1.

Introducere
n condiiile actuale desfsurarea unei activiti eficiente nseamn mai mult dect a realiza un produs bun, a stabili un pre atractiv pentru acesta i a-l face accesibil consumatorilor vizai. Firmele trebuie s i comunice, att cu clienii lor actuali, ct i cu cei poteniali. n mod inevitabil, fiecare firm trebuie s desfasoare att activiti de comunicare, ct i activiti promoionale. nsa, mesajele ce fac obiectul comunicrii nu trebuie lsate la voia ntmplrii . Pentru a comunica n mod eficient, firmele ncheie contracte cu ageniile de publicitate care urmeaz s elaboreze reclame eficiente, angajeaz specialiti n publicitatea direct, care s realizeze baze de date i s intre n legatur cu clienii actuali i de perspectiv utiliznd posta sau telefonul i s ncheie contracte cu firme specializate n relaii publice, care urmeaz s fac publicitate produsului i s impun pe pia imaginea firmei. Pentru majoritatea firmelor nu se pune problema dac s comunice sau nu, ci pentru ceea ce trebuie s spun, cui i ct de des. Mijlocul de a realiza acest obiectiv este strategia promotional. Promovarea este dimensiunea comunicaional a strategiei de marketing. Scopul aciunilor promotionale este de a influena comportamentul, determinndu-i pe anumii oameni s se comporte ntr-un anume fel. Comunicarea este mai mult dect expedierea informaiei i are loc efectiv doar atunci cnd indivizii nteleg i raspund la mesajul trimis. Definiie: Promovarea nglobeaza ansamblul aciunilor de informare, atragere i pastrare a clienilor poteniali i tradiionali spre o anumit ofert de stimulare a deciziei de cumparare, prin trezirea interesului i crearea convingerii c oferta respectiv le satisface la cel mai nalt nivel anumite trebuine. Definiie: Promovarea este definit n termeni de mixuri ale activiaii comunicaionale prin care organizaiile de turism caut s informeze acele categorii de public de care vnzrile lor depind.

2. Tehnici promoionale
2.1. Reclama ca tehic promoional
2.1.1. Istoricul i evoluia reclamei comerciale
Una din tehnicile promovare a vnzrilor o reprezint reclama comercial, care a devenit n zilele noastre o component principal a politicii comerciale de marketing a oricrei firme. De cnd exist lumea, au existat i oameni care fac reclam i oameni crora aceasta li se adreseaz. Este vorba de creearea unor preferine unuia sau mai multor indivizi, de a ctiga simpatii sau de a provoca luarea unor decizii. Ct de important este reclama n contextul activitii economico social, rezult i din prerile unor personaliti cu renume, care au apreciat funciile i importana reclamelor. Aa de pild, preedintele SUA, n perioada 1933 1945, Franklin Roosevelt, spunea:

Dac a putea a ncepe viaa de la nceput, cred c a prefera activitatea din industria reclamei. Motivul ar fi, n primul rnd, faptul c reclama nglobeaz astzi toat ntreaga scal a nevoilor umane i, n al doilea rnd, c bogia de idei creatoare se mbin cu preocuparea profund pentru sufletul omului. De aceea, reclama informeaz majoritatea oamenilor despre lucruri utile, ea fiind o form de educaie. Ea a devenit o art, care gsete mereu noi ci. Dezvoltarea general, pn la stadiul actual al civilizaiei, la toate grupurile populaiei ar fi de neconceptul, fr rspndirea cunotinelor despre dezvoltarea civilizaiei prin reclam.
Desigur, despre rolul, locul i importana reclamei se pot spune multe, nu ns nainte de a cunoate istoricul, complexitatea i diversitatea formelor, condiiile de aplicare a acestora, precum i evoluia ei n timp. Reclama exista dintotdeauna. n lucrarea sa Istoria reclamei publicat n 1875, Henry Sampson arta: este puin ndoielnic c printre meteugari i negustori, dorina de a-i valorifica mai bine mrfurile are o existen tot att de ndelungat ca i obiceiul cumprrii i vnzrii i este pur i simplu firesc s

presupunem c reclama, n anumite tipuri i modele, a existat nu numai din timpuri imemorabile, ci aproape dintotdeauna. Faptul c mijloacele orale s-au dezvoltat naintea celor scrise explic n mod normal cuvntul vorbit ca prim form de reclam. Exist dovezi c pe vremea vechilor greci, romani i fenicieni, existau strigtori publici (crainici) i negustori ambulani care i strigau mrfurile. Spturile arheologice atest c, n Grecia i Italia negustorii de vinuri, nc din anul 400 .e.n, foloseau n comerul lor ambulant vase pe care erau scrise date referitoare la sortul i vechimea vinurilor. n oraul Pompei, reclama era foarte dezvoltat. Aici locuitorii pictau, pe pereii exteriori ai caselor, anunuri i imagini, pentru a atrage atenia trectorilor. Cu litere roii, pe pereii de culoare alb erau anunate reprezentaii de teatru, sport, lupte de gladiatori precum i informaii pentru case de nchiriat i ndemnuri pentru vizitarea hanurilor locale. Totui, se presupune c cea mai veche reclam scris a fost descoperit pe ruinele oraului Theba i se referea la magazinului unui estor: Sclavul Shem fugind de la stpnul su Hapu estorul, toi bunii ceteni sunt rugai s aduc la aducerea napoi. El este nalt, cu nfiare sntoas i ochi negri. n schimbul unor tiri despre locul n care se afl el, este oferit o jumtate de moned de aur. Iar pentru aducerea lui napoi la prvlia lui Hapu estorul, unde este esut cea mai bun estur, conform dorinelor dumneavoastr, o moned ntreag de aur este oferit. n Evul Mediu, reclama se realiza n cea mai mare parte, prin viu grai. Rolul strigtorilor a devenit tot mai important, n majoritatea rilor din Europa. Astfel, n Germania, activitatea strigtorilor a fost declarat slujb oficial, subordonat direct administraiei locale. n Frana, a existat o breasl a strigtorilor de vinuri compus din patru membrii i una de mrfuri compus din 44 de membrii. Descoperirea tiparului de ctre Gutenberg, n anul 1444, a influenat n mod hotrtor dezvoltarea i evoluia reclamei fcnd posibil completarea formelor orale cu cele scrise. Introducerea tiparului a contribuit la apariia anunurilor de reclam, la nceput multiplicate pe foi, iar mai trziu n ziare. Primul cotidian din lume a aprut n 1660 la Leipzig. La Londra n 1702 apare primul cotidian intitulat The daily courant, iar n 1777 la Paris apare Le journale de Paris. n Anglia, la 26

mai 1637 a aprut chiar primul anun de reclam n publicaia Public adviser reprezentnd o reclam pentru cafea: n strada Bartolomeu, n spatele Bursei Vechi, butura numit cafea, care este butur foarte consistent, are multe caliti excelente, nchide orificiile stomacului, mrete cldura intern, ajut digestia, activeaz spiritul, face inima mai uoar, este bun mpotriva somnului, a tusei, rcelilor, reumatismului, epuizrii, durerii de cap, durerilor de stomac, gutei, scorbutului, leprei i multor altora, urma s fie vndut dimineaa i la ora 15:00. n Statele Unite ale Americii, primul ziar cu anunuri de reclam a aprut n 1704 la Boston n ziarul Boston Newsletter. n ara noastr prima form de reclam comercial a fost fcut de strigtorii din piee i trguri care atrgeau atenia asupra produselor pe care le vindeau. Primul anun de reclam a aprut n 1830 n ziarul Mercur din Brila, care publica, printre altele sosirea n portul dunrean a vapoarelor strine i numele importatorilor de mrfuri, cu scopul ca acestea s fie puse la dispozi ia celor care veneau s se aprovizioneze. n 1857, ziarul Romnul care aparinea lui C.A.Rosetti, publica numeroase anunuri de reclam, pentru comercianii romni i strini. n anul 1844 a aprut ziarul Universul, fondat de Cazzavillan, care nc de la primele sale numere a publicat anunuri de reclame, iar n 1886 a aprut chiar o rubric special Micul anuntor. Ca urmare a creterii continue de anunuri de reclam, au aprut i primele agenii de publicitate n jurul anului 1914: I.Brniteanul, F.Lazr, Adania i altele. Dup ziare, urmtorul mediu purttor de reclame au fost revistele. Prima reclam aprut ntr-o revist din SUA s-a publicat n anul 1844, n Southern Massenger, al crui editor a fost o vreme celebrul Edgar Allan Poe. Se apreciaz c reclama modern n spaiul geografic american dateaz la nceputul sec. XX, cnd cifra de afaceri industrial a ajuns la peste 500 milioane dolari, de la numai 50 milioane dolari ct a fost n 1870. Cel de-al 3-lea mediu ce a cucerit piaa publicitar i deci a reclamei a fost radioul (n 1895 A.Popov a inventat antena de radio recepie). Organizaiile interesate s-i fac reclam la radio obinuiau n acea vreme s sponsorizeze programe ntregi, concepute ca fundal pentru mesajul publicitar propriu-zis. n

SUA, la 12 ani de la publicarea primei reclame prin radio, volumul de publicitate vehiculat a depit pe cel al reclamelor din ziare i reviste. n anii 50 a aprut televiziunea, ca al patrulea mediu important de difuzare a reclamei pe scena american. n numai trei ani, din 1949 pn n 1951, ncasrile din reclam pentru televiziune au crescut de 10 ori.n 1960, televiziunea era deja principalul purttor de reclam n SUA. n deceniul al 7-lea, accentul n reclam s-a pus pe exprimarea avantajelor produsului sau serviciului n termenii cumprtorilor (pre, utilitate, durabilitate). De-alungul vremii, designul n reclam a oscilat ntre preeminena informaiei i supremaia componentei artistice. Din anii 70 reclama american a nceput s se adreseze cu precdere clienilor fideli, cei care cumpr sistematic produsul sau serviciul i dau verdictul asupra calitii. Inovaiile care s-au succedat n istoria reclamei pot constitui nca surse de inspiraie pentru rezolvarea unor probleme publicitare n diferite contexte contemporane. Ca ncheiere la succinta noastr prezentare, a istoricului i evoluiei reclamei comerciale, am rezumat principalele inovaii de succes considernd c ele ar putea fi utile n special debutanilor n designul de reclam.

tiina reclamei a pornit de la observaii ale practicienilor. Prin reconfirmarea n timp, ele au devenit principii normative. Iat cteva, din cele general acceptate n lumea occidental: S nu plictiseti receptorii reclamei; S nu induci n eroare clientela, n mod deliberat; S nu indispui, s nu ofensezi i s nu ndeprtezi publicul; S nu contravii legilor n vigoare, menite s apere interesele

consumatorilor. n afara acestor repere, compania american de cercetri publicitare Yan Kelovich mai recomand: S nu produci suspiciune i nencredere prin exagerri i afirmaii fr S nu distragi atenia de la mesaj i s nu creeze confuzie prin informaie suport; excesiv i haotic.

2.1.2. Strategia reclamei i publicul vizat

Orice program de reclam ncepe cu analiza situaiei n care se afl firma i produsele sale n raport cu firmele si produsele competitoare. A a cum observ Ballardini(1994), de la rzboiul de cucerire a pieelor s-a trecut n ultimele decenii la rzboiul de poziie ntre produse i categorii similare. Oportunitile de penetrare a unui anumit produs sau serviciu pe o anumit pia pot fi determinate, de exemplu, prin metoda niei libere din spaiu pieei. Oportunitatea de a face reclam pentru un anumit produs n spaiul unui anumit magazin poate s fie i ea calculat ca raport ntre cumprtorii care au n vedere magazinul pentru achiziionarea acelui produs i cumprtorii care i cumpr frecvent produsul din magazinul respectiv. Pe baza oportunitilor identificate prin aceste metode sau altele, se pot stabili obiectivele concrete ale reclamei sau companiei de reclame. Strategia leag obiectivele de funciile specifice reclamei, de consumatorii int i de mediile de comunicare pe care ei le prefer. Pe aceast baz se

dezvolt conceptul cheie al reclamei sau al campaniei, care n optica designerilor contemporani este condiionat i de limitele impuse n realizarea concret de specificul mediilor de comunicare pentru care s-a optat. Strategia de reclam poate fi centrat pe produs/serviciu sau pe cumprtor. n primul caz, mesajul evideniaz avantajele produsului/serviciului pentru client i poate fi susinut de teste, demonstraii, mrturii ale unor utilizatori. n cel deal doilea caz, reclama i face utilizatorului o promisiune legat de probleme le pe care i le poate rezolva produsul/serviciul promovat. Strategia de reclam trebuie s in seam i de gradul de implicare al cumprtorului potenial care ia decizia de cumprare a produselor/serviciilor. Proiectarea unor reclame presupune definirea i delimitarea precis a publicului cruia i este destinat produsul/serviciul ce urmeaz a fi promovat. Conceptul de public are o sfer mai cuprinztoare dect accepiunea curent de cumprtori, el putnd cuprinde i alte grupuri de oameni, cum sunt acionarii, sponsorii, furnizorii, competitorii, distribuitorii, instituiile beneficiare, ba chiar i legiuitorii care reglementeaz aciunile emitorului de reclam; n acelai timp pot exista i destinatari interni ai unei reclame, ca de exemplu grupul managerial sau diferite grupuri de salariai. Toate aceste categorii reprezint grupuri de interese legate ntr-un fel sau altul de activitatea organizaiei. Fiecare segment de public poate emite la un moment dat mesaje publicitare ctre oricare din celelalte segmente de public, fie din interiorul organizaiei, fie din afara ei. Important pentru fiecare emitor de reclam este s stabileasc importana diferitelor segmente de public n raport cu interesele sale, s identifice atitudinile lor fa de problemele sale i s conceap mesajele i distribuia mesajelor n funcie de aceste repere.

2.1.3. Obiectivele reclamei

O reclam sau o campanie de reclam poate avea unul sau mai multe scopuri cum sunt: Introducerea unui produs/serviciu sau a unei idei de pia (crearea de imagine); Schimbarea de imagine a unui produs, a unei mrci sau a unei firme; Schimbarea poziiei relative a diferitelor produse sau servicii pe o anumit pia; Crearea sau schimbarea atitudinii publicului consumator; Creterea vnzrilor n interval scurt, mediu sau pe termen lung, prin modificarea comportamentului de cumprare al unui segment de public sau al publicului n general;

2.1.4. Criterii de clasificare i tipuri consacrate de reclame

Tipologia reclamelor este foarte variat pentru c exist multiple criterii dup care le putem clasifica: n funcie de produsul sau serviciu promovat, se disting: Reclame primare, pentru produse/servicii generice, fr marc; Reclame secundare, pentru produse/servicii de marc; Cu aciune direct asupra clientelei (reclama direct prin pot, cu numr de telefon i/sau talon de comand pentru rspuns imediat); Cu aciune indirect, al crei rezultat se remarc n timp (reclam cu mesaj ecologic); Dac ne intereseaz cine este sponsorul reclamei, atunci putem deosebi: Reclame comerciale, folosite de oamenii de afaceri n scopul de a obine profit; Reclame non-comerciale sau non-profit, concepute ca anunuri n serviciul profitul, cu caracter informativ-educativ i cu scopul de a stimula atitudini de responsabilitate civic sau participarea la aciuni n interesele comunitii;

Dup efectele pe care le produc asupra cumprtorilor, reclamele sunt :

Categoria reclamelor non-profit se pot diviza n: Reclame politice; Reclame guvernamentale, care solicit donaii sau participarea la aciuni n interesul public general; Reclame emise de asociaii profesionale; Reclame ale unor fundaii i instituii culturale private; Reclame ale unor organizaii caritabile; Reclame ale unor organizaii non-profit care promoveaz cauze sau interese ale unor grupuri din cadrul comunitii; Depinznd de apartenena mediilor de difuzare, reclamele pot fi : Difuzate prin medii ce aparin sau care se afl n zona de influen a sponsorului de publicitate (house eds); Difuzate prin mijloace independente de comunicare n mas, cum sunt posturile naionale de radio i televiziune; Aplicnd drept criteriu suportul material al mesajului publicitar, obinem urmtoarele categorii: Reclame tiprite (afie,pliante, cataloage de produse, reclame de yiar, de revist, de carte); Reclame imprimate pe diverse obiecte utile (mbrcminte, mijloace de transport); Reclame luminoase; Reclame audio-vizuale; Reclame nscrise pe panouri stradale; Reclame realizate pe suporturi neconvenionale (pe baloane dirijabile cu fumuri colorate n aer); Lund n considerare destinatarii, putem spune c exist : Reclame adresate unui public neindividualizat, practicate n cadrul produselor i serviciilor cu cerc larg de utilizatori; Reclame care se adreseaz unor categorii individualizate de public (cultivatorii de cereale, sportivii, mama cu copii mici);

Reclame exclusive, concepute pentru un numr limitat de beneficiari i care sunt transmise acestora personal (preedini de bnci, utilizatori de tomografe);

n industria reclamei, tradiia a consacrat o serie de tipuri ce s-au impus prin uz, fr a avea un criteriu unitar de clasificare (unele sunt definite prin suportul mesajului, altele prin mediu de transmitere). Aceste tipuri clasice sunt : reclame de ziar, de revist, reclame de radio, reclame de cinematograf, reclama de Transit, afiele i panourile stradale, reclame clasificate, reclama prin pot, reclama de la firm la firm i cadourile cu mesaj publicitar. Este de reinut faptul c aceast clasificare cuprinde tipurile cele mai frecvent folosite, dar nu epuizeaz formele prin care se poate face reclam. Specialistul n marketing trebuie s culeag informatii de pe piat n legtur cu servicile existente deja n comert la categoria respectiv, precum si informatii privind nevoile nesatisfcute ale cumprtorilor, asteptri, dorinte, idealuri ce urmeaz a fi transformate n avantaje competitive ale produsului ce urmeaz a fi introdus.

2.1.5. Funciile reclamei

de comunicare (transmitere de informatii pentru a facilita relatia dintre ofertant si clientel); social ( faciliteaz diseminarea rapid a inovatiilor tehnice si a ideilor noi, de care profit n egal msur agentii economici si publicul cumprtor); estetic (reclamele bine realizate din punct de vedere artistic cultiv sensibilitatea si gustul publicului cumprtor); politic (se poate vorbi de o constientizare de ctre consumatori a puterii lor de influent, - prin simplul act de cumprare, dar si prin presiunile la nivel legislativ echilibrul de forte pe piat).

2.1.6. Publicul vizat

Important pentru fiecare emittor de reclam este s stabileasc importanta diferitelor segmente de public n raport cu interesele sale, s identifice atitudinile lor fat de problemele sale si s conceap mesajele si distributia mesajelor n functie de aceste repere. n cazul firmei SC.Stil Cafe.SRL publicul vizat este n majoritate alctuit din studeni, tineri n general.

2.1.7. Consumatorii
Sondajele de opinie au demonstrat c sensibilitatea publicului consumator din Romnia de a sesiza esenta unui mesaj publicitar, valentele estetice si emotionale ale unei reclame este mare. Receptivitatea consumatorilor fat de o reclam este influentat att de factori individuali ct si de factori de mediu ce pot actiona n favoarea sau defavoarea reclamei. Factorii de mediu care mediaz influena reclamei asupra optiunilor de consum: 1. Puterea de cumprare/nivelul de trai 55,4% 2. Grupul de prieteni, cunostintele apropiate 28,1% 3. Nivelul de cultur si civilizatie al colectivittii 26,5% 4. Mentalitti, traditii, obiceiuri de consum 21,4% 5. Tendintele modei 20,0% 6. Familia 16,4% 7. Celebrittile, VIP-urile 15,6% 8. Modul si stilul de viat 8,0% 9. Conjunctura economic international 7,6% 10. Mediul politic 4,6% 11. Fenomene economice negative (somaj, inflatie) 3,8%

2.1.8. Tipuri de reclame

2.1.8.1. Reclama de ziar: Dei au aprut medii noi de comunicare n mas, pe plan mondial, ziarele continu s fie mediul cel mai solicitat de sponsorii de reclam. Dup unele statistici n ansamblu realizeaz venituri mai mari dect oricare mediu folosit de reclam. Deoarece numrul de ziare este relativ mare, competiia pentru atragerea sponsorilor de reclam este foarte strns, dar i avantajele pe care le ofer sponsorilor de publicitate sunt considerabile; asigurarea unui context mai credibil dect al altor medii; o larg accesibilitate pentru public, datorat preurilor relativ mic la care se vnd ziarele. Dat fiind c ziarele sunt inundate practic de reclam, problema pe care i-o pune n mod firesc, orice designer este cum procedeaza pentru ca reclama lui s fie ct mai vizibil i mai persuasiv. n urmtorul tabel sunt listate sfaturi n acest sens, din partea specialitilor cu experien.

Tarife Publicitate De toate pentru toi

POZITIA PE SITE Leader Board banner 728 x 90 px In Pagina principala (home page) Pagina principala (home page) In pagina principala a fiecarui domeniu In Pagina principala (home page) In pagina principala si in toate rubricile site-ului In pagina principala si in toate rubricile din domeniul IMOBILIARE In pagina principale si in toate rubricile din domeniul AUTO-MOTO In pagina principala si in toate rubricile din domeniul LOCURI DE MUNCA In pagina principala si in toate rubricile din Alte domenii - pret/domeniu Medium banner 300 x 250 px In Pagina principala (home page) Square banner 250 x 250 px In pagina principala a fiecarui domeniu Toate domeniile in prima pagina si in anunturi cu detalii

30 zile 60 zile 90 zile

180 zile 168 Lei 294 Lei 420 Lei 252 Lei 252 Lei 252 Lei 168 Lei 168 Lei 252 Lei 336 Lei

40 Lei 72 Lei 96 Lei 70 Lei 100 Lei 60 Lei 60 Lei 60 Lei 126 Lei 180 Lei 108 Lei 108 Lei 108 Lei 168 Lei 240 Lei 144 Lei 144 Lei 144 Lei

40 Lei 72 Lei 96 Lei

40 Lei 72 Lei 96 Lei 108 Lei 144 Lei 144 Lei 192 Lei

60 Lei 80 Lei

In pagina principala si in detaliile anunturilor gratuite din domeniul IMOBILIARE In pagina principala si in detaliile anunturilor gratuite din domeniul AUTO-MOTO In pagina principala si in detaliile anunturilor gratuite din domeniul LOCURI DE MUNCA In pagina principala si in detaliile anunturilor gratuite din domeniul ALTE DOMENIIpret/domeniu Full banner 468 x 60 px In Pagina principala (home page) Pagina principala (home page) In pagina principala a fiecarui domeniu In Pagina principala (home page) In pagina principala si in toate rubricile site-ului In pagina principala si in toate rubricile din domeniul IMOBILIARE In pagina principale si in toate rubricile din domeniul AUTO-MOTO In pagina principala si in toate rubricile din domeniul LOCURI DE MUNCA In pagina principala si in toate rubricile din Alte domenii - pret/domeniu Half banner 234 x 60 px In Pagina principala (home page) Pagina principala (home page) In pagina principala a fiecarui domeniu In pagina principala si in toate rubricile din domeniul IMOBILIARE In pagina principale si in toate rubricile din domeniul AUTO-MOTO In pagina principala si in toate rubricile din domeniul LOCURI DE MUNCA In pagina principala si in toate rubricile din Alte domenii - pret/domeniu Wide Skyscraper 160 x 600 px In pagina principala si in toate rubricile din domeniul IMOBILIARE In pagina principale si in toate rubricile din domeniul AUTO-MOTO In pagina principala si in toate rubricile din domeniul LOCURI DE MUNCA In pagina principala si in toate rubricile din Alte domenii - pret/domeniu Skyscraper 120 x 600 px Toate domeniile(pagina principala) Toate domeniile(pagina principala), Toate rubricile(pagina principala) In pagina principala si in toate rubricile din domeniul IMOBILIARE In pagina principale si in toate rubricile din domeniul AUTO-MOTO

40 Lei 72 Lei 96 Lei 40 Lei 72 Lei 96 Lei 40 Lei 72 Lei 96 Lei

168 Lei 168 Lei 168 Lei

20 Lei 36 Lei 48 Lei 84 Lei

20 Lei 36 Lei 48 Lei 84 Lei 40 Lei 72 Lei 96 Lei 80 Lei 144 Lei 192 Lei 168 Lei 336 Lei 168 Lei 168 Lei 168 Lei 126 Lei

40 Lei 72 Lei 96 Lei 40 Lei 72 Lei 96 Lei 40 Lei 72 Lei 96 Lei 30 Lei 54 Lei 72 Lei

10 Lei 18 Lei 24 Lei 42 Lei 20 Lei 36 Lei 48 Lei 84 Lei 10 Lei 18 Lei 24 Lei 42 Lei 10 Lei 18 Lei 24 Lei 42 Lei 10 Lei 18 Lei 24 Lei 42 Lei 10 Lei 18 Lei 24 Lei 42 Lei 108 Lei 108 Lei 108 Lei 144 Lei 144 Lei 144 Lei 252 Lei 252 Lei 252 Lei 168 Lei 168 Lei 252 Lei 252 Lei 252 Lei

60 Lei 60 Lei 60 Lei

40 Lei 72 Lei 96 Lei

40 Lei 72 Lei 96 Lei 60 Lei 60 Lei 60 Lei 108 Lei 108 Lei 108 Lei 144 Lei 144 Lei 144 Lei

In pagina principala si in toate rubricile din domeniul LOCURI DE MUNCA In pagina principala si in toate rubricile din Alte domenii - pret/domeniu Vertical banner 120 x 240 px Toate domeniile(pagina principala) Toate domeniile(pagina principala), Toate rubricile(pagina principala) In pagina principala si in toate rubricile din domeniul IMOBILIARE In pagina principale si in toate rubricile din domeniul AUTO-MOTO In pagina principala si in toate rubricile din domeniul LOCURI DE MUNCA In pagina principala si in toate rubricile din Alte domenii - pret/domeniu Button 1 - 120 x 90 px Toate domeniile(pagina principala) Toate domeniile(pagina principala), Toate rubricile(pagina principala) In pagina principala si in toate rubricile din domeniul IMOBILIARE In pagina principale si in toate rubricile din domeniul AUTO-MOTO In pagina principala si in toate rubricile din domeniul LOCURI DE MUNCA In pagina principala si in toate rubricile din Alte domenii - pret/domeniu Button 2 - 120 x 60 px Toate domeniile(pagina principala) Toate domeniile(pagina principala), Toate rubricile(pagina principala) In pagina principala si in toate rubricile din domeniul IMOBILIARE In pagina principale si in toate rubricile din domeniul AUTO-MOTO In pagina principala si in toate rubricile din domeniul LOCURI DE MUNCA In pagina principala si in toate rubricile din Alte domenii - pret/domeniu Rectangular banner 300 x 100 px In Pagina principala (home page)

60 Lei

108 Lei

144 Lei

252 Lei 168 Lei

40 Lei 72 Lei 96 Lei

20 Lei 36 Lei 48 Lei 84 Lei 40 Lei 72 Lei 96 Lei 30 Lei 54 Lei 72 Lei 30 Lei 54 Lei 72 Lei 30 Lei 54 Lei 72 Lei 168 Lei 126 Lei 126 Lei 126 Lei

20 Lei 36 Lei 48 Lei 84 Lei 126 Lei 168 Lei 126 Lei 126 Lei 126 Lei

30 Lei 54 Lei 72 Lei 40 Lei 72 Lei 96 Lei 30 Lei 54 Lei 72 Lei 30 Lei 54 Lei 72 Lei 30 Lei 54 Lei 72 Lei

20 Lei 36 Lei 48 Lei 84 Lei

10 Lei 18 Lei 24 Lei 42 Lei 20 Lei 36 Lei 48 Lei 84 Lei 20 Lei 36 Lei 48 Lei 84 Lei 20 Lei 36 Lei 48 Lei 84 Lei 20 Lei 36 Lei 48 Lei 84 Lei 10 Lei 18 Lei 24 Lei 42 Lei 126 Lei

30 Lei 54 Lei 72 Lei

!Pentru acest tip de reclam am ales varianta Square banner 250*250 px

2.1.8.2. Reclama n reviste: Fiind mai specializate dect ziarele, revistele se adreseaza unor segmente de populaie mai bine individualizate, ceea ce constituie un avantaj pentru sponsorul de publicitate. El poate alege ca suport pentru reclamele sale acele reviste a cror cititori constituie clientela sa predilect. Dei o reclam de revist este, mai costisitoare dect o reclam de ziar avnd aceleai dimensiuni, iar circulaia ei este mai restrns, faptul c mai muli dintre cititorii revistei sunt potenial cumparatori al serviciului oferit face ca investiia sponsorului s fie m ai eficient. Un alt avantaj este acela c revistele circul n familie ntre colegi i prieteni, deci reclamele inserate n ele ajung s fie receptate de un public mai larg dect indic cifra oficial de circulaie sau triaj. Aadar avantajele revistelor se reflect pozitiv asupra reclamelor cuprinse n ele. n plus, reclama de revist ocup un spaiu care este n medie, mai mare dect al reclamei de ziar i conine mai multe detalii devenind mai convingtoare. Spre deosebire de reclama de ziar, cea de revist asigur o via mai lung mesajului publicitar, pentru c oamenii au obiceiul s colecioneze revistele i s le rsfoiasc de mai multe ori.

Tarife publicitate revista Cancan

! Nici unul dintre aceste modaliti de promovare nu a fost aleas, deoarece

preurile sunt prea mari pentru Stil Cafe, care doar de curnd a fost deschis. De asemenea promovarea ntr-o revist naional este inutil, avnd n vedere c publicul int este tineretul oraului Sibiu.

2.1.8.3.

Reclama prin televiziune:

Dei televiziune este unul dintre cele mai recente mijloace de informare, trebuie subliniat faptul c nc de la nceputurile sale a devenit un mijloc de reclam, a crui pondere a crescut, an de an, n totalul investiilor publicitare. Avantajul pe care-l prezint televiziunea const n aceea c folosete n mod simultan textul, sunetul i imagine, ceea ce i confer o for mai mare de mobilizare a telespectatorilor i deci o influen sporit asupra acestora. Emisiunile de reclam la televiziune se realizeaz prin prezentarea de filme publicitare cu o lungime de 15-45 m, o laime de 15mm i o durat ntre 30-90 sec. Mesajul, la televiziune, se poate transmite sub mai multe forme:

a. Anunul direct form n care prezentarea produsului se face de ctre o persoan care arat sau ine produsul n mn. b. Demonstraia este o form mai convingtoare dect prima, deoarece telespectatori sunt interesai s cunoasc n primul rnd avantajele pe care le au folosind produsul. c. Recomandarea pentru utilizarea produsului de public. d. Dramatizarea forma n care reclama este prezentat ca un contrast, nainte i dupa folosirea produsului, sau prezint satisfacia utilizrii lui. e. Dialogul emisiunea prezentat de dou sau mai multe persoane. f. Interviul Luat unor persoane care au folosit deja produsul sau celor care cunosc foarte bine calitile i modul de utilizare al acestuia. Obinerea unor rezultate ct mai bune prin reclama la televiziune este condiionat de respectarea mai multor cerine: a. Textul s se combine n mod armonios cu imagine. Prea multe cuvinte influeneaz n mod negativ efectul reclamei. De pild, pentru o emisiune de 60 sec, se recomand un numr de maxim 100-110 cuvinte. b. Micarea s fie prezent pe ecran. n acest fel, telespectatorul prsete mai greu emisiune de reclam. c. Simplitatea expresiilor contribuie la o memorare mai rapid a coninutului reclamei. d. Secvenele - s aib o succesiune logic i n acelai timp plcut. Preurile practicate la televiziune sunt stabilite n funcie de durata i frecvena emisiunilor, de numrul de canale pe care se transmite etc. ntruct realizarea spoturilor publicitare TV presupune, de regul, costuri ridicate i un timp destul de ndelungat pentru proiectare i producie s-a introdus n televiziune o form de reclam avnd ca suport teletextul, numit i ziarul electronic. Preul unei reclame este strns legat de audiena pe care o obine spotul publicitar. Cu ct audiena este mai mare, cu att este mai scump. Explicaia este simpl, pentru c publicitatea se pltete la punctul de audien, cu un pre se face de ctre o persoanalitate din domeniul artei, tiinei, tehnicii, sportului etc. cunoscut

diferit la fiecare post TV. De exemplu, dac un spot publicitar are, la Pro TV, o audien de 6%, iar un punct de rating cost 500 de euro, clientul va plti 3.000 de euro pentru difuzare. n condiiile audienelor din luna februarie, o reclam de 30 de secunde difuzat n intervalul de maxim audien (19.00-23.00) cost, la Pro TV, ntre 2.700 i 3.500 de euro. La Antena 1, pentru o reclam se poate plti, seara, ntre 1.000 i 1.500 de euro. Realitatea TV i Antena 3 obin, pe spot, 250-300 de euro. n restul zilei, publicitatea este mai ieftin, dar i audiena este mai mic. Preul unui punct de rating e cu 15-20% mai sczut. La Pro TV, o reclam ntre orele 8.00-19.00 ajunge, n medie, la 750-850 de euro, iar la Antena 1 ntre 450 i 530 de euro. Postul public ctig la fiecare reclam cel mult 150 de euro, un pre asemntor cu cel al Prima TV i Kanal D.

Am ales o reclam pe sptmn, n fiecare Duminic n timpul emisiunii

Raluca i Rzvan. Fiind la nceputul activitii comerciale avem nevoie de ct mai multe publicitate locala, iar Antena1 Sibiu este cea mai bun alternativ. De asemenea am stabilit plata taxei de producere, deoarece nu deinem nc un spot publicitar destinat micilor ecrane. De asemenea am stabilit achitarea unei campanii de promovare n magazinele Trans Agape. Att campania de promovare n magazinele Trans Agape ct i campania Antena1 se vor derula pe o perioad de o lun.

Tarife Plasme Trans Agape Spot de 10 secunde (baza de calcul): 10 secunde Spot de peste 10 secunde-pentru fiecare secunda in plus : 100 EURO 1.000 EURO Spoturile mai scurte de 10 secunde vor fi tarifate la valoarea spotului de

Tarife difuzare spot publicitar Antena 1 Sibiu TARIFE PUBLICITARE ZIUA Luni Vineri Luni - Vineri Luni Vineri Luni Joi Vineri Luni - Vineri Luni Vineri Luni Vineri Luni Joi Sambata INTERVAL PROGRAM ORAR 06.30-07.00 Stiri locale/ Insert publicitar 09.50-10.00 Insert publicitar 11.00-12.00 16.30-16.45 16.30-16.45 18.00-18.55 20.50-21.45 22.55-23.15 Emisiune / Insert publicitar Pulsul Adevarului /Stiri locale(scurt)/ Insert publ. Stiri locale/Insert publicitar Insert publicitar Insert publicitar 10 30 20 20 30 30 50 60 50 40 30 60 50 50 60 50 15 42 28 28 42 42 70 84 70 56 42 84 70 70 84 70 20 30 48 32 32 48 48 80 96 80 64 48 96 80 80 96 80 60 40 40 60 60 100 120 100 80 60 120 100 100 120 100

Insert publicitar Stiri locale 23.25-23.40 Insert publicitar 12.00-13.00 20.40-21.45 22.30-23.10 Retrospectiva saptamanii Promenada Insert publicitar Insert publicitar Raluca si Razvan

Duminica

12.00-13.00

20.40-21.45 Insert publicitar 22.30-23.30 Insert publicitar Preturile sunt mentionate in euro. Tarifele nu contin TVA si celelalte taxe legale. Tarifele sunt valabile pentru Antena 1 Sibiu si Medias . Productie stire publicitara 150 euro

2.1.8.4.

Reclam prin pot:

O alt form de reclam aflat n ascensiune rapid este ceea cu rspuns rapid. Ea ofer receptorului toate elementele necesare pentru comanda produsului promovat n dat dup parcurgerea mesajului publicitar. Care sunt aceste elemete? Marca sau denumirea produsului i telefonul sau adresa firmei ofertante. Este de dorit dar nu indispensabil ca reclamele cu rspuns direct s specifice i avantajul unic, preul, atributele distinctive ale produsului sau serviciului oferite i denumirea ofertantului. Important este ca reclama prin pot s se repete cu o anumit frecven (cel puin odat pe lun), comunicnd mereu noutaile, despre sponsori i produsele sau servicile sale.

2.1.8.5.

Reclam prin Internet:

Sunt cele mai recent aprute i utilizate modaliti de comunicare i informare, astfel fiind o modalitate indispensabil de publicitate. Atunci cand un utilizator lanseaza o cautare pe internet, site-urile motoarelor ii ofera doua raspunsuri: pe de o parte cele numite ''naturale'' sau ''organice'', si care sunt inscrise in index-ul motorului de cautare, iar apoi legaturile comerciale sau sponsorizate, platite de catre cei ce vor sa apara aici. Pretul reclamelor este stabilit aici insa in functie de... clickuri: de la 0,05 la 15 centi click-ul... Mesajele publicitare ocupa un loc strategic pe site-urile motoarelor. Astfel, Google le asaza in partea de sus a paginii de cautare, sau in partea dreapta, pe un fond albastru. Acelasi amplasament il folosesc si Yahoo! si MSN.

Moduri de achiziionare Exist trei moduri de a achiziiona publicitate online: CPM (Cost per Mille), CPC (Cost per Click) i CPA (Cost per Action). CPM - Cost Per Mille - mai este cunoscut i sub denumirea de Cost per Impression. Publicitatea se achiziioneaz la numr de afiri: 1 CPM = costul pentru 1.000 de afiri. CPC - Cost Per Click. Publicitatea se achiziioneaz dup numrul de clicuri care se fac pe o reclam (imagine, de tip text sau animat). Cel mai cunoscut exemplu pentru acest tip de achiziionare este publicitatea pe motorul de cutare Google, care vinde publicitate pe clic. CPA - Cost Per Action. Publicitatea se achiziioneaz dup numrul de aciuni prestabilite generate de ctre utilizatorul care vede reclama. Fie c acesta completeaz un formular online, fie c va achiziiona un produs, plata acestui tip de publicitate este corelat cu aciunea predeterminat a utilizatorului. CPL - Cost Per Lead. Este o derivare sau o delimitare din CPA. Dup ce utilizatorul a fcut clic pe reclam ajunge pe situl promovat. Utilizatorul trebuie s se autentifice i s achizitioneze un produs sau un serviciu. Banii revenii publisher-ului unde s-a facut publicitate reprezint un procentaj (care variaz) din valoarea produsului sau serviciului achiziionat de ctre utilizatorul ajuns prin reclama la situl promovat.

Tipuri de bannere: Floating ad: este o reclam care se deplaseaz n pagin n acelai timp
cu ecranul utilizatorului cnd deruleaz coninutul unei pagini. Expanding ad: este un banner publicitar care i modific dimensiunile (se extinde) automat sau n urm unei aciuni a utilizatorului (de exemplu trecerea cu pointerul mausului peste reclam). Wallpaper ad: este un tip de reclam care schimb fundalul paginii care este citit de vizitator. Trick banner: Un banner care arat ca o fereastr de dialog cu butoane. De multe ori simuleaz un mesaj de eroare sau o alert (de exemplu: Avei un mesaj!). Se bazeaz pe inducerea n eroare a utilizatorului i din aceast cauza poart aceast denumire. Pop-up: O fereastr publicitar care se deschide peste pagina deschis de utilizator pentru a o citi. Pop-under: Este similar Pop-up-ului, doar c fereastra se va deschide n spatele ferestrei curente i va fi vzut abia dup ce fereastra curent va fi nchis. Video ad: este un banner publicitar care prezint mesaje publicitare n format video. Se apropie de spoturile publicitare caractersitice televiziunii.

Stil Cafe are propria pagina de Facebook. Aceasta este o metoda gratuita

de promovare, care permite trezirea interesului potenialilor clieni i inerea la curent a clienilor fideli cu diversele evenimente organizate.

Urmtoarea ofert a fost analizat i considerat avantajoas.

Inregistrarea locatiei dumneavoastra pe portalul www.sibiuplace.ro presupune: Se va crea pe sibiuplace.ro o pagina personala a locatiei in cadrul categoriei aferente de servicii. Aceasta va contine: - Galerie foto (pana la 15 poze alese de dvs.) - Descrierea locatiei (descriere text, numar nelimitat de caractere) - Oferte, promotii curente sau viitoare (descriere text, numar nelimitat de caractere) - Dotari si facilitati (afisarea dotarilor si facilitatilor in limbaj standard) - Localizare pe harta- Detalii de contact - Formular de contact ( mesajele vor fi trimise pe adresa de e-mail a locatiei) - Formular de contact ( mesajele vor fi trimise pe adresa de e-mail a locatiei) - Cont Administrare ( toate informatiile postate pe pagina de prezentare a locatiei vor fi administrate de dvs. folosind motorul de administrare pentru care veti primi datele de acces). Utlizatorii sibiuplace.ro vor vizualiza intreg continutul paginii de prezentare a locatiei si vor avea posibilitatea de a da note locatia, sa recomande locatia si sa contacteze locatia prin mesaj direct din pagina de prezentare a acesteia. - plus banner gratuit in partea dreapta a Site-ului, timp de 30 de zile. pret: 400 lei / 12 luni Inregistreaza-te acum si ai DISCOUNT de: 40% Va mai oferim: Traducerea textelor in germana si/sau in engleza Traducerea textelor locatiei in limbile straine,engleza si germana poate fi facuta de operatorii sibiuplace.ro la cerere.

pret: 15 lei / limba. Gratuit ptr cei care aplica acum. Sedinta foto Organizarea unei sedinte foto la locatie in vederea executarii unor fotografii calitative pe care le veti primii pe suport CD. pret: 80 lei / 50 fotografii Panorame 360 Organizarea unei sedinte foto in urma careia veti primii pe suport CD una sau mai multe panorame 360. * Panoramele se posteaza in mod gratuit pe pagina de prezentare a locatiei in cadrul portalului. pret: 100 lei / panorama Promovare cu banner publicitar in top-ul portalului Postarea in top-ul portalului a unui banner publicitar, cu trimitere directa la pagina de prezentare a locatiei din cadrul portalului, la adresa web a locatiei sau la o adresa web indicate de dvs. pret: 100 lei / luna Promovare cu banner publicitar in coloanele laterale ale portalului Postarea in coloanele laterale ale portalului a unui banner publicitar, cu trimitere directa la pagina de prezentare a locatiei din cadrul portalului, la adresa web a locatiei sau la o adresa web indicate de dvs. pret: 50 lei / luna Promovare evenimente Postarea evenimentului pe portal in cadrul unitatii d-voastra turistice, in cadrul paginei Evenimente, trimiterea Evenimentului catre toti abonatii Newsletter a portalului in ziua publicarii si in fiecare saptamana pana la trecerea evenimentului si postarea unui banner publicitar a evenimentului in partea dreapta a portalului pana la trecerea lui. pret: 40 lei / luna * Preturile sunt exprimate in lei si nu contin TVA. * La achizitionarea mai multor optiuni suplementare veti beneficia de reduceri de pret.

2.1.8.6.

Reclama prin Radio

Radioul este un vehicul media exceptional, mai ales daca aveti deja o imagine a produsului/ serviciului sau companiei intiparita corect in mintea publicului tinta, acel awareness sau gradul de recunoastere al brand-ului despre care ar trebui sa va povesteasca reprezentantul acelei agentii de publicitate pe care o contactati. Radioul este mai ieftin si mai ales detine suprematia in categoria "mediilor de dimineatza". El nu face altceva decat sa stabileasca in mintea oamenilor secventa de care au nevoie pentru a porni confruntarea cu o noua zi. Daca stiti sa exploatati corect acest lucru, toate avantajele se vor rasfrange inevitabil asupra afacerii. Iata cateva sfaturi scurte legate de publicitatea radio: 1. nu va lasati tentati decat de prime-time (sa zicem intre 8.00 si 13.00), acolo unde audienta radioului bate alte vehicole media; 2. daca planificati o campanie mai mare de 100 de spoturi publicitare, incercati sa obtineti spoturi gratuite in intervalele cu audienta ceva mai scazuta ori in weekend; 3. alegeti radiourile cu vechime, dar mai ales pe cele care au formatul muzical cel mai dorit/ ascultat de publicul tinta vizat; 4. daca aveti un buget redus, incercati sa sponsorizati o emisiune interesanta sau lasati agentiile de publicitate specializate sa va creeze o pastila sau o emisiune deosebita; 5. niciodata sa nu faceti un media planning cu mai putin de 3 spoturi pe zi, pentru ca veti arunca banii pe fereastra, iar cand aveti numai 3, incercati sa le planificati in zig-zag, daca nu stiti foarte bine comportamentul publicului tinta; 6. respectati regula de a nu forta mana unei agentii de publicitate de a crea un spot cu mai mult de 65 de cuvinte, daca vreti un spot de 30 de secunde; 7. nu muscati momeala de a cumpara spoturi mai scurte, deoarece radiourile cele mai multe nu calculeaza cu regula de 3 simpla proportia minutelor fata de pret 8. lasati treaba de a optimiza bugetul unei campanii unei agentii de publicitate, deoarece sunt zeci de metode de a scoate mai mult din orice; 9. creatia de spoturi publicitare trebuie sa fie facuta de specialisti, nu trebuie lasata pe mana aceluiasi DJ de radio, neinspirat si plictisit de atatea reclame si a carui voce deja este foarte comuna ascultatorilor. Cum veti fi diferiti fata de concurenti, daca spotul va trece neobservat?

10. Concursuri cu premii si nu orice premii, va vor aduce mari beneficii. Asta este marele avantaj de a lucra cu firme de publicitare pe radio, pantru ca acestea stiu sa negocieze in numele dumneavostra in mod benefic. 11. In procesul de creatie de spoturi publicitare tineti cont de "carlig". Cereti unei agentii de publicitate sa creeze nu doar o diversiune, ci sa testeze pe un focus grup scenariile si vocile spoturilor audio propuse; 12. V-ati definit identitatea verbala/ vocala si cea audio, ati creat un temperament in ton cu capitalul de brand? 13. Ati elaborat un mecanism de evaluare a campaniilor?

Tarife Radio ZU

!Am ales: Spot cu o durat de 30 sec, difuzat ntre orele 7.00-10.00 i un spot
publicitar difuzat ntre orele 10.00-12.00 n cursul sptmnii, zilnic, timp de 1 lun, apoi doar un spot puplicitar difuzat ntre orele 7.00-10.00 odat la 2 zile timpe de o lun.

2.1.8.7.

Alte reclame tiprite:

Afiul - este un suport, un mijloc de reclam, care se adreseaz marelui public. Iniial, afiul nu a avut scopul, forma i coninutul pe care le are n ziua de astzi. n prezent, afiul reprezint un mijloc important de reclam, a crui pondere n totalul investiilor publicitare difer de la ar la ar. Dup modelul de prezentare, se deosebesc urmtoarele tipuri: Afie normale imprimate pe o singur fa a hartiei Afie retiprite, pe care textul este imprimat parial, urmnd spaile libere pentru completri ulterioare Afie transparente, care se lipesc pe geam i sunt citite prin transparen Afie pe sticla, realizate n mod asemntor celui pe tabl, prin folosirea abloanelor Afie pe tabl executate prin folosirea unei tehnici speciale de tiprire Afie emailate executate pe tabl acoperit cu un strat de email

Conform unor studii, cel mai indicat este sa se foloseasca urmatoarele culori, pentru a atrage atenia i a fi mai uor de memorat:

Flyer/Pliant De ce pliante? Pentru ca acestea sunt unul dintre cele mai eficient instrumente de marketing. O gospodarie din tara noastra primeste anual aproximativ 35 de pliante publicitare, de douazeci de ori mai putin decat media europeana. Astfel, n casuta postala a unui occidental intra anual circa 700 de pliante publicitare si flyere. Aceasta metoda de marketing, care necesita cheltuieli minime si care s-a dovedit foarte eficienta n strainatate, nca este in dezvoltare n Romania. Potentialul este urias, pliantele fiind instrumentul de marketing preferat n randul retailerilor. Cea mai mare pondere n randul pliantelor la nivel local o au cele care vin din partea companiilor de retail, campaniile bazate pe distributia brosurilor fiind si

cel mai eficient canal de promovare. Costurile sunt reduse n comparatie cu promovarea media si permite, potrivit specialistilor din domeniu, analizarea publicului-tinta. Pentru locuitorii marilor aglomeratii urbane si nu numai, nu mai este nici o surpriza sa-si gaseasca cutia postala ticsita cu pliante, flyere si fluturasi publicitari. Fie ca vin de la Carrefour, Bricostore, Praktiker, Mobexpert sau din sistemul bancar, pliantele au devenit o forma din ce n ce mai agreata de marii retalieri de a-si promova produsele si implicit, de a atrage cat mai multi clienti n magazine. Specialistii numesc acest fenomen "letterbox marketing", si este considerat ca fiind cel mai eficient canal de promovare pentru retail. n Europa Centrala si de Vest cheltuielile cu tiparirea si distributia pliantelor acopera 40% si respectiv 65% din bugetul de promovare al retailului. Pliantele, instrument util pentru 65% dintre europeni La nivel european, se poate vorbi de o traditie n primirea si citirea acestor pliante. Potrivit unui studiu paneuropean ELMA, circa 69% dintre consumatorii europeni si respectiv 79% n Europa centrala, citesc pliantele de retail. Un procentaj de circa 65% dintre consumatori considera pliantele drept un element util. n medie, pliantele de retail sunt tinute n casa ntre 3-7 zile.

Preturi pliante.com.ro
Format Tiraje si preturi unitare in RON fara TVA 1.250 buc. 2.500 buc. 5.000 buc. 10.000 buc. 20.000 buc. 30.000 buc. 0,168 Ron 0,112 Ron 0,066 Ron 0,047 Ron 0,038 Ron 0,033 Ron

1/3 A4
9.9*21 cm

A6
10.5*14.8 cm

1.250 buc. 2.500 buc. 5.000 buc. 10.000 buc. 20.000 buc. 30.000 buc. 0,152 Ron 0,1 Ron 0,058 Ron 0,042 Ron 0,031 Ron 0,027 Ron

A5
14.8*21 cm

1.250 buc. 2.500 buc. 5.000 buc. 10.000 buc. 20.000 buc. 30.000 buc. 0,208 Ron 0,144 Ron 0,088 Ron 0,064 Ron 0,053 Ron 0,048 Ron

A4
21*29.7 cm

1.250 buc. 2.500 buc. 5.000 buc. 10.000 buc. 20.000 buc. 30.000 buc. 0,328 Ron 0,236 Ron 0,154 Ron 0,12 Ron 0,11 Ron 0,107 Ron

Evenimente i flyere/pliante

Descrierea evenimentului: n fiecare zi de LUNI, studenii vor beneficia de 30% reducere la produsele alcoolice i cele pe baz de cafea. Oferta este valabila de la ora 8.00 pn la nchiderea localului. Dup ce localul va deveni mai cunoscut i va dobndi clieni fideli, dar mai ales profit, Student Day va fi nlocuit de o petrecere asemanatoare, dar reducerile vor fi doar la cumprarea unei sticle de alcool i doar dupa ora 20.00, dar Stil Cafe va angaja diverse formaii muzicale.

Descrierea evenimentului: Be the Star!!! n fiecare JOI de la ora 21.00 Stil Cafe v invit la o sear de Karaoke. Cu un repertoriu de peste 15.000 de melodii naionale i internaionale, actuale sau retro, aparinnd oricrui gen muzical, sigur va gasi fiecare doritor o melodie pe gustul su. De asemenea Stil Cafe va oferi buturi gratuite celor mai aplaudai i talentai clieni.

Descrierea evenimentului: Dup o sptmn grea, Stil Cafe v invit la o sear de jocuri i poveti, la o sear de imbrcminte lejer, la o veritabil PAJAMA PARTY. Clienii care vin mbrcai n pijamale vor primi buturi gratuite din partea casei. Stil Cafe v pune la dispoziie o gam larg de jocuri de societate, ca de exemplu Rummy, cri, Backgammon, Nu te supra frate, Monopoly, dar i jocuri precum Spin the Bottle, Adevr sau Provocare etc. De asemenea va avea loc un concurs de Scar y Stories. Cea mai nfricotoare poveste va ctiga un premiu special.

Descrierea evenimentului: Stil Cafe v invit la o sear de bancuri, n fiecare DUMINIC de la ora 21.00. Clienii sunt invitai s urce pe scen i s spun bancuri. Cel mai haios banc v aduce buturi din partea casei!!! Dac acest eveniment va fi un succes, Stil Cafe va aduce periodic vedete n domeniul Stand Up Comedy i va i deveni un loc de debut pentru toi cei care doresc s urmeze aceast cale spre succes.

Descrierea evenimentului: Cu ocazia zilei unirii Germaniei (Bundesrepublik) v invitm s serbai alturi de Stil Cafe. Berea va fi la un pre special. Angajaii vor purta costume tradiionale (Dirndel i Lederhosen). Doar azi vei gasi n meniu produse nemeti, ca de exemplu faimoii Bretzeln (covrigi), Nimm2, Haribo, tort Pdurea Neagr (Schwarzwlder Kirschtorte), specialiti din Wurst i cacaval i nu n ultimul rnd Apfelstrudel.

Descrierea evenimentului: Cu ocazia zilei proclamrii independenei Americii (Independence day), Stil Cafe v invit s srbtorii alturi de noi. Whiskey va avea un pre special! n meniu vei gsi specialiti americane, precum Apple Pie. La televizoare avei posibilitatea de a viziona meciurile cele mai celebre de American Football. De asemenea vom organiza un Wet T-shirt Contest, iar ctigtoarea va primi un premiu special!!!

2.2. Preul ca tehnic promoional

Promovarea prin pret raporteaz produsul la posibilittile financiare ale clientelei, tinnd seama de factorii de piat (concurenta, limitele n care oscileaz preturile la fiecare categorie de servicii), de factorii psihologici (acceptabilitate social, prestigiu) ce intervin n decizia de cumprare, dar si de nivelul de profit urmrit de investitori. Cadrul n care are loc jocul de pret este dat de preturile reper (maxim, minim si mediu de referint). Preturile aflate ntre nivelul maxim si cel minim, n zona considerat de acceptabilitate, sunt denumite preturi de asimilare. Una din metodele de pretuire folosite curent de ofertanti este de a lua crema pieei prin lansarea produsului la un pret ridicat, indicnd astfel o calitate superioar, n speranta atragerii clientelei cu venituri mari. Dup acreditarea serviciului pe piat, pretul lui poate fi cobort pentru a atrage si alte categorii de cumprtori. O asemenea procedur prezint ns riscul diminurii ncrederii clientilor n calitatea produsului.

3. Total costuri publicitate

n urma analizei ofertelor s-au selectat cele mai avantajoase metode de promovare i s-au stabilit costurile pentru promovarea primului an de activitate. Fiind nou intrai pe pia i referindu-ne la primul an, costurile sunt mari, dar vor scdea considerabil ulterior. Stil Cafe are nevoie de publicitate, deoarece aceasta atrage potenial clieni, astfel mrind veniturile.

Nr.Crt.
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

Descriere tehnic promoional

Reclam De toate pentru toi Apariia pe site www.sibiuplace.ro edin foto profesional Promovare cu banner www.sibiuplace.ro Promovare evenimente www.sibiuplace.ro Concepie reclam radio Difuzare reclam Radio ZU Pliante/flyere Campanie Trans Agape Producie spot Publicitar Difuzare Spot Publicitar Antena 1 Sibiu

Durat (luni)
12 12 12 12 2 1 1

Pre (RON)
504 400 80 600 480 350 3977 1440 4010 602 1604

TOTAL
14047 RON = aprox. 3500 Aprox 290/luna

14047