sc hazcazri pc afirrni~rcadil'crentei specifice. a individualitltii ~i indivitlului.

Doza dc luciditatc a unui artist dc accst tip trchuic s5 il Scrcascir nu nurnai dc a sc confunda senin cu ceca ce i ~ inchipuic i c5 cvit5. ci ~i dc a sc transfornia in irnaginca i n oglindl a cclor pc care prcsupunc c l ii contcstL Acest tip dc atitudinc sau de cticl cxistir in poczia noastd postbclic5. Adcvirrata lupt5 cu lirnbajul dc lcrnn $i adcvfiratul cl'ort dc a crca un lirnhaj a1 pcrsoanci. un lirnhaj carc rccupercaz5 intirnitatca ~i rcspcctul dc sinc a1 individului. un lirnhaj carc s5 poatir denurni nu atit originilc eft proxirnitatca. care s5 explorczc lictiunilc ~i utopiilc oniului particular. adcvriratul cfort dc a controla irnuginarul patctic $i dizolvant pcntru irlclividualitatc prin practicilc ironici ~i autoironici I-au Mcut ins5 Mircca Iv5ncscu. Lconid Dirnov. Virgil Ma7,ilcscu sau Ernil Brurnaru.

0 singuri poczic din prirnul rncu volurn. Kfehin, a trezit atcntia cclor carc din intirnplarc I-au citit. Ea sc nurncstc O./i.rnri~ tiriiirii spunr $i cste un scurt monolo!.dramatic: vocca unci sotii inc5 in putcre. apaqinind clasci rni,jloc~~, carc i ~ dcplingc i lcnta alunccarc intr-o biitrfnctc conditionat5 social, intr-o sclcroz5 carc cstc datina cornunit5tii. Ea sc aclrcscaz5. rctoric, sotului ci, pc can: i! vedc cul'undindu-sc dc ascmcnca in platitudinc. in banalitatc. Prohlcmu cu rnicul rncu succcs estc c5 rnodclul pcntru accst tip dc pocni cra irnprurnutat dc la Wcrncr Siillncr. ptxtul rlrutsch-1-14rniinisck crnigrat i n Gcrmania. a c h i cartc Pirtrmirlo lu/~ilor, conlinind rraduccri mn12ncsti. irni cirzusc in nliini in :~dolcsccntL Ce m-a cutrcrnurat in lirica lui Siillncr cra o cxtnlordinarir dircctctc ~i limpczirnc. comhinatc cu o putcrc rcmarcahili dc a sc raporta la ern r rtr in tirnpul lui Ccau~cscu.Avcnm s5 lurnea din jur crstr c ~ o ~ dcscop5r rnai tirziu. datoriti maestrului mcu. poctul Alcxarldru Mu~ina.$i imprcun5 cu prictcnii mci Simonn Popcscu, Andrci Rodiu $i M:lrius Oprca. yi alti pocti ..gcrmani din Romlinia". Antologia \/?11t /)otr.i~it /)irlii /(I tore. tradusii ~i cclitat5 tlc Pctcr Motznn. a Ihst pcntru noi o cxpericnti fundarncntal5. Dcscopcrcarn. la ayl-nuniitul Aktici~~sqr~q)l)~ Harlnt dc la slTryitul anilor '70 (Willi Totok. Richard tl'agncr, IIcrta Miillcr, Rolf Bosscrt), ca ~i in vcrsurilc rcgrctatci Ancrnonc Latzina. un fcI dc curai carc nu avca niniic cu halcanicclc ..l'itilc" sau ..sopirlc". o dcrnnitatc carc nu cxcludca. ha dimpotrivil!. sirntul urnorului $i o intransigcntir Sat5 dc lurnc $i fat5 dc ccilalfi dcp5sit5 doar dc intransigcnta fat5 tlc sinc. Ei binc. in momcntul cind pocrnul rncu sus-arnintit stirnca rcactii spontanc dc aprccicrc. cu unul rn5 simtcam aproapc culpahil. 1 apreciat aportul rneu, rnicul mcu aport original. dc Cum putca 1 c5trc oarneni carc ignorau total cxpcricnta pcwtic5 la care tcxtul sc raporta? Pcntru cri. dupri cum putcti usor vcrifica, urrncle 15satc de suhcultura aproapc radical5 a tinerilor gcrmani din anii '70 sint cxtrcrn dc putinc. Iar lipsa de adcziunc a spiritului local la rncsajul lor nu cstc un pur accidcnt $i nici o l'atalitatc tinind de orientarea fr~ncolill ~i a p i i pnr-amcricanir a p i ~ z i rroastn: ~i de dup; Cizgiict. Estc vorha dcsprc o ncpotrivirc, o incornpatihilitate funcinrnentalii

~
!

intrc tipul tlc scriitor (si dc intclcctual) cultivat dc c5tn. rominii din Rornhia si ccl pc care il ($1) irnpuncau tincrii germani din Romfrlia (trchuic prccizat c2 c vorhu dc tirtf~t-ica s5 nu intrc clill grescali i n accastli catcgoric cinc $tic cc poet oficial dc tcapa lui Nikolaus Bcrwangcr). Junii nostri vcncau Sic din tmditia cultului culturii. n clcscopcririi pioasc a lui Blaga. lie din hcdonisrnul lutlic al unor .,aristocrati" dc Sclul cclor din grupul dc la Tirgoviytc s;ur. ca sli rnai dlim un cxcrnplu prcstigios. dc Sclul D-lui Palcologu. Pcntru ci cra mull mai important s5 fic ..scriitori". ..oarncni fini... sincroni~aticu Occidcntul, dccit s l lic ci i n ~ i ~Accstn i. cra. (Ic altl'cl. rnodclul in c:irc crau incura.ja(i sli sc Scmnczc dc cei rnai ale$ rcprczcntanti ai criticii litcrarc. ci pc cit dc compctcnti \i subtili in skra artci. pe atit dc dczintcrcsnyi dc gindirca cticli s:tu dc mcditiltia politicri Autolii dc limb: gcrmanl crau supusi unor altc inllucn~c.I:i crau sincroni. in primul rind, nu cu ..postn~otlcnlisrnul'., .,Noul r ~ t man Sranccz". ..rcnlisrnul magic". ..mi~iimalisn~ul" sau ,.tcxtaali\rnul". ci rnai tlcgrabli cu toate convulsiilc ideologicc ~i intclcctu;tlc produsc. din 'OX incoacc. in Gerrnania. dc o gcncratic carc nu 5'. irnpiica in nici un fcl cu colabora\ionismul nazist al p5rinlilor > i cnrc vn)ia. uncori impingintl lucrulilc pin5 la istcric. sr'i allc totrtl dcsprc lag5rclc dc conccntrarc ~i dcsprc sprijinul pc care unii ilu~tri scriitori ~i lilosol'i nu i I-au prccupctit lui Iiitlcr, in litzn ;wccnsiunii sale la PUtCrC. Dcsigur, aceastli oricntarc plcca dc la Bcrtolt Brccht. c.1~1 inlprcgnntli dc rnarxisnl $i ncornarxisrn ~ i tlatoritli , unci in~cns~. naivitlti. clidca adesca pradli manipullirilor rcdcgistc (dcci. sovicticc). Cu toatc accstca. in rnorncntul cind ca rclua patctica afirmati<. a lui Adonlo, cli nu rnai cstc posibil s : scrii poczic dup5 cc n So\t posibil Auschwitz-ul. c i a tc inclp3lina s5 faci ..cultur;ib' in nccslc condilii inscmna s i dcvii conlplicclc harh:~rici odio;tsc. autcnticitatc:i nu ii lipsca complct. Oricit dc multc nuantc am putca aclitcc unci ascrncnc:t pozitii hipcrradicalc, acuzind-o, probahil pc clrcpt. cli cstc un totalitarism i n oglindli si amintintlu-nc cli a dcschis calc;t dcs5nl:rii pm-sovicticc si pro-tcroristc. nu putcm inllitura prol'und;~ lcgitirnitatc a intcrogatici nloralc $i rnctafizicc de la ridlieinn ci. Cc rol poatc juca litcratura. cultura in gcncral, intr-o lumc in care s-n produs irnposihilul, inirnaginabilul, rnonstruozitatca ahsolut5? Suhcultura stingists n tincrilor pcxti gcrmani din Romiinia confinca in mod asumat o ascrncnca intcrogatic, chiar dacli nu era scutiti dc naivitatca cpocii, de crcdinta e l rclclc socialismului vin din contarninarca cu nazismul si c i ar exist;\ unccva o cscn\5 buns. umc?nlst5 a socic:ii:i!cr baza:e pc marxisix. !n poczia $i praz;; produsc la noi dupli ..dcschidcrca" din anii '60. adic5 dupli cc

i:l;~tcu crcatoarc" si .,divcrsitatea stilurilor" cra pem~isi dc po. . awmcnca intcmgatic grawi nu cxisti. D c ~ i . la urma unnci, - :r:~liir lui loan Alcxandru. Sorcscu suu Blandiana cstc contcrn- .-:I cu accca a rcvoltclor studcntc~tidin Berlin ~i Paris, iar - . !!;l[ilc pctrccutc in Rornlinia lui Ghif5 Dcj crau comparitbilc -.. c.u crimclc nazistc $i crau infinit rnai atroce decit abuzurilc :rnc.lor I'rancczc din pcrioada ultimclvr rszboaic colonialc. Pcn- 'r2ncratia .,dczghctului" ins5. cra rnai inlportant s5 rcdescopcrc ' ' lv.:lc Anonirn $i fiorul liric. Iar. ca s5 spuncm a$a. ..dup5 tlouli. . Jc mi.. in anii '80. cl'ortul de a nc punc i n rind cu lurnca $i r . t 6'ant;tsma ludico-ironic pc rnatritli ,.post-rnodcmistl" cra din - . ! mrli important dccit s3 inccrci s l intclcgi cu mintea ta tragi. -,:ilia ceau~ismuluireal. 5int dc la inccput dc acord c5 gcncraliz31ilc (cclc dc mai sus. -.'u*iv) n u pot 1 1 dccit ncdrcptc. Dcsigur. exist5 cxccptii scn~nifi.: . .. L. in ..luglirul" rornincsc, inccpind cu l'chrilitatca tcorcticli a lui ' . ~ ~ n rDirnov d si Dumitru Tcpcncag. continuind cu .,cxistcnlialis-. ,.:.. unui Sorin Titcl situ Virgil Mazilcscu sau cu radicalisrnul in: ::\uul a1 unor Dan Petrcscu, Alcxandru Mu~ina, Liviu Antoncsci. '.:r:a Pilu. Florin laru, Mircca Ncdclciu. Ioitn Bogdan 1,cftcr. NU -:iuic uitati nici cxpcrirncntnligtii anarhigti carc au rcfuzat $i rci.~:t rlricc irltcgrarc in rs~trhlishtnrnt-ul socio-cultural, cil Ghcorghc .:.I. Cihcorghc Enc, Eniil Paraschivoiu. Ghcorghc Crliciun. Nu sc .u\inc ignorat urnorul ncgru .,cxcmplar" a1 rcgrctatului Cristian l p \ c u si nici dispcrarca unor Manana Marin sau Liviu loan i!~lc.iir. intorcindu-nc inapoi ~i rccupcrintl. trchuie s i rccunoavtcrn .~\nrribu(iacscntialli 1 1 unor I. D. 'Sirhu ~i Nicolac Steinhart In :~tnrurarca unui maximalis111ctic rornincsc. Dcoscbit dc important mi . ; t . pnn. si dcrncrsul D-lui /icln",iii hslarino dc a rcstitui proprici ..~lcopcrc tlirncnsiunca doctrinari militant rationalist5 ~i lihcralli pc ..~rccontrc)lul comunist a condamnat-o pin5 mai icri la pcnurnhr5. Cu to;ltc accstca, impulsurilc cticc sau chiar cforturilc dc cocrcntli clc o viatli cnumcratc rnai sus (la carc. iati, dcscopcrim cu ru,inc c5 am uitat s5 adliuglim o cxpcricntli Sundamcntali: cca a lui Paul Goma. singurul carc. prin revolta lui total lipsiti dc prudent: bun de jumliti\i dc mlisuri. prin rcpulsia sa rnctafizics Pit5 de ~cnocidulcomunist, era cu adcv5rat contcrnporan. in anii '60, cu (rurcaz5 o lumca civilivt5) nu rczultli intr-o dirrc/ir Ilirnurit5, nu li, iolidaritatc. In riport cu teribila rupturi dintn: ccca cc gindc~tcsi c ~ c cc a spunc, dintrc Cecil cc fact si ceca cc crcdc. dintrc ccca cc cstc $i ccca cc crcdc c5 estc intclcctualul rornin. dcmcrsurilc pc Ic-itm cvocat siiit mult i;rca piltifii $i ..divcrgcntc". cti toat; calitatca lor adcscori rcmrrrcabil& Autorii citali dc mine au cam tot
,)

- '

acela~i impact asupra spiritului public ca ~i poelii germani amintiti la inccputul accstui text. Trchuic s5 inlclcgcm c5 trliim intr-o taril in carc rcgula jocului. acceptatri do majoritatca oarncnilor dc binc. spunca cri cstc pcrmis sli mlininci rahat in ~cdintclc dc partid. iar la tinc acasii s5 fii isihast sau sri invcti frcaca vcchc dupri indicatiilc lui Constantin Noica. 0 lumc in cam I'iii dc ~cl'idc securitatc din anii 'SO pot aplircn ca ingcnui cscisti. poscda(i dc puritatca cstcticului $i nctulhurafi dc singclc pc carc se intcmciaz5 rclativa lor libcrtatc dc mi~cnre~i inl'onnarc. Citi dintrc ..ai no~tri"au avut. dup5 '89. curajul unui VIadimir Tismlincanu dc a rupc pactul cu propria lor elas5 ~i dc a o dcnunla. cu radicalismul liilor aristocralici rusc dc altlidatli? IJ drcpt cli pcrsonajclc la care nc rcl'crim dcpind incli. pcntru conl'ort. pcntru pristrarca tonusului lor frivol postmodern. dc rclatiilc dobinditc dc plirintii culpahili i n ani grci de activitate. Trliirn intr-o lumc in carc oamcni carc an ping5rit spiritul dc libcrtatc al anilor '60. tot Sclul dc Pitti~isau dc Vintili pc carc admiralia pcntru Janis Joplin sau Boh Dylan nu i-a impiedicat sli-1 t9miicxc pc Ccau~cscu cot 13 cot cu odiosul Adrian Pliuncscu. rcapar, cu inoc-rn/ii,~i sc sinit indrcptliliti sli pozcxc in Icgatari ai spiritului Flowcr I'owcr. In accst pcisai pcstrit. mi sc pare c5 niodclul poctilor gcnnnni din Komiinia pc carc i-am amintit cu nostalgic (toti tr5icsc in Gcrnmania. cu cxccpria lui Rolf 13osscrt carc. dup5 cc a cmigrat. s-a sinucis) cstc incri valabil. Cinc spunc cli rolul ptxzici s-a inchciat in societatca rornlincascri i ~ asuniii i rcsponsahilitatca dc a crcdc cli proicctul nchulos, lansat cu irnpctuozitatc, la inccputuri, dc gcncralia '80. carc ccrca un cl'ort dc onestitatc. dc sinccritatc, o crutlicarc a snohismului, hndosclii, cvaziunii stcrilc, s-a inl'liptuir cu adevilrat. Din punctul mcu dc vcdcrc, lucrurilc nu stau dcloc a$il. Accl drum clitrc lihcrtatc ~i dcmnitatc. carc trccc printr-o li)artc dur5 conliuntarc cu propriilc limitc $i la~itilti,st5 incii in Sala noastrii. Dcgcaha nc imblitiim cu apii chioan'r. dcgcaha nc cocotlm. cam rnai calmi. carc mai istcrici. in copacul lihcralismului (convingindu-ne chiar cii cram libcrali incii de pc cind cram pionicri). Convulsiile pc carc socictatca occidcntalli Ic-a trsit. cu toatc cxaccrblirilc idcologice ridicolc sau pcnibile, porncau din ~i crau prctul inevitahil dc pllitit pcntru o autocvaluarc cinstiti si radical& Sii nu nc inchipuim cli noi putcm cxorciza dcmonii trecutului intr-un spirit dc vcscl hadinti. c i putcm infrunta r5ul din noi cu glumilc dc trci lulclc sau cu ultimclc tcorii dc la I-Iarvard pcscuitc in urma unci hursc pcntru carc trchuic s5 te ar5li 4idcl icrarhiilor culturalc dc Dimhovita

K~ZBOIUL INTELECTUALILOR CU EI

PNSISI

'..n:i dintrc tcoriile celc rnai vchiculate in Europa postcomu:stc accca a ncccsitlitii inl5tur5rii inr~l~ctuohrlrli din politicli. IC ca o corcctic scvcrli a convingerilor din pcrioada opozitiei r'c sau latcntc la totalitarism, cind ,,intclcctualul" era pcrsonnrrrncipal al .,drimci Estului". Rcpm~urilc carc i sc aduc sint. in :. m:~i mult decit prcvizihilc: ..idci~lismul",ignorarca ratiunilor .- - .:rl!;iticc. lipsa unui simt al conjuncturilor, cxccsul dc ahstracti.-:. niorbul spcculatici. lipsa dc virilitatc dccizional5, lipsa unui -.nr oryanizatoric. Atunci cind ohscrvatia rncrgc rnai in adincimc, 1\13 sc pctrcce dc obicei in cadrc inl'onnalc. nu in public. sc L. .,ILJ% C% ~intcIcctu;~IuIarc un cult cxlrcm a! proprici perso- :?.i[i. carc nu tine doar de impondcrabilul psihologic. ci dc :.*nlLisistcmului S ~ tle U valori. intrind, a~adilr. chiar in clrlr~4rrrl l r i -,; ...c.ti. Dc aici. o tcnsiunc pcrmancnts intrc accsti indivizi care sc . ?-iclcr3 institutii in sine ~i structurilc din carc ci file partc.
-

. #

Dar cine sint ,,intelectualii"?

Prima rcnctic. una organics sau rnai cxact visccral5. au avut-o .nl:~sclc popularc". Lozinca ..Noi muncim, nu gindim!" ~i ncnuir,~tclcscmnalc dc mcficnt5 dc-a drcptul agrcsiv5 a niuncitorilor n~lu~triali Sat2 dc pcrsonalul din administralic ~i dc supmvcghctorii nnwcsului tchnologic sint picsc incontcstabilc la dosarul intclcc-~.~lului. Din perspcctiva pmlctariatului. indivizii cu studii. ca ~i cci : . \ I T practic5 profesiuni Lihcralc, sint complici obicctivi ai Puterii. Totul porncvtc dc la anxictatca crcatli dc intuirca imcnsci capacit5li 'i. control $i reprimare pc car~~aparatul birocratic al statului romlin :lvut-o $i o arc in continuarc. In mod traditional. accasti birocratie v:.itc idcntificatc? cu imaginilc stereotipc de maxim5 vizihilitate i n p i n c ~ l ,mcdiccl. ~;rofcsori;:). PC dc ~ l i 1 panc. 'rcscntimcntul 91pular se conduce $i dup5 principiul minimci rezistcntc. alcginI

du-si drcpt tapi ispli~itoriacci rcprczcntanti ai statului pc carc ii simtc a li cci mai slabi. mai vulncrabili. Dacli ar fi s l dclinim intclcctualul dinsprc sus-discutatul orizont dc intercsc, ar trcbui s l vcdcm in cl un angajat a1 statului carc din partca accstuia ~i carc nu nu sc bucurli dc pn)tcc[ic si p~ivilcgii arc, in consecintli. prca multii influcnt5 de tralicat. 0 altl catcgoric social: pasihill dc a nutri rcscntimcntc $i carc ar putca. dcci. devcni agcntul unor asemcnca idci estc a~a-numita ..intclcctualitatc tchnicli". Pcntru accasta. .,intclcctual" cstc oricc specialist din cimpul vtiintclor umanc. Cit timp a durar epopcca indusrrialli a socialismului. corpul ingincrcsc a avut o idcntitatc binc dclinit; si un prestigiu ncdisputat. Nu a avut. cu altc cuvintc, du~mani natur~~li. 0 dat: cu cvidcntul falimcnt a1 industrici (si a1 industrialismului, ca sistcm ~i mcntalitatc), po~itiilcdc dccizic ~i comand5. capacitatca dc a inllucnra stratcgiilc dc dczvoltarc (func\iilc dc consultan\l. adic3). pozitiilc univcrsitarc dominantc alc ..inginenlor" sint brusc pusc sub scmnul intrcblrii dc nistc dctcstabili intclcctuali vcniti din slcru ,.ncbuloas5", ~ l i n idc i trucuri a ~tiin[elor umanc.. . Accstc doul scgmcntc alc socictlitii ins5 nu dispun dc instrumcntclc conccptualc si de limbajul neccsar pcntru a clahora o tcoric a ncccsitlitii marginali~liriiintclcctualilor in proccsclc poli-. ticc carc s l fic crcdihilri $i pentru intelcctuali.

Intelighenfia
Totu~i, o ascmcnea teoric exist& Dcci. nu ne mai riminc dccit sii prcsupuncm c5 cstc ginditli dc intclcctualii ..urnanisti" in~isi. carc. ascmcnca stntului. in conceptia libcral5. se autolimiteazl drastic. La o privirc mai atcntli. ..urnani~tii.' sc dovcdcsc mult mai pulin masochisti. La mi.jloc nu cste o intcntic dc autolimitarc a putcrii proprii. ci dc delimitarc far5 dc Cclllalt. Celllalt estc, aici, I'aimoasa inrelighenlie. imi iau lihertatca s5 alirm (la urma urmci. exist5 ccva mai dulcc dccit accastli lihcrtatc?) c'i accst conscmn. a1 climinlrii ..intclcctualilor" din politic:, sc rcfcrii. dc Sapt, la ceca cc in tiirilc slave sc numc$tc irttelighetqin. Iatl-m5 obligat s l mai delincsc un tcrmcn grcu dc dcfinit. S l inccpcn~ prin a spunc cii inteligkrntin presupunc un mollel spiritual centrdt pc lilologic. pc cu!:ura !itcr%rii Intclcctualu! ..at;solu:". is aceas15 viziunc, cstc scriitorul. Prcstigiul irncns a1 literaturii in

Europa dc Est arc explicatii istoricc. Sii cvoc5m doar faptul c5 litcratura a crcat atit mitul lcgitimitlifii curopcnc a accstor popoarc (mi1 dc la carc dccurgc $i la care recurgc orice politic5 dc intcgrarc contincntall). cit si mitul spccilicului national (pc carc. dc data accasta. nici un demcrs. nici o strategic politic5 nu $-a pcmlis, pin3 acum, s l il dislocc). Accst capital dc prestigiu a functionat $i in comunism. astfcl incit litcratura a nsprczcntat ccl mai prcgnant discurs altemativ la cel a1 putcrii. A$ mai spunc dcsprc infeli~qi1~11lin c5 ca conscnr,?. in lurnca cstului, grevatli dc obscsia intir~icrii k1t5 dc Europa istoric5, idcalul rcnasccntist a1 ornului universal. Ornul ,,intclighcnt" sc priccpc la toatc, la artc $i rncscrii. la drcptul administrativ, la sport $i. hincintclcs, la politic'5. Intclighcn\ia c dcschis5 tuturor profcsiunilor lihcralc, dar ~i militarilor, politicicnilor sau ingincrilor. Solidaritntca ci intcm5 c tlarli de gustul implirtlisit a1 speculatici. de cultul gratuitltii. dc o idcologic, apmapc. a dilct;~ntisrnului (in sens ctimologic). Acccptind cclc dc mai sus. devi~lclcsnc dc intclcs dc cc intrlighenlic~vine in conllict cu servitufilc unui angrcnaj politic modern si dc cc stirncstc onirnozitatca tcoreticicnilor accstuia Arit sistcmul multipartit. cit ~i tcoreticicnii au ncvoic s5 sistcmatizezc si sfi idcntificc. 1Jn partid motlcrn arc o structur5 complcxli carc ccrc spccializarc. Polivalcnta cultivatl dc h t e l i g i ~ ( ~ n ~ sc i ninfriti~cazl, din pcrspcctiva accstor rigori, cn o nchuloasli. ca o Ihrmli dc pmmiscuitatc. PC dc alt5 parte, natura sistcmului politic democratic impunc scculariz~~rca ~i rationalizarca valorilor cu carc opcrcx/.li. Inrrligherrlicl ins5 cstc adinc impregnat: tlc mitul romantic al gonilrllri. al omului providential. arc un cult nl farmccului pcrsonal carc poatc rrcce Enaintca oriclror critcrii de capacitatc. Or, accstc impondcrnhilc contin un potential cxploziv, intr-o tar5 ahia dcspri~lsli dc totalitarism Amhitia politicli n i~ltrIi,qhrt~liri cstc. in consccintli. intcrogntli atit la nivclul valorilor si solu[iilor pc carc Ic arc dc propus. cit $i la ccl a1 modului cum ca sc Icgitimcaz5. cum i$i confcrli rcprczcntativitatc. Lipsa dc pc)icct cstc acuzatia pc carc o aduc spccialistii in stiintclc socialc. Indclung frustrafi sub rcgimul comunist ~i dczvoltind un complcx dc supcrioritatc datorat numlirului lor incredibil de redus. ace~tia(sociologi. ec6nomi~ti.politologi) aspir5 la o pozitic ccntral5 in constiinla p5turii instruitc a populutici. Dc remarcat totuvi cli, in ciuda pragmatismului pe carc $i-1 arogl. comportamciiti;! lor pasional ji daiiiiiii de putcrc siiii siisrxct de ascm5n5toare cu vclcitlitilc intelig/~mfiri.

Criza dc rcprczcntativitatc sc traducc prin accea c5. in general. catcgoriilc scjciale care constituic ham clcctoral3 a intclighcntici (oamcni lcgati clc invii\im'int. dc cimpul cultural. dc sSnStatc) nu i$i v5d apiratc intcrcscle spccificc. Ahordarca globalH. univcrsali. r.r cnlhotlrn a rcalititii, facc din i n f r l i ~ h ~ n [ un ic~ slab campion a1 drcpturilor bugctarilor cu profesiuni ..libere". in consecint5, acestia resimt sau vor rcsimti in curfnd ncvoia unor lobby-uri mult mai clicicntc si cam s5 poati li cit dc cit controlatc. Intr-o cmisiune tclcvizat,?. Dumitru Tcpcncag. pmasp'qt vcnit dc la Paris. intrcha rctoric si minutios: ..Domnulc. voi. scriitorii. vi7 agitati aici s i apirali drcpturilc tuturor, dar drcpturilc voastc cinc lc apirs?"

Pufinticii riibdare!
Tcoria dcsprc mlul ncgativ al intclcctualului in politics rcflcct5 contradictiilc ~i tcnsiunilc din cirnpul acclci catcgorii rcsponsahilc dc comprchcnsiuncu. analiza $i modclarca rcalitstii socialc. Aici nu sc confrunrS doar o ahordarc ~tiinlilicii$i una ..artisti", ci $i ccrtc intcrcsc pcrsonalc $i dc grup. Teoria anti-intclcctualisti cstc. in acclayi tinip. un simptom a1 pn~ccsuluidc rcstructunrc a prcjprici idcntit5ti $i dc lixarc a rolului in socictatc prin carc trcce clita intclcctualG. dar si un instrument i n lupta pcntru imaginc $i putcm dc influent5 in structurilc statului. Accast5 luptl angrcncazl numeroasc grupusculc dc intclcctuali. convinsc Siccarc c i rcprczint3 adcv5rata cliti (GDS, UVPR. Uniunca Scriitorilor. Confcrinta Rccrorilor. Fundalia Cultural5 Romlin5 ctc.). Atitudinca pro sau conIra implicirii cstc dietat3 dc ratiuni conjuncturilc. Estc evidcnr, de cxcmplu, c i a tc dcclara organizatie non-politicl. a arbon inscmnc civicc sau profcsionalc. poatc s5 contribuic la crc$tcrca exponcn[ialS a influcntci talc politicc informale. l'otu~i,in momcntul cind unul dintre scgmcntclc angajatc in compctitic ( ~ care i nu sc alli cxprimat ncapirat pnn nrganizatiilc sus-mcntionatc: aici trcbuic s5 lu5m in calcul l'aptul c5 ~~~tclcctualii sint rcprczcntati $i in partide) claborcaz3 o tcoric ..contras' explicit5 $i militant3, cstc scmn c5 lucrurilc cvolucaz5 sprc conflict Ccca ce prcsupunc rcdistrihuirca sever5 a rolurilor. idcntificarca advcrsarilor: intclectualitatca pmgmatic5. func[ional5, impotriva intclighcntici fantaste. Daci7, dcci. accst proces dc autodcfinirc cvolucaz5 dup5 un vccnariu al c::nflic:u!ui. a! ,.conflagratiei". nscurilc sint man. Pcntru c i tcorii foartc prccisc i ~pierd i proprictatca tcrmenilor

printr-un brusc succes la public, astfcl incit intclcctualii pragmatici sc pot trc7i in postura dc a alimcnta rcscntimcntclc popularc impotriva intclcctualilor in gcneral ~i dc a dcschide. fir5 s5 vrca, noi posibilititi dc manipularc a accstor rcscntimcnte. 1)acS nc intoarccm la critica inteligherlliri ~i intclcctualilor $i la functia ci de con$ticntizarc. se cuvine s5 o rccunoa$tem drcpt Soartc util5. En idcntificil un proces dc difcrcnticrc ~i spccializarc absolut real si ficc intcligibile multc dintrc hlocajclc $i c$ccurilc victii soc i a l ~ Totuvi. . cstc cscntial s5 intclcgem c i prohlcma nu sc punc numai in politicl. La mi.jloc sc all5 o disSunc\ic niult mai grav5: psihologia dc ghetto pe care intelectualul romsn a c5p5tat-o sub comunisti. Izolarca sa. la care a lost, intr-o oarccarc misuA. complicc. i 1 Sacc astizi s5 i$i g5scascri cu grcu pozitia lircasc5, prcstigiul $i cficicnla inguntrul comunitiltii. Accst proccs cstc gcncral. el afcctcz5 pc toati lumca Nu trcbuic uitat. dc accca, c5. in cpoci de tranzitic, lupta cu Trccutul Rctrograd (in cazul nostru. cu irtt~lighew[in) cstc, eel mai adesea. o luptl cu tinc insufi.

Dar cine s b t ,@tefectuaHi4'?