foarte bine toate incaperile * Daca prezentati crize dupa expunerea la polen, incercati pe cat posibil, sa stati in casa in perioadele de polenizare (mai ales in lunile mai iunie), cu ferestrele inchise, in special in zilele senine, cu vant * Trebuie evitate plantele de apartament, mai ales cele cu flori, dar si cele care intretin mucegai pe pamant sau ghiveci. Violetele de Parma par sa fie printre cele mai alergizante plante * Renuntati la animalele de casa, pasari, pesti, plante de apartament * Evitati fumatul activ si pasiv * Evitati spray-urile de camera si deodorantele pe baza de aerosoli; sunt permise deodorantele cu bila * Practicarea unor sporturi nu este contraindicata; puteti practica inotul, jogging-ul, dar evitati aerul rece si uscat ori atmosfera poluata. * Evitati medicamentele care va pot declansa crizele (Aspirina, Diclofenacul, Propranololul, etc) * Tratati energic infectiile respiratorii virale si afectiunile ORL (rinite, sinuzite) * Vaccinati-va antigripal anual iar daca aveti peste 60 ani puteti beneficia de vaccinare antipneumococica(se repeta la 5 ani) * Evitati pe cat posibil stresurile de orice fel; problemele emotionale pot scade raspunsul la tratament sau chiar pot declansa crizele