Sunteți pe pagina 1din 5

AUDIT 1. Intrebare: Ce este auditul si care sunt elementele constitutive ale definitiei? 1.

Raspuns : Prin audit in general se intelege examinarea profesionala a unei informatii efectuate de un specialist competent si independent. In vederea emiterii de opinii motivate prin raportarea la un criteriu de calitate care poate fi un standard sau norma / reglementare. Scop opinii motivate: argumentarea sau raspunderea. Standard = norma (sunt emise intotdeauna de organisme guvernamentare si au caracter de recomandare; difera de reglementare = sunt emise de catre institutii guvernamentale si au caracter imperativ). Auditul financiar: reprezinta examinarea profesionala efectuata de un profesionist contabil competent si independent, in legatura cu o misiune de control, inspectie, revizie, studiu sau cercetare daca toate elementele fundamentale ale definitiei auditului in general sunt intrunite. Auditul statutar: reprezinta examinarea profesionala efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare in ansamblul lor in vederea emiterii unei opinii motivate in legatura cu imaginii fidela clara si completa a pozitiei financiare (patroimoniu), situatiei financiare (stare de sanatate) si performantele financiare ale entitatii prin raportatrea la standardele nationale sau internationale de audit. Auditul statutar are 3 caracteristici fundamentale: - caracterul legal (e singurul audit reglementat); - independenta absoluta a auditorului; - autonomia organismului din care face parte auditorul. 2. Intrebare: Care este imaginea fidela in audit? 2. Raspuns: Imaginea fidela este un concept legat de 2 trasaturi calitative ale contabilitatii unei entitati: - regularitatea contabilitatii = presupune preluarea politicilor contabile proprii ale entitatii, a tuturor principiilor si regulilor prevazute in referentialul contabil adoptat. - sinceritatea contabilitatii = presupune aplicarea cu buna credinta a principiilor si regulilor prevazute in referentialul contabil adoptat. A spune ca situatiile financiare ale unei entitati sunt fidele presupune ca acestea sa satisfaca concomitent urmatoarele 6 criterii de calitate: - criteriul exhausetivitatii presupune ca toate operatiile, toate tranzactiile privesc intreprinderea si sau fost inregistrate in contabilitate. - criteriul realitatii presupune ca tranzactiile, operatiile sunt reale si nu fictive si pot fi justificate cu inscrisuri sincer intocmite. - criteriul perioadei corecte presupune ca tranzactiile, operatiile se refera la perioadele corespunzatoare cu respectarea principiului independentei exercitiilor. - criteriul evaluarii corecte presupune ca activele, datoriile, veniturile, cheltuielile, tranzactiile si operatiile sunt aritmetic exacte si au fost determinate cu respectarea regulilor de evaluare prevazute in referentialul contabil adoptat. - criteriul imputarii corecte presupune inregistrarea in conturile corespunzatoare cu respectarea principiilor si regulilor referitoare la recunoastere.

- criteriul preluarii corecte din analitic in sintetic, din conturi in balante si din balante in situatiile financiare pe componentele prevazute. 3. Intrebare: Care este metodologia auditului statutar? 3. Raspuns: O misiune (angajament) de audit statutar presupune elaborarea si punerea in lucru a unor tehnici si proceduri de audit care pot fi sistematizate in 3 faze si 10 etape de lucru. Faza 1: faza initiala = presupune in realizarea de catre auditor a unor actiuni care pot fi grupate in 2 etape de lucru (15%): - acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit - orientarea si planificarea auditului Faza 2: faza lucrarilor in teren = cuprinde urmatoarele 3 etape de lucru (75%): - evaluarea controlului intern al firmei (60%) - controlul conturilor - examenul de ansamblu al situatiilor financiare Faza 3: faza lucraruilor de inchidere = cuprinde urmatoarele 5 etape de lucru (10%): - evenimente posterioare inchiderii exercitiului - utilizarea lucrarilor altor specialisti - alte lucrari necesare inchiderii - raportul de audit - documentarea lucrarilor 1.) Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit = presupune efectuarea urmatoarelor activitati, avand drept scop identificarea viitoarelor riscuri pt auditori. Se folosesc surse vexeterne precum RegistrulC, raportarile la Ministerul Finantelor, massmedia, reviste de specialitate. Cunoasterea generala a viitorului client: se folosesc tehnici precum: examenul analitic, studiul documentat, examenul de competenta, examenul de independenta. Elaborarea fisei de acceptare a clientului. Contractarea lucrarilor de audit: poate imbraca una din urmatoarele firme: fie contract de prestari servicii de audit, fie scrisoarea de angajament. Indiferent de forma juridica din contract nu pot lipsi clauze precum: - obiectul auditului - identificarea responsabilitatilor - standardele aplicabile - modul de determinare a onorariilor, fiind interzise onorariile pentru servicii combinate sau onorariile determinate de rezultate - modul de comunicare cu clientul - rapoartele care trebuiesc intocmite si eventuale rapoarte intermediare 2.) Orientarea si planificarea auditului presupune efectuarea urmatoarelor operatiuni: - cunoasterea detaliata a entitatii - identificarea domeniilor, sistemelor si conturilor din contabilitatea firmei (semnificativ in audit inseamna tot ce poate conduce la prezentari eronate in situatiile financiare sau la prejudicii pt firma sau terti). Domenii semnificative sunt

activitatile cu caracter repetitiv (ciclul vanzari clienti, ciclul cumparari furnizari, ciclul productie stocuri, plati de personal). Conturile semnificative sunt conturile care prin natura lor sunt purtatoare de erori ca de exemplu: conturile rectificative, conturile de regularizare, conturile cu denumiri sau solduri improprii, precum si conturile de estimari contabile (ct.provizioane, ct.de amortizari). Determinarea pragului de semnificatie in audit reprezinta acel nivel, acea marime peste care auditorul considera ca orice eroare, orice inexactitate sau omisiune este de natura a influenta negativ deciziile utilizatorilor situatiilor financiare. Pragul de semnificatie se elaboreaza la inceputul misiunii ca un prag global prin raportarea la unele din cifrele caracteristice ale firmei (total bilant, cifra de afaceri, profitul net) iar in cursul misiunii se revizuieste in functie de constatari. Elaborarea planului de audit cuprinde toate obiectivele de control precum si resursele necesare pentru realizarea lui (nr.zile om, nr.zile deplasare). Planul de audit se defalca in programe de lucru pt fiecare membru al echipei de audit. 3.) Evaluarea controlului intern al firmei = controlul intern reprezinta totalitatea procedurilor puse in lucru de conducerea executiva care sa dea garantia ca obiectivele, strategia si programele entitatii vor fi indeplinite. Instumentele prin care se realizeaza pot fi constituite din instructiuni de lucru, instructiuni de completare a unor documente, grafice de circulatie, fisele posturilor etc. Evaluarea controlului intern al firmei se face in 2 etape: - o etapa preliminara cand auditorul punand in lucru tehnicile precum interviul, observatia, testele de conformitate, studiul functiilor incompatibile se asigura ca exista proceduri de control intern pe toate functiile si compartimentele firmei, ca acestea sunt adecvate si ca se respecta de catre salariati. - o etapa finala cand auditorul trebuie sa concluzioneze daca: sistemul de control intern poate constitui o baza ca in situatiile financiare nu s-au strecurat erori semnificative caz in care el va revizui planul de audit elaborand un plan de audit restrans; sistemul de control intern lipseste sau prezinta lacune grave caz in care el va revizui planul de audit elaborand un plan de audit extins. Pentru firmele de interes public auditorul este obligat sa emita un raport distinct in legatura cu sistemul de control al firmei. 4.) Controlul conturilor = are drept scop obtinerea elementelor probate adica acele inscrisuri, fapte pe bbaza carora auditorul urmeaza sa-si formeze opinia. Elementele probate trebuie sa indeplineasca 2 conditii: sa fie suficiente si sa fie juste. Pentru obtinerea lor se folosesc tehnici si proceduri de audit diferite cu functie de specificul entitatii si de obiectivele de audit. Cele mai importante tehnici sunt: - inspectia fizica si observatia = se foloseste la auditarea activelor si consta in participarea auditorului la inventariere. Participarea la inventariere presupune interventia auditorului in 3 momente diferite: 1) inaintea inventarierii cand el studieaza procedurile de inventariere (decizia de inventariere, instructiuni de masurare a greutatilor); 2) in timpul inventarierii cand auditorul participa timp de cateva ore cu 2 obiective precise (observarea modului in care sunt respectate procedurile de inventariere si reinventarierea prin sondaj);

3) dupa inventariere cand auditorul verifica modul de evaluare a stocurilor, modul de stabilire a diferentelor si modul de regularizare in contabilitate a rezultatului inventarierii. Neparticiparea auditorului la inventariere il obliga pe acesta sa emita un alt tip de opinie decat opinia fara rezerve. - circularizarea = se foloseste la auditarea conturilor de terti si a conturilor de trezorerie bancare. E scrisoarea circulara care e transmisa la terti pentru confirmarea soldurilor si care se primeste pe adresa auditorului. - examenul analitic consta in studiul pe baza de indicatori in vederea identificarii riscurilor de faliment, identificarii dezechilibrelor financiare si analizei starii de sanatate in general a firmei. - examenul documentelor intrate si iesite din firma mai ales in perioadele de inainte si dupa inchiderea exercitiului. 5.) Examenul de ansamblu al situatiilor financiare = consta in verificarea corelatiilor existente intre diferitele costuri ale aceleasi situatii financiare si verificarea corelatiilor dintre diferitele costuri din diferitele componente ale situatiilor financiare. 6.) Evenimente posterioare inchiderii exercitiului = sunt elementele care apar dupa 31.12 dar care daca ar fi fost recunoscute situatiile financaire suportau modificari. Din punct de vedere a responsabilitatilor auditorului se disting 3 perioade in care pot sa apara aceste evenimente: - intre 31.12 data raportului de audit - intre data raportului data publicarii situatiilor financiare - dupa data publicarii situatiilor financiare 7.) Utilizarea lucrarilor altor specialisti = din ratiuni de etica/competenta auditorul este obligat sa recurga in misiunea sa la lucrarile altor specialisti: - alti auditori - rapoartele auditorului intern - rapoartele de elaborare a expertilor evaluatori - studii de fezabilitate - rapoarte juridice ale unor avocati In toate cazurile responsabilitatea e exclusiva a auditorului. 8.) Alte lucrari necesare inchiderii = cuprinde urmatoarele activitati: - eleborarea si completarea chestionarului sfarsitului de misiune (autocontrol) - elaborarea si transmiterea spre confirmare a scrisorilor catre client cuprinzand constatarile efectuate. Pentru cazurile in care clientul nu e de acord cu unele constatari, acesta trebuie sa prezinte contraargumente pe care auditorul le analizeaza, iar in situatia in care nu e de acord cu pozitia clientului acest dezacord nu e valabil decat daca prezinta argumente solide. - elaborarea notei de sinteza = cuprinde constatarile ramase in urma confrunatarilor cu clientul. Nota de sinteza trebuie validata de ierarhia superioada din firma de audit.

9.) Raportul de audit = pe baza notei de sinteza se elaboreaza raportul de audit care are un dublu rol: - instrument de comunicare a auditorului cu utilizatorii situatiilor financiare - instrument de identificare a responsabilitatilor Raportul de audit este standardizat prin standardele internationale de audit codificate (ISA) de la 700-799. Raportul de audit are 7 elemente de baza: - titlul raport de auditor independent - destinatarul consiliul de administratie sau consiliul de supraveghere - paragraful introductiv trebuie sa cuprinda identificarea situatiilor financiare auditate, identificarea responsabilitatilor precum si standardele aplicabile. - paragraful privind inchiderea misiunii de audit trebuie sa inchida o garantie ca in situatiile financiare nu sunt erori semnificative, o declaratie ca in audit au fost puse in lucru cele mai potrivite tehnici si proceduri si o mentiune ca in audit s-a folosit tehnica sondajelor. - paragraful opiniei de audit in auditul statutar opinia poate fi de 4 tipuri : - opinia fara rezerve (opinia curata) = se emite atunci cand auditorul nu are constatari cu impact semnificativ asupra situatiilor financiare precum si atunci cand a avut astfel de constatari dar firma a rectificat situatiile financiare. - opinia fara rezerve cu un paragraf de observatie = se emite atunci cand auditorul are unele constatari care desi nu au impact semnificativ el considera ca acestea trebuiesc cunoscute de utilizatorii situatiilor financiare. - opinia calificata cu rezerve = se emite atunci cand auditorul are constatari cu impact semnificativ iar firma a refuzat rectificarea situatiilor financiare, precum si atunci cand auditorul nu a participat la inventariere si nici nu s-a convins prin masuri alternative de control de certitudinea stocurilor descrise in bilant. - opinia calificata defavorabila/negativa = se emite atunci cand auditorul are mai multe constatari cu impact semnificativ, dar unele din acestea au la baza dezacorduri grave cu privire la aplicarea principiilor contabile. - imposibilitatea emiterii de opinii = se emite atunci cand auditorul a fost impiedicat sa puna in lucru tehnicile si procedurile de audit considerate ca necesare. - rata raportului de audit - semnatura = semnatura personala sau sociala si personala 10.) Documentarea lucrarilor = consta in tinerea a 2 registre pentru fiecare client: - dosarul exercitiului = in care sunt introduse toate actiunile intreprinse de auditor de la inceputul misiunii. - dosarul permanent = in care sunt introduse documentele cu o valabilitate mai mare decat a exercitiul.

S-ar putea să vă placă și