TAMBORA

DINU ALEXANDRA, XI I
 Eruptia vulcanului Tambora - 1815,
• Aceasta este cea mai Indonezia
puternica eruptie din timpurile
istorice. Efectele acestei eruptii s-au resimtit pe intrega
planeta, a.i. anul 1816 este cunoscut ca anul fara vara.
La 5 aprilie 1815 vulcanul indonezian a erupt cu o forta
devastatoare, aruncand in atmosfera trombe de gaze
sulfuroase, cenusa si roci. Norii toxici s-au ridicat la
peste 40km inaltime si au provocat un dezastru
nemaiintalnit. Timp de cinci ani in mare parte din
Indonezia nu a mai crescut iarba. Bubuitura s-a auzit
de la Batavia (Jakarta de astazi), capitala coloniei
britanice, situata la 1250km de vulcan si a pus in alerta
unitatile armatei britanice dislocate in zona capitalei.
Guvernatorul britanic a crezut ca revolutionarii ataca
orasul si a mobilizat toate fortele pentru a raspunde
atacatorilor.
Muntele Tambora de pe insula indoneziana Sumbawa
(Simbawa) este cunoscut ca un stratovulcan, are o
forma conica si s-a format din mai multe straturi de lava,
roci sfaramate si cenusa. Se aseamana din acest punct
de vedere cu Fuji - Japonia si Cotopaxi – Ecuador.
• Vulcanul Tambora a fost activ o buna perioada de timp
inainte de 1815, craterul sau emanand nori de fum si
producand bubuituri puternice si cutremure de pamant.
Puternica eruptie din 5 aprilie a fost urmata de o serie de
alte eruptii care au culminat cu eruptia din seara de 10
aprilie. In acea noapte vulcanul a aruncat in atmosfera
peste 100 kmc de magma si roci. S-a format un crater cu
un diametru de 7 km. Forta exploziilor a proiectat blocuri
uriase de stanca la peste 40 km distanta iar nori grosi de
fum negru si cenusa incinsa au facut peste 12.000
victime. Pe insula Sumbawa locuiau peste 140.000
oameni. Dupa eruptie cea mai mare parte a insulei a fost
acoperita de un strat gros de cenusa si noroi
(aproximativ 50 cm), vegetatia fiind sufocata. In jurul
insulei pluteau bucati uriase de piatra ponce si cioturi de
copaci. Au fost afectate si insulele vecine, in special Bali
si Lombok peste care a cazut o ploaie de cenusa ce a
provocat distrugerea recoltelor. Pe insula Sumbawa nu
s-a mai putut cultiva nimic pe o perioada de mai multi
ani. Numarul victimelor a fost estimat la peste 80.000.
• Timp de cinci ani dupa eruptie clima a fost mai rece,
soarele aparand in emisfera nordica in culori ciudate:
mai intai albastru, apoi verde si rosu-portocaliu. In
intreaga lume atmosfera era incarcata cu cenusa.
Aceasta scadere a temperaturilor a avut ca efect o
reducere insemnata a recoltelor, declansand fomete si
revolte in Franta, Brazilia, Elvetia.
Vulcanul Tambora a ramas activ multi ani. Lava se
scurgea in continuare din vulcan si explozii infundate
zguduiau pamantul. In anul 1847 cativa cercetatori au
indraznit sa urce pe Tambora si mare parte din
informatiile pe care le detinem astazi se datoreaza
acestei expeditii coordonata de botanistul elvetian
Heindrich Zollinger.
In anul 2004 o expeditie americano-indoneziana a
descoperit, in vecinatatea vulcanului Tambora, ruinele
unui oras ingropat sub 3m de cenusa vulcanica.
 Linkuri
• http://video.nationalgeographic.com/video/play
=environment.nationalgeographic.com
• http://www.catastrofe-naturale.ro/