6.1. Caracteristica criminalistic a infraciunilor de furt.

Pornirea urmririi penale, circumstanele care necesit a fi stabilite la cercetarea infraciunilor de furt, situaiile tipice de urmrire penal 6.2. Particularitile efecturii aciunilor iniiale de urmrire penal Particularitile efecturii aciunilor ulterioare de urmrire penal 6.1. Caracteristica criminalistic a infraciunilor de furt. Pornirea urmririi penale, circumstanele care necesit a fi stabilite Ia cercetarea infraciunili r de furt, situaiile tipice de urmrire penal Particularitile cercetrii furturilor se determin de caracteris-tica criminalistic a acestor genuri de infraciuni, care scoate tin evi-den ese:na faptului infracional, metodele de pregtire, comitere, ca-muflare, precum i aspecte ce in de mecanismul de creare a urmelor, subiecii infraciunii, caracteristica victimelor. Legislaia in vigoare definete furtul ca sustragerea pe ascuns a bunurilor. Locul comiterii de furturi ale bunurilor private sint aparta-mentele, casele, c.minele, incperile de serviciu, grile auto, feroviare, strzile, locurile publice. Comiterea furturilor de bunuri aparinInd statului se realizeaz la intreprinderi, instituii, organizaii. Alegerea locului de comitere a furturilor se determin de infractori prin anali-za gradului de accesibilitate, a posibilitii de a le sustrage rapid i pe neobservate. Timpul de comitere a furturilor este un alt element al caracte-risticii criminalistice. Cel mai frecvent furturi ale proprietii private se comit in zilele cind cetenii se afl la serviciu intre orele 8.00 - 18.00. in aceast perioad marea majontate a cetenilor se afl la serviciu. func-ioneaza marea majoritate a intreprinderilor, instituiilor, in transportul public, n piee, str.zi s'int prezente mase considerabile de persoane. Aceast situaie permite infractorilor de a circula de la un 1oc la altuL pentru a alege momentul propice de a comite infraciunea. Obiecte ale atentxii crirninale sint diverse: obiecte de vestimentaie, electrocasnice, bani, giuvaiere, automobile, produse alimentare etc. Dup metoda de comitere, furturile pot fi div-izate n dou ca-tegorii: 1. furturi realizate prin ptrundere n incpere; 2. furturi realizate fr ptrunderea in inc.pere. Prixna modaliate de reanzare a furturilor poate fi divizat in c-teva subgrupe: furt realizat prin ptrundere tainic in incpere insoit de efracie. Metod folosit la realizarea furturilor avutului privat din apartamente, case etc.; furt comis prin ptrunderea tainic in Incperi care nu este Insoit de efracie. Atare tipuri de realizare a fu.rturilor se caracterizea- z prin ptrunderea prin oberlihturi, ferestre deschise, folosirea chei-lor proprietarului gsite sau sustrase de la el; comise prin ptrunderea deschis in incperi (in prezena sau cu consimmintui victimei, al reprezentantului instituiel). P-trunderea se realizeaza prin inelarea cophlor minori, persoanelor in etate, infractorii folosind o entitate fals. (funcionari ai SEL-urflor, funcionari de poliie etc.). Sint rspindite furturi ce nu sint insoite de ptrunderea in inc-peri, deoarece acestea nu solicit anumite abihtai de Ia infractori (cu excepia furturilor de buzunare). Prin metode de genui respectiv se comit furturi de bagaje Ia gri auto, feroviare. Infractorii ce comit furturi pot fi clasificai in trei grupuri: in-fractori ocazionali care comit furturi in uxma unei srtuaii prielnice, care nu se pregtesc pentru aceast aciune criminal, folosesc obiecte gsite la Intimplare. Infracton calificai care deja s-au caracterizat prin s.virirea an-terior a unor asemennea genuri de infraciuni posed anumite deprin-deri in comiterea furturilor, ii pregtesc aciunile din timp i dispu.n de un inventar pe care 1 folosesc. Infractori profesioniti s'int persoane care i-au ales un mod de viaia antisocial. Ei sint specalizai in comiterea furturilor, anterior au fost judecai pentru infraciuni similare. Infractorii profesioniti poseda abilitati experien criminal, comit nurnai unele i aceleai tipuri de furturt spre exem.plu, furtu.ri de buzunare. Ca temei de pornire a urmririi penale pe cazurile de furt ser-vete parvenirea informaiei care den.ot svirirea furturilor, de obicei aceasta parvine de la ceteni sau persoane cu funcii de rspundere. Pornirea urmririi penale se realizeaz dup desfurarea cercetrii la faa locului i discuiilor prealabile cu persoanele cu funcii de rspun-dere sau cu proprietarii bunurilor private. Circumstanele ce necesit a fi stabilite 1.a cercetarea furturilon a avut loc un furt sau s-a realizat o inscenare, cine a svirit infraciunea, personalitatea infractorului, virsta, a comis sau nu anterior infraci-uni, dac infraciunea a fost comisa in grup, caracterui i componena grupului, gradul de organizare, distribuirea rolurilor i functiilor grup, a fost svirit infraciunea prin inelegere prealabil, cind i ce circumstane a avut Ioc inelegerea, care a fost obiectul inelegerii; ce oblecte au fost

sustrase, volumul i cantitatea celor sustrase, unde i la cine s-au aflat cele sustrase, cum a fost vInciut bunul sustras sau cum a fost plani.ficat s. fie vindut, care aciuni au fost intreprinse pentru a crea dificulti in vederea descoperirii furtului; prin ce metoda a fost realizat accesul la locul de comitere a furtului, ce aciu.ni au fost intreprinse d.e infractori Ia locuI furtului i dup realizarea ei n vede-rea camuflrii infraciunii i a urmelor lor, ce condiii au contribuit la slirirea furtului i ce msuri este necesar de intreprins in vederea preintimpinrii infraciunilor in cauz. Dup intentarea dosarului. penal procesul ulterior de investi-gare a furtului se desfoar in funcie de volumul de informaie cu_ privire la i.nfraciune i personalitatea 1..ntractorului. Reeind din cele menionate mai sus, putem delirnita dou situaii tipice existente la etapa iniial de cercetare a furturnor. Prima situaie: ofierul de urmrire penal posed informaia cu privire la infraciune, infractorni este reinut in flagrant sau . .rnediat dup svirirea infraciunii (spre exempin, u timpui tentativei de a fugi cu cele furate, la mornentui incercrii de a vinde cele sustrase), precum i cind martorii sau partea vtmat, cunosc infractorul. Datele iniiale cu privire Ia infraciune in situai.a norninalizat nu trezesc banuieli, aciunile de urmtire penal.. In situaia respectiv sint indreptate spre acurnularea i. fixarea procesual a probelor CU privire la vinovia persoanei de comiterea infraciunii (stabilirea circumsta.nelor concrete, investigarea i analiza acestora). In fu.ncie de situaiiie tipice create la momentul desfurrii investigaiilor se reali.zeaz cel mai eficient complex de aciuni de urmrire penal. i investigativ-operative. Pentru prima situaie acestea sint: reinerea persoanei n calitate d.e bnuit, percheziia corporal i ridicarea. bunurilor sustrase, cerce-tarea acestor bunuri i anexarea lor la dosar in calitate de probe mate-riale, audierea bnuitului n vederea stabilirii d.atelor cu privire Ia per-sonalitatea sa, circumstanele furtului i. reinerii in flagrant, audierea persoanelor care au d.epistat i reinut in flagrant infractorul, audierea Inartorilor oculari, a. rnartorilor infraciunii sau reinerii bnuitului, cercetarea la faa ocului, reali.zarea confruntrii n cazul existenei di-vergenelor intre depoziii, percheziia 1.a domicibul. bnuitului 1n sco-pul depistrii celor sustrase in timpul infraciunii cercetate sau a altor infraciuni, prezentarea spre recunoatere a oblectelor sustrase. Situaia a doua se creeaz cind a avut loc furtul, personalitatea infractorului este cunoscut dar ei a reu.it sa prseasc locul infraci-unii. In situaia respectiv aciu.nile ofrerului de urmrire penal. snt "indreptate spre selectarea datelor care caracterizeaz personalitatea i.nfractorului, stabilirea locului lui de aflare, reinerea i aducerea lui. Aciunile initale de urmrire penal.a in situaia respectiv sint: cercetarea la faa locului, audierea detallat a victimei, audierea martortior oculari i a altor persoane ce posed. informaii. Situaia a treia apare cnd a fost comis furtul dar lipsesc in-formaii cu privire la infractor. .tn cazul respectiv 1.a etapa iniia1 de desfurare a urmrtrii penale se atesta lipsa unei informaii minore cu care s-ar putea manipula 1n wderea depistrii infraclunii.. Pentru realizarea cu succes a investigailei in situaia respectiv este necesar de efectuat urmtoarele aci.uni de urmrire penal i investigativ-opera-tive: cercetarea la faa locului, audierea victimei sau persoanelor care au anunat svirirea infraciunii, identificarea martorilor i audierea lor, prezentarea persoanelor ce au vzut infractorui a albumelor cu infractori afiai la eviden pentru svIrirea infraciunilor similare, dispunerea inventarierii materialelor in cazul furtului averii publice, dispunerea expertizelor in baza rezultatelor cercetrii la faa locului, intocmirea fotorobotului persoanei care a svIrit infraciunea, verifia carea in baza evidenelor criminalistice, darea dispoziiilor de identifi-care a persoanei prin surse investigativ-operative. 6.2. Particularitile efecturil aciunCercetarea la faa locului. Investigarea furturilor de obicei sel itior de urrnrire penal.5. incepe cu cercetarea la faa locului, sarcina aciunii respective de urmrire penal este de a cerceta minuios i. a fixa ambiana locului infraciunii, de a depista i ridica urmeie i oblectele care pot servi ca probe materiale pe dosar. in cadrui cercettii la faa locultn ofierul de urmrire penal trebuie s stabileasc: prin ce metod a patruns infractorul ia faa locului, cu ce obi.ecte a intrat in contact, n ce di-recie a plecat infractorul, ce urme au fost lsate de infractor ia locul infraciunii, ce obiecte, urme a luat cu sine (objecte sustrase, urme de destratifi.care de la faa locului) particule de sol., vopsea etc.), exist in-dici care ar indica meseria infractorului, exteriorul su, personalitatea sa (infractorui proesionist nu ar lsa urme de

miini pe suprafee lu-cioase). 1n cad.rul cercetarii la faa iocuiui se cerceteaza cu o deosebita atenie locurile de patrundere in incpere (ferestre, ui) sau locurile de pstrare a valorilor (dulapuri metalice, safeuri) uncle pot fi depista-te urme de mlini, urme de efracie, urme de inclaminte, fire din ha-mele infractorului (in cazul furturilor din trenuri, nave, tiruri CFL se realizeaz pin la descrcarea miylocului de transport, pentru ca s fie p.strate intacte poziia i arnplasarea m.rfii caracterul urmelor ap-rute in urrna furtului). In cadrul cercetrii a fata locul.ui se recoman-d de ridicat etichetele, paapoartele, ambalajele mrfurilor sustrase. Dac furtul este realizat din mijlocele de transport feroviar, naval, ti-ruri i este insotit de ruperea, schimbarea plombelor. Este necesar ia cercetarea plombelor de acordat atenie: metodei de suspendare dup rupere, locului tierii plombel, poziiei plombei fa de suport, di-mensiunilor i caracterului orifichlor in plomb. Mrfurite analogice se fotografiaza i se imprim color, fapt care faciliteaz activitatea de cutare. La comiterea furturilor se folosesc frecvent mijloacele de transport, aceasta impune cercetarea teritoriului adiacent tin vederea depistrii urmelor mijloacelor de transport. In procesul-verbal al cer-cetrii la faa locului se descrie arn.nunit cile de acces in incpere, mediul locului infraciunii, urmele i probele materiale depistate. De asemenea, n procesui-verbal se fixeaz, probele materiale ridicate In urma cercetrii la faa locului, modul lor de ridicare i ambalare. Audierea viictitnelor i persoanelor cu funcie de rspundere res-ponsabfle n gestionarea crora s-au aflat bunurile sustrase (poate fi efectuat in dou. etape). La prima etapa este raional de obinut infor-maia necesar cu privire la semnalmentele celor sustrase) ale perso-nalitii infractoralui, dac el a fost observat, sau la bnuielile victime-lor, persoanelor cu funcie de rspundere cu privire Ia persoanele care pu_teau sviri infraciunea cercetat. La etapa ulterioar se elucideaz toate detaliile furtului care au valoare probant. La audierea persoanei responsabile pentru gestionarea bunuri-lor sustrase este necesar de cind a fost svirit. infraciu_nea, prin ce metod., cu folosirea c."ror rnijloace, de cine i cind a fost de-pistat infraciunea, 1n ce perioad de timp furtul putea s rmi`n neidentificat i de ce (zile de srbtoare sau de odihn.), s-a realizat verificarea cantitii bunurilor i valorilor pin la i dup furt; dup informanie preliminare a fost sustras prin furt, au rmas la faa locu-lui obiecte mai val.oroase decit cele sustrase, unde s-au aflat obiectele respective, care sunt semnalinentele individuale ale obiectelor sustrase (denu.mirea, destinaia, locul producerii, timpul producerii, rnateria-lul, sigiliul, marcajui mrfii) nurnerele, ambalayul etc.), care este cos-tui celor sustrase (este necesar de menionat c frecvent persoanele cu funcie de rspu.ndere majoreaz costul celor sustrase, iar n unele ca-zuri nu cunosc semnalmentele individuale ale celor sustrase) fapt care solicit audierea colegilor de serviciu sau a altor membri ai familiei), care este regimul de lucru al instituiei, cine are acces la depozite, cum se asi.gur paza imobilului, se verific incperile inainte de finalizarea zilei de munc, cum se asigur regimul de paz a instituiei, cine este responsabil pentru securitatea intreprinderii, au fost sesizate anterior n procesul de organizare a pazei i sistemului de alarm; au fost an-terior furturi la intreprindere sau tentative de a le realiza, de cine au fost comise, ce anume i in ce circumstane a sustras infractorul, pe cine bnuiete persoana c putea comite infraciunea, care condiii au facilitat comiterea furturilor. La audierea victimelor pe cazurile de furt al averii personale este necesar de cind i de cine a fost depistat infraciunea, cind in opinia victimei a fost svirit infraciun.ea, ce obiecte au ost sustrase, care sint sem.nalmentele individuale ale acestora, au rmas la victim obiecte analogice cu cele sustrase, sau paapoartele, alte acte ale celor sustrase. Obiectele sustrase trebuie s fie descrise detaliat pentru a pu.tea folosi datele la cutarea i identi.ficarea celor furate. De asemenea, este necesar de stabilit unde s-au aflat obiectele sustrase, cin.e tia despre locul aflrii 1.or, n ce circumstane "in opinia victimei a fost comis furtul, ce condiii au facilitat comiterea infraciuniii cin.e putea ti despre ele, pe cine victima bnuiete ca putea comite infraciunea. La audierea persoanelor cu fu.ncie de rspundere care gesti-oneaz bunurile materiale i. a victimelor este necesar de folosit rezultatele cercetrii la faa locului, precu.m i datele explicaiilor care au fost oferite pin la cercetarea la fa.a locului i in cadrul aciunii nominalizate. Aucherea martorilor. tn cazul audierii martorilor oculari ofie-rui de urmrire penala trebui.e s-i indrepte eforturile spre

obinerea datelor ce caracterizeaz furtul timpul, metoda de ptrundere n incpere), stabilirea semnalmentelor infractoru.lui i altor circu.m-stane i.mportante pentru urmrirea penal. La alt categorie de martori se acumuleaz date cu privi.re la personalitatea victimei., la reiaiiie sale, la hobbyuri i la modul de via-. Audierea categoriei respective de martori permite d.e a venfica de-poziiile victimelor, precum i de a obine alte date care ar permite identificarea infractorului. Din a treia grup de martori fac parte cunotinele bnuitu-lu.i care pot fi vecinii, amicii, rudele i alte persoane ce l inconjoar in viaa de zi cu zi. La au.dierea categoriei respective de persoan.e este im.portant de a obine date cu privire la personalitatea infractorului care a comis infraciunea, la modul lui de via, 1.a relaile sale, la de-prinderi i la existena un.or viziuni antisociale (ele persist de obicei. infractor nrii, stabilirea elementului in cauz este importnt cind infraciunea a fost comis de minori ). Percheziia corp ral, examinarea corporal, cercetarea hai-nelor bnuitului. Se acord atenie n vederea depistrii obiectelor sustrase, ambalajelor lor, arrn.elor folosite la spargere, schemelor incperilor (unde a a-vut loc infraciunea). Se cerceteaz hainele vederea depistrii pgarticultior urmelor de destrafificare (a substan-elor sol, vopsea) var etc. de la locul infraciunii ce puteau rmlne pe suprafaa lor). La examinarea corporal, i a. hainelor pot fi depis-tate particule de praf (in cazui ptrunderii prin efracie.prin perete sau pod), fire de material rmase pe inclminte de la covoarele din apartamentele victimelor etc. Audierea bnultului. Tactica audierii bnuitului, se determin de situaia concret existent in funcie de faptul dac bnuitul recu-noate sau nu svkirea infraciunii. Dac bnuitul recunoate comi-terea furtului, este necesar de stabilit urmtoarele date: unde, cind i in ce circumstane, la cine a comis furtul, ce s-a furat, unde se afl cele sustrase, ce a facilitat comiterea infraciunil etc. in cazul in care bnuitul nu recunoate faptui infraciunii, este raional de a fixa orice date pe care ie ofer, de a stabili unde a fost i ce a fcut in perioada pIn la infraciune i cind s-a comis furtui.. Toate acestea sint importante pentru controlul ulterior al depoziiilor. in si-tuaia respectiva pot fi folosite procedee tactice de audiere precum: de-tallerea depoziiiilor, folosirea divergenelor in depoziii, prezentarea probelor ce confirm. vinovia. 0 importana major in confirmarea vinoviei bnuitului i nfringerii rezistenei sale o are rezultatele per-cheziiei, la domjciliul su, la locul de munc. 6.3. Particularitile efecturil aciu.nlior ulterioare de urmrire penal Perchezitia la domicibul. bnuitului. Scopul principai al nii respective de urmrire penal este de a depista i. ridica obiectele sustrase, armele folosite la infraciune, precum i alte probe, depis-tarea obiectelor interzise circuitului civii. Percheziiei pot fi supuse nu. numai incperile ci i podurile, subsolurile, deoarece in asemenea locuri frecvent sint ascunse lucrurile sustrase, armele folo-site Ia infraciun.e, ambalajele objectelor. 1n cadrul percheziiei poate fi depistat doar o parte din obiectui sustras, ea se ridic in vederea soluionrii intrebrii dac reprezint o parte 1n treag cu cea depistat n cadrul cercetxii la faa locului. Audierea nvinuitului. La au.dierea invinuitului este necesar de stabilit cind, sub influena cror circumstane a aprut intenia de a comite furtul, ce a contribuit Ia fortificarea inteniei, cind a fost comis furtul, prin ce metod, ce s-a sustras, unde se afl cele su.strase, cine cu ce a contribuit la svirirea infraciunii. Datele obinute la audie-rea invinuitului se raporteaz la datele obinute in cadrul cercetril la faa locului, probele materiale existente, depoziille martorilor, datele oferite de experi. Divergenele aprute se elimin prin audieri supli-mentare i alte aciuni de urmrire penal. Frecvent mvinuin afirm c obiectele au fost lsate ia pstrare de alte persoane, aceste informaii este necesar de verificat i dac nu corespund reaiitii, de confirmat prin probe. in cazul recunoaterii pariale a vinov.iei sale este necesar de stabilit care episoade i circumstane sint recunoscute de invinuit i care sint negate. Prezentarea spre recunoatere in calitate de obiecte prezentate spre recunoatere pe cazurile de furt pot figura: persoane bnuite de comiterea infraciunii, obiectele sustrase, armele folosite la spargere, animalele furate. Obiectele prezentate spre recunoatere este raional a le fotografia, iar pozele a le anexa la procesul-verbal al prezentrii spre recunoatere. Pozele persoanelor cutate sau ale obiectelor se prezint spre recunoatere cind recunoaterea obiectului este extrem de dificil (spre exemplu, victimele se afl la di.stane mari d_e ia locul unde s-a reinut bnuitul). Dispunerea expertizelor. Expertizele au un rol i.mportant la cer-cetarea

furturilor. Cele mai des dispuse expertize la cercetarea furtu-rilor sint: expertiza dactiloscopic in cazul prezenei urmelor de mii.ni. in faa expertului pot fi puse urmtoarele intrebri: sint lsate urmele de miini la faa locu.lui de careva din bnuii amprentele crora sau fi-ele dactiloscopice ale crora sInt prezentate la expertiz, cu ce min cu ce degete a.0 fost lsate urmele, care este mecanismul de mani.pulare a obiectelor cu mina. Expertiza traseologic se dispune n cazul depis-trii urmelor de efracie, lactelor deteriorate, urmelor de iinclminte mijioacelor de transport. La soluionarea expertizei traseologice de obicei se pun urmtoarele intrebri: a fost lsata urma depistat la faa locului de obiectui prezentat la expertiz, spre exemplu, inclminte, obiect. Expertiza merceologic se preocup de mrfurile industriale i alimentare, preuri, ambalajele acestora. Expertiza merceologic decide apartenena obiectelor la un anumit gen de mrfuri, calitatea acestora, costul, locul, timpul producerii, corespunderii standardelor. Expertiza chimic permite de stabilit caracterul identic al substanelor sustrase (vopsele, produse) depis'tate la bnuit i a mostrelor ridicate in cadrul cercetrii la faa locului i ridicare. Experimentul in urmrirea penal. Aciunea in cauz de urm-rire penal se realizeaz in vederea verificrii metodei de scoatere a obiectelor de la locul de pstrare, a condiiilor i metodei de ptrun-dere in tincpere, verificrii posibilitii de vizibilitate, audibilitate i percepere a persoanei, mijlocului de transport etc. Verificarea dedaraiilor la faa locului. Aciunea nominaliza-t permite de a verifica depoziiile invinuitului la locul infraciunii, precum i de a elucida alte circumstane ale furtului. La desraurarea aciunii de urmrire in cauz este necesar ca nvinuitul de sine st-ttor, fr indicille din partea participanilor, s arate locul unde s-a efectuat furtul, traseul pin la locul respectiv i modul de prsire a locului infraciunii. in unele cazuri se realizeaz concomitent repetat cercetarea la faa locului a sectoarelor de teren indicate de bnuit care au legtur cauzal cu furtul. La realizarea aciunilor in cauz se pot depista probe materiale, spre exemplu, arme folosite la efracie sau obiecte sustrase. Locul depistrii lor se descrie in procesul-verbal i se fotografiaz, obiectele depistate se descriu i se anexeaz fin calitate de probe materiale. in unele cazuri exist tentative de a inscena furtul. Pentru aceasta se perturbeaz ambiana n magazin, apartament, depozit, se deterioreaz lactele, se sparg ferestre, creind o ambian r unui furt. De regul, persoana care insceneaz nu este in stare s insceneze sut la sut un furt real. Elementele care nu corespund ca-uzei i modului de realizare a furtului sint numite circumstane ne-gative. Semnalmente ale inscenrii pot servi: necorespu.nderea intre dimensiunile obiectelor sustrase i dimensiunile orificiilor prin cart se presupune c au fost scoase, deterioarea excesiv a lactelor, uilor, ferestrelor ce nu au o logic, lipsa urmelor lsate n urma furtului acolo unde ar trebui s fie prezente. Tema 7. Metodica cercetrii jafurilor i Z 1. Caracteristica criminalistic a infraciunilor de jaf i tilhrie. Porni-rea urmririi penale, circumstanele care necesit aJi stabilite la cercetarea infraciunilor de jafz tdhane, situafile tipice de urmrire penal 7.2. Particularittile efecturii aciunflor iniiale de urmrire penal 7.3. Particularittile efecturii aciunilor ulterioare de urmrire penal 7A. Caracteristica criminaliistk a infraciunilor de jaf i Pornirea urmririi penale, circumstanele care necesit a fi stabilite la cer-cetarea infraciuniior de jaf i tlhrie, situaiile tipice de urmrire penal Legisiaia penal 1n vigoare definete in alineatul (I ) a art.187 CP al RM jaful ca sustragerea deschis a bunurilor persoanei. Tilhria prevrzut de alineatul (1) art.188 CP ai R1v1 este definit ca atac asupra unei persoane in scopul sustragerii bunurilor, insoit de violen periculoas pentru viaa i sntatea persoanelor agresate ori de amenn-area cu aplicarea unei asemenea violene. in legislaia penal jafurile i tlihrille snt infraciuni definite separat, dar n plan criminalistic ele sint comasate, fiind elaborat o metodologie unic de investigare a lor. Aceasta se datoreaz coinci-denei. elernentelor structurale care slint parte component a caracterjsticii criminalistice. Locurile tipice de comitere a jafurilor i tlh.riilor sint locurile cleschise (strzi, piee) transport public, scuaruri, masive forestiere), Incperi (magazine de stat) private). Timpul comiterii infraciu.nilor pe strad, n scuaruri sInt orele de sear i noaptea. in orae pe timp de zi se comit 1n magazine, mijloace de transport, piee, in apartamente (au loc i in orele

de noapte). IvIetodele de comitere a infraclunilor se caracterizeaz printr-o Indrzneal i. brutalitate excesiv, iar tlhriiie sInt Insoite de provo-carea leziunilor corporale i chiar omorui victimelor. Caracterul aces-tor infraciu.ni i modul de realizare a lor este condiionat de genul de infractori care le comit. in cazul comiterh acestor infraciuni de gru-pri organizate care au obiecte de atentare operatorii caselor valu.tare, Incasatorii, funcionarii structurilor comerciale i finan.ciare, oferii de tan, dornicibile persoanelor, constatm c ele au u_n caracter or-ga.nizat. Infraciunile sInt precedate de analiza prealabil a obiectului, elaborarea planului de comitere a Infraciunii, aiegerea participanilor, distribuirea rolurilor; alegerea locului i timpului potrivit, pregtirea mijloacelor de mascare a exteriorului, a armelor, regimul de lucru al instituiei, traseul de deplasare, modul de asigurare a pazei etc. Metodele nemijlocite de comitere a jafuri.lor i tlhriilor sint diverse, printre care putem meniona: tragerea fu.larelor, cciullor, smucirea poetelor, gen-ilor, lnioarelor, cerceilor de aur i a altor obiecte, toate acestea fi.ind Insoite de violen psihic sau fizic. (sau c 1 ameninarea aplicrii acesteia), sau cu folosirea unei arme. in sco-pul ptrunderi in Incperi infractorii folosesc o identitate faisa a unor funcionarl ce Ii indeplinesc atribuiile de serxriciu (funcionari de senrciului. 904, potai etc.). Obiectelela care se atenteaz la comiterea jafurilor sint diverse, dar cei rnai frecvent sint banii, giu.vaere, haine, electrocasnice, precum i alte obiecte costisitoare. Victime ale aces-tor genuri de infraciuni sInt de obicei persoa-n.e care nu pot opune rezisten activ, acestea fiind oameni 1n etate,