- - - - -- - - - - ~ ~ ~ - -

Sfera
Politicii
REV 1ST A D E ~ T I I N TE POL I TIC E E D I TAT A D E FUN D A TI A. "S 0 C lET ATE A C I V I LA"
Anul -1- Nr. I Decembrie 1992 32 pagini 100 lei
SCRISOARE
/ DE LA
GHrfA IONESCU
BILAN'f
CONVEN'fIA DEMOCRATICA
(Gabriel Ivan, Alina Mungiu,
Victor Neumann, Dan Pavel,
Varujan Vosganian)
VLADIMIR TISMANBANu
"THE ROAD TO
COMINFORM"
STELIAN TANASE
"THE ABORTED REVOLUTION"
FRIEDRICH A. HAYEJ{
1899-1992
STUDn ~ I COMENTARll
LIVIU ANTONESEI
DANIEL DAIANu
MUGUR ISAREscu
ADRIAN NAsTASE
-
- -::: --
Cuprins
, Editorial Board
GHqA IONESCU,
VLADIMIR TISMANEANU,
.
cALIN ANASTASIU, 3. Editorial
Redactia
Ce vrem
DAN OPRESCU,
Gbit! Ionescu Scrisoare ditre Sfera Politicii
STELIAN TANASE (Editor)
4. Politica Interna George Voicu Societatea civiHi partidele politice
DORIN TUDORAN
. Camilian Demetrescu '
Tot despre
CONVENfIA
DEMOCRATICA
DIN ROMANIA - BILANT
5. .Victor Neumann Convergentele opozipei
6. Dan Pavel Prima - 0 analjza asupra C.D.R.
8. Gabriel Ivan In cautarea normalitapi
9. Varujan Vosganian Despre rolul partidelor istorice
Assistant Managing Editor.
10. Alina Mungiu De ce am pierdut alegerile
NICULAE RAouLESCU-DOBROGEA;
Graphics:
12. Semnale
TOMNITA FLORESCU;
13. Anatomia

comunismului Stelian TInase The aborted revolution
14. Vladimir Tismlineanu The road to Cominfonn: Internationalism,
Tehnoredactare computerizat4:
Factionalism, and National
HORA'flU OLIMPIU RAouLESCU
Communism in Romania, 1944-1948.

16. Fragment de calendar
Abonamente corespondenJA:
Str. Grigore Mora 13, sector I, 17. Doctrine $i realitap Liviu Antonesei Romania i'ncotro? - Despre liberalism,
Cont lei - 40.24.66.02.64.22
social-democrape reforma
Cont valutl- 40.24.66.02.840
20. Economia Mugur IsArescu Monetary policy and inter-enterprise
arrears in Romania
La BANCOOP - SA - 5MB
21. Daniel Dillanu Constructia europeana noi
Lavinia Stan Inflatia Europa de Est
22. Politica internaJionala Interviu cu FUl6p Mihaly Budapesta despre Europa
Radu Budeanu 0 de plumb
23. Adrian Nastase Invitape la normalitate
24. Recenzii Vasite Pilat Daniel Dillanu - Func/ionarea
ecoriomiei echilibrul extern
cata10gul M.C. ESCHER L'reuvre
Graphique, Benedikt Taschen 1990
25. Texte fundamentale Friedrich A. Hayek Limitarea puterii detronarea
politicului (fragmente din:
Din sumarul numlrului viitor:
Law, Legislation and Liberty)
- Dosarul
32. Max Weber Politica omul politic .
- Doctrinele politice $i realitatea
sociall (fragmente din:
- 1993 - Anul Maastricht
Le Savant et Ie Politique)
- Texte fundamentale: Milton
29. Comentarii Aurelian Crliutu Hayek sau economia politica a libertatii
Friedman
Acest numlr este ilustrat cu lucdri din
SP nr.1 decembrie 1992 -2
Editorial
Scrisoare de la Ghita Ionescu
- ,
lJrawfi domDulo TInase,
C. manblU al cole8iului do redactori al reviat6i Sftn Politicului mJgrlb5c d-i
urez 1m lDlU'O NldJjduiesc mai ales cJ 1Dtr-uo viitor apropiat d flO CODBidere
1DdlepdptJ si-,; lIrgeucJ titlul peatzu continua cJ 1Dtr-o democrafie adovJratJ
"politicu1" nu po-te Ii numai 0 MBftri" activitlpi IJalionale. In "polis totu1 tn
politic - ,J mal a1eI1!I fonDa .. democ.ratid dCtDJln-w, poporuJ. hoth do toatA
VoiDl. popularJ nu se limit. I. Msfera" ,i orientlrile generaJ.e ale poporului.
1ncJJidoau fi cIescbidetw DOi perioade politiM Rerzulta1u1 aleserilor amcncazJe 0
DOuJ colJiirmare sclJimblrilor impuae de voin,. popularJ P1D politica interni fi 1D
c:ea moDdialL
Intr-adevir asi6tIm astIzi I. expaailmea politicului dol. nafioDJJl. tranBlJaIioDal p
I. global. State1e nu Be pot 1Dcbide do &CUm 1iJaiDre 1D gospodlrii dome&tico. Pentzu
JDOJIJCIJt tnlDZip. chU vecbee politici 6tatelor, I. DOUA democ:raIie tnuwJaponalJ
creiazl ceeace pun,. do relapi inkmaponale nUllJClffe "rurburlri". Criza moDdiali de
astlzi este numai 0 mille '"turburare"1iJ iDatalJIrea danocrapei mODdia1e.
De acee. m' bucur llJdeosebi ci revist. no.slT' se doclarf del. lnceput
intl:rdisciplinarJ nemaiput1nd sepll1l studlile politico do ce1e economic::e, sociologice
fi do rolapi iDkmationale. Ele s1ht acu.m 0 singIJlf penpectiv' ,tiinlificJ - P tinerii
intelectua1i romfni v' vor Ii l'OCUlJOscitori peatzu a 0 rflptndl.
Cu cele mai bWJe urIri
NHtlw.1M. tt,"t
......

J- WIIr'\' R.. J}ov. NA
It\\ N"C.n..c.cu t,.'oiMi........ 1"11\ IIJ "".I".. ,.a;. 'IL,
l.'JI.'4W s'-1:.4
"IIAL 1itt"t.I'-Jy". ut' ....to
'lb.l,'4l\ ..... /t' ""'.JIll,.- ,
. Ii 4'J111.
.. mAl 4. fit J-.
.

Ce vrem
comunismului a produs
reintrarea In istorie a milioane de oameni
odalli cu aceasta a dus la redescoperirea
pUblice, a civile In general a
politicii in special. Sau, cum formula fericit
profesorul Vladimir Tismllneanu, de la
Maryland University, intr-<> recentli carte, la
"retnventarea politicii", Societlltile recent
eliberate trlliesc la scarll un paradox: pe de 0
parte, tentativa de a se insera standardelor
occidentale prin legi institutii, pe de altll
parle, tranzitia Ie obllgii: sii: improvizeze, sii:
"inventeze politicul". Societliple din Europa
centr.alli orientalli se aflli In cliutare de
solutii practice pentru a se stabiliza politic,
pentru a criza economicll, pentru
reface consolida institutiile democratice.
Mai multe de "savanp", ideologi,
filosofi, mai mult sau mai pupn
improvizati, revolutionari de ocazie sau de
profesie au descris cum va trece omenirea de
la capitalism spre comunism. Fenomenul are
sens invers, iar formeIe de manifestare au
adesea un caracter inedit. Asistllm la
nenaturale intre institupi defuncte
institupi nou nliscute, la procese blocaje
inexplicabile, la replieri, mllsuri f0rtate
reculuri in spre pluralism statuI de
drept, la explozii sociale, sau
democrate.
Asistlim deci la 0 a vietH
politice, care impune studierea tuturor
acestor procese care se deruleazli din 1989,
dar ale cllror cauze Ie gllsun In lovitura de
stat din 1917, apoi In procesele
staliniste, In distrugerea societlltii civile, in
ocuparea unei din Europa de clitre
Armata in Gulag, In revolta munci
torilor berlinezi in rhcoala de la
Budapesta, In primllvara de la Praga in
sindicatul Solidarnosc. Importanta studierii
acestui c1mp de experiente polilice este
de necontestal. tn acest context, initialiva
unui grup de intelectuali romani (cercellitori,
politologi, istorici, experti, profesori,
sociologi, filosofi) este de Cu topi am
lipsa unui cadru specific In care
politologice cu privire la feno
menul politic contemporan sli se dezvolte
normal. tntr-o perioadllin care integrarea este
o dimensiune inevitabilll a societliplor, vom
analiza evolutiile din nostru politic In
cu similare din
Albania, Bulgaria, Ucraina, Rusia, Polonia,
Cebia, Slovacia, etc. De asemenea, ar fi un
nonsens sll ignorlim cu
procesele financiar-economice, sociale,
diplomatice, strategice militare informaJio
nale. Abordarea interdisciplinarll, este
singura In stare sli descrie sli ofere 0
perspectivll analiticli asupra multiplelor
aspecte ale fenomenului politic postcomunisl.
Dincolo de evenimente (descrise zilnic de
se aflli cauze, care
cer 0 analizli specificll. Ne propunem de
aceea 0 publicatie descbisll dialogului,
abordlirilor diferite (ca metodologie puncte
de vederi). Sfers politicii nu este deci 0
publicape partizanll. Acceptarea diferentei, a
pluralismului, a libertlitii celuilalt sint
principii cu care lucdm in mod programatic.
Vom publica autori de orienlJiri diferite, fie
plec1nd de la premisa eli procesele slnt In
ar fi riscant prematur sli
apreciem care punct de vedere este Indrep
Criteriile folosite In publicarea studiilor
articolelor vor fi temeinicia argumentelor
aduse In valoarea, acuratetea
cantilatea informapei folosite.
Sfera politicii, prima
romaneascli de acest tip, sperl! sli contribuie
la crearea unei culturi politice, inm in
rindurile clasei politice apoi sli
acest cadru. Efortul nostru este de
a contribui la acpunii politice,
de a oferi celor implicati Intr-un fel sau altul
In politicli (lideri de partide, parlamentari,
comentatori politici. istorici)
fundamentul politic teoretic presupus de orice
competentli acpune politicll . politicll
romaneascli duce lipsli de
expet1i, este rostul de
a-i crea. Sfet'a politicii sperll sli atragll tinerii
interesap de politice, sllle ofere teme
de studiu cbiar sli-i determine
pe unii sli se profesionalizeze. Dorim ca
textele de doctrinll, traducerile, ancbetele,
sondajele, analizele comentariile din
paginile noastre sll fie de asemenea
folositoare tuturor acelora care cerceteazli (in
In strliinlltate) problemele
iar orgoliul nostru in aceslJi privinl1 este de a
deveni un instrument indispensabil.
Desigur, avem destul umor pentru a ne
imagina vom doar In micli mllsurll. 0
REDACTIA.
What do we want
The 'collapse of communism has
permitted to millions of buman beings to
enter again into bistOFy and, at tbe same
lime, bas led to the rediScovery of public life
in general and of politics in particular. In
otber words, -using a most appropriate
expression, as Professor Vladimir
Tismllneanu of Maryland University put it in
a recent work, to tbe "reinventing of
politics". Tbe recently freed societes live
eacb of them a paradox: on one band, they
attemp to insert themselves into the Western
standards through their legislation and their
institutions, on the other hand, the transition
compels them to improvise, "to invent
politics". The Central European and Eastern
societies are in the search ,of a practical
solution to make them politically stable, to
outrun their economic crisis, to rebuild and .
strengthen their democratic institutions.
Several generations of learned "scientists",
ideologists, economists, philosophers, more
or less improvised, occasional or professional
revolutionaries, have described the ways in
which humanity would pass from capitalism
to communism. This phenomenon has also a
reverse direction, and the forms in which it is
expressed have often an original character.
We are tbe onlookers of an unnatural
cohabitation of defunct institutions and new
born on'es, of processes and deadlocks
without an explanation, of retreats, of forced
measures and setbacks in the course of the
transition towards pluralism and the rule of
law, of social explosions, either reactionary
or democratic.
We are therefore present to record the
rebirth of the political life wbich makes
imperative the study of all the processes
wbich have been unreeling starting with
1989, but whicb had their roots in the 1917
Bolshevik coup, later in the Stalinist trials, in
the destruction of the civil society, in the half
Europe s occupation by the Red Army, in
the Gulag, in the revolt of the Berlinese
workers and in the Budapest uprising, in the
Praguese'Spring and in the Solidarnosc trade
union. The importance of a study of such a
buge field of political experiences is self
evident. In this context, the initiative of a
group of Romanian intellectuals (researchers,
politologists, bistorians, experts, teacbers,
sociologists, philosophers) is understandable.
We have all of us resented the lack of a
specific framework in whicb tbe research
regarding the political phenomenon could be
carried in a normal way. In a period in wbich
integration is an unavoidable dimension of
tIle societies, we propose to analyse the
evolution whicb occurs in our political space
in interdependence with those taking place in
Albania, Bulgaria, Ukraine, Russia, Poland,
the Czech Republic, Slovakia, etc. It would
also be' nonsensical to ignore the
interdependence with the fmancial-economic
conditions, the social, diplomatic, strategic
and military, informational processes. An
interdisciplinary approach is the only able to
describe and to offer an outlook on the
multiple aspects of the post-communist
political phenomenon.
Beyond the events (depicted daily by
newsmen) are the movements, the causes and
implications which demand a specific
analysis.This is why we propose to create' a
puclication open to dialogue, to different
approaches (by way of methodology and
viewpoints). The Sphere of Politics is
therefore not a partisan publication. To accept
the diffcnnces, the pluralism, the freedom of
other fellow-men are the principles we
work with by way of programmes. We intend
to publish authors of various orientations,
even accepting the prerequisite that processes
are in full swing and it would be risky and
premature to appreciate which is the right
standpoint. The criteria used 'when publishing
the studies and articles shall be the solidity of
the arguments raised, their worth, the
accuracy and quantity of the information
used.
The Sphere of Politics, the first
. Romanian initiative of this kind, hopes to
contributre to the creation of a political
culture, at first within the Romanian political
class, and oversteping these boundaries.
Our effort is aimed at contributing to render
the political action more rational, to offer to
those involved in a way or the other in
politics (party leaders, M.P. s, militants,
political commentators, historians) the
tbeoretical foundation which is supposed to
be laid out in every political action. The
Romanian political life lacks of
professionals, experts, qualified analysts; it
is the mission of the schools to produce them.
The Sphere of Politics hopes to attract young
people inleresed in political sciences, to offer
them themes of meditation and of study and
even to determine some of them to turn
professionals. Our wish is that the texts of
doctrine, the translations, the enquiries,
opinion polls, analyses and comments whjch
find place in our pages could be useful to all
those as well are researching (at home and
abroad) the Romanian problems, and our
pride in tbis respect is to become an
scientific instrument. And we
can assure you that we certainly possess
enough humour to imagine tbat we shall
succeed to a too small an extent, only.
TIlE EDITORS
-3- SP nr.l decembrie 1992
0
Politica interna
Societatea'civila partidele politice
GEORGE VOICU
Assuming that the political parties constitute channels connecting the given society and
state, the essay tries to identify their role from a double perspective, i.e., the history of
factional phenomenon, and the new experience ofpost-communist age. The re-emergence of
political pluralism in Eastern-Europe, has intensely indicated its ties with secondary social
groups. Whether they have stemmed from the "inside" (i.e., the socialist parties ofcommunist
type), or they are "exterior" offsprings (which is the case of most parties), the extra
parlamentary parties build up their constituency at the level of civil society. However a kind
of ontologial relationship is established, wich the parties feeVsense directly, and so do the
public powers. Thus the concept of civil society gets also a normative meaning. "The Test of
Civil Society" becomes relevant for the quality of the party pluralism, and as well as for the
democracy in Eastern European countries.
Conceptul de societate civill, cu 0
carled mosofiel multisecularli, a fost
pinli in ultimul timp - mai puSin folosit in
secolul nostru. Refluxul acesta a fost insli
benefic pentru cli a permis 0 reelaborare a
conceptului in spiritul sii genuin, care se va
dovedi, politologic, foarte inspiratli; intr
adevlU', din conceptul "pur" care fusese la
inceputuri devenise unul morfologic, greoi,
impovlU'at de amlinuntele realitlitilor sociale,
care opera dificil cu rezultate nu tocmai
concludente. Noul concept de societate civilli
redescoped deci sensul originar, fJ1osofic
legat de acesta, instituie un prag normativ cu
certe valente politologice. Virtutile sale au
fost deci redescoperite in anii din urmli, dar
repetlim - intr-o perspectivli mai degrabli
normativli decit anali tid; desigur, calea
analitid nu a fost niciodatli abandonatli, ci
intotdeauna dublatli de judecata normativli.
Lumea comunistli, supud examenului cu
acest concept, prin rlispunsul clar negativ pe
care I-a dat, dovedea in chip extrem de
pregnant artificialitatea sa de continut de
articulare; "testul" societlitii civile devenise
astfel 0 probli forte in formularea
diagoosticului politic al acestei lumi. Filosofi
sociologi politici, in general, au
putut astfel demonstra cli partidul-stat ocupa
(. controla practic intregul "spatiu societal",
orice asociere liberli a cetlitenilor - chiar
non-PQlitid - riscind disgratia puterii
totalitare. Societlitile comuniste aplireau, in
urma apliclirii acestui criteriu, ca fiind golite
de substanJ! sociali autentiel, ca societliJi "de
comandi", structural para-militare. Dar, in
timp, perspectiva analitid
comparativli a permis, mai ales in ultima
etapli a comunismului european, sli se observe
diferense semnificative intre Jlrile in chestiune
in privinta gradului calitlitii structurilor
societlitii civile. Mai mult, aceste analize,
raportate la conceptul normativ, au fost in
mlisurli d elaboreze predictii viabile,
verificate apoi, ale tranzitiei acestor tlin spre
democratie.
leglitura civil-politic s-a impus mai
ales prin experienta post-comunisti, multi
preferli ind dihotomia clasid
societate civilli - societate politid. Locul
partidelor politice in cadrul acestui raport
exchisivist se insli a fi de 0 extremli
precaritate, clici ele pot fi integrate doar intr
una din cele douli entitlip teoretice flU'li a se
crea grave neajunsuri explicative. Tentatia
teoreticli cea mai frecventli este de a anexa
partidele in conceptul de societate politicli.
Atunci cind, bunlioarli, H. Kelsen afmd cli
"democratia este in mod necesar inevitabil
un stat-al-partidelor (Parteienstaat)", asistlim
deja la un inceput de restrictie; dar definirea
partidelor doar ca "organe constitutionale ale
formlirii vointei statale" echivaleazli deja cu 0
optiune pentru una din categoriile de mai sus;
stricto sensu, aceste afirmaSii sint
riguros exacte, focalizarea constitutionaU
exclusivli antreneazli automat un dubiu.
Fenomenul partizan, privit in polimorfismul
lui, este neindoielnic ceva mai larg chiar
dad uneori reductibil la afirmatiile lui
Kelsen, el se intinde dincolo de zona
constitutionallVstatalli propriu-zisli. Avem in
vedere, evident societatea civilli.
Aceastli extensie se poate vedea nu numai
in realitlitile socio-politice ale lumii post
comuniste, care ar fi suspectatli - pe bunli
dreptate - de 0 insuficienll deci, irelevantli
structurare, ci in istoria generalli a
partidelor politice. Se cli, genetic,
partidele politice sint legate de regimul
reprezentativ. Partidele de creatie
parlamentari au fost deci primele partide
modeme care au aplU'ut in istorie (exceptind,
protopartidele). Dar, de indatli ce au
luat ele construit 0 organizatie
extra-parlamentarli, ceea ce constituia un
element perturbator in cadrul regimului
reprezentativ. A aplU'ut deci problema de a
articula structura parlamentarli a partidelor,
integratli pe deplin in puterile publice, cu
structura lor extra-parlamentari (organizatia),
care era exterioarli ordinii constitutionale. Dar
organizaSia avea in timp deplinli
legitimitate politid socialli, ea fiind
expresia directli a vointei unor cetliteni de a 0
constitui. Trebuia deci sli se giseascli 0 solutie
de conciliere intre aceste douli structuri.
Statele Unite Mare,a Britanie au fost primele
care au glisit-o, ea a constat in integrarea
politicli a structurii extra-parlamentare a
partidelor in institutiile puterilor publice.
Aceastli solutie a permis partidelor sli se
integreze mai ftresc in regimul reprezentativ
sli obtinli totodatli statulul de institutii
indispensabile democratiei. Efectul a fost
dublu, intrucit regimul reprezentativ
a intlirit in acest mod legitimitatea
democratici. Prin partide, optiunile politice
ale cetlitenilor se exprimli deci mai direct
mai eficient decit prin pura doctrinli a
regimului reprezentativ..
Chiar dad legile fundamentale
postbelice partidele flirli echivoc in
sfera statali, originile mai ales, structurile
lor, exterioare puterilor publice, sint de
necontestat. De aceea mulfi
definesc astlizi ca fiind relee
intre societate stat. Una din cele mai solide
explicatii a acestei duble naturi a partidelor
politice - de grupliri private de organe
constitution ale - a dat-o Tribunalul
Constitutional al R.F.G. atunci cind a
argumentat impotrivirea sa de a se acorda
fonduri de la buget pentru activitlitile generale
ale partidelor. Textul este exemplar prin
rigoarea gindirii prin claritatea conceptiei,
defmind cu precizie locul partidelor politice
statutul lor. "Fundamentul democratiei
procesul liber deschis al formlirii opiniei
vointei poporului - se spune in hotirirea cu$
constitufionale germane - au punctul
cuIminant in alegeri. Partidele politice 'fac
posibil acest proces esential pentru
democratie. Ele functioneazli ca intermediari
intre popor stat. Deci, ele trebuie sli aibli
rlidl\cini in societate nu pot fi incorporate in
sfera statului. Dad finantarea publid nu
antreneazi in mod obligatoriu 0 incorporare a
partidelor in stat, ea ar putea sli Ie facli
independente de baza socialli". tn consecinll,
curtea considerli cli doar cheltuielile electorale
ar putea fi subventionate de stat, pentru cli
alegerile sint 0 institutie statalli care depinde
de colaborarea cu partidele. Dubla naturli,
socialli statall1, a partidelor politice este
subliniatli cu claritate in legea germani a
partidelor politice (Parteiengesetz), act
normativ exemplar in domeniu. Se cuvine insli
incli 0 datli arlitat cli 0 astfel de conceptie
asupra partidelor politice se apropie de
conceptia americanli, chiar dad dupli 0
tehnicli diferitli.
Realitlitile socio-politice de astlizi din
Europa de est confrrmli aceastli ambivalenll a
fenomenului partizan. Probabil eli niciodati in
istorie nu a fost mai clarli leglitura dintre
societatea civilli societatea politicli. De
aceea conceptul de societate civilli este alit de
edificator pentru de structurare
democratici ale Ilrilor est-europene. 0
George Voicu, born in 1950, graduated
in 1974 from the Sociology Department of
the Faculty of Philosophy of the University
of Bucharest. He then worked as research
fellow in the field of sociology of law and
criminology. He has published a number of
political essays in independent weeklies
(22. Epoca, Astra. Contrapunct). He holds
in 1991 a NATO grant (democratic
Institutions Fellowship).
Scrisoare din Italia
Dezvoltlirii multilaterale de ieri i-au
urmat, drept consecintli inevitabilli,
disgregarea multilaterali a societlitii
Pentru a 0 situa istoric i s-a dat
acestei noi perioade un nume tebnic: tranzitie.
Un nume destinat sli opinia publicli
intemaJionalli dar nu poporul roman, aflat
in cauzli. Ce se intelege in mod prin
tranzitie? Trecerea de la ecooomia planificatli
la 0 economie liberi. Adid 0 schimbare
radicali a sistemului de producJie a bunurilor
,i de punere a lor in circulatie, prin vointa
guvernului capacitatea operatorilor slii.
Natural, cu dificultlitile' inerente. Tranzitia
este consideratli 0 operatie de ordin
tehnic iar ei ar depinde de competenta
ingeniozitatea Aceasta pare sli
fie logica actualilor condueltori politici de la

Pentru a complica simplitatea acestei
logici, cei care nu gindesc doar cu
calculatorul considerli cli schimbarea
sistemului economic nu inseamnli tranzipe ci
e doar una din consecintele ei. Ce este atunci
tranzitia? Care este obiectul ei? Cu un cuvint
deloc tehnic dar foarte cuprinzlitor tranzitia
inseamni DESCAZARMARE.
Descazarmarea societlifii din
cazarma colectivismului, in ei
aspecte, politice, economice, culturale,
sociale.
Trecerea de la partidul unic la mai multe
partide liber constituite reprezinti prima
garantie a tranzifiei pe plan politic de la
dictaturi spre democratie. La rindul sliu,
pentru ca un partid sli fie cu adevlirat
democratic el trebuie sli reprezinte
comunitatea sociali, corporativli, cuituralli
care i-a dat dar care nu poate fi
intreaga natiune (riscind intoarcerea la
partidul unic). Acest caracter reprezentativ al
partidelor e ilustrat de sisteml britanic:
Partidul Conservator a reprezentat de la
inceput aristocratia marilor proprietari de
Tot despre tranzitie
plimint care, prin sistemul fiscal proportional
asigurau 0 bunli parte a venitului national.
Partidul Liberal e suslinut de burghezia medie
favorizatli de industrializare, in timp ce
Partidul Laburist apba interesele
muncitorimii asociate in sindicate (Trade
Unions). StatuI democratic era garantat de
aceste structuri organice diferentiate, prezente
in parlament, in timp ce statui totalitar,
pulverizind orice formli de organizare
partiali, transformli poporul in masli. Poporul
organizat, cu identitlitii sale
sociale, a devenit masi amorfli,
nediferentiati. 0 imensli "clasli muncitoare"
uniel asigurli prosperitatea statului centralizat
in detrimentul categoriilor sociale reduse la
tlicere. tn Romania, trecerea societlitii de la
conditia de popor-mad la aceea de popor
organizat constituie primul pas al tranzitiei.
Existenta mai multor partide nu inseamnli
neaplirat organizare democratli. Pentru a se
inscrie in aceastli ordine un partid trebuie sli
reprezinte mai mult decit un curent de opinie
sau interesele unui grup restins. Fosta
nomenclaturli nu poate fi considerati 0
structurli socialli organid cu drept de a
constitui un partid, chiar dacli-I are, acesta
este Jledemocratic, flind doar 0 reminiscenll a
partidului unic. E drept, structurile organice
ale natiunii abia au inceput sli se inftripeze
din letargia monolitismului.
Tlirlinimea, prima victimli a masificlirii, di
inel slabe semne de trezire la 0 identitate. Nu
este inel in mlisurli a susline un partid propriu
riscind a fi supusli in parlament intereselor
altor categorii sociale mai bine reprezentate.
Nefiind 0 entitate socialli organizatli,
flirlinimea a votat impotriva intereselor ei
sustinind un partid un care
promoveazi democratia de masli, pentru
care tranzitia a insemnat trecerea de la un grup
de putere la altul: de la la Iliescu.
Puzderia de partide existente in Romania
demonstreazli lipsa de leglitura intre politicli
societate, ele fiind' doar expresia veleitlitilor
carieristicile ale constituentilor, mijloace de
diversiune de pulverizare a electoratului
necontrolabil etc. Coloratura mesianicli a unor
partide ca R. Mare se inscrie in
categorie a ideologiilor de masli care au dat
lovituri mortale democratiei. Ele se adreseazi
omului-masli, poporului amorf in care sunt
trezite exaltate orgoliul colectiv, instinctele
de barbarli vecinlitate triballi, nationalismul
intolerant. electoralli de la
partidul unic produce majoritatea numericli.
Dar cantitatea sufragiului, numlU'u1 in sine,
nu conferli automat caracterul democrat al
alegerilor. 0 demonstreazli
majoritate a sufragiului popular care I-a adus
pe Hitler la putere. nu cantitatea
determinli sensul democrat sau antidemocrat
al vointei populare ci altceva. Emil Brunner
observa recent: "Esensa masei nu constli in
marele ei numlir (de indivizi), in ceva care
tine de cantitate, ci (care tine) de calitate,
adicli de lipsli de structurli". Masificarea s-a
operat prin distrugerea structurilor sociale in
Romania, ca ,i in celelalte Ilri comuniste. in
analiza lui Brunner douli sint cauzele acestui
fenomen: "dezrlidlicinarea religioasli dogma
egalitarismului - fruct al apolidiei spirituale...
Dogma egalitarismului smulge omul din
structura socialli clireia Ii apartine". lliescu a
fost ales cu marea majoritate a
voturilor rurale, preferat de plitura cea mai
destructuralizatli a tlini. Se poate spune, in
lumina precedentei analize, el el a fost ales in
mod democratic? Iliescu a invocat
peremptoriu "vointa natiunii" exprimatli prin
alegeri. tntrebarea este: dacli aceastli categorie
socialli nu ar fi fost anihilatli in identitatea sa
de comunism, dad fi conservat
ponderei sale in societatea
romaneascli, cu un cuvint dacli soar fi putut
organiza politic l-ar mai fi votat, de frid, pe
Iliescu? Evident, nu. Rezultli cli tranzitia in
Romania trebuie sli se opereze in primul rind
in plitura majoritarli a tlirii, tirinimea. Dar
cum? P"trghiile informatiei sint in miinile celor
ce nu doresc in nici un fel constituirea
tlirlinimii ca forll politicli. 0 preferli cum
este acum, subaiternli docilli a statului
conservator de tip comunist. tn conditiile
actuale tlirlinimea va rlimine mult timp
majoritari numeric atita timp cit va putea fi
utilizatli ca masi de manevrli electoralli,
opozitia democratli concentratli indeosebi la
inferioarli numeric nu va putea avea un
acces determinant la putere pentru a pune in
adevlU'ata tranzitie.
in logica populistli votul este 0 categorie
cantitativli. Cine poate vorbi de calitatea
votului fliri a fi imediat taxat de elitism
politic, antidemocrat? Votul exprimat din
teamli, flirli 0 realli opfiune politicli, votul
vindut sau votul analfabet (in sensul
politice), votul determinat prin
dezinformare propagandli mincinoasi etc.
Pot aceste voturi sli fie considerate expresie a
voinsei populare, sunt ele un act cu adevlirat
democratic? tn cazul alegerilor recente din
Romania se poate vorbi de 0 consultare
pseudodemocratici, intrucit, repet, cantitatea
nu este atributul fundamental al democratiei.
Democratia este expresie a structurilor sociale
acolo unde ele lipsesc decide numlirul,
cantitatea flU'li acoperire.
Clnd cum va putea demara adevlirata
tranzitie? Pentru ca structurile sociale sli
renascli in aut.onomie economid fatli de
puterea centralli, pentru ca desetatizarea sli
inceapli cu adevlirat viata politid a tlirii sli
intre pe firesc al democrapei. e
necesar ca puterea actualli sli fie absolut
convinsli de necesitatea acestor schimbliri
profunde. Mai este oare cazul d ne intrebim
ce puterea recent constituitli in
Romania?
Camilian Demetrescu
Roma - oct. '92
SP nr.1 decambrie 1992 -4
0
Politica intema
Conventia Democratica din Romania
, . "... '
Bilant
", "
Grupajul analitic din paginile 5-11 articole studii
consacrate opoziJiei politice, in special Convenpei Democratice din
Romania. Pinli acum, subiectul a fost abordat in presli mass-media
de pe pozipile exclusivismului manicheist retoricii partizanale.
Premiza de Ia care se porne$te aiei este cli priIieipalui criteriu de
judecare a activitAJii politice sint performanJeIe in raport cu
probiemele co care societatea se confruntA. opozipei din
uitimile alegeri pariamentare prezidenpale Ie permite autorilor sli
reconsidere scurtul istoric al de opoziJie, tacticile
strategiile acesteia, capacitatea ei de raportare la realitatea la
mentalitliJiile orizonturile de al alegAtoriior. In eiuda
,bilanJuhii incArcat de erori,C,Onfuzii, naivitlip, carenJe ' analizele
argumenteazA eli esenJiaIeIe politice (instituponalizarea
opozipei politice, prin pAtrun<Jerea. semnificativli in foruilegislativ,
impunerea. propriiIor id<i eXcl.usiv pe cale proceduralA) sint 0 bazli
'solid! pentru Iegitimitatea viitor al opozipei.
,
Scena politica romaneasca este sub
semnul rivalitatilor, ceea ce nu poate fi de
bun augur pentru 0 fad aflatli Intr-un proces
de tranzitie, pentru 0 tali unde ecooomia
institutiile democratiei indica 0 grava crid a
societatii In asamblul ei. totreaga Europa
rlisariteana rididl mari semne de lotrebare
privind posibilitatea instaurarii statului de
drept E foarte adevlirat ca politologii ou au
elaborat 0 strategie de scurta lunga duratli,
ca ei nu s-au aratat preocuPati de Intelegerea
ansamblelor subansamblelor care compuo
mentalitlitile acestui spatiu;. prea adeseaau
oeglijat istoria religiile dominaote ale
arealului, fapt care a coodus Ji mai conduce
la eroarea de a vedea diflcultatile sau
contradicpile doar prin prisma ultimilor 45
de ani. Or, problema eseopalll care se pune
la oivelul acestor societati este remedierea
multor atitudini profund loradlcinate In
colectiv (venite pe durata
luo'ga a istoriei), Inteleglnd prin aceasta
refacerea unui bandicap datorat educatiei.
Starea de minorat soar motiva neputintei de a.
folosi intelectul pe cont propriu In toate
tmtx'ejtririle viepi. Politicienii de astazi slot
ei Intr-o stare de minorat, indiclnd
tocmai criza de a colectivitlipi. Sa
mai adaugam cl In toate aceste tari se
observa 0 cautare a propriei identitlti
culturale oapooale, ceea ce indica 0 cnza a
individualitltilor, 0 crill culturala,
regasibilll periodic In istoria Europei de est
In ultimul veac fi jumltate. Probabil eli
crizll explica i 1ocerclrilor
de democratizare de la veacului
trecut ,i 10ceputul veacului nostru.
La fel ca oricare dintre formatiunile ori
aliantele politice existente In Romania,
opozipa necesitll fi ea analiza metodei de
aqiuoe ,i a aqiunii InsAfi a grupurilor care 0
compuo, reunite sub numele de Convenpa
Democratica. Decalajele, dacl nu cumva
rivalitltile interioare, obligll la 0 atentie
speciall. Dincolo de pulsiunile afective,
important este sa staruim asupra
interactiuoilor nieotioolnd cll ele slnt
deocamdata singurele elemente ce pot
impune respectul drepturilor ,i intereselor
opozitiei. Peotru ca uo stat ca Romania sa-fi
iostaureze democratia, 'iar Parlamentul sa
reprezinte cu adevlrat diversitatea optiunilor
politice este mai util ca once altceva un efort
conjugat al opozitiei. Chiar asupra acestor
principii de orgaoizare a actiunilor.
convergente meritl sa iosistlm. Nu 10
absenta criticii Intemeiate pe realitatea
existentli ,i nu flrl a face imediat observapa
ca, Intr-un regim pluralist, trebuie sa se
inteleaga legalitatea regulilor ,i sensuI
compromisului. 0pozitia din Parlameotul
roman ales la 27 septembrie nu are altli ,ansi
decit aceea de a profesa compromisul, 10
primul rind in interiorul sau, dar ,i In
relatiile cu toti ce se arata a deveni
parteneri reali de dialog. Cu tot ecbivocul ce
decurge de aici.
Este 0 idee falsa aceea potrivit cheia
diversele orieotllri ale partidelor Conventiei
indid neaplirat situatia inferioarli a opozipei
. in raport cu ct,tigltoare.
Programele politice conlradictoni, cum slnt
acelea privind liberalismul pe de-o parte ,i
social-democrapa pe de alta, In mod normal
ar trebui sa conduclla clarificlri, la nuanflri
nu la rupturi, mai ales in actualu\ context
politic. Rupturile, 10 genere violente
(conductnd la intolerante cu greu
surmontabile) slnt de evitat, spre a ct,tiga
ideea de colaborare pe termen lung.
Delimitlirile, oecesare, fllri Indoiall, devin
utile doai' pe fondul 10 care se acceptl
cooperarea. De ce spun toate acestea? locul
de interactiuoi ale opozipei este deocamdatli
singurul ce poate pune sub semnullntreblrii
recursul simplist la notiunile de
infrastructuri, fiind 10 masuri sll evidenpeze
(prin intermediul acelor individualitlti mai
, ,
'opozitiei
VICTOR NEUMANN
The play of interactions of the political opposition in Romania is the onlyfw.:toi nOw
able to question the simplistic resort to the notions of -mtT8$trueture" and "superstructUre",
It is the only factor able to shed light on the consequeJJces of isolationist pide and rejection
of private JrOperty by the nationalistic left, and too'only one able to colJIlterbSJan.ce ethnic
and religious extremism, communist dogmaticism, and alergy to ample, critical, and
nuanced reassessments of the national history. These are not other than principles that have
inflamed large social segments mentally donunated rather by the idea of the lJlJique party
than by diverse opinions and diverse parties.
Romania is only just the process whereby Parli"ament and Government are.leamin8
lawfulness, and the aqlJisition of the minimal conscience of democratic roles. Knowledge,
and political culture with it, will bring about Ii spontaneus political conscience. The
opposition was led by rather elderly people in the electoral campaign, who were
insufficiently prepared tTom the intellectual and political viewpoint; nor did they offer
practical solutions; besides, their propaganda was below the pretensions of social
categories really wanting profolJlJd nu, reSiJIte4 in the oppositicin not heing able to,
attract and respond to theyolJlJger generations optiOIJS. Consequently, no spectacular effects
obtained. It will be some time before politicians appear and political parties
voice distinct political options. Even so, .though, given these relatively precarious
conditions, it is only the unity of the opposition that can prove a dignified behavioUr. Or
else, the conflict of ideas and interests, ofgroups and,persons will not iJffectonly
Parliament representatives, but also those citizens thatiD September 1992 coiJIdidentify
only one sense of their ,solidarity, i.e. a coming closer to the open society" and
understanding of the institutionalizedjuridical and economic values ofuni versal democracy.
bioe pregltite ,i' mai responsabile) meIDC;lrabile pentru istoria ce se va sCrie de
coosecintele orgoliului izolationist (dominantacum incolo tmi pare a fi In dezacord cu
10 unor reprezentanp ai stingii mai prezentul politic european fi mondial, ehiar
ales 10 acela al respingerea ,i cu oPtiunile eelor mai strlUucili diotre
proprietlipi private, refuzul interesului peotru contemporanii mei din Romioia anului
Incurajarea formlrii clasei de mijloc. 1992, altmioteri descbi,i ,i dornici de
Contrabalaoslnd cooservatorismul etnic, Innoire sub toate aspectele.. Dael din
religios. precum ,i alergiile la reconsiderarea asemeoea gre,eli se poate desprinde ceva
ampl!, critica ,i nuantatli a istoriei nationale, bun este ideea cl doar 0 noul generatie de
opozilia se va situa In avan,arda luptei politicieni, 10 curs de formare acum. va fi 10
pentru emancipare sociall '1 nationala, mlsurl sa a,eze temeliile structurilor
inteleglnd prin aceasta eliberarea de sub democratice. Observapa este valabill pentru
tutela trecutului, a totalitarismului ambele tabere. fiecare In felul, ei fiind
admioistrativ ,i ideologic a imobilismului tributarll anomaliilor petrecute sub cele trei
perpetuat de 0 educape colectivistl. Ml dictatUri. Numai un vot de 1ocrederepcotru
refer aci la principiilor Inguste care generapile mai tinere ar aduce scbimbllrile de
au guvemat 10trecut ,i guvemeaza tnclllllgi 'profunzime. Desigur. criteriile. selecpe a
segmeote sociale, deprinse mai degrabl cu yalorilor vor trebui sl primeze In fala
ideea partidului unic, declt cu diversitatea' . intereselor egoiste. Frusthile generatiilor
opiniiloqi a partidelor. v'irstnice sint 1;J1ai mult'declt evidente "i ar
Romania se afll In faza ctnd . fi 10 c,?ntextul modificlrii
Parlamentul, guvenantii, dar mai ales limbaJ\llul polinc.Pomind de la ele 1osl, nu
cetlteoii de rind trebuie sa Invete cese vaputea descbide stmburele al formei.
1oseamnlllegalitatea, deci sl dobindeasca un meotis colective care I,i. a,teaptl
minimum de a regulilor se ,tie cl mutapile leote la
democrapei,fllri de care regimul ou poate oivel slot posibile prin exemple
fuocliona. Cunoa,terea, respectiv cullura diD afara societlipi romane,ti ,i, mai
politica loseamnli dezvoltarea acestei pe un:nl, treptat, din interiorul sAu. E yorba
con,tiinte spontane a politiculuil Partidele decrearea mult discutatului civism ,I, flrl
din opozipe se afill ele In faza de preglltire; asumarea mOdelelor occidentale (verificate
spre a-,i asuma menirea, ou vor neglija oici ,. 10 pnictica), devenite repere intemati0nale. e
critice ce se impun In acest cu neputinfl actualei
moment de cumplnl. Multe dintre ele nu sociale ,i politice. De altfel, asemenea
au gasit Incl ritmu!, ou au meditat indelung argupleote stau la baza izollrii ,intemapooale
asupra programelor; s-au limitat la 'a Romaniei. 1n paranted fie spus, modelele
evidentierea biografrilor personale, amlnlnd antebelice. ml refer In spetll III
ell persevereota defmirea statutului care sAle politica liberalilor lui I.I.C.Brlitianu, nu stau
faca reperabile pe scena politicll. Sl nu In piFioare nici ele, ,tiut fiind cl oppunea
uitam gre,elile In alegerea leaderilor ori . "prin noi a 10semnat atunci unrefuz
absenta mai multor personalitllti al cooperllrii al convergentelor cu
reprezentative In s10ul fiecllrui partido Apoi, . politicienii ,i cu societltile descbise ale
compromiterea ideii de disidenll prin vremii; Inchidere, In pofida afirmlirii
trimiterea (sau acceptarea) In arenl a unor doctrinei liberale! Din analiza de mai sus se
persoane cu atitudini necontrolate, inspirind mai despnnde 0 certitudine: opozitia nu a
teaml sau sentimente de compltimire; . 'beneficiat de 0 propagaodl electorall In
reluarea sloganurilor politicianiste din acotd cu, preteotiile formulate, la
perioada interbelicll, In cazul unor membri oameni nepregatip. pentru 3f3 ceva. 10 fme,
marcati din Partidul Tliranesc spre a fi ,i mai clar, nu
Democrat, sloganuri neinspirate ,i radicalizare a
neconcordante cu starea de spirit a Democratia nu are nimic In comun .cu
de secol. Relonodarea firelor pierdute in spiritele radicale, intolerante deci, inapte
deci a traditiilor unor partide rlmase pentru dialog. Memoria poate fi tinuta treaza
,i violente de limbaj, respectul poate fi
obtinut peotru suferinta generapilor ce au
trecut prio ,i laglre de concentrare.
nu lnsa prin excese propagandistice ori prin
amenintlri cu procese, cbiar daca simbolic
ele ar putea fi 1odreptltite. .
De la atari nelntelegeri decurg
confuziile elecoratului. Nu e de neglijat
faptul ea 10 regimul constitupooal pluralist,
Intr-un fel se aplicl exigentele In cazul
partidelor ,i in altul 10 cazul administrapei
(birocraticului), Toate se cer Invlilate ,i
aplicate. Dincolo de limitele invocate,
opozilia romaneasca a ci,tigat un pas
important In alegerile din septembrie 1992.
Ea a glsit resurse spre a-,i Inflinta partidele
<Ie care va avea DevOre In afrrmarea ideilor
generoase ale democraJiei, a pus 10 discutie
necesitatea crem socletapi civile, a arlitat
disponibilitate cem pentru dialog ,i pentru
continuarea reformei economice. Dobmdind
o glodire teoreticll avind 0 reprezentare
corespunzltoareare la oivelul iostitutiilor
statale, Partidul Aliantei Civiee, de
exemplu, poate face cunoseute aspirapile
societltii. EI va fi nevoit sl-,i lodrepte
atentia deopotrivl spre pedagogizarea '
segmeotelor soeiale mai putin sau deloc
adaptare conceptelor de reforml; 0
pedagogizare nepartizanala, Insemnlnd
consolidarea raporturilor Intre eategorii
sociale diverse, Intre grupurile intelectuale
ale caror orgolii au condus la orientlri prea
divergente, 10tre majoritate ,i minoritlip.
Am1n obiecliile asupra detalliIor. adicl
distinctiile ilitre partidele opozitiei.
Incertitudinile de scum, aparipa pc scena
politicl a unor partide extremiste,
cameolooismul lor, posibila instabilitate
guvernamentall ml determinl sl cred cl ou e
timpul potrivit spre a Ie relieta, cu toate ca
-- Mai consida' cl ar fi hazardat sl
facem deosebiri esenpale pc foodul 10 care
lipsesc reperele necesare oferite de Ins"i
viata politicl. Pinlla Brimitarea fi deci p10l
la pereeperea registrelor proprii fieclrui
formatiuni. sint de pllrere el doar
convergenlele opoziliei 'reprezintl 0
comportare demol. Conflictul de idei ,i de
interese. de. grupuri ,i persoaoe (de orgolii)
nu va leza numai pe reprezentanp ci ,i .pe
cetlleoii ce 10 septembrie
seosul solidaritltii lor.
utilitafii foarte imperfectei formule de
Opozitle este deja un semn 'cl interesul
general primeazll. Pe mlsula dezvoltlrii ,i
afrrmlrii (ou prin excese demagogice) unula
sau. altuia diotre partide, credibilitatea
programelor ,i actiunilor (verificate prin
sondaje 10 rindul populapei) va aduce 10 pim
plan autoritliple mozaicatei Conventii.
Analistul politic va tine seama ,i de
noutatea fenomenului, tmprejurare 10 care e
cu '? disputl institutionalizatl.. EI
constl m tre1 procese: a): problemele SOClale
mentale care iocrimineazl istoria; b).
apropierile modificatoare, tmboglpnd, dar ,i
bulverslnd sectoarele ale
nucleului puterii ,i ale colectivitatii; c).
reaparilia trllsaturii majore a societltii
moderne: Parlameotul, administratia,
partidele. tntr-() situape ideall pentru regimul
democratic, fiecare formatiune se va
maturiza p10a la respectarea ,i acceptarea
pozitiei celeilalte. Pentru ca opozitia sa ofere
o altemativl credibilll e util sl demoostreze
ca se situeazl. din punctul de vedere al
valorilor prin care se opereazl. deasupra
glodirii solupilor momentului, 1oteleg1od,
deasupra puterii propriu-zise. 0
Victor Neumann. Fellow-researcher at
the Institute of Social Theory of the
Romanian Academy. His Ph. D defense was
in the history of civilization and European
civilization (1992, FaciJIty of History, at the
Univenity ofBucharest).
5 , .. SP nr.1 decembrie 1992
Politica intema
PriIlla Bresa

o analiza asupra Conventiei Democratice din ROlTIania
Data de 27 septembrie 1992 marcheazl
adevlratul inceput al istoriei reinstituponalizlrii
opozipei din Rominia. Ca sl inleleBem insl ce a
devenit in urma alegerilor, trebuie sl
inlelegem'ce a fost puterea pinl atunci. Din
punctul de vedere al acesteia din urml,
rezultatele de la 27 sepcembrie 12 octombrie
consfinlesc menlinerea sub control a situatiei
sociale politice de amestec:ate in
executarea cuplului in cucerirea
puterii la 22 decembrie 1989 in dauna
adevlrali10r revolulionari, prec:um in toate
actiunile postrevolu\ionare de consolidare a
puterii cucerite. In virtutea "principiilor"
enunlatC in prima noapte a revolupei, opozipei i
I-a acordat dreptul de a participa la via\a
politicl. insl de facto prezenta ei a fost una
dec:orativi, pur propagandistic:l. PentN perioada
22 decembrie 1989 - 27 septembrie 1992.
analiza situaliei separlrii puterilor in stat
principalul criteriu al unei democra\ii
parlamentare al statului de drept - sc:oate la
iveall penistenla centrului unic de comandl ,i
putere. Practica politicl ne-a arltat
supraviC1uirea retu,atl. cosmetizall a
conglomerat de putere, uil adevlrat Leviathan.
Datoritl controllrii organului suprem al
revoluliei al puterii poIitic:e, Frontul Salvlrii
Na\ionale, metamorfozat i1egitim in partid
politic, apoi in partid de guvernlmint ,i
dominant in parlament. acestui
organism, d1. Ion Iliescu, devenit al
republic:ii, putea sl c:ontroleze S.R.I.-ul, inaltele
magistraturi juridice, sl dirijeze atit
parlamentul guvernul, cit ,i eventualele
"distoniuni" din campania electorall sau din
timpul votlrii. Cu toate acestea, odatl cu
alegerile locale, prin scoaterea de sub
monopolul fesenist a citorva centre urbane
importante ,i a unora rurale, opoziVa ,i-a
instalat pnmele avanposturi in regiunea puterii.
( Dar adevlrata bre,l in sistemul puterii s-a
produs la 27 septembrie 1992, prin lugirea
sensibill a prezenlei opozi\iei (din cadrul
'Convenliei Democratice din Romania) in
Parlamenl Judec:ind dupl faptul cl parlamentul
elte lediul puterii luverane ,i lediul puterii
reprezentative, Ie poate Ipune d abia ac:um
opozitia i va indeplini rolurile sale, intluen\ind
legislaVa. executivul, atit in ipostaz.
guvemamentall. cit ,i fn cea de adminiltratie
locall. celelalte inatitutii ale ltatului. juatilia.
televiziunea etc. Prin pltrunderea semnificativi
a opoziliei in parlament s-a mai realizat ceva
fundamental : pinl la 27 ICptembrie. problema
llrii noastre nu a fost dacl exista un parlament,
ci dad acelt parlament conc:eittra "fntr-fnlul
atributele elenliale ale puterii menite li-I
converteascl in centrul vielii statale ,i Ii
permitl calificarea sistemului" nostru politic
drept siltem parlamentar. Or, cum spunea un
poliJolog, "Daci mi s-ar cere sl ofer 0 singurl
trlslturl distinc:tivl a guvemlrii democratice &f
menliona statutul opziliei." lar, in Romania.
opozipa a clpltat un statut door acum.
Reiese cl abia un prim obiectiv strategic at
Convenpei Democratice din Rominia (C.D.R.) a
fOlt indeplinit. Cu toate acestea, litualia
DAN PAVEL
I
Botb tbe cbief dilemmas and failures of tbe opposition, gathered in tbe Democratic
Convention from RoInJUJia (OCR), significantly eme18e from a deep confusion 'between the plan
to reconstruct civil society and that one to win political power. Fonner dissidents became the
ultimate monal personalities, whicb substantially hindered the political and moral evolution inside
the OCR. For instance, both the political and electoral alliances lacked conceptual accuracy and
ideological clarity. Thus there was no way to avoid the false image ofthe Dichotomy of the right
(representes by the Democratic Convention) and the left (the communists in power and their
allies). The opposition parties lost the political fight because they did not make sure which social
segments of the constituency they could successfully represent. Moreover the analysis of their
political discourse distinctly evinces certain rhetoric errors ans a lack of clear-cut distinction
between tactics and strategy.
However witb the latest election campaign the political opposition has won seats in the
legislative body, and thus achived an institutionalized position, which rould positively in.fluence
the political process.
obiectivli permitea mult mai mult. CondiVile
internaponale favorabile pe deplin Convenliei,
guvernarea catastrofali a cabinetelor Roman
Stolojan, nerespectarea angajamentelor
electorale ale de la 20 mai 1990.
larga nemullumire a opiniei publice. presiunea
internl fi interna\ionali cu privire la
corectl Iiberl a alegerilor,
precum 0 serie de alIi factori constituiau
cadrul propice ca C.D.R. si fie daci nu
majoritate parlamentarl, mlcar prima
fonnatiune din parlament, deci cea care oricum
ar fi fost inslrcinatl cu formarea unui nou
guvern al clrei reprezentant era
republic:ii. Responsabilitatea in toate
aceste incerc!ri, ba chiar regresul in rapon cu
rezultatul alegerilor locale, aparline in intregime
liderilor &cestei alianle. Istoria ii va judec:amai
bine, noi ne propunem doar analiza unor eron
poIitic:e.
Sc:urt ilaic
C.D.R. este 0 aliaatl nlscutl cu intirziere fi
numai in urma refleqiei asupra erorilor fi
efecurilor opozipei. Abia infnngerea severl de
la 20 mai 1990 a constituit pentru Iiderii
pricipalelor partide de opoziJie un avertisment
cu privire la necesitatea unitlPi. Eroarea lipsei
de unitate a plrut mai mare atunci cind ei ,i
au dar seama cl regimul politic nou instaurat in
urma scrutinului nu elte unul integral
democratic, ci mai degrabl unul de tranzipe de
la totalitarilm la democralie. Un regim
posttotalitar, adici nici totalitar, nici
democratic. Prin urmare. cele trei "partide
iltorice" (partidul Naponal Tirlnesc Cre,tin
Democrat P.N.C. r.D.Partidul Nalional
Liberal - P.N.L., ,i Partidul Social Democrat
Romln - P.S.D.R.), impreuni cu Uniune.
Democratl a Maghiarilor din Romania,
(U,D.M.R.) ,i cu noul infiinlat Partid al Alia*i
Civice (p.A.C.) fonneazl Convenpa NaJionall
pentru Instaurarea Democrapei (C.N.I.D.). Este
un moment crucial pentru viitorul alian\ei din
care izvorlsc f0rta sllbiciunile opoziJiei. 0
mare parte a energiilor contestatare ale
populatiei nu-fi putea glsi expresiei politicl prin
adeziunea la partidelor reinfiin\ate sau la cele
nou infiinlate din pricina faptului cl dupl
experienta frustrantl a "partidului unic",
oamenii nu mai aveau incredere pur simplu in
ideea de partido Pe de altl pane. devenise clar
cl, dacl viata poIiticl era dominatl de fortele ce
puseserl ini\ial mina pe putere. pinl la
identificarea cu viala statuIui, cauza stltea in
inexistenla incl a unei societlp civile, separatl
de stat. Or, in absen\a unei societlp civile, in
care drepturile individului vointa sa reprezintl
fundamentullegimit4ii poIitice, ordinea politicl
statall era una venitl din exterior nu din jocul
fDrlelor interioare societllii civile. Intelectualii,
" 0 anumitl parte a presei" chiar opinia
publici ifi dldeau seama cl totalitarismul
suprimase nu numai democratia, dar fi
societatea civill, care existl in orice regim
politic cu excewa totalitarismului, fiind chiar
temeiul viepi politice. Or, in mom.entul in care
lupta pentN "instaurarea democraJiei". in care
predominante sint procedurile in primul nnd
votul,a inceput sl se confunde cu lupta pentru "
instaurarea societltii civile" , atunci s-au
produs nu numai confuzii ideologice, ci
deregllri ale mecanismelor responsabilitl\ii
ierarhiei, provenite din Iipsa unor distinclii inlre
competenla poIiticl prestigiul moral.
In entuziasmul general sub presiunea
strizii, care cerea unitatea tuturor fortelor de
opozilie, se realizeazl "marele compromis"
intre lupta pentN instaurarea democratiei fi c:ea
pentru consolidarea societlpi civile, eeea c:e pc
plan organizatoric a insemnat contopirea
C.N.I.D.cu Frontul Antitotalitar.Sub semnul
unitllii; in Convenlia Democraticl vor intra noi
panide (partidul Erologist Roman - P.E.R. apoi
Partidul Unit4ii Democratice - P.U.D., Uniunea
Democrat Creftinl - U.D.C.),precum
formatiunile "societllii civile", organizatii
sociale,culturale (Alian\a Civicl - A.C.,
Asociapa DeJinup Politici din Romania
A.F.D.P.R., Afezlmintul Cultural
"Brltieanu", Uniunea Mondiall a Romanilor
Liberi - U.M.R.L., Asociatia 21 Decembrie"
Societatea SindicatulPolitic
"Fraternitatea", Asocia\ia "Romania
Viitoare"), asocialiile profesionale (Solidaritatea
Universitarl). Dupl rezultatele remarcabile din
alegerile locale, nimic nu plrea cl mai stl in
calea succesului C.D. Perspectivele succesului
viitor at fortelor democratice, dar fi un oarecare
"realism politic" iI fac pe Radu
Cimpeanu,liderul P.N.L.,sl sesizeze faptul cl
partidul slu pierde teren in favoarea p.N.c.r.D.
,i al noilor fonnaJiuni politice sau apolitiee din
Convenpe.tn plus, apari{ia "a c:oncurenll"a unui
lider politic nou, domnul Nicolae Manolescu,
liderul P.A.C.-ului. un partid mult mai modem
,i mai dinamic decit istorice, a
determinat in C.D. 0 adevlratl panicl fi 0 luptl
pentru putere, care I-a c:oncretizat in plrlsirea
alian\ei de cltre Radu Campeanu fi P.N.L.,
precum ,i "blocarea"prin "vOl democratic" a
candidaturii I. pre,edinlia pe care Nicolae
Manolescu ,i-o anunlaae la timpul potrivit, dupl
opinia unara, prematur, dupl opinia altora .
Plrlsirea C.D..de cltre P.N.L. fi inlocuirea
acestuia cu Partidul National Liberal
Convenpa Democraticl, a insemnat 0 pierdere
pentru P.N.L.,care nu va mai sl intre la 27
septembrie in Parlament. pentru
C.D.(devenitl C.D.R.), care nu va mai obpne
performante electorale la fel de bune.tn plus
"de u1timl ori" pentru un candidat la
prefedinlie cvasinecunoscut ,i publicarea
"platformei-program a C.D.R."cu numai olunl
inainte de alegeri s-au dovedit a fi fost
handicapuri irecuperabile intr-o cursl electorall
in care adversarii nu au jucat cinstit fi si-au
pregltit totuI din vreme.Privind retrospectiv. s
ar putea spune cl energiile in cadrol conduc:erii
centrale a C.D.R. s-au concentrat mai mult in
jurul problemelor desemnlrii candidatului la
fi a candidalilor "eligibili"decit in
privin\a gindirii unei strategii electorale
adec:vate momentului politic infruntlrii unor
adversari politici a cbor identitate era
binecunoscutl. tn plus, decizia cu privire la
aceste probleme nu a fost in primul rind
politicl, ci inspiratli de "lobby-u1 civic" din
cadrol ConvenJiei.
orevolutie pe cale procedurall
Din punct de vedere pOlilic, C.D.R. este
fenomenul cel mai interesant de dupl alegeri din
mai 1990. Din scurta istorie prezentatl intr-un
mod informal Platforma-Program a
Convenliei Democratice din Romania pentru
scoaterea lirii din crizi prin lege, adevir
reconciliere Ii reformi, se poate spune cl
C.D.R. a fost conceputli de inlemeietorii ei ca 0
largl alian\l intre autenticele partide
democratice de opozi\ie formatiunile
nonpartinice ale societl\ii civile, al clrei scop
principal esle de a schimba fundamenlul din
Romania, de a marca desplirlirea de trecutul
comunist sechelele neocomuniste sau
postcomuniste, printr-o oppune ferml penlru
democra\ia parlamentarl. economia de pia\l,
societatea civill, statuI de drepl, aplrarea
drepturilor omului drepturilor minoritlli1or.
In democratiile occidenlale jocul politic se
bazeazl pe faptul cl opozilia ac:eeptli, eel pupn
in practicl. sistemul pe care guvernul ifi
bazeazllegitimitatea. Tocmai aceasta este
principala criticl adusl in genere de ftiintele
politice COIltemporane opozipei, anume cl ea nu
pune in discu\ie sistemul inlliuntrul clruia
funeponeazl. Originalitatea democratiei noastre
vine din faptul cl regulile polilice par a fi
aceleafi ca in democratiile occidentale, dar
slructurile de putere sint monopolizate de
anumite forte eli jocul se destafoarli intr-o
profundl inegalitate. Prin urmare, defi contestl
legitimitatea regimului, faptul cli el este
monopolizat de anumite f0rle. opozi\ia este
nevoitli sl se infrunte cu el pe baza regulilor
form ale , procedurale, "democratice". Prin
urmare, dificultatea impunerii ideilor de mai
sus, a intregii platforme-program a C.D.R. vine
din faptul cl, defi sint revolu\ionare atit in
raport cu vechiul regim comunist totalitar, cit fi
cu aClualul regim posttotalitar fi
pseudoreformist, aceste idei nu trebuie impuse
pe cale revoluponarl, pe calea manifestapilor
stradale fi a violen\ei, ci pe clile procedurilor
democratice, ale competiliei electorale fi
infruntlrii ideologic:e.
Oriunde in lume, viata coalitiilor politic:e este
grea. Cu alit mai grea cu cit ele cuprind partide
diferite ca orientare politicl, dar mai ales
inegale ca forti pOlilicl, organizatoricli
pondere socialli. S-a spus in presl cli momentele
alegerii candidatului C.D.R.la prefedin\ie fi al
negocierii procentelor ponderii fieclrui partid
pe lislele electorale comune ar fi fost un
exercipu democratic al negocierii politice. at
plstrlrii unitltii electorale prin sacrificarea unor
interese mai mult sau mai putin inguste de
partid, de naturl sli confere 0 dati in plus
inc:rederea electoratului in singura forti capabill
sl impingl tara spre 0 schimbare autenticl.Din
punct de vedere strict formal, procedural, se
pare cl a fost.Judecind insl dupl
incapacitatea factorilor de analizl, prognozA
decizie din cadrol C.D.R. de a aprec:ia propriile
in alegeri, ca dupl felul in care a fost
c:onceputl campania electorall parlamentarli, se
poate spune acum eli trebuie puse la indoialli
chiar criteriile care au stat la baza
procedurilor.Deci, chiar dacl procedurile.
regu1ile stabilite au fost respectale in litera lor,
ceea ce stl sub semnul intreblrii este chiar
modul de stabilire a criteriilor procedurale.
Lucrol este imponant, din moment c:e la mijloc
este chiar alianla politicl chematl sl schimbe
soarta unei Ilri pe cale procedurall.
Primul viciu procedural s-a nlseut chiar din
felul in care a fost conceputl Convenpa.S-a spus
cl in C.D.R. era mai imponant ceca c:e ii unea
pe participanlii la coali\ie decit ceea ce ii
SP nr.1 decembrie 1992
-6
Politica intema
despl/lea, Ii despl/leau deosebirile ideOlogice fi
identitillile politico-sociale.ti unea lupta
impotriva puterii. tn urma previzibilei victorii
impotriva pUlerii, ceea ce ii unea pe aliap urma
sil disparil, compatibilitatea ,i omogenitatea
urmind sli faeli loc elerogenitli\ii ideologice
divergen\ei intereselor. Aceastl proieclie
teleologieli ,i evaluarea politieli incoerentl a
propriilor pnse au viciat in plus procedurile
gindite in cadrul Conven\iei. Existen\a
obiectivelor convergente legate de instaurarea
democrapei de constituirea societlipi civile a
tacut ca in cadrul C.D.R. sil existe distinc\ia
intre alianra politici (dintre toate partidele
politice, forma\iunile apartidice, organiZllliile
sociale, culturale, asocia\iile profesionale) ,i
alianra electorali (la care participli"numai "
partidele politice "plus" A.F.D.P.R.)
alian\a electoralil implieli numai partidele plus
A.F.D.P.R.,in tot ceea ce a insemnat pregiltirea
campaniei eleclorale, inclusiv desemnarea
candidatului la ,i intocmirea
protocolului de slabillre a numlrului de locuri
parlamentare eligibile ,i repartizarea locurilor
pentru fiecare partid in conformitate cu
ponderea specifieli, reprezentanlii formapunilor
partinice ai alian\ei politice au avut un rol
hotliritor de spus in deciziile importante ale
conducerii C.D.R. tn acest sens, pe fondul
cunoscut al conflictelor dintre
P.A.c., personalitlple "charismalice" ale A.C.
au jucat in cadrul C.D.R.-ului rolul unei
suprainstanle, apropiatl insli de P.NTC.D. ,i
A.F.D.P.R.(condusl tot de un lider al
P.N.J.C.D.).
In afara faptului eli Romlinia are mai multl
nevoie de proceduri democrat ice dedt de
"charisml", dupli cum afirmli cunosc'utul
politolog american Ken lowitt, lrebuie spus eli
prezenla intr-o alian\li politieli a unor
suprainstan\e politice are un rol nociv. tn
numele argumentelor rezistentei politice
anticomuniste ,i ale martirajului politic in
timpul regimului totalitar, care din punct de
vedere moral sint indreptiltite ,i au contribQ\ia
lor in constituirea societlilii civile, reprezentanpi
unor asemenea formaVuni iac politicil intr-un
mod mult mai activ dedt reprezentanlii
partidelor. In plus, ei nu i,i iau rbpunderea
actelor lor, ceea ce din punct de vedere politic
erodeazli coeziunea unei alianle electorale. Ceea
ce s-a intimplat, iar consecinlele conflictului
A.C.- P.A.C. (care nu se reduce la un conflict
personal Blandiana-Manolescu) a fost intlirirea
supremaliei P.N.T.C.D. in cadrul C.D.R. (fapt
speculat de top adversarii politici, ,i in primul
rind de F.D.S.N.,F.S.N.,P.U.N.R.,P.S.M."i
P.R.M. care au identificat Conven\ia cu
'1lirinij",i au etichetat aceastl alian\li ca fiind
promonarhistli), pe de 0 altl parte, ,i
subminarea pozitiei P.A.C.-ului (atit prin
"eliminarea" din cursa prezidentiall prin
procedura de vot "democraticl" a lui Nicolae.
Manolescu, cit ,i prin reducerea ponderii pe
listele comune a Partidului Alianlei Civice, atit
in beneficiul partidului mai putemic, cit mai
ales al partidelor mult mai slabe, precum
P.N.L.A.T., P.N.L.-C.D.sau chiar P.E.R.
,P.S.D.R.).Consecinla disproportiei dintre
P.A.C. a fost eli majoritatea
posturilor de conducere ale Departamentelor
C.D.R. in primul nnd, cea a Departamentului
Electoral au fost incredin\ate unor lideri
tlrlini,ti, iar pecetea gerontocratieli s-a simtit
intr-o competitie electoralli parlamentar1
dinamieli.
Platforme ideologice fl
reprezeotativitate llOCiall
Este 0 mare deosebire intre ceea ce cred
liderii partidelor componente ale C.D.R. eli ar fi
alianla lor electoralli ,i ceea ce electoratul a
putut s! afle in leglitur! cu acest subiect. Din
punct de vedere ideologic,aceast1 alianlil ar fi
fost greu de conceput in contextul unei
democralii occidentale clasice, moder
. ne, postmoderne, intrucit ea reune,te forle
politice de stinga, centru ,i dreapta, partide
politice de tip cre,tin, democrat sau liberal,
ecologist sau social-democrat, partide
''istorice'', de tradilie strict autohtonli, cum este
cel naponal-\lirinist, cu partide "postistorice",a
cllror ideologie a izvorit din experien\a est
europeanil a totalitarismului, a filosofiei
antipolitice ,i a luptei pentru 0 societate civila
Atit adversarii politici, cit presa independentl,
au etichetal C.D.R. drept "bloc electoral de
dreapta", tarli ca nimeni din Conven\ia sl fi
replicat, in condiliile in care marea masli a
electoratului era obsedatli de spectrul sliriciei, al
minimei subzisten\e, de necesitatea protecpei
soctale, optind deci pentru ideile de stinga. Cind
in cadrul discu\iilor din Conven\ie ce vizau
atabilirea ponderii fieclrui partid pe listele
electorale, reprezentanpi P.N.L.-A.T. au propos
o imp1qire a partidelor in centru-stinga
(P.N.T.C.D.,P.S.D.R. P.E.R.), cu 50% din
locuri, ,i centru-dreapta (P.A.C.,P.N.L.
A.T.,P.N..L.-C.D.) tot cu 50% din locuri,
propunerea a fost respins1 nu din cauza
incorectitudinii implrtirii, ci pentru c1
P.N.T.C.D.-ul ar fi fost dezavantajat in stabilirea
fost necesar un ristimp prea indelungat pentru a
convinge electoratui. Este interesant cl'
neputin\a liderilor Convenpei de a inlelege c!
marea masl a electoratului nu a votat politic, ci
in func\ie de satisfacerea rapidl a unor nevoi
imediate, a continuat chiar dupl alegeri.
Corneliu COpollU declara presei, in acest sena,
cl marea majoritate a electoratului nici nu
cunoa,te programul electoral al acestei
ponderii. Or in competipa electoral! in raport
cu orizontul public de a,teptare puteau fi
invocate tradi\ia de centru-stinga a national
tlirlini,tilor, partid de mas! al unui electorat
preponderent rural, con,stan,t al
liberarilor, care acum militeazl pentru 0
implirtire echitabilli a plimintului pentru toti
tlranii (,i nu mo,ierilor, a,a cum a pretina
propaganda fedesenisto-pedeariatli, ba chiar ,i
Ion Iliescu),- platforma social-democraplor,
optiunile aocial-democrate extrem de pronun\aIe
din capitolul rezervat protec\iei sociale in
"Platfonna-program a C.D.R."
Strategic vorbind - iar la acest argument a-a
apelat atunci cind anumitor partide cu structurl
organizarorieli modestl fi cu 0 pondere mieli in
teritoriu (P.S.D.R. sau P.E.R.) li s-a dat un
procentaj sporit pe listele comune - ideea
reprezentlrii in cadrul Convenpei a unei pslete
ideologice a"t mai largi a o,*unilor electoratului
era corecta Chiar daeli in afara C.D.R. existau p
alte partide cu idei liberale, social-democratice
sau ecol!,giste, simpatizanpi "in paralel" ai unor
astfel de o,*uni partide ai C.D.R. trebuiau
sli se regliseaseli acolo. Este semnificativ eli un
sondaj de opinie tacut de Centrul Independent
de Sondaje, in luna august 1992, indica faptul
cli numai un sfert din minusculul electorat al
P.S.D.R. se declara dispus sli voteze pentru
Conven\ie. S-a vorbit in acest sens de
deficientele de integrare ale Convenliei,
deficien\e numeroase, insli nu s-a vorbit de
adevlrata cauzli a acestor deficiente. Ea este
lipsa unui program ideologic clar, atit la nivelul
C.D.R., cit ,i la nivelul partidelor componente.
Un program ideologic clar se adreseazl in
primul nnd celor care nu fac parte din clientela
politieli a partidelor sau aliantelor. In momentul
clod in opozitie, iar electoratul nu exact
ce vrei, ba chiar este speriat, dezinformat in
legllturli cu asta, trebuie renun\at la
pragmatismul politic ar trebui asumate pinliia
capli! consecinlele care decurg din valorile pe
care Ie promoveazli doctrinele ideologice. Or,
experienla elegerilor din mai 1990 dovedise din
plin faptul eli mentalitliVle electoratului
funcponeazl conform reflexelor condiponate ale
unui sistem socio-economic care sa
creeze, in ciuda mizeriei generale, obi,nuinla ca
. oomenii sli depindli in primul nnd de protCC\ia
oferitll de stat, de societate. tn raport cu
cerintele reformei, schimbllrii, privatizlirii, ale
economiei de piatli ,ale deschiderii spre
Occident, pentru 0 educalie in spiritul
incurajlirii initiativei ,i a individualismului ar fi
forma\iuni, care nlCI nu are afa ceva, ci
numai"interese de moment". Adevlrul este cl
marea majoritale a electoratului fedesenist nici
nu cuno,tea programele ideologice ale tuturor
partidelor eli P. ,-a prie)ltat. ,funepe de; .pc
care i-a crezut ca-i reprezint4 mai adecvat
interesele de moment sau cele de viitor.
Aici ajungem la principala sllibiciune a
C.D.R., care este ,i aceea a partidelor sale
componente, anume eli reprezintl interesele
tuturor, ale intregii aocietlti, ea nu reprezintl in
mod concret intereaele prezente ale nici unui
segment al societl\ii. Aici trebuie sl facem
men\ionea cuvenitl co privire la U.D.M.R.,
care, defi face parte din C.DR.,a men pc: liSle
separate, fi care reprezintl intereaele minoritlipi
maghiare. Importanta electoral! a C.D.R.a venit
in bunl parte din faptul eli nu a reprezental in
mod specific interesele nici unui segment
semnificativ al populapei, at nici unei "c!ase", a
nici unei categorii socio-profeaionale. Prin
compar8\ie, F.D.S.N.-ul ,i Iliescu au sl
devinli, de pildl, reprezentanpi celor un milioo
de chiria,i din 10cuintele na\ionalizate, al
muncitorilor care nu vor sl fie dati afarl din
fabrici, ai care se tern sli nu-,i piardl
noua lor proprietate ca mo,ierii sl Ie ia
paminturile, al foatei nomenclaturi comuniste,
dar ,i al membri de partid, care se tern
sli nu fie judec8\i de fi legionari, ai
securi,ti ,i colaboratori ai Securitlipi,
care se tern cli Ii ae vor publica dosarele, ai
tuturor celor legap de vechile ,i noile structuri,
posltotalitare ale puterii. C.D.R. sau diver,i
reprezentanp ai alii au pretins eli ii reprezintli pc:
",omeri" sau pe "patroni", adieli doui categorii
. incli indistincte, cu un statut incert. Or, cum
puteau fi valorificate conflictele de interese
dintre forte ale societll\ii sau confllctele de
valori, credin\e, idei, atitudini, obiceiuri tarli 0
putemieli reliefare a ideologiei proprii, a zonelor
mai pupn cunoscute ale acesteia?
Comuni,tii ca un lucru precis:
puterea se prin propagandli. Dar,ca sl
existe 0 propagandi puternicli, trebuie ca
ideologia sli fie dad nu putemieli, mAcar bine
accentuatli. Cind ceva nu se petrece
inseamnl nu numai eli 0 anumitli
experienlli dar altceva.C.D.R. nu are ineli 0
clasli politieli pe mlsura ideilor ce 0 animli.
ocampaoie electorall improvizatl
Cind nu ai posibilitatea sau interesul de a
scoate in evidentli 0 ideologie sau asocierea
ideilor cind nu ,tii sli rbpunzi
intereselor de moment ale unui electorat care I-a
sliturat de sperantl ,i de "mai tirziu",cind nu ai
nici mAcar 0 clasl politieli a clrei competen\li sl
te scoatl din impaa,ce-p mai rlimine? Exact
ceea ce Conven\ia a avut din plin, adid
personalitiJile. Marele atu al C.D.R.a fost faptul
ci in' jurul ei s-au grupat celebritlti
politice, culturale p al cliror prestigiu,
competentl profesionall, integritate moralli ,i
chiar popularitate ar fi atienat greu in
balan\i.Electoratul ar fi avot multe de auzit de la
Ion Ra\iu, Ion Lup, loan Diaconescu, loan
Alexandru,Leonida Lari, Valentin Gabrie
leacu(p.N.T.C.D.), Nicolae Manolescu, Stelian
Tlinaae, Alexandru Paleologul, Augustin
Doina"Emil Tocaci,Doru Cosma, Vasile
Popovici, Cllin Anastaaiu, Radoff
(p.A.C.), Rene Policrat, Dinu Patriciu, Horia
Rusu (p.N.L.-A.T.), Constantin Ticu Dumitrescu
(A.F.D.P.R.), Sergiu Cunescu(p.S.D.R.), Otto
Weber (p.E.R.) fi liSla ar mai putea fi lungitl,
care ar fi trebuit sli aparl pe principalul canal al
televiziunii, sl rbpundi intrebllrilor ,i
nellmuririlor aleglitorilor, sli combatli in mod
argumentat atacurile ,i calomniile celorlalte
partide ,i candidaV la
dezinformlirile ,i diversiunile din mass-media.
Allturi de ei a-ar fi cuvenit sli fie vlizup in mod
special candidatii mai pu\in cunoscu\i, dar de
valori sensibil apropiate, candidapi desemna\i
pe locuri "neeligibile", precum personalitlip
din orsanizapi apolitice ale Conventiei, care nu
candidau dar suspneau CD.R.-ul.
Mediocritatea campaniei electorale
parlamentare a Conven\iei nu a afectat door
structura legislativului, dar mai ales posibilltatea
fo*lor democratice de a ajunge in executiv ,i
de a impune,cu mijloacele executivului, in
special cele prezidenpale, 0 structurl a puterii
juridice netributai'l nici vecbii nici
actualului S.R.I. Lipaa de intensitate a
campaniei electorale parlamentare nu a putut fi
compensatl de cre,terea popularitli\ii lui Emil
Constantinescu, care s-a dovedit cl nu "a
tras"dupl el Conventia, a,a cum apreciau
analij. Concentrarea excluaivl a campaniei pe
candidatul la pre,edin\ie a u,urat aarcina
adversarilor politici, qre au potut actiona
Destingheri1i alit impoffl-9lllt:o:nnllfiei/uit ,i a
partidelor din componen\a ei, mai ales impotriva
tlirliniftilor.Simplificarea grosolanl

a func\ionat irepro,abil in propaganda anti
Coovenpe.
o campanie electorall inseamnl in primul
rind dialogul social.CD.R.-ul nu a dialogat nici
ell.electoratul, nici cu cpozipa politicl. Ao fost
doar clteva clipuri remarcabile prin violent.
ataeurilor la adreaa lui Iliescu, dar nu au exiaut
rlispunauri la ataeurile impotriva Coovenpci. to
reat, nimic.
VJitorullUb -.mul1DtnbIrii
SOlDt multe conaecin\C care decorg din cele
scrise pinl acum, dar mai alea din rezultatele
concrete ale votului de ia 27 septembrie 1992.
Fortele din cadrul C.D.R. au acum posibilitatea
sl devinl acea opozi\ie institutionall care
caraeterizeazl uo regim parJamentar.Ce se va
intimpla rimine de vAzut.
Nod: Multe din criteriile judeclitile acestui
eaeu se bazeazli pe temeinicul studiu
Opozirill, Trecutul prezentul unei institufii
politice, de Ghitl lonescu ,i Isabel de
Madariaga, ap1rutli la editura Humanitas,
1992, in cadrul colecpei"Societatea
civilli",editatl cu sprijinul "Funda\iei Soros
pentruo sOeietate deschisli".
Dan Pavel, born in 1958, Cluj, Romania.
D.P. graduated the Faculty of Pholosophy
History in 1982, at the University of Bucharest.
Before 1989 he was reporter for two journals:
Amfiteatru lind Viata Studenleascli, after
December 1989 he was political editor and Illter
deputy editor-in-chief of the well-known
magazine 22. In 1990 "Cartea Romineasci
Publishing House" published his Bibliopolis.
Essay on the Metamorphosis of the Book.
Currently he is writing his doctoral thesis (II
comparative study on the theodicy in Saint
Anselm of Canterbury and Saint Thomas
d Aquinas work) and a volume of essays: A
History of Tyranny.
7-
SP nr.! decembrie 1992
0
Politica intema
In cautarea norlllalitatii
,
Ie,irea din comunism nu coincide cu
instaurarea democra\iei. Cele doul tipuri de
ordine sociall sint desp1rVte printr-o perioadl
de interregn. In acest interval al deficitului de
normalitate. mijloacele organiza\ionale care
asigurau coeren\a societlJilor soeialiste au
incetat s1 funcponeze, tid ca setul de reguli ale
democrapei economia de sl-,i fi impus
. autoritatea. Perioada de tranzipe se
prin aOOIirea tipului de ordine socia11 specific1
totalitarismului. Atunci cind impactul ei social
(cre,terea inflapei, fOIllajului sao criminalitlpi)
deplfefte limitasuportabilului, oamenii tind sl
respingl faetorii care, conform perceppei lor,
induc sau perpetueazl starea de baos. Ei doresc
recuperarea coeren\ci mediului in care se tnifCl.
chiar dacl aceasta ar presupune reinstalarea
vechiului regim vi voteazl cn cei care Ie dau a
inJelege cl 0 asemenea intoarcere ar mai fi
posibill. Victoria lui Ion Diescu ,i a partidelor
care I-au sus\inut in recentele alegeri din
Romania nu poate fi explicat prin persisten\a
mentalitAPi comuniste, prin nationalism sau prin
incon,tienJl. Ea este expresia incapacita\ii
electoratului de a percepe vi conceptua1iza un alt
tip de normalitate decit cel din perioada de
dinainte de Revolu\ie. Majoritatea
comentatorilor politici consider! c1 rezultatele
alegerilor cuantific1 "regretul dupl Ceau,escu"
sau f0rJa de penetrll\ie a niiturilor "pierderii
Transilvaniei", "reintoarcerii mo,ierilor;' ,i
"Occidentului care ne vrea rlul". Aceste
pulsiuni' colective provin din blocajul
mecanismelor psihologice care guvemeazl
instituirea unui aIt tip de ordine sociall.
Ordine totalitarl ,i ordine democraticl
"Pentru satisfacerea majoritl\ii nevoilor
noastre.:depindem de diferite forme de
ccolalxJrare cu ceilalJi. Nu ne putem urmlri in
mod eficient obiectivele dedt dacl previziunile
pc care Ie facern despre aCJiunile acestora
corespund co ceca ce acele acpuni vor fi in mod.
efcctiv. POIl'bilitatea de a De ajusta iJenJiile pe
ban anor previziuni relativ exacte privind
comportamentUl celorlalJi este forma in care
ordinea Be manifestl in vill\8 sociall" (Friedrich
A. Hayek. Drat. LegislatiOlJ et Liberte, vol.
I. Pressel Univeraitairel de France. 19S0, p.
42). Ordinea lociall reprezintl 0 bre,l in
domenial aleatoriului deciziilor celorlal\i.
Aaigurind 0 aaumitl ,anII de reu,itl
previziunilor pe care Ie facem cu privire Is
aCelte decizii. ea condiJis de
iJosibilitate a arlc1rei alc1tuiri sociale coerente.
Cdc doul tipon de ordine pe care Ie diacutl F.
A. Hayek aint ordinea spontanl, specificl
aocietlplor democptice si ordinea construitl,
ipecific1 tOOllitariamului. Prima Be instituie de Is
sine. prin relpeaarea unui set de reguli de cltre
indivizii care i,i urmlresc propriile obiective;
cealaltl prin impunerea unor obiective de cltre 0
autoritate care ,i-a propus sl organizeze 0
anumitl colectivitate Intr-o locietate
democraticl corectitu4inea previziunilor si
reu,ita proiectelor noastre elte garantatl de
respectarea de cltre ceilalti a unor reguli clrora
nu Ie cunoa,tem nici ra\iunea de a fi, nici
orisinea vi despre care adesea nici nu ,tim c1
existl . Aceste reguli creeazl pentru fiecare
participant la jocul pie\ii sau al democratiei
parlamentare, un domeniu de expectan\l
legitiml. Domeniul de expectan\llegitiml
reprezintl acea parte din a,teptlrile unui
cetl\ean care elte asiguratl prin respectul
cvasiunanim al regulilor de conduitl. Ordinea de
pia\l nu ii garanteazl, de exemplu , unui
agricultor cl investind pentru ameliorarea
calitlpi terenului pe care it detine va glsi pentro
produsele sale cumplrltori dispu,i sl ofere un
dar ii garanteaz1 faptul c1 nimenea
nu poate atenta la dreptul slu de proprietate
asupra terenului in care a investit. Spre
deosebire de normele ordinii totalitare care
stipuleazl obligativitatea indeplinirii unor
acpuni concrete de cltte ni,te indivizi
in anumite circumstan\e concrete, regulile
abstracte ,i negative ale ordinii democratice
interzic un anumit tip de aCliune(incllcarea
GABRIEL IVAN
The East European postcommunist societies are in a period of lack of normative
.frameworlc. This period is characterised by absence ofaxiologic landmarks and of the general
roles of behavior. Several social, economic and political developments in Romania can be
considered to be a consequence of this transition tium the totalitarian to a democratic order.
The author sees the results of the Romanian 1992 elections as representing a postponement of
the normalisation ofthe Romanian political life.
proprietitii sau a obligaJiei contractuale} pentru
top indivizii fi in toate ciJcumstan\ele care p<t
sl aparl. Onlinea totalitarl presupune existenJa
unei care formuleazl ,i impune, cu
ajutorul mijloacelor organiza\ionale de care
dispune, anutnite obiective intregii colectivitlJi.
Ca ,i ordinea autogeneratl, ordinea
confecponatl protejeazl domeniul de expectan\l
legitiml a fiec1rui individ. Ea reaIizarea
previziunilor unui producltor agricol cu privire
la preJurile pe care Ie va potea obtine ,i chiar Ia
cumplrltorii care sint obligali prin plan sll-i
achzi\ioneze prOdusele, la acel nivel de pre\ .
par corespondenta Ifteptlrilor sale cu acpunile
viitoare ale celorial\i, depinde de deciziile
ulterioare ale autoritlpi care itt poate exercita
arbitrariul nu doar in privinJa preJUrilor dar ,i al
proprietitii. F. A. Hayek relevl distincJia dintte
cele dOllI tipuri de online. Nu ne intereseazl aici
faptul cl - a,a cum demonstreazl cel mai
important teoretician al liberalismului din
secolul nostru - ordinea spontanl permite o
utilizare roai eficientl' a cuno,tlnlelor ,i a
resurselor, decit ordinea impull din exterior
prin "mina vAzutl a planului"de cltre 0
aotoritate care implrtlfe,te iluzia omnifCienJei.
Respeotul spontan al regulilor de conduitl ,i.
suprema\ia autoritltii planificatoare fac,
deopottivl, posibi14 existenta onlinii sociale ca
alternativl a anarmei ,i violenlei. In acest sens,
coeren\a organiza\ionall specificl
totalitarilmulni fi coeren,a autogeneratl care
caraaerizeazl societlJile democratice reprezintl
cde doul variaJite ale normalitJ9i.
olame 1DllIDicl-1OCieCaIea .medcI
ICfirea din comunism a insemnat pribu,irea
ordinii a..oritare dar nu vi instaurarea noului ti p
de nonnalitate bazat pe respectul regulilor care
traseazllimitele libertlpi in cadrul civilizapei
democratice. Agricultorul perioadei de tranzipe
a pierdut certitudinea locului de munel in
industrie pc care i-I asigura planul national uDic
de dezvciItare economico-sociall. dar nu a
ciatigal certitudinea dreptului slu de proprietate .
asupra plmintului. Managerii ,i muncitorii,
candida\ii ,i alegltorii, intreprinzltorii ,i
salariapi. cump4rltorii ,i W1zltorii; funcJionarii .
de stat ,i publicul sint, cu topi, victimele saQ
profitorii defjcitului de normalitate. PlasaJi in
intervalul care separl raponalitatea planului de
lI\ionalitatea democll\iei, cetltenii societ1p}or
post comuniste devin in proportie de mas! nifle '
anomici.. Repnerea marilor firme occidentale de
a-fi angaja capitalurile in aceastl regiune se
datoreazl gradului de anormalitate care
marcheaz1 evoluJiile economice ,i politice din
\lrile Bstului. Orice investitor serios nu i,i
permite sl acJioneze intr-un context caracterizat
prin absen\a concomitentl a autoritlJii
planificatoare ,i a respectului regulilor, .
deoarece 0 asemenea stare de dereglare pune
sub. semnul intreblrii orlce exerciliu de
prognozl pe termen lung sau mediu..
Violen\a, dezorientarea, neincrederea in viitor ,i
imPasibilitatea stabilirii consensului in cel puJin
o parte din problemele colectivitl\ii sint ceilalJi
indici ai stlrii anomice. "Atunci cind viaJa
industriall ,i comerciall scapl tuturor
reglementlrilor, nu se mai ,tie ce este posibil ,i
ce nu este, ce cste just ,i ce este injust, care sint
revendiclrile ,i sperantele legitime." -a,a
definea anomia sociologul E.Durkheim. (Le
Suicide, Paris, 1960, p. 281). Referindu-se la
concepJia sociologilor americani, R. Aron
descria situa\ia de normlessness ca pe 0 stare
psihicl:" indivizii care nu mai cred in valorile
plrinplor lor. dar nu auglsit valori de inlocuire
nu mai ,tiu de ce sl se prindl, avind sentimentul
cl sint purtaJi spre un Viitor necunoscut, de 0
mi,care irezistibill. "(Etudes sociologiques;
Presses Universitaires de France, 1988, p. 170).
Cea mai pregnantl dintte crizele unei perioade
post-revolu\ionare este criza de intelegere:
datoritl bulverslrii reperelor normative, omul
comun nu e in stare sll priceapl ce seintimpll in
jurul s1u ,i nu poate sl construiascl 0 imagine
cel pUJin aproximativl a propriului viitor.
Atunci <;ind sentimentul nesiguranlei devine 0
trlire colectivl, nostalgia dupl vechiul regim nu
are in sine nimic anormal. Existl un plafon care
limiteail capacitatea umanll de a evolua in
condipi de incertitudine. Dacl agenpi politici ai
schimblrif nu sint capabili sl contureze in
orizontul de speran\l al imaginea
unei noi ordini sociale, majoritatea populaJjei
a:junge sl regrete starea de coerenll.
previzibilitatea ,i comprehensibilitate pe care 0
asigura ordinea totalitarl ; ,i voteazl, ca in
cazW alegerilor din Romania, cu partidele care
ii dau iluzia posibilitl\ii recuperlrii acelei
situatii .
IWuzul ckimoaapei
o pane a Conven\iei Democratice ,i-a
structural oferta, electorall pe ideea restaurl1rii
stlrii de lucrori de dinainte de ultimul rhboi
mondial. Or, acest tip de normalitate 0
evidentl repulaie, nu doar in nndul celor care 0
percep prin intermediul propagandei comuniste,
dar in nndul celor care.au tItit-o pe treapta de
j08 a ierarhiei sociale de atunci. "En dacl nu era
partidul comunist eram 0 Ilugl nu, eram
muncitor. Oamenii care munceau la boier nu
aveau dreptul la .invl\lturl, dreptul la 0
civilizaJie. Am apucat inel pe cind \lranul
nostro de lingl Bucure dormea pe 0 rogojinl,
avea patru pari bltu\i in pimint ,i cheva
scinduri. Cind a venit partidul comunist a
schimbat rogojina vi a incep.. sl facl pre,uri de
cirpe \esute. Si-a IQjlt pe urml Jlranul mobill,
televizor, aragaz, frigider."(rlspunsul unni
muncitor calificat, in virstl de 5 I de ani,
domiciliat in mediul rural, la 0 de
opinie. RomAnia Liberi, anull. or. 14802, lO
II oct.. 1992} Corectl sau nu, aceastl opinie
fundamenteaz1 oppunea celei mai marl plrJi din
electoratulstingii de la nOL Ea expriml nu
regretul dupl regimul comunist, dar ,i
incapacitatea de a concepe 0 aIternativl1 a
acestui regim in alJi termeni dedt cei PropUfi de
partidele istorice.
, Oamenii aderlla regulile de conduitl pe care se
bazeazl ordinea societl\ilor democrat ice nu
pentru cl reu,esc sll cunoascl ,i sl in\eleagl
func\ionarea acestor reguli, ci pentru c!
respectarea lor Ie conferl 0 serie de avantaje
palpabile, comparativ cu ordinea totalitarl.
Trecerea de la totalitarism la democll\ie nu cste
rezultatul unei alegeri ralionale, ci al unui
proces evolutiv : societatea va adopta alte reguli
de conduit1 in mlsura in care efectele acestei
schimblri par benefice pentru majoritatea
indivizilor. Noul cadru normativ trebuie sl
garanteze un surplus de reu,itl in raport cu
trecutul propriei colectivitl\i sau cu ac\iunea
gropurilor umane concurente. Atunci ciod, ca in
cazul reformei romane,ti, experimentarea
noului tip de normativitate determinl 0 vl1ditl
deteriorare a nivelului de trai, majoritatea
popula\iei se va opune continulrii tranziJiei ;
instaurarea ordinii de tip democratic va rlimine
dezideratul unei minoritl\i. Agravarea acestui
declin prin victoria electorall1 a stingii ,i prin
accentuarea izollrii internaJionale a Romaniei,
va croniciza blocajul mecanismelor psihice care
guvemeaz1 procesul tranziVei spre democraJie.
Societatea romaneascl a fost amncatl intr-un
veritabil cerc vicios in care e,ecul reformei ,i
stagnarea demersului reformator se alimenteaz1
reciproc.
omizl politiclanormall
Rezultatele recentului scrotin parlamentar ,i
prezidenlial confirml menJinerea societl1\ii
romane,ti in purgatoriul anormalititii. Care sint
altemativele fo"elor politice ale democratizlrii
in acest context social? tn cartea sa Reflection
sur la Revolution en Europe 1989 - 1990 (Seuil,
1991), politolog!J1 Ralf Duhrendorf interpre
teazl actualele evolu\ii din statele ex-sovietice
pomind de la doul concepte: cel de politic!
constituJionall cel de politicl normall. Primul
desemneazl demersul instituirii condiliilor
constituJionale ale libenlpi. Acest demers nu se
reduce la consemnarea intr-o constitu\ie a
regulilor de con<luitl care fundamenteaza
ordinea democraticl. Instaurarea ordinii
democratiCe presupune fonVonarea efectivl a
acestor'reguli alit la nivelul acJiunii statale cit ,i
in cazul societitii civile.
Ceilialt tip de politicl se poate declan,a
atunci dnd a fost stabilit consensul cOlectivita{ii
asupra principiilor constitutive societl1\ii
. deschise. Aceste principii reprezintl jocul
democra\iei ,i economiei de pia\l. Politica
normall presupune exercitarea diferenJelor de
opinii. promovarea unor strategii ,i modele
politice, balansul ciclic intre liberalism social
democratie. Aceste manifestlri ale nonnalit3{ii
implicl posibilitatea disputei de idei, acordului
,i negocierii: or, toate acestea nu pot aplrea
decit in interiorul ordinii democratice. "Inainte
ca sl se ajungl1 la politica normaU, trebuie
stipulat tid nici un echivoc c1 socialismul este
mon ,i cl nici una dintre variantele sale nu
poate fi reluscitatl in aceastllume care a iCfit
'din dublul co,mar al stalinismului ,i
brejnevismului." (idem, p. 51) Programele
politice ale stingii ceau,iste promoveazl atit
iluzia de a treia cli intre comunism ,i
capitalism, cl"t teza "necesititii de a plstra ce,
a fost bun in perioada comunistl. Intreaga
aetiune de pinl acum a P.D.S.N., P.U.N.R.
,P.R.M. sau P.S.M. a probat inaderen\a lor
congenitall fa\l de valorile democraliei prin
obsesia panidului unic, sfidarea principiilor
statului de drept promovarea intoleranlei faJA
de minoritll\i. Faptul cll aceste partide ,i
candidatii lor la prefCdinpe au obtinut mai mult
de jumltate din voturile exprimate pe 27
septembrie indicl inexisten\a consensului in
privinJa regulilorjocului democratic.
"Cheia problemelor societlp}or europene in
cursa de democratizare este rlspunsul la
urmltoarea intrebare : unde ,i cum se traseazl
limita intre instituirea regulilor ,i principiilor
clrora tOJi trebuie sl li se supunl vi diferenJele
de opinie care pot fi dez.bltute in interiorul
acestor reguli." - consider! politologul englez
(idem, p. 43) Perioadele de politicl constituJio
nall1 sint perioade anormale in care prevaleazl
violenJa. dezorientarea ,i haosul. Derularea
efortului civilizatoriu implic1 deplfirea cit mai
rapidl a acestei perioade. De aceea pentru
statele din Centrul ,i Rlslritul Europei, sfifitul
politicii constitu\ionale ,i inceputul politicii
normale constitue 0 stringenJl istoricl. In ce ne
priveste, electoral al partidelor
schimblrii a aminat indefinit ins pre viitor
aceastllimitl. in' urmltorii ani, miza politicii
va rlmine tranziJia de la totalitarism
la democraJie.
Gabriel Ivan, born in 1957 in Bucharest.
Graduated of the Faculty of Philosophy of the
University ofBucharest. Senior researcher at the
Institute for Educatiooal Sciences in Bucharest.
Articles and studies published in the following
jurnals and magazine: Futures, Lumea, 22,
Contrapunct.
SP nr,l decembrie 1992 -8
0
Politica intema
Despre rolul partidelor istorice
VARUJAN VOSGANIAN
Afi having exmined the activity of the 'historical parties in Romania (the National
Peasant Party - Christian Democratic, the National Liberal Party, the Romanian Social
Democratic Party) through the past three years (from December 1989 up to now), the author
infers their negative role. He rmds certain evidence to support his position. First, he identities
their attempt to assume complete control of the opposition movement, thus feebling its
resources. second, the author rmds that due to continual infightings, a tendency towards the
ideological aspects of their policy has prevailed, while old conflicts been rekindled. Young
politicians were denied access to the candidate lists for the past elections. furthermore, the
author comments on their lack of the flexibility and pragmatism as concerns the developing
systems of intests. Their structures should suffer crucial changes, the author maintains. If
not, the Romanian opposition has to look for new, robust, and effective means of action.
Refacerea, in zilele ce au urmat
revolutionare din deeembrie 1989, a partidelor
istoriee - mli refer la Partidul National Liberal,
la Partidul Na\ional Tlirlinesc (care intre timp
devenise la Partidul Social
Democrat - a fost consideratli 0 mare
pentru democratia romaneaseli. Analizind, insli,
rolul partidelor istorice in cei aproape trei ani
care au trecut, putem aprecia cli efectul lor a
fost, in ansamblu, negativ..
Prima trlisliturli negativli a aeestor partide
este aceea ell arogat, in permanentli,
dreptul de a constitui singurii reprezentanli
legitimi ai opozitiei. Incepind cu prima
manifestare realli a opoziliei din 28
ianuarie 1990, cu alegerile
parlamentare din 27 septembrie 1992, cele trei
partide au desconsiderat celelalte formatiuni
politice de opozitie, tratindu-se door pe sine
drept parteneri egali. Drept efect al acestei
atitudini, opozitia nu glisit dezvoltarea cea
mai potrivitll. Usind segmente intregi de
interese neacoperite. Fiecare disensiune dintre
aceste trei partide a putut, astfel, influen\a
serios opozitia, lucru lesne de observat in
rezultatele alegerilor din aceastli toomna
o a doua trlisliturl negativl pe care au
perpetuat-o aeeste partide este aceea eli, prin
atitudinea lor, au translatat in scena politicli
conflicte care, vechi de patru-cinci decenii,
aparlineau de acum istoriei. Un ri1zboi
ideologic, intrerupt cu duritate transforrnat de
colnunism intr-o istorie absurdli, se continuA sub
ochii acesta, insli, nu este rlizboiul
nostru. Exeesul de ideologie care I-a insotit a
fost extrem de dliunlitor in aproope trei
ani, irosind energia maselor impactul
doctrinelor politice in aparen\e gllUgioase,
lozincarde sterile care au ablitut atenlia
opozi\iei de la problemele reale. Lupta
impotriva dictaturii politiee, obsesie a partidelor
istoriee, a flicut ca puterea sli se poatli dezvolta
nestingherita in forme mai rafinate cum ar fi
dictatura economica sau cea culturalli. Lozinci
de tipul "jos comunismul" scandate in pielele
publiee cu degetul mare indreptat in jos -
pentru 0 scurta perioodli avut justificlrile
lor - nu inseamnli altemativli nu pot capta
aten\ia electoratului. Marcata de suferinla
trecutului, opozi\ia a pierdut din vedere
pragmatismul.
Cu aceasta treeem la cea de-a treia trllslitud
negativli a rolului partidelor istorice. Ele s-au
centrat, din plicate, pe supravieluitorii aeestor
partide din perioada imediat postbelicl. Cea mai
mare parte a aeestor oameni au fost condamnap
la ani lungi de inchisoare, au fost hliitui\i
izola\i. Ei au fost eei care au reflicut nucleele
partidelor era normal sli fie Ceea ee este,
.insll , mai putin normal e faptul cli au
preluat cvasitotalitatea functiilor de condueere
ale partidelor, au pus stllpinire pe listele
electorale au influentat hotllritor programele
de partido
lor a fost suferinla indurata. Numai
cll suferinla, demnli de respect smerenie in
rela\iile interumane devine un
handicap in viata politiell. Traumele
resentimentele rllzbat in conduit a politicli
neavind un impact pozitiv asupra electoratului
care voteazli pentru miine nu pentru ieri.
Inlelepciunea senectulii, pentru a fi admiratli,
trebuie sll fie insolitll de decentll. lar primul
semn al decenlei este eedarea elitre eei tineri a
pozitiilor de avangarda
Aeest fenomen nu este caracteristic numai
opozitiei, ci puterii. Frontul Democrat al
Salvlirii Naponale este tocmai rodul unci astfel
de opera\iuni efectuate impotriva istoriei de
eliminare a generatiei tinere, de aceastli data din
forma\iunea politicll "emanatli" in decembrie
1989. Este dureros sll constali cli dupli
evenimentele de at unci, cind latura
revolu\iooara _. atit ca participare cit ca
sacrificiu - a fost purtata de generatia mai tinlirll,
sint atit de pUlini oameni politici tineri in
Romiinia.
Pentru a enumera oamenii politici de
notorietate pozitivli in virstl de 40-45 de ani iti
ajung degetele eelor douA miini, iar pentru a-I
numara pe eei in jur de 35 ani, ili prisosesc pinl
degetele unei singure miini. Exista, fllrl
indoiala, tineri in rindurile partidelor istoriee.
Existl chiar formatiuni de tineret de tineret
universitar. Pinll in prezent, insa, eei tineri nu
au avut posibilitatea de a deveni oameni politici,
egocentrismul generatiei virstniee stingherind-i
vizibil.
A patra trasliturl negativl ce rezultli din
rolul partidelor politiee, trlislitud care rezultl,
firesc, din eelelalte trei, este gradullor redus de
adaptabilitate la realitl\ile Consecin\a
a fost lipsa unui suport electoral efectiv in
cele din urml, slllbiciunea opozitiei. latl, de
pildl, Partidul Na\ional Tlrlnesc cre,tin ,i
democrat. Linia na\!onall, al clrei exponent
fusese hiliu Maniu nu mai exilltli. Ea este captatl
,i denaturatl de partidele nationaliste, in
principal de Partidul de Unitate Nalionall a
liDia tldneasel promovatl in treeut
de Ion Mihalache ,i care a contribuit
III procentul real de PNT la alegerile din
1946 este ca inexistenta Segmentul rural este
ocupat in mare parte de Frontul Democrat al
Salvlirii Naponale de Partidul Democrat Agrar
din Romiinia, avind 0 puterniel tendinll pro
Iliescu. Cit dimensiunea democrat
aeeasta nu constituie inca, avind in
vedere criza morall a societlitii 0
oP\iune viguroasli a electoratului.
Partidul Social Democrat a debutat stingaci.
Aplirind inel din iama lui 1990 allturi de PNT
cd PNL, in atmosfera aeelor lile, a pierdut
concilierii cu muncitorimea. Aeeasta a
permis, printre altele, Frontului Salvlrii
Naponale sli domine nestingherit, in mai 1990,
mediile Noi nu avem, astllzi 0
doctrinl social democratl cum nu avem in
mod real, un Partid Social Democrat. Aeeasta
este cauza faptu1ui ca electoratul muncitoresc a
fost captat de doctrine populiste anacroniee.
Condi\iile obiective, anume lipsa unui
sector privat a clasei de mijloc, precum
conditiile subiective conslind in neaparipa unci
noi coneeWi liberale politica de conjunctura
au filcut ca Partidul Nalional Liberal sll nu
joace, nici ca partid de opozilie, nici ca partid
de guvernare, un rol important. Partidului
National Liberal i se poate sllbiciunea
op\iunilor economice inconsistenla unei
variante liberale, pragmatiee.
Nu in ultimul rind, trebuie amintitl
sustinerea anemicll pe care 0 au aceste
formatiuni din partea propriilor organe de presl.
Partidul Social Democrat, dupli mea, nu
a avut niciodata un organ de presl propriu,
publica\iile liberale au fost sporadice, cu un
numllr redus mereu de autori, cu
doctrine invechite. Cit despre Partidul Naponal
Tllrllnesc democrat, singurul care
depne un eotidian, numit "Dreptatea", aeesta
are mai degrabll de necrolog
neinteresind nici mlcar pe membrii de partid
. In fapt, partidele istoriee nu au reaplirut ca 0
cerinlli obiectiva a societll\ii ci, mai
degrabli, ca 0 manifestare a unor afinitl\i
personate. Nu a fost 0 tendin\l fireasel, in care
segmentele de interese existente i,i cautl
expresia politica, ci 0 initiativl politiel rigidl
care a cliutat sl muleze electoratul dupl
propriile trl1s1turi. Consecinla a fost cl
electoratul nu s-a regl1sit in platformele ,i'
personalitalile politice ale aeestor partide. S-ar
putea replica faptul c3 Partidul Na\ional
Tlirllnesc democrat are, in ambele
camere ale Parlamentului, al doilea grup
parlamentar ca marime iar Partidul Social
Democrat detine, de asemenea, un grup
parlamentar in Camera Deputaplor. Acest nUmlr
de deputali nu reflect3, ind, impactul real al
acestor partide. Idees de schimbare a foat
cauliunea morall ce a asigurat acest auport
electoral, ilrl a se adresa unui partid anome.
dupli aproape trei ani CODStatlm, cu
tristele, eli varianta de opozitie nata pe triada
partidelor istorice nu este viabill, in forma lor
actuaU: Este necesarl. fie restructurarea
acestora, in sensul resureCpei generapei
a adoptllrii unor programe pragmatice ,i a
apropierii de electorat opozi\!ei
intr-o Convenpe democratieli de tip forum, flirl
structura multipartidl, care, pornind de la
programul actual al Conven\iei, dar cu
personalitlli politice tinere cu 0 strategie
realist3 eficientl sl preia stindardul luptei
politiee pentru instituirea democrapei. 0
Varujan Vosganian, 34 years. Graduate of
the Academy of Economic Studies (Depanment
of Commerce), and of the University of
Bucharest (Department of Mathematics). V.
V06ganian is currentlyin a Ph. D. program. He
has authored over 200 articles on political
economy, politics and various essays.
LEXICON
Regim parlamentar
R.p. este regimul (termenul vine din
1atinul regimen, regiminis, derivat din rex,
regis,' "rege" regere "a dirija. a
conduce") in care guvernul dj seamj de
activitatea sa in fa/a parlamenm1ui. R.p.
tinde siJ realizeze echilibrol intre puterea
legislativj care voteazj legile puterea
executivl (guvemul), ce asiguri aplicarea
lor sub controlul parlamentului. Trebuie
deosebit intre r.p. regimul de tip adunare
generalj (Ie regime d assemblee), care
remite toate puteri1e par1amentului:
guvemul i se subordoneazl, iar
tele nu are decir un 1'01 reJrczentativ.
In litatura politologicj anglo-saxonl,
forma democraliei constituponale in care
autoritatea executivl este
responsabill fa/j de autoritatea legislativj
este denumitif parliamentary government
sau cabinet government (deosebit de
presidential government, vezi termenul
"regim prezidenlial"). In folosinla sa
uzual', parliamentary government
nu numai caracterol
tar al sistemelor politice, dar faptul cl
ele dnt bazate pe alegeri libere
competitive, cooa ce exclude din denotapa
termenului dictatura partidul.ui unic, care
exercitiI puterea intr-o structuriI
parlamentaril formaliL De obicei, intr-un
parliamentary government, deliniItorul
principalei funclii executive, primul
ministru, este numil de dtre
(monarhic sau prezidenlial) a1 statului.
Membrii guvernului provin din simpli
membri ai .parlamentului piIstreazl
func/We atita vreme cit beneficiaziI de
suportul majorit4lii parlamentare.
-9-
SP nr.l decembrie 1992
Politica intema
De ce aIll pierdut alegerile
1. Receptoru1; perceppe feedback
Despre electoratul roman s-au spus de la 20
mai incoace destule lucruri. Ideea principall
care s-a reliefat dintr-o aparentl1 diversitate de
opinii a fost insl1 in mod constant aceea cl1 aeest
electorat a fost in campania electorall1 din
1990 manipulat in toate momente1e
importante CI1 au existat
inten\ii chiar proiecte concrete de manipulare
nu putem nega (vezi ml1rturia ofi\etului SRI
publicatl1 in revista "22" in noiembrie 1990
precum serialul despre serviciul de
al Ministerului de Interne in "Curieru1
Na\ional", iulie 1992) Ceea ce am dori noi
astl1zi sl1 subliniem este faptul cl1 aceste incercl1ri
de manipu1are au fost incununate de succes
tocmai pentru cl1 s-au bazat pe 0 bunl1
a electoratului a intereselor sale in
imediat, in vreme ee persuasiunea electorall a
opoziVei a dat mereu frind in contra naturii
aspiraVilor populapei cl1reia i se adresa. Nu
intimpll1tor electoratul a aderat co. la
calomniile pe seama liderilor opozi\iei a
depnu\i politici, # a continuat sl1 se
cramponeze de e1e chiar dupl1 ce dezmin\irile
oficiale fuseserl1 mediatizate. Solicitarea
I opozi\iei nu corespundea imaginii pe care
publicul despre propriile sale interese.
Fiind ca unica alternativl1 morall1,
singura cale de a 0 res pinge fl1rl1 0
autoeulpabilizare 0 punere la indoiall1 a unui
sistem de valori achiziponat in epoca precedentl1
era "imoralizarea" ei. E un proces continuu, in
care un eventual serviciu diversionist este cel
mult ini\iatorul, masa flicind restul. Op\iunea
din 1996 a publicul ui a fost deci pentru
continuitate, miniml1 solicitare, stress
informa\iOJlal minim. Traumatizat de ultima
(perioadl1 cit de Revolutia din
decembrie manifesta\iile care i-au urmat,
electoratul nu cautl1 dedt sl1 reslseascl1 0 stare
de echilibru stabilitate, pe baza unui sistem de
valori identic, dar cu semnu1 schimbat de 1a
minus 1a plus (oferta electorall1 a FSN).
Aceastl1 viziune a publicului sutl1 1a sutl1
manipulat este tributarl1 unei mai vechi
concepVi asupra comunielirii Anume, aceea eli
receptorul un rol pasiv, 0
persuasiune eficace punindu-i schimba radical
opiniile atitudinea. 0 viziune mai modernl1
(Barlund, Theyer) releveazl1 insl1 faptu1 cl1
receptorul recompune in mare ml1surl1 mesajul
"inventeaza atribuie pentru
realiza proiectele"
Cum aratl1 acest electorat vizat de mesaje
persuasive din toote pl1rVIe? Pupne investigatfi
de mentalitate s-au realizat in ultimii doi ani.
Teoretic, este pe juml1tate rural (47 %) cu un
nivel de educa\ie mediu, care de multe ori in
practicl1 este de fapt scllzut (generalizarea
inva\amintului de zece ani este 0 fantezie
birocratica fl1rl1 acoperire in nive1u1 real al
edueapei) Din populapa urbana, 0 parte
considerabill1 a mig rat de la sat in ultimii
douizeci de ani, in perioada construcVei marilor
aglomerl1ri industriale.
Autorul acestor nnduri, in cadrul unei vaste
cercetl1ri organizate de I.M.A.S. a realizat in
martie 1992 un numl1r de investigapi de grup
(focusgroups) pe 0 populape rurala inactiv!
(rurall1 urbana). Aeeste rezultate s-au lil1litat la
o singurl1 regiune (Moldova) nu pot fi
extrapolate 1a nivel naponal. Diferite alte semne
ne fac sl1 credem cl1 sinteza
pe care 0 yom prezenta in urml1toorele nnduri
este semnificativa pentru a doua parte din
populaVa din Regat care condi\iile
discutate. Pupnele exprimari in direct ale acestei
populaVi (fV Romanl1, SOTI) converg tot in
sensul celor constatate de noi.
tn primuI' nnd trebuie spus cl1 populaVa
tinde sa se identifice cu perioada la care se
rezuml1 experien\a lor de via\a contestarea
globall1 a acestei perioade este perceput! ca 0
contestare personala
Perioada ideall1 este anilor Dej
inceputul anilor Perioada Ceau,escu
({ste perceputa mai degrabl1 pozitiv, deteriorarea
fiind datata 1984 sau 1985." Dacl1 s-ar fi retras
la al XII-lea Congres rl1minea un erou."
Multimea nu se idealizeazl1 pe sine ,i nu
ALINA MUNGIU
From a multitude of reasons that explain the failure of the Romanian democratic
opposition to win the res;ent elections the author focalizes only on the inadequacy of the
persuassive mechanisms used inthe electoral campaign. The present analysis, closer to social
psychology than to political commentary, reveals the fact that an important part of the
opposition doesn t really have a real understanding of the way the voters think, of their real
needs and imaginary fears. The fact that the opposition was run by the so-called "historical
parties" who approached the present realities with an outdated political conception proved to
be the misfortune of the democratic opposition. The author concludes that a new political
alternative in needed in Romania. This van be found only in an alliance of the new, modem,
democratic parties such as the Party of Civic Alliance, The National Salvation Front lead by
Petre Roman and the Young Liberals Party.
idealizeazl1 nici liderii nu cautl1 de altfel un
lider ideal ci unul pe care sl1-1 recunoosca drept
cu care sl1 se identifice in cea mai mare
ml1sum (Dej, lliescu sint indieap
de mul\i ca lideri ideali) Este pasiva
dependentl1 nu atit 0 democrll\ie cit
un regim autoritar ("Daca Iliescu ar fi avut
puterea lui ar fi putut face mai mult."
e bun, dar Parlamentul, tot
timpul nu face nimic). Valorile predominante
sint, in ordine, siguran\a, ordinea, nivelul de
trai onorabil. Sensibilitatea la valori abstracte e
absolut nula (aproape nimeni nu citeazll printre
defectele regimului absen\a
democratiei - "Libertatea nu-mi lipsea prea
mult." "Libertatea nu ne e de nici un folos"). Nu
existl1 nid un fel de preocupare pentru
adevarurile perioadei anterioare sau ale
Revolu\iei, grijile zilnice fund prea aplsl1toare.
Acest lucru nu este de altfel 0 noutate dat fiind
e!, de regula, oamenii implica\i direct in
produqie eu un nivel de mediu sint
conservatori cu privire la libertatea euvintului,
toleran\I1, liberta\i civile (Eysenek 1977;
Furnham Heaven 19B1l). Partidul cu care se
identifici este FSN. Daci ar fi om ar fi "un tip
care se descurcl1 bine nu prea
Liderul ideal trebuie sa fie familiar putemic
(ca un tata), identificarile animale, cele mai
frecvente frind bou cnne.
Astfel aratl1 0 bunl1 parte din \l1ranimea
pensionarii Romaniei. Discursul care li s-a
adresat a \inut rareori seama de aceste
caracteristici, atribuindu-i in plus interese ,i
inten\ii strline de natura lor. Astfel, 0 parte
importanta a \arl1nimii nu este interesata de
pamint, ci de securitate sodaIa. Sistemu1
asocierilor a fost aceeptat de bunl1voie deoarece
diviza munca rlspunderea (de altfel e mai
modem decl't sistemulloturilor mici). In sfillit,
nu are nici 0 noiml1 sl1 se afirme eli in ultimii doi
ani pentru \l1ranime nu s-a flicut nimic, cind
singura categorie care a profitat, inegal, de
perioada de tranzi\ie a fost \l1rlinimea. Aceste
erori au fost deseori prezente in discursul
opozi\iei vizind \l1rl!nimea au compromis,
invalidate mnd de eviden\a chiar alte
elemente, adecvate, ale aeestui discurs.
In sfillit, ar mai fi de spus ceva interesant
despre fobiile acestei In principal ele
se refemla sporirea gradului de dezordine "Ne e
teaml1 de 0 noul1 Revolu\ie", mergind pin! 1a
xenofobie "Dupa Revo1utie s-au deschis
grani\ele fiecare lua ee voia din \ara ducea.
In plus, au venit tot felul de nechemaV". Ca
intotdeauna, universul rural apl1ra stabilitatea
izolarea. Aici a fost terenul lintl1 al
propagandei FDSN-lliescu in mediul rural.
2. EMITATORUL
CoaliVa partidelor de opozilie (C.D.) se
Mata un adversar redutabil dupli alegerile locale.
DupA ce vreme de doi ani opozi\ia fusese
perceputl ca putin credibilll in formula noii
alian\e ea devenea dintr-o datl acceptabill, in
principal din doua motive, care se desprindeau
din noostra din martie 1990. Unul
este substituirea ideii de "coalilie" celei de
"opozipe" a unei valori pozitive, constructive,
uneia perceputl! ca distructivl1. Legatl de
aceasta, efectul pozitiv al participl1rii liberalilor
in guvern care se inscria in constatare cl1
electoratul 0 "opozilie constructiva",
lupta politiel1 chiar din cadrul parlamentar fiind
perceputl1 ca 0 dezordine inutiIa, ba chiar
periculoosl1 pentru stabilitate.
Dupl1 succesul paf\ial din alegerile locale
imaginea coalitiei a prins a se destrama a
pieRle tot mai mult contur in ochii eleetoratului,
atit a celui schimbase atitudinea de la 20
mai pinl11a locale, cit a electoratului stabil al
opoziliei. In fond, nu se intimpla altceva decit
ca viciile ascunse ale opozi\iei incepeau sl
treacl1 dincolo de cercul ini\iatilor al unei
prese complezente. in principal este yorba de
sistemul defectuos - de coordonare organizare
- sau de absen\a unui sistem - practicat de virful
opozipei
De unde provine acest virf, in primul rind?
Distincpa citorva categorii este importantl1 in
cadrul acestei analize. in primul rind e vorba de
generapa antebelica de depnup politici,
care au dominat pozi\ii1e centrale structurile
de decizie ale partidelor istorice implicit ale
Conven\iei. Aceastl1 generalie a fost atit de
atacatl1 de la prima ei aparilie de cl1tre
continuatorii acestora indt, in 1990,
reacVe de generozitate respect al justi\iei
istorice, celelalte generll\ii, prin reprezentan\ii
lor cei mal educa\i, s-au soiidarizat cu ea, ba
chiar a acceptat-o ca generalie conducl1toare.
Ce1 mai serios semnal de alarml1 in privinta
acestei genera\ii a fost tras de rezultatele de al
20 mai de disidenta PNL-AT-ista Din plicate,
judecata alb-negru a presei de opoziVe care
domina 1a vremea aceea aproape total care
continul1 sl1 fie prezenta la publicatfi importante
nu a tras concluziile cuvenite din aceste
averismente.
A dona categorie, care s-a intilnit cu totul
nefericit cu prima, a fost aceea a intelectualitaVi
umaniste. Din epoca anterioom aceasta venea cu
autismul izolarea de fenomenul social care 0
ajutasera sa supravie\uiasca cultural, cu
exercitiul cultural, cu exerciVul indelung al
macinllrii sterile in colectivitate consuml1rii
a energiei in discurs (Uniunea
Scriitorilor, cenacluri, etc.) Cu exceP\ii notabile
care se cunosc (Paul Goma, Mihai Botez)
intelectualitatea a fost total dezinteresatl de ceea
ce se intimplll cu poporul roman, reac\ionind
doar la incl1lcl1ri ale prerogativelor ei specifice
de grup (serisoarea celor a cetor
optsprezece), nefiind interesata de 0 ac\iune
pragmaticl1 eficace de a combate dictatura cit
de " 0 disiden\11 de tip intelectualist" "la
demonstra\ii intelectuale" "un scenariu al
disiden\ei (pseudo) savante". tn analiza
retrospectivl1 a acestui fenomen va fi greu de
stabilit "cit era yorba despre orgoliu" citi
dintre disidenlii intelectuali au fost interesll\i atit
sa dea 0 utilitate sociala gestului lor cit sa
trliascl! "vanitatea cuvintului" de disident.
Aceste doua genera\ii, care au dominat
copios stratul superior al opozi\iei au avut in
comun in primul nnd un considerabil grad de
solipsism. Din perspectiva experien\elor lor
limitate cel mai adesea frustrante ele au
constituit 0 viziune a realitlltii paralela pe care
au cautat in permanen\a sA 0 substituie ce1ei
existente. Acest clivaj intre dona realitAp a fost
eel mai vizibil in perioada manifestll\iei-maraton
din Pia\a UniversitA\ii. Limitarea rapidl1 ,i
defmita a masei in P-\8 Universitl1\ii ar fi trebuit
sl1 fd sa in\eleagl pe eei care vizau un succes
electoral ci persuasiunea necesita 0 cucerire in
cadrul unui sistem al realita\ii accepiat de
ambele plirp, nu transferul unui intreg sistem de
la emi\l!tor la receptor "pentru ca sa existe
comunicare intre doul1 serii trebuie ca ele sl1
posede 0 complexitate comparabill1. Trebuie
deci examinata aptitudinea disponibilitatea sa
reala pentru varietate, pentru a-i determina
posibilitatea de a crea mesaje. Aceasta creaVe nu
se evalueazl1 decit prin raporturile sale cu mediu.
Raportul va fi maximal dacl1 complexitatea
mesajului va fi comparabill1 cu aceea a
mediului". Acest simtom gray incepuse sa fie
vizibil inca din toamna lui 1990, cind unul
dintre ideologii proaspl1t n!scutei Alian\e Civice
avea sa ne la conferinla inaugurall1 de
presl1 gazetarilor prezenp ca intrebllrile lor nu
yin in intimpinarea obsesiilor ini\iatorilor,
avea sa fie sancponat dur de realitate.
Cele doul1 grupuri au avut 0 vreme 0
existen\11 separatl1. Filialele locale - atit au
contat, adica foarte puVn - au mai sA
scape pe ( PNL inai ales) de dominapa acestor
grupuri. Intelectualitatea s-a orientat cl1tre
organiza\ii apolitice ci vice, care ar fi fost
determinate de necesitatea inainte de apari\ia
sistemului pluripartidic care, dupa, au tacut
deseori mai mult rl!u decit bine. Se
observatia plin! de temei a Doinei Cornea
privind ezitarea intelectualilor de a se inscrie in
politicl1 (mai ale in partide) in 1990. Dacl1
aceasta retinere inipall1 avea la bazl1 complexele
unei intelectualitl1V cu mentaliate restantl de pe
vremea fazei liberale a unui sistem autoritar
(totul e legitim, mai pupn politica. nedemnA de
un intelectual), ulterior ea a devenit motivata de
imposibilitatea de a mai desface structurile de
putere create in cadrul partidelor tradiponale.
Cl1ci un alt element comun notabil al celor
dod grupuri este firava lor inclinare pentru 0
reala democra\ie. Prolifennd tot timpul de
avantajele compara{iei cu adversarul (de parcl1
elementul de compara\ie pentru un democrat
peate fi un fost nomenclaturist sau un partid al
opozi\ia romana s-a
dezvoltat centralizat, de 0 manierl1 lipsita de
transparen\11 cu 0 into1eran\a absurdA la oriee
criticl1, oricit de constructivl!. Cind, dupl1
alegerile locale, formapuni politiee tam nici un
fel de reprezentativitate la scarl1 na\iona1l1
(Sindicatul politic Fraternitatea,
Romania Viitoare, etc.), au inceput sl1 patrundA
chiar in structurile de decizie ale Conven\iei
nimeni nu a reaqionat, demersul era de
sens invers naturii motivat doar de dorin\a
unor partide din C.D. tn condiliile in care
societatea cerea 0 tot mai accentuatl1 din
informal, 0 formalitate specificl1 a vielii
politiee, 0 evolu\ie, in in
Convenpe se opera 0 informalizare care va servi
intii impotriva PNL ulterior, la fel de bine,
impotriva PAC. PNL avusese in fond deplin
temei sl1 pretinda ca C.D. sl1 fie door 0 uniune de
partide. Beneficiarul acestei informalizl1ri a fost
PNT-cd, partid caruia cele mai optimiste
sondaje (CIS) n acordl1 maximum zece la sutl1
din care, prin intermediul
manevrelor in C.D. ocupl1 un loc superior
in Parlament realitatii sale electorale ,i a
contribuit decisiv la infringerea opozi\iei.
In aceasta opera virful PNTcd - pentru cl1
filialele au pu\ina vinl1, puterea lor de decizie
fiind aproope nula a primit ajutorul nescontat al
Alian\ei Civice,in care, dupl1 formarea PAC
primul gest realist al intelectualitl1\ii romane
rAmaseserl1 doar nea<taptatii, cei car.e
descoperisera - pentru cl1 nu aveau 0 inclinll\ie
pentru 0 abordare mai pragmaticl1 a realitAtfi
care in doi ani de zile nu au flicut nici macar
primu1 pas spre alpicarea frumosului lor
program promis la infiintare, acela de
misionerism in rindurile electoratului. tn spe\11
raml1seserA in AC exact aceia care nu
electoratul pentru ca nu voiau sl1-l cunoosci,
prefennd sl1 monologheze in tcala aceasta lungl1
perioodA.
Momentul de virf in care aceste grupule\e
(este incredibil ce rol important au jucat
persoanele individuale, grupurile mid
rela\iile dintre acestea in ultimii doi ani in
soorta opozipei in general) aratat
inaptitudinea democraticl1 a fost cel al
nominalizl1rii unui candidat la
Faptul s-a petrecut foarte tirziu, cei care au
aminat mereu momentul luat 0
raspundere considerabila in infringerea care
avea sa vina. Dar, mai mult decit data,
SP nr.l decembrie 1992 10
Politica interna
alcatuirea uni corp electoral complet lipsit de
reprezentativitate, in care filialele teritoriale nu
au jucat nici un rol, a lllsat un gust amar a
trezit serioase indoieli pentru viitor.
-Aceast! lips! de mobilitate intern! a
opozipei nu este prea surprinllitoare. La 0 scad
diferit!, in intreaga societate romaneasc! se
intimpll lucru: structurile de conducere
incercau s! se menpn! in pofida faptului ca nu
s! treac! examenul confrunt!rii cu
realitatea. De fapt e yorba de rezistenta la
confruntarea cu "piata", in cazul panicular
politic cu electroratul. Intre t!rii
care d! demisia nu 53
instaureze promisul climat de respectare al
legilor de panid sau de coalitie care
rareazl intrarea in Parlament sau pierde de pe a
pozitie alegerile - dar se
cramponeazli de functia sa - nu e, la drept
vorl>ind, nici 0 deosebire.
Generatia care a incercat reinvierea
partidelor istorice nu a de fapt decit slle
distrug!. Dup! doi ani de la 20 Mai, PNL
dispare din viata politica romaneasca, in mare
parte, datorit3 politicii flcute de un grup restrins
de la virf. PNTcd s! se menpn! printr-o
mare abilitate in planul manevrei de culise dar
pierzind irecuperabil electoratul t!rlnesc ,i pe
cel din Ardeal - singurele care ar fi reu,it sl-i
asigure a continuitate real! de viitor. Partid al
unei minoritliP anticomuniste radicale care se va
treptat din considerente in primul nnd
biologice (media de virst! a candidatilor PNTcd
pe listele aetuale a fast de 70 de ani. Singurul
senator al formapunii in legislatura precedent! a
decedat in timpul mandatului) PNTcd nu a
s! propun! nume noi in doi ani jum!tate.
Oamenii capabili din interiorul partidului riu au
avut nici 0 de a se afirma. Faptul c!
studenteasc! din Piata Universit!tii,
initial apropiat! de PNTcd a preferat
formeze un panid propriu pentru
Romania) arat3 inca a dat! faptul ca toat! lumea
are cuno,tintl de imobilismul din interiorul
panidelor istorice. S-a flcut mare caz de
atomizarea societ3Pi politice romanefti. Motivul
pentru care din PNL a ap3rut PNLAT,iar apoi
din acesta NPL nu este numai acela ca fiecare
sl fie ,ef de partid, ci ,i absenta unui
sistern care s! promoveze competenta ,i 53
sanctioneze incompetenla, care sl selecteze
valoarea ,i eficienta. Pupni lideri s-au simJit
destul de competen\i pentru a pune la punct in
organiza\iile lor un asemenea sistem,de,i
aceasta a fost de fapt misiunea lor istoricl in
aceastl perioadl. F.fecului acestei misiuni i se
datoreazl ti eteCul electoral. In ultima jumitate
de an, partidele tinere, FSN ,i PAC au inceput
s! arate preocupare pentru acest fapt, Bcind
intr-un timp scun mari progrese in direc\ia
profesionalizirii lor. Din punct de vedere al
democraJiei este mult mai valoros un electOral
de zece la sut! care voteazi un front al refonnei
decit un electoral de 67% care voteazi un partid
care nu ,tie ce este. Parafrazindu-l pe Silviu
Brucan ,i faimosul s!u "Democrapa in Romania
incepe cu democraJia in Front" am ad!uga alit
",i in opozipe". La 0 conferinJ! de presl a CD
dl Nicolae Man6lescu a enuntat ca primul semn
bun dup! infringere acest principiu spunind
"dad vrem s! schimb!m mentalit!\ile
comuniste trebuie cu noi".
A fost acest emit!tor credibil? Realitatea
arat! ca nu. Dar nu numai realitatea. Succesul
ConvenJiei Democratice la locale ,i
de la legislative nu se datoreaz! faptului cl
aceast3 institupe ar fi funeponat cum trebuie ,i
ar fi oferit 0 altemativ! consistent!, ci aceluia ca
un numar tot mai mare de electori a identifieat
caracterul conservator al F(d)SN ,i aveau nevoie
de 0 all! 0Pli une. Increderea s-a erodat ,i la
nivelul electoratului propriu (c3derile de tiraje
ale unor publicalii de opozipe care se flceau
pun!toare de cuvint al unui monolog autist;
atrofierea rolului prezentei unor formapuni ca
GDS AC, de care se legaserl imens de multe
speranle in 1990) Convenpa Democratic! se
ingrijoreazl de ce nu au votat-o tlranii. mai
ingrijor!tor este de ce studentimea in num!r
mare ajunge s1 voteze CD flra entuziasm sau s!
boicoteze scrutinul.
Cum ar fi putut sa reu,easca aceast3 elita, in
condi{iile in care inlre electorat ti ea distan\a era
atit de mare, e dificil de imaginal. Coreclindu-se
pe parcurs acordindu-se la realitate, probabil.
Procesul a. fost nul ,i nici 0 criticl nu a razblitut
dincolo de ineficientul ,i suficientul consens al
blocului anticomunist..
Toote acestea nu sint 0 nOlltate pentru mulJi
ziari,ti la inceputul lunii august continuau
inca 0 nootate pentru marele pUblic. In sondajul
Bcut de IRSOP la comanda Reuters, in luna
august, C.D. se desprinde de altfel drept
ci,tigitor, ca ,i din alte sondaje (IMAS, CIS) cu
procente variind de la 27 la 33. Cu cinci zile
inainte de alegeri un ultim sondaj IRSOP
preveste,te eatastrofa: CD ,i FDSN aproape la
egalitate, cu FDSN in urcare Conventia in
sc!dere. Teza IRSOP este c! schimbarea a
survenit in ultimele trei saptlmini de campanie
electoral!. Ce s-a intimplat notabil notabil in
ultimele trei slpt3mini de campanie electoral!?
Dupa parerea noostri, un singur fapt notabil:
identificarea C.D. cu PNTcd. A fost urmarea
unei acJiuni convergente (poate neconcentrata)
din partea pretedintelui Iliescu ,i a FDSN, a lui
ROOu Cimpeanu ,i a lui Petre Roman. In aceast!
perioadl ace,tia au spus in toote manifestlrile
publice, prin intermediul t.uturor pUblica{iilor pe
care Ie controlau, c! situaJia finala a listelor
Conventiei arat1 cl CD=PNTcd. Ideea de
coalipe a fost prezentat! ca un nou anificiu in
lupta pentru putere. A fost cu alit mai u,or sl se
realizeze acest lucru cu cit el era ,i in bun!
m!sur! adev!rat, cu cit cele trei surse
divergente d!deau mesajului 0 imens!
credibilitate ,i cu cit Corneliu Coposu se
prezenta mult mai des ca inainte la televiziune
ca pre,edinte al Convenpei, de,i popularitatea
sa negativl rlmllsese mare iar ca agent persuasiv
este contraindieat prin simpla aparen\ll
Fortele democratice care au trebuit s!-,i
conving! eleetoratul in celelalte \3ri din Est nu
au dus povara unei generapi care a incercat sl
recupereze un treeut injust in loc sl se indrepte
spre viitor ,i nici a uneia care nu a putut
organiza a mi,care civicl in timpul
comunismului a incercat sl facl acest lucru
paralel ,i in timp cu relansarea
pluripartidismului. Emilitorul nu a fost credibil
nu penlru ca in sine nu reprezenta grupa politica
cu cea mai mare bun!voin\! in context ci penlru
ca a luat inflp,area uoor circumstan\e
deja de timp.
In Romania nivelul credibilit!Jii opozi\iei
politice a fost deci sc3zut, originea ,i
componamentul s!u favorizind atribuirea unor
intentii care au pus electoratul in gardl
impotriva oridrei persuasiuni provenite din
aceasti sursll In aceea,i situalie s-au regbit
organe de presl care ar fi putut face imens
pentru persuasiunea electoratului, dar care,
alegind " a one-side vision" anulat din start
influenta potenJialll Cea mai mare pierdere au
coostituit-o din acest punet de vedere
ca "RomAnia liber!", ziar simbol al noii
con,tiin\e democratice in 1990 dar care ,i-a
arins repede limitele ( un tiraj de 200.000 de
exemplare de la un milion). Mentalitatea care a
pierdut alegerile este zilnic sintetizatlin
pagiftile acestui cotidian, care a renunJat .1
coovingl prefennd sl enunJe adevlUuri flrI a se
mai interesa de soana lor dupl momentul
enuntului. De,i animate de cele mai bune
inteD\ii, asemenea publicaJ:ii nu au tleut nimic
aItceva deeit jocul democratiei.
Asemenea materlale de orientare evidenlA nu au
convins nici04atl pe nimeni. S! nu iulAm cl
Goebbels pennitea distribuirea a multe materiale
engleze ti americane in nndul armatei germane
mul\umindu-se slle punl deasupra 0 fUUDpill :
propagandA inamicll Aceast! ,tampil! era cu
alit mai u,or de pus cu cit tendinta materialului
era mai evident! ,i lipsa incerc!rii de a-,i
menaja receptorul mai netll aci .. a fi de acord
cu atitudinile audienlei intr-o anumit! privinll se
dovede,te mai eficient in schimbarea ulterioarl
a atitudinilor"(Weiss 1957)
Schimbarea de atitudine a unei pirti a
electoratului - atita cit a fost - datoreazl insl
mult schimb3rii de poziJie unor gazete care s-au
deplasat de la stinga uneori comunist! chiar la
centru (Adev!rul, Tineretul liber) precum ,i
dezvolt3rii unei prese care a reutit sl conving!
electoratul ca este independent! fiind in acela,i
timp de clarA orientare democratic! (ziarele
funda\iei Expres, Topaz, Tinerama, ziare
locale) precum ,i a echidistan\ei reu,itl de
postul de radio AetualitliP.
MESAJUL
Conventia Democratid s-a prezentat la
localele din 1992 ca unica altemativll CeilalJi
sint cei vechi, noi sintem cei noi, astfel a sunat
in rezumat acest mesaj, receptionat favorabil in
zona utban! ,i respins in cea ruralll Nimic mai
firesc : schimbarea vine ,i a venit intotdeauna
prin ora,. Ora,ul, pragmatic mai mull decit
liberal, a votat, dupl a iarn! istovitoare,
nivelului de trai. Fiind yorba de
alegerea unei administra\ii locale, mesajul
electoral a fost cel mai adesea concret - de aici ,i
succesul.
LucrurjIe s-au deleriorat ulterior. Mesajul de
unitate s-a alterat prin ie,irea liberalilor ti - mai
ales - prin indecentul t!r.lboi fleut de presa " de
opozipe" cu prileju! acestei retrageri (0 analizl
real! a cauzelor n-a f!cut nimeni). Mesajul
alternativei economice concrete s-a degradat
prin intirzierea neverosimill a unui program
economic al C.D. ,i prezentarea final! a unui
program mai mult social-democrat decit liberal,
abstract ,i cvasiidentic cu al FSN. Mesajul
cadrelor noi ( ce bunl impresie flcuse
necunoscutul Crin Halaicu la locale) a suferit
prin ezitarea desemn!rii unui candidat la
pre,edinlie ,i prin absen\a unei echipe de
guvernare alternative. Mesajul schimblrii
concrete a disp!rut aproape complet fiind
inlocuit de intoarcerea la argumentarea stil
"Pi8\a UniversitlJii" .
Ori, acest mesaj aritase deja in urm! cu doi
ani ca nu este convingitor. Din paeate, cei din
Piata UniversitlJii au refuzat sl tragl concluziile
acestei experienle. Ei au preferat sl se
iluzioneze cu ideea ca dacl ar fi avut c3ile de
com unicape necesare pentru a face cunoseut
restului I umii mesajul lor electoratul ar fi fast
convins. Ulterior televiziunea S011 ,i cea
naponal! vor difuza filmele din Pia{i - secven\e
cu Iliescu in CC laolalt3 cu generalii, secvenJe
cu minerii bitind, etc. Zadarnic. Nu au convins
pe nimeni. Nu au interesat m3car.
Campania electoral! pentru legislative a fost
oricum nulll E greu de spus daca a existat 0
campanie chiar.In campania pentru
prezidc:nJiale ins! (punerea accentului
predominant pe aceasta a fast 0 mare gretea11 de
strategic acest tip deplfit de argumente a fost
exhaustiv reluat. Autorii pur ,i simplu si
inleleagl ca electoratul if voteazl pe Ilieecu nu
pentru c! nu a aflat cl a fost comunist - atunci ar
fi justificat s!-i spui asta in fieeare ocazie - ci
pentru ca faptul ca Iliescu a fost comunist nu n
deranjeal!, ba dimpotriv!. "Abuzurile ,i
aroganta liderilor, de,i if revolt3, if ,i lini,tesc.
Instinctiv, omul simplu ar face probabil ca
ace,ti lided de ar avea ,i d puterea flrI control
pe care 0 au ei", scrie, in 1987, Mihai Botez.
JManul devenit muncitor industrial se simte
pon!tor al progresului: ,i solidar cu liderii
comnni,ti , care in definitiv, sint cam'ca el."
Dacl acest lucru se euno,tea in 1987, de ce nu a
fost admis , aproape dupl trei ani de la
Revolupe, e greu de inJdes.
Unicul mesaj inteligent anti lliellcu pe care
l-am auzit in campania electorail a C.D. a fast
spus cu tOlul fUBar, in si.ne era
un adevlrat mesaj persuaaiv, care pomea de la
un consens cu Jinta." Dl. Ion llieacu a fOit ce
trebuie in 1990 ,i ii mul\umim pentru acest
mandat" ,i cootinua eo adevlratul mesaj .. dar in
perioada naul este nevoie de oameni n<i fi de
aceea trebiJie s! ne desplrtim de el cu tot
fe8peetul"(aprox). Dacl acest mesaj ar fi fast cel
repetal, ,i no cel cu Iliescu-oomenclaturistul, ar
fi fost mult mai bine. A,a, el a fast practic C
anulat La fel a fast ,i gestul - oporlun - de a
nominaliza un candidat fost membru de pattid,
care a fost anulat de accentele anticomuniste ale
campaniei. Ce si inJeleagl omul simplu clruia i
Be propune un fast comunist care n acuzl pc
prefediniele Iliescu ca e mai comuniat deC1') el?
Care-i noima ,i cum se poate mbura cit de
comunist a fOlt fieeare? Penlru ca Wescu a fast
intr-adevar un comunist liberal, fi ceea ce i se
poate repro,a e trecutul s!u recent, post
revolulionar, nu cel din timpul perioadei
anterioare.
Principalui mesaj al Convenpei - altemativa
democraticl ,i liberall - a fost insi anulat prin
redutabila arm! antimonarhicl. Ce fel de
altemativ! oferi aceast3 opozipe care i,i pune
toate sperantele in venirea Regelui? a fost
mesajul pirpi adverse ti nu a fost un mesaj flrI
temei. Mai ales cl eventuala venire a Regelui a
fost prezentat! ca 0 sol u\ie a tuturor
problemelor, uiund sl se spunl ca ea constituie
cea mai mare problem!.Clci cum sl-I aduci pe
Rege? Acest punct fundamental slab al
discursului monarhist e sesizat insl imediat de
orice om neutru. Discursul autentic monarhist
nu este unul pragmatic (pseudo) ci unul idealist,
,i ca atare el nu avea ce c!uta in dezbatere
politica. Din nenorocire insl, a fost prezent, ,i
inca intr-o cantitate nocivll S-a ajuns pin! la a
se spune ca Emil Constantinescu a fost preferal
de Conven\ieideoarece, spre
deosebire de Nicolae Manolescu, a dat garanJii
ca va face totul penlru reinstaurarea monarhiei.
Dl Constantinescu va nega acest fapt in
campania electoral!, dar el r3mine plauZlbil, ,i e
foarle gray. Penlru ca nu face decit s! confirme
ipoteza c! opozi\ia a fost condusl de ni,te
utopici jucatori de ,ab care nu au ietit niciodat!
in lumea realll Numai cine identifica tendin\ele
naturale existente ,i se a,eazl in fruntea uneia
poate sl ci,tige. Cine vine cu solupi din afara
realit3tii nu are nici 0 tans!. 0 simpl! testare in
nndurile studenPJor ar fi putut arlta ca generapa
autenticl a schimb!rii nu include aceastl
probleml in schita sa de viitor - nici pro, nici
contra, pur ,i simplu ea nu exist!. Cei care
construiesc "schimbarea" trebuie sl se simtl
responsabili in primul rind fall de aceastl
generape, care 0 va trli pe pielea d.
Democrap dar p13nuind sl aducl monarhia
pe 0 cale necurat!, dar prefennd tot
timpul instan\ele str!ine celei a realit!lii
romane,ti, iat! ce u,or a fost de demontat
mesajul C.D. Dacl acest mesaj ar fi fost sutlla
sut! constructiv fi coocrel - cum in bun! mlsurl
avea sl fie, mai ales spre final, cel al
candidatului ei la pre,edinpe, el ar fi fast mull
mai greu atacabil.
CONUuzn
Ar fi cu tatul eronat daca am incheia aceastl
viziune a logicii unui insucces Br! a vorbi ,i
despre germenele unei viitQare reu,ite care
existl in mai toote eteCurile. In ansamblu - ,i
flcind abstractie de toote cauzele exterioare
putem spune c! factorii interni ai Conven\iei
Democratice care au favorizat insuccesul au fost
lipsa de profesionalism, subestimarea
adversarilor, 0 bunl dol! de autism ,i 0
organizare inteml defectuoas! ,i nedemocratiel.
Ultimele ,ase luni aveau s! aduc3 insl ,i
perspective bune. 0 mare reu,it! este
organizarea observatorilor neguvernamentali
LAOO ,i Pro Democrapa, ca fi 0 bunl pane din
campania electoralilocall. Mii de oameni au
arltat cl pot funcJiona in grup. Desigur, sint
nenumlrate cazuri unde materialele trimise de
americani pentru organizarea campaniei
electorale au rlmas prin sertare, neclintite, dar
.sint ,i destule locuri uode asta nu s-a inurnplat.
A! doilea, emanciparea erescind! a unor filiale
ti mai ales a unora dinlre primarii alefi, care va
obliga Conven\ia s! inceapl descentralizarea
Romaniei prin propria ei descentralizare. In al
treilea lind, succesul partial al candidatului Emil
Constantinesco. E adevlrat cl nu a fost omul
puternic pe care ,i-l dore,te electoratul. Dar
reu,ita de a face dinlr-un profesor de geologie
un candidal absolut competitive imponant!.
Emil Constantinescu s-a profesionalizal in trei
luni. uti potenpali Emili Constantinescu nu ar
eXlSta In Komlima dacl ar apArea slstemUl care
si-i Co IIU vrcau sl spun cl
oricine ar fi llutut face ceca ce a flicut eL Emil
Constantinescu, ca ,i Nicolae Manolescu de
altfe!, au fost printre pupnii oamenide la vtrful
opoziJiei care au fast capabili in ultimii doi ani
ai se "fCOlarlze7.C", cum spunea Andrei Ple,u.
La mulp al\i -lideri ai opozipei nu exisll, din
pacate, acest loc de devenire. Nici mlcar ca
disponibilitate.
-.... _ Alegerile din 27 leptembrie au fost mai
nelini,titoare pentru viitorul Rominiei chiar
dect,) cele din 20 mai (mai binezis penlIU viitorul
rominilor). tneercind sl dovedeascl el am
pierdut pupal pc drept - textul de faJA nu nill
nici a clipi ca ceilalp nu au ci,tigat pe drept. E
drept, persuasiunea lor a fOlt eficace. Frica e cel
mai eficace agent persuasiv. SA nu uilim cl cele
mai eficicnte ,i finalmente pline de
campanii impotriva fumatului in SUA ,i in
Marea Britanie s-ag bazat pe friel. Cred insl cl
e absurd ai pretindem celodalp si se lase infdnJi
penlru ca nu ,tim cum si-i batem ti tOlu,i e
mai bine pentru Jari sl ci,tigl[m noi. Afll ceva
nu exi'stl in politic!. Drumul c!tre 0 viitoore
victorie ttebuie crait de cltre fOrJele democratice
din Rominia - care se reduc in actualul
Parlament la C.D. ti la FSN Roman, plecind de _
la 0 realitate conlemporanl a Romaniei ,i a
electoratului ei flrI a a dispreJui, cu daruire ti
profesionalism.
Autorul acestor rinduri nu face pane din
Conven\ia Democratic!. Dad totu,i aceastl
analiz! se nume,te "De ce am pierdut
alegerile", faptul se explicl prin aceea ca fi cel
mai neutru observator a estimat ca un parlament
cu 0 majorltate nedemocratica e 0 infringere nu
doar a ConvenJiei, ci a democrapei.
Alina Mungiu: why the romanian opposition lost
the 1992 general elections
Alina Mungiu is a 28-years old political
writer. An ex-psychiatrist and ex-political
columnist for "22" Magazine she is now
working a PHD in Social Psychology. She s
editor-in-chief of the Magazine "Opinia
studenteasci" and political columnist for the
weekly "Expres". She is also currently
emplayed as ajoumalist by "Le MOIIde"
in Bucharest
- 11 SP nr.1 decemblie 1992
0
Semnal
FIATEST SRL
SOCIETATE PENTRU SISTEME DE ASIGURARE
A CALITATII TEHNOLOGII AVANSATE
Str. General Berthelot nr. 24. corp A. etaj 1
Bucure$ti, sector 1
Micro Recenzii
Tel: 013122104 Fax: 013122106
Gbill Ionescu, Isabel de Madariaga
Opozi{ia. Trecutul prezentul
unei institu{ii politice, In
de Valeriu
Humanitas, 1992, Seria "Socie
tatea cu sprijinul
Fundatiei Soros pentru 0 Societate

1
Numele lui Ghitll Ionescu este llitlizi,la
II
nQi, tot mai cunoscut, el lnscriindu-se In
galeriaoamenilor de culturll de de
originll romanli, autor al unor cllrti de referitli 'in politice, realizap la nivelul profesional
al standardelor profesionale occidentale celor mai lnalte (profesor la London School of
Economics la Universitatea din Manchester, editor al revistei Governement and
al Comitetului pentru Unificarea Europeanli al Asocialiei Intemalionale
de Politice etc.).Traducerea cllrlii sale Opozitia. scrisli In colaborare cu Isabel de
Madariaga tipliritll prima oarli la Londra In 1968, se de douli ori utilll.In primul
rind, vine 'intr-un c'ind practica politicll are nevoie llimureascll constituie
reguWe, 'in al doilea nnd,ofed celor care se lncumetli 'in domeniul analizei politice un model
de construcpe teoreticll, perspectiva istoricl, boglitia informaliilor originalitatea conjecturilor
culturale complerlndu-se cu prezentarea analiticl clarli a problemelor.
Tema opozipei este 0 temll non-<:onvenlionalli 'in politicii,de obicei interesate
de studierea puterii. a componentelor exercitW acesteia.Opozipa politicll este forma cea mai
avansatll institutionalizatli a conflictului politic. Ea lncununeazli 0 societate complet
dezvoltatll institutional. iar prezenta sau absenta ei pot constitui un criteriu de clasificare a
societllpk?r. tn funcpe de statutul opozipei, G.Ionescu I. de Madariaga deosebesc trei tipuri
de state:state subdezvoltate din punct de vedere politic. 'in care opozipa ca institupe nu a ajuns
sll capete forroll chiar dacll nu este interzisll legal, state naponaliste, In care opozitia este
proscrisli 'in numele unor presupuse teluri legate de interesul national statele comuniste, 'in
care este oriee formll de opozitie. ca fiind dliunlitoare telului suprem..Unde este locul
Romaniei 'intr-o asemenea clasificare? Sugestiile pentru un posibil rbplins Ie putem glisi In
procesului istoric al instituponalizlirii opozitiei 'in societatea occidentalli, proces a
pclirui a presupus existenla opiniei publice, funclionarea pricipiului separlirii
puterilor'in stat, existenta sistemului parlamentar a partidelor politice, precum fi 'in analizele
functionlirii l'esimurilor comuniste sau ale unor aspecte ale funcponlirii opozitiei In tlirile
occidentale:paradoxul loialitllpi opozitiei fatl de sistemul pe care guvemarea Ifi bazeazl
legitimitatea, problema oonsensului. a creW uoor llOi centre de dezbatel'e extraparlamentare.
odatl cu aqterea influentei mass-media, raporturilor dintre parlamentari. partidele politice fi
alegltori.Cartea lui Gbitl Ionescu ,i a Isabelei de Madariaga convinge de
legitimitatea, ...epistemologicl a "opozipei" ,i de necesitatea institupei ca atare.(R.B.) 0
Claude Kamoouh, L invention du peujlle, Chroniques de
Roumanie, Editions Arcantere, 75011 - Paris, 1990
Comunitlltile tin<! sl eta!eze producpi culturale prin care sl-,i 'intretinl 0 imagine de sine
pozitivll, afirmativll. Sub acest aspect, luerarea lui Kamoouh apare 'in postura unei "oglinzi"
care, propunindu-,i sl evidentieze specificitatea societlllii In contextul Europei
Orientale ,i balcanice. riscl sl lezeze narcisismul nostru colectiv. Autorul este cercetlltor la
CNRS. de formatie etnolog. Este bun cunosclltor al Romllniei. 'in special al Transilvaniei, zona
pe care a investigat-o de-a lungul unei perioade de timp lndelungate.
Lucrarea este structuratll pe 6 capitale. fiecare purt'ind un titlu sugestiv pentru con!inutul
specific capitolului respectiv: "tnttlniri". "Impresii de voiaj", "Inventia poporului", "Despre
buna folosire a folclorului". "Cum se devine modern", "Recviem".
Culegerea de eseuri cuprinse sub titlul L invention du people se vrea, 'inainte de toate
dupl cum mlrturisqte etnologul francez - un exercipu hermeutic 'in raport cu agonia unei lumi
arbaiee ,i rltllcirile modemitltii. Coordonata fundamentalll a clrtii este conferitll de efortul de a
surpride emergenta ,i spiritului nationalist.
Nucleul ideatioo-explicativ al Europei Orientale const![, pentru Kamooub. in herderianism,
preromanticul german frind eel care a conferit demnitate ftIosoficl barbariei populare. Sub
semnul doctrinei lui Herder s-a strecurat un nou topos. 0 monadl ee integreazllimba, etnia ,i
teritoriul-natiunea. Hederianismul. mai mult declt alte variabile doctrinare a favorizat
con,tientizarea "geniului poporuluiu". regbirea "dtllcirilor autentice" Ce brlinesc valorile
ale napunii.
Este un punct de vedere mai pupn aprofundat de cercetlltorii nOftri 'in domeniul istoriei
fllosofiei istotiei. Perspectiva ni se pare demnl de luat 'inseama pentru faptul ell, dincolo de
secolul al XIX-lea. zona temporal1 prin excelenlll, caracteristicl nationalismului, acest
berderianism a rlimas 0 ideologie difuzll, de fond, cu influentli plnllin prezent.
tn acest context, Claude Kamoouh sancponeazl folclorismul, utilizarea pervertitl de
ideologia comunistll a obiectelor. costumelor. pieselor specifice comunitlltilor ruralo-arbaice.
La fel. cu 0 rafinatll intuitie ascupt simI empatic, cercetlltorul francez analizeazl strategia
proiectiei negative. tendintli de a lnclrca vecinul, pe "ceillalt" cu determinliri malefice. Se
considerll cl relaliile dintre romani fi uoguri slnt deosebit de sugestive din acest punct de
vedere.
Cu un orizont cultural vast, bun cunosclltor al Eliropei Centrale de Est, spapul vizat de
autor prin sintagma Europei Orientale Balcanice, Kamoouh sl surprindl elemente
esentiale comune acestui areal vizat 'in ultimele doul secole de istorie zbuciumatl. Etnologul
francez nu reu,e,te lnsl sl aprofundeze suficient nuantele ce particularizeazll diferitele
subsisteme ce compun blocul de comunitlti de care se ocupl. Opereazl cu prea rapide
aproprieri lntre caracteristicile Varfoviei, Budapestei. Bucure,tiului etc. La fel, surprinderea
substantei g'indirii lui Lucian Blaga Constantin Noica este realizatllia 0 "distantli" prea mare.
Cu toate acestea L invention du people este 0 carte ce faciliteazl 0 mai adecvatll perceppe
a fenomenului oferindu-ne un punct de vedere 'in 'inlelegerea nationalismului. Cu alit
mai mult, cu cit ,i xenofobia se lnscriu pe 0 orbitl ce tinde sll activeze zeul
rlizboiului. 0
COCDOREL
In conformitate cu Directivele Comunit4tii Economice Europene pentru integrare eco
nomica, libera circulatie a produselor si eliminarea barierelor tarifare Si comerciale Si cu
cerintele Acordului de asociere a Romfmiei la Piata Comun4, Inceplnd cu luna ianuarie
1993 se vor admite-in regim preferential avantajos-pe piata european.a numai aceIe
produse care se realizeaza In regim de ASIGURARE CERTIFICAAE A CALITATII,
conform standardelor din seria ISO 9000, EN 29000 EN 45000,In societatile comerciale
prealabil AU DITATE dupa procedura specifica standardului ISO 10011.
In vederea cunoasterii acestor cerinte Si pentru pregatirea Ip conditii corespunzatoare a
activitatilor de certificare a sistemului calit4tii. a acredit4rii laboratoarelor, a certific4rii
persoanelor a obtinerii m4rcilor de certificare a conformit4tii, S.C. FIATEST SRL
efectueaza aetivitati specifice implementarii SISTEMELOR CALITATII si va ofera urmatoarele
servicii:
1.STAGII DE INFORMARE privind cerintele standardelor internationale din seria ISO
9000 Si EN 45000 Si STAGII de PREGATIRE a insarcinati cu proiectarea
Si implementarea sistemelor calitatii Si acreditarea laboratoarelor.
2.DIAGNOSTICAREA sistemului calitatii din Intreprindere.
3.CONSULTANTA ASISTENTA TEHNICA pentru IMPLEMENTAREA sistemului
calit4tii.
4.PROIECTAREA sistemului calit4tii Intreprinderii, cu urmatoarele elemente :
-elaborarea proiectului de ansamblu al sistemului de conducere a calitatii, inclusiv
manualul calitatii conform ISO 9004;
elaborarea proiectului de ansamblu de asigurare externa a calitatii, inclusiv
calitatii conform ISO 9001, 9002, 9003, ca document de ofertare;
-elaborarea procedurilor de sistem;
-elaborarea procedurilor de lucru.
5.Efectuarea de AUDITURI preliminare CERTIFICARII SISTEMULUI CALITATII.
6.PREGATIREA laboratoarelor de Incercari in vederea ACREDITARII acestora de catre
Reteaua National4 a Laboratoarelor de Tncerc4ri din ROMANIA-"RELAR".
La solicitarea agentilor economici stagiile de informare Si pregatire mentionate mai sus se
pot desfa$ura $i la sediile acestora cu conditia formarii unei grupe de minim 25 persoane
(salariati ai uneil mai multor societati din localitate).
CENTRUL INFORMATIZAT DE INSTRUIRE PERFECTIONARE PROFESIONALA
ORGANIZEAZA
STAGII DE PERFECTIONARE A SECRETARELOR
avind urmatoarea structura:
* Utilizarea calculatoare/or persona/e (editoare de texte, baze de date,
tehnoredactare computerizata, dacti/ogratie computerizata, baze de date
pentru activitati de secretariat)
*Utilizarea echipamente/or de birotica(tax, copiatoare, centrale
te/etonice moderne, etc)
oftEngleza pentru secretariat
oftTehnici de corespondenta
oftPsihologie comportamenta/a
oftRe/atii cu publicul
*Elemente de legislatie contractua/a
$coala este dotata cu laborator lingvistic si retea de calculatoare pentru grupe de
maximum 20 de cursanti.
La finalul cursului se acorda CERTIFICATE de absolvire.
In cadrul societatii FIATEST SRL va functiona $i un OFICIU de PLASARE a
SECRETARELOR care au obtinut un punctaj minimalla testul de absolvire.
Inscrieri Si informatii suplimentare la sediul scolii, prin telefon (3122104) sau prin fax
(3122106) intre orele 8 - 20.
Prima serie de cursuri din anul1993 incepe pe data de
18 ianuarie.
SP nr.l clecembrie 1992 12
Anatolllia cOlllunislllUlui
Inaugurlim in acest numlir dezbaterea dosarului sistemului totalitarist
comunist. Intensitatea discuJiilor cbiar de la flxarea termenului care
regimul politic supus analizei: comunism, socialism,
stalinism, leninism, sint variante nuanle ale realitlili,
cbiar alegerea unuia sau altuia dintre termeni marcbeazli anumite opliuni
ideologice pattemuri interpretative. De-a lungul anilor, politologii romani
au oferit analize pertinente cu privire la acest subiect. Studiile semnate de
Stelian Hnase Vladimir Tismlineanu pentru acest numlir descbid un serial,
ale clirui dimensiuni coerentli vor pe mlisura descbiderii arbivelor
accesului la informatii. Istoria romaneascli a ultimei jumlitliti de veac poartl
pecetea particularitlitilor comunismului romanesc. Yn ciuda monolitismului
ideologic a identillclirii statului cu partidul unic, comunismul mondial, deci
cel romanesc, sint profund marcate de luptele pentru putere dintre diferite
secte revolutionare. Studiul profesorului Vladimir Tismlineanu scoate la ivealli
tocmai confruntarea dintre elitele faqionale care, lipsite flind de legitimitate
politica, au incercat la inceput sli una prin fidelitate fatli de stalinism
Kremlin.
The aborted revolution
The 1917 October Revolution did not take
place. When Lenin, Trotzki, Kamenev.
Zinoviev and others gathered in a house at
Petersburg, On the 10th of October. what they
had in mind was a putsch, and not a revolution.
To avoid the watch kept by Kerenski s agents,
that night the plotters wore wigs. beards. hair
pieces. etc. And who were they? A handful of
intelectuals, middleclass people showing
likeliness in their biographies: a clandestine
existence. Siberia, emigration. The first who
came back after the February revolution from
Siberian assingned domicile - Stalin, Molotov,
Sverdlov - had heed followed by the Lenin
group, who arrived in April in the famous
leaden-carriage through Germany and Poland.
The latter had been completed during the
summer with Buharin and Trotzki coming from
the United States and Canada. Thi.a W81 in fact
the whole pack wbo were to throw the world
into greatest drama of tbe century. A drama
which bad started witb wigs and false
moustaebeslike a burdesque show.
Whicb is the significance of Bolsbevik coup of
October 19177 Trotzki saw it 81 tbe beginning
of the collapse of capitalism. "The Russian
Revolution" was to be the first in a succession
whicb was to seize Germany. Poland, Finland,
Austria, Hungary, etc., a permanent revolution
to completely cbange tbe political regimes in
Europe and to lead to the establishing all over of
tbe proletariat. This was tbe "external" cover
given to the permanent revolution, but there W81
an internal one as well, which could be seen less
at the time: and tbal was to continue to the very
end tbe demolition of the sanctified institutions,
the laws and the autborities of the Tsarist of "
Empire. In Lenin s mind, RusSia was the weak
link in the capitalist chain. The imbalance of the
latter had to lead to its disappearance starting
with the weakest link. Being in contradiction
with Marx, who meant the world revolution to
start with the developed capitalist countries. in
the first instance with England, Germany.
France where a great number of proletariat live,
as a product of tbe factory-chimneys
civilisation. Lenin saw it happening in his own
country. According to Trotzki and Lenin, the
Russian detonator could not succeed to throw in
the air the bourgeois civilization ifit were not to
be followed by other likely developments. It is
easy to understand the tension in which the
Bolskevik leaders were following the events in
Germany and Hungary, their joy and haste to
hail the victory of the proletarian revolution in
those parts. It is onteresting to note the contrast
the pragmatosm and lack of scruples revealed on
the occasion of the conquest of the political
power. and the complete absence of realism and
understanding the evolution of the conditions
uotside Russia, although they lived for many
years in Western countries. The diagnosis made
by the Bolsheviks that humanity was facing a
world proletarian revolution was always behind
the decision taken by them.
The plot consisted actually in the execurtion
of the scenario launched by Lenin, consolidated
by Trotzki s return and the fusion with his
"interdepartamental group". In April. Lenin,
STELIAN TANASE
recently arrived from overseas. found the
Bolshevik party contented with idea integrate
the Duma as a radical left fraction. In view of
the meagre number the working class members
in the Russian society, he accepted resignedly to
play the part of the parliamentary opposition.
This was the trend of Pravda s policy under the
management of Molotov and Stalin. Lenin s and
his supporters actions lead to the failure of the
flrst attempt to oust Kerenski s government,
failure which resulted in Lenin s seeking refuge
in August-September in Finland, Trotzki s arrest
and the Bolsheviks persecution. When the
Bolsheviks attempted the coup of October 25 tho
Russia was no longer governed. The author of
flie sceiiiiio (Tf6(zkiJ is reponed to have said
that inhabitants of Petersburg did not understand
that coup bad happened in a change of power.
The taking over of bridges, telephone centrals,
ministries beadquartes proceedee smoothly,
uneventfully. Wben the true meaning of the
military activities of the Bolsheviks and the Red
Guards became clear, it was to late. The radical,
revolutionary, therapy offered made possible f(X
Russia to bear a long dictatorship for three
quarters of a century. It was like you would give
an anti-<:ancer treament to a sound organism.
Rusaia was living its best period. Whal with
the reforms of Tsar Alexander in the sixties of
tbe 19 th century. it became gradually an
industrial power. Its practically inexbaustible
resources allowed the Russian capitalism to
become the greatest grain exporter: It also had
the highest development rate in the railways net
construction, the inland capital multiplied
rapidly. and the Western countries were
massively investing. Its oil industry, navigation,
trade, etc., transformed it into a country in full
economic swing. These economic changes
found correspondence with the changes in the
ratio of forces at political level. Moreover.
Russia had proceeded in the first decades of the
20 th century to a reform of its institutions and
laws. The political class, the intelectuals, the
trading and banking middle-class. the
industrialists were flourishing. It is worth
recalling the ample and deep cultural Russian
phenomenon which took place at the end of last
century and the beginning of the present one.
The incomplete reforms imposed by Alexander
II took shape in spite the conservatives
resistance, even if at a lower rate would have
been needed. This lead to the failure of the
Russian-Japanese war, as well as of the
revolutions of 1905 and 1907-1909.
It is possible that the failure met by Stolipin
had marked the blocking of the trend of reforms
and everything that followed since.
Nevertheless, just as the French revolution did
not spring from a background of poverty and
autboritarianism, but rather in a context of
"liberalization". which led to a change of
mentalities during the whole 18 th century and
of the ratio offorces in society. so the revolution
of February 1917 (in fact the fall of the tsarist
regime) happened after a long period of
changes. of economic g(,owth, of moderni
zation. Unfortunately. the crisis came too early,
finding Russia unprepared. its institutions still
weak. with a democracy unable to cope a crisis
of such an extent as the one caused by defeat
encountered at war,.and with all the effects
stemming from these circumstances. After a
time of convulsions, of repeated changes of
fate, Russia rejected the Kerenski regime. a
regime of an European nature, and reverted to
its conservative, reactionary depths. Russia s
refusal to accede to democracy, to modernize,
europenize her institutions the true content of
the coup of October 1917. The idea to overtake
capitalism, to skip over the stage of bourgeois
formulated by Lenin was a slogan which aimed
in fact to conceal Russia s reverting to the
Middg1e Ages. The Bolsheviks were the only
force at the moment able to ensure stability at a
moment of almost uncertainty. of generalized
panic and fear, to find anew the "Sainted
Russia", the Russia of serfdom. of absolute
power, all of whith had got into the habit of
mind of the "mujik" (Russian peasant). After the
chaos left bening by Kerenski regime, tbe
Bolsbeviks were promising ceaseflre. order,
safety. The war had been impopular, because
European. and because it bad represented all the
loathsome disasters driven upon towns and
villages. The response of the Deep Russia was
to tum her back to Europe, to isolate herself.
For that reason, whwn Lenin proposed the
unilateral cessation of hostilities, the
abandoning of trenches. tbe conclusion of a
separate peace. even consenting to great losses.
he became tbe leader expected by
the whole of Russia.
The Bolshevik era closed in fact down a
process of Europenization started durin tbe
regime of Peter the Great.
As was expected, Lenin would move the
capital from Petrograd to Moscow, thus leaving
the "craddle of the revolution", a much too
European a town. in order to meet the
conservative, non-historic Russia represented by
Moscow. the reverting of Rusia to the Middle
ages, to serfdom, obedience, dictatorship was
disclosed. along with civil war, even to Lenin.
Trotzki as being the true meaning of their plot.
The only one who understood the consequences
of such a finding was Stalin. Trotzki, Buharin.
Lenin, Kamenev. Zinoviev. too European in
their views. faced rapidly a fierce resistance on
the part of Russia and used to respond to
the; image' they had of the dictatorship of
proletariat (in which the percetage of the
workers within the social structure was under 5
%), truing to impress the grid of a Communist
on Russia s body, the backward, rustic,
orthodox Russia...
To be able to assess with precision the
vastness of the non-reality of Lenin s thinking.
It is sufficient to read his The State and the
Revolution (written in September 1917 with a
couple of weeks before his successful assault of
the Winter Palace) in order to note that the
October coup was meant to achieve goals totally
different from the attainable ones. and
especially from the aims already fulfilled. The
situation, as analyzed by Lenin, the future
glimpsed by him in this book, the sOlutions he
proposed are completely outside the real world.
It is a historical. fictitious piece of writing, in
the line of Moros Utopia or CampaneII8 s City
of the Sun. mingled with brochures of anarchist
socialist1'ropaganda. but in no way a political
programme. The Russia lenin is referring to did
exist and the transformations he aimed at could
have been the daring views of a marginal
intellectual, but not the ideas af a realist and
responsible politician. The too long an exile had
competely tom him from Russia s realities. Had
imbued this middle-class man from KlWln with
all sort of detritus from the Western-European
intellectual life of the time. In every word one
can perceive his condition of radicalized
marginal, his bate for Russia. his authorita
rianism. the lack of a moral sense. Lenin was
one of few individuals of the time able to go to
the very end, to kill in the name of his. doctrioe,
of the revolution he dreamt to bring about to
explode in Russia. The state and the Revolution
is not only a utopic writing. fictitious, but also
one of resentment.
Nevertheless, Lenin is alII) a victim of hi.
dreams. Doubled by Trotzki, a character a.
realist as posssible and baving a natural talent
for organization as well as for the military
action. be succeeded to pusb wbitbin a few
months tbe tiny Bolsbevik group towards the
adventure of the conquest of power. In the name
of false gods, but no less prellClnt and decision
maker. in all the actions which were to follow.
Immediatelay after Kerenski s government was
overthrown, Lenin needed a few days only to
destroy tbe democratic institutions whicb were
only faintly t&kiDg shape, in principal the
Constituent Assembly. At the time. be set up by
decree the political police (Ceo) and institude
censorship. Thus. the liberties conquered in
February. and even earlier after the refonns of
Alexander 'II. were dissolved. Economic
measures "identified witb "war-time
communism" (money, market were abolished.
banks passed in the ownership of the state. etc.)
were taken. everthing was being set under the
system of rationing, checked by the central
administra'tion. "All power in the hands of the
Soviets!" - the slogan of tbe 'period preceding
the putscb - became "All power in the hands'of
the Bolshevik commisare". The laws were
suspended, the people s tribunals were given
discretionary powers, the individuals could be
killed without trial at the mercy of a
"Comissar". Terror spread rapidly ocer the
whole of Russia on the excusse of war.
In the autumn of 1917 Lenin had believed
that a rapid victory of the proletarian revolution
was possible, that Russia could tear herself
through an acceleration of history from her
political, economic and social realities. What
was still there in 1921 of these projects? Under
Trotzki s dictatorship the Red Army had won
the war, Russia was exhausted. The war-time
communism had destroyed everything it could.
throwing Russia into chaos. And facing this
(continuate in pasina 16)
. 13 SP nr,l decembrie 1992
Anatomia comunismului
The. Road to Cominform:
Internationalism, Factionalism, and
National Communism in Romania, 1944-1948.*
When, in 1948, Stalin decided to move
Cominfonn s headquarters from troublesome
Belgrade to subservient Bucharest, the world
knew very little about the party of Gheorghiu
Dej and Ana Pauker. And yet, this party had a
history, and even a tragically fascinating one.
Founded in 1921,'it emerged from the
underground in 1944 with a tiny membership
and managed, through deception, mobilization
and manipulation, using the protective shield of
the Red Anny, to become a ruling party (after
1945). In this essay I will address the main
characteristics of the Romanian communist
elites, their factious struggles and most
prominent personalities who contributed to the
Stalinization of Romania and its transfonnation
into a most docile Soviet satellite.
The RCP (Partidul Comunist din Romania
section of the Communist International) was a
the epitome of a revolutionary sect: fundamen
talist in its belief system, strongly opposed to
any form of heresy of critical thought,
militaristic, highly disciplinarian, conspira
torial, ascetic, millenialist and staunchly
doctrinaristic. Nourished with the ideas of the
Bolshevik gnosis, the Romanian Stalinists
favored secrecy and conducted their party life as
an experience of the purifying catacombs. The
abysmal level of theoretical research and
creation within the party was actually irrelevant:
the party had received from Stalin "the good
news", the "Holy Writ" and from that moment
on there was no room for discussion. No Lukacs
or Gramsci could thus emerge within this
suffoctating microcosm. Its political creed,
enshrined in the documents of the Fifth
Congress (held in January 1932 in the USSR),
reflected the simplistic, Manichean worldview

tdirzescu Law in 1924, the ReP failed to create
a'mass base aMong the industrial......cdingt:1aSs
or other underprivileged categories. Primarily
because of its doctrinaire sectarianism, the party
remained an alien group, whose propaganda
slogans could barely stir any reponsive chords
among the population. Internal struggles at the
top, conflicts between different wings and
patronizing attitude on the part of the Comintern
exacerbated the party s inferiority complex. This
complex was the single most important
psychological feature of the succesive elites,
from the first Cominternist generation to
Gheorghiu-Dej and Nico1ae Ceausescu. It was
indeed the counterpart to the party slack
political legitimacy: claiming to speak in the
name of the womng class. the RCP was simply
a mouthpiece for theses and directives
fonnulated outside Romania, more often than
not in blatant contrast to political common sense
and the party s obvious interests. It was as if this
movement chose to remain outside the Roma
nian political..mainstream and condescendingly
gloss over the central questionS'linked to natio
nal. state and institutional building during the
inter-war period.2
From the viewpoint of the RCP s survival.
the cataclysmic event in the years before World
War II was the extermination of the "Old
Guard" during the Stalinist Great Purge: the
effect was the elimination of any potential
source of autonomus thought and/or action
within the party. The destruction of the Old
Guard amounted to the similar action
undertaken by the International against the
Polish Communist Party. Although the RCP was
not disbanded, its historical elite was purged to
an extent unknown in other European parties
(again, with the exception of the Poles). After
the 7th Comintern Congress (1935), the RCP
espoused the anti-Fascist rhetoric of the
"popular front", tried to expand its mass base
and sought to establish .alliances with left-wing
oriented groups within the established and legal
parties (primarily with the left-wing national
peasants and the previously vilified Social
Democrats headed by Constantin-Titel
Petrescu). Those were perfunctory openings
because the RCP ruling team remained
completely dominated by sectarian militants
with little if any understanding of domestic
problems (the Boris Stefanov group). Between
1940 and 1944, the RCP elite was plagued by
factious struggles between different competing
forces and groups.
The Three Centers
Schematically, one can refer to the
following pressure groups wihin the RCP during
the war years:
SP nr.l decembrie 1992
1. The Central Committee
headed by Stefan Foris (conspirative name
Marius), accompanied by. Constantin Pirvu
lescu, Constanta Craciun, Ileana Raceanu,
Victoria Sirou (conspirative name Mira) and the
enigmatic Politburo member, the engineer
Remus Kotler. Other personalities linked to the
underground CC were Lucretiu Patrascanu
(before his assignement to forced residence in
Poiana Tapului where he wrote his theoretical
contributions during the war years), Ana
Grossman-Toma (for several years married to
Pirvulescu, whose first husband Sorin Toma
was in Soviet exile) and Ion Gh. Maurer (a
lawyer specialized in defending prosecuted
communists). It is still hard to assess the role
played by Emil Bodnaras - a fonner officer in
the Romanian Army of half-Ukrainian, half
Gennan extraction, who had defected to the
Soviet Union in 1931, then returned as a Soviet
agent, was arrested and stayed in jail until his
release in 1942 - in the underground operational
struetures.3 It is clear, however, that using the
nom de guerre ''inginerul Ceausu" Bodnaras
was instrumental in all the tenebrous affairs that
led to the substitution of the Comintern-anointed
Secretariat through another group, totally loyal
to Dej and his supporters. The conflict opposed
the Foris group and another faction that co
opted Pirvulescu, and included Petre Gheorghe
(head of the Bucharest Committee), Bodnaras,
losif Ranghet et al. The issue was linked to the
explosively neurotic atmos phere in the
underground party, where everybody suspected
everybody of collusion with the Siguranta and
the "class enemy". The total membership of the
party was under one thousand (according to the
testimopies 'collected by 'ne,
mtemew witb..Origore Raceanu. e'xpeUed from
the party by Foris in 1912, rei!lstated br Dej,
and again expelled and)ailed in '19SB): ..
The climate of conspiracy and the vindictive
obsession with traitors led to the complete
isolation of the RCP from the industrial working
class. It remains to be assessed what kind of
connections operrated between Foris and the
Moscow centre, but. in the light of the Yugo!av
and Greek cases. we may assume that at least
after 1941 and the end of 1942, the
communication lines with the Kremlin were
basically inexistent.4 Under these conditions,
the party leadership had to act "on its own" and
the worst fanatical instincts and drives took their
heavy toll on this already anemic group.
The complete control of the RCP elite by
Moscow created a asymmetrical relation of
subordination that was to generate feelings of
humiliation and frustation among many
activists. Although covered by all sorts of
rationalizations, these sentiments wpuld be
effective in the post-1958 anti-Soviet orientation
of' the RCP under Gheorghiu-Dej.S A
clandestine commando was created by the
extremely energetic and imaginative Bodnaras
to eventually get rid of the embarassing Foris.
Knowing Bodnaras s past as a Soviet agent,
trained in the USSR in special NKVD schools,
one can hardly accept that this initiative (to
eliminate the Moscow-appointed leader) could
have been a spontaneous local action.6 The RCP'
archives contain documents produced by
factious groups during World War 11 and
addressed as complaints to Moscow: they show
that the Kremlin s blessing was asked for the
anti-Foris Conspiracy. In the meantime, the
Bodnaras-Ranghet-Pirvulescu triumvirate
contacted another influential faction, i.e., the
"Center of the Prisons". The latter were very
critical of Foris s allegedly contemplative,
passive, "capitulationist" attitude. What was
lamented was that in Romania no partisan
warfare was waged against the Nazi Anny. Foris
was singled out (together with his faithful
lieutenant Kotler) as the main culprit for the
''non-heroic'' RCP behavior.
2. (Jbeorgh!u-Dej and the
"Center of the prisons".
A biography of Gheorghe Gheorghiu-Dej
remains to be written: he was the ultimate
survivor, the only East European Cominform
leader to have outlied all the purges, the
upheavals and changes under and after Stalin
without losing his seat or being
excommunicated. Gomulka, Siansky, Ana
Pauker, Rakosi, all ended their careers in
infamy, slandered by their former comrades.
Not Dej: he stayed in power, controlled his
party, and even initiated a "national
Communism" C?f sorts, a tremendous irony if
one remembers that it was Dej who was
entrusted with the "honor" to make a name for
himself in 1949 at the Budapest Cominform
conclave that branded Tito the chief of a "gang
of spies and murderers". In spite of his calm,
reassuring and self-effacing appearance; the
man was strong-willed, unusually astute, a
consummate intriguer and a sophisticated
negotiator. As Sorin Toma, the fonner editor of
Scinteia and once an Orgburo member, who
knew him well, wrote (and also Mircea Oprisan
in personal correspondance with this author),
Dej was a Machiavellian. But, let s add: he was
a Stalinist Machiavellian who palyed a bloody
game for power in a Byzantine sect of zealots.7
Unlike other post-World War II communist
leaders in East-Central Europe, Dej was not a
typical Comintemist. In this respect, there was a
psychological incongruity between the profile of
the movement and that of the personality that
was to lead it for twenty years, including in its
most dangerous and risky operations during the
takeover of power and its consolidation.
Political history has to. answer a number of
key questions about Dej: Whom did he trust and
whom did he hate? Was he a true Stalinist in the
sense that he had internalized the Bolshevik
political style? What were his political
his role models, what was his modus operandi
in the internecine party struggles? How can one
explain that of all the historical leaders of the
RCP it was Dej, in spite of his lack of seniority
as a party member, who emerged as the
undisputed head of the faction in the prisons.
Miron Constantinescu, a Communist leader who
had known Dej quite well as a fellow Politburo
member, until JUne 195.7, 'Q1jce said $liat "It was
Dej who introduced Byzantine methods in the
life of our party."8
We have to emphasize the role palyed in
Dej s "acculturation", i.e., in his adoption of
values, beliefs and practices characteristic of the
Stalinist ones, by the group of Soviet agents
incarcerated in Romanian prisons in the 1930 a.
Most effective amona them, and clearly very
loyal to Dej, was Pantelei
Bodnarenko (Pantiusa), later to become then
head of the Securitate (until 1960).9 The
exchange of infonnation between Dej and his
"Center" and the underground conspirators
outside (Bodnaras. Pirvul:escu, Ranghet) led to
the plan that culminated in Foris s arrest in April
1944: a coup de parti that was to be somewhat a
preparation for the August attempt by the
communists to hijack, the democratic anti
Fascist coup d etat (Antonescu will be held in
the same conspiratorial house where Foris was
kept hostage between April and August 1944).
Similar events (with 'one faction extenninating
the other one) took place in Poland. In
November 1942, Marceli Nowotko, member of
the triumvirayte heading the clandestine Polish
Workers party - PPR, was murdered by
Zigmunt Molojec, the brother of Boleslaw
Molojec, a fonner Spanish Civil. war veteran
and member of trimvirate. As Krystyna Kersten
writes in her masterful study on that period:
"The circumstances of the murder, the real
reasons for its commissiom, and even the
murderer are depicted in various fashions
without conclusive evidence on which to
definitevely determine who murdered Nowotko,
on whose order, and for what reason. The only
thing that is certain is that the germans did not
carry it out."10
In prison (first Doftana, then the Tirgu-Jiu
camp for political detainees), Dej established
his authority as the patriarh of a political
phalanx that was to become hegemonic within
the RCP after the country s change of regime in
August 1944 and the party s resurfacing into
public life. One can say that the contacts
between Dej and Bodnaras, very intense after
1943, paved the way for the anti-Foris mafia
style operation. The real source of Dej s
idiosyncratic behavior was his irritation with
those militants who, because of their more
impressive pedigree, dared to question his
supremacy. At least among his prison
colleagues, however, he enjoyed absolute
authority. The conflict with the Central
Committee, at least at this moment, does not
include a philosophical dimension, a conflict of
perspectives on the issue of the party
sovereignty: neother Foris, nor Dej doubted the
right of the Moscow center tio determine the
Romanian party s strategy. II The conflict
therefore was about "';ho would 'apply better
14
what Stalin (and the RCP Moscow Bureau) were
preparing for Romania. And there were many
things in store for that country that Soviet and
Romanian communits discussed about in the
spring of 1944.
3. Ana Pauker and the Romanian Bureau
in Moscow.
Between 1922, when she was first elected a
Central Committee member and 1952, when she
was ousted by Gheorghiu-Dej under charges of
simultaneous "rightist" and "leftist"
deviationism, Ana Pauker was a most iniluential
leader, indeed a Passionaria-like symbol of
Romanian Communism, She derived her
paramount authority from the privileaed
contacts with the Comintern headquarters,
where she was rightly perceived as an
inflexible, absolutely trustworthy Stalinist.
Within the RCP, Ana Pauker s authority was
also enhanced by her performance at the
Craiova trial in 1936, widely publicized by the
national and international anti-Fascist media.
During her prison tenn (until 1940, when she
was traded by the Romanian governmant for a
Bessarabian politician held hostage by the
Soviets and could thus go to Moscow), Ana
Pauker was one of the leader s of the communist
movement inside the prison,s (Mislea and
Dumbraveni). Her directives and opinions were
considered infallible by the devout militants
who developed a real cult for the "fearless
comrade Ana"12 Understanding that no family
bond should prevail over loyalty to the
Comintern, Ana Pauker refrained from
expressing any doubts about the Moscow trials
and the Great Purge, although her ownhusband,
Marcel Pauker (Luximin), was shot as an
':enemy 'of the people". 'On the cOntrary, ali 'the
sources converge in indicating Ana Pauker s fUll
support for the witch-Qunt organized by
against foreign communists, including the elite
of the RCP.
After her arrival in Moscow in the fall of
1940, Ana Pauker engaged in the re
organization of the Romanian political
emigration in the USSR. Being personally close
to such Comintern luminaries like Georgi
Dimitrov, Vasil Kolarov, Palmiro Togliatti,
Dmitri Manuilsky, and Maurice Thorez, she
was co-opted to the Executive Committee of the
International. In this capacity, she played an
important role in designing the Comintern s
policies for Romania and the whole Balkan area.
There are indications that Ana Pauker
intervened with the NKVD to bring back to
Moscow several Romanian survivors of the
purges. Among them, Vanda Nikolski, a former
Politburo member and associate of the RCP ex
general secreatry Alexander Stefanski-Gorn,
executed during the purge, who would be one of
Pauker s closest associates in the Romanian
emigre bureau.
Taking into account the impact of this group
on post-war Romanian political struggles, I
deem necessary to dwell upon its composition
and dynamics. In addition to Ana Pauker and
Vanda Nikolski, other prominent fiaures of the
emigration that were to exert overwhelming
influence in the years to come were: Vasile Luca
(Luca Laszlo), a Hungarian-born trade union
activist, who adopted Soviet citizenship and
served as a member of the Ukrainian Supreme
Soviet between 1940 and 1941; Dumitru Coliu.
a bulgarian-born militant who would later serve
as head of the romanian Workers Party Central
Control Commission and alternate Politburo
member (under Dej, between 1954 and 1965);
Leonte Rautu (Digenstein), the head of Radio
Moscow s Romanian Service, who served in the
late 1930 s as editor of the RCP newspaper
Scinteia and emigrated to Bessarabia after its
annexation by the USSR (after the war, Rautu
became the RCP s principal ideologue, closely
cooperating with another Bessarabian, losif
Roitman-Chisinevschi in imposing Stalinist
dogmas on Romanian culture). An important
element, Chisinevschi (jailed in 1940) did not
emigrate to the USSR and did not participate in
the activities of the Moscow center. This fact
may challenge the simplistic dichotomies so
dear to many interpreters that explain all intra
party factionalism as a conflict between
domestic (home) ethnic Romanians and emigre
non-Romanians. Political identities within RCP
elite transcended conventional ethnic
differencies and were linked to personal
experiences that shaped one s beliefs and
memories: Grivita railroad strike, Spanish Civil
War, prisons and concentrated camps, Soviet
Anatomia comunismului
exile: in this respect, somebody like Chisinevski
was closer to Dej, Apostol and Draghici than to
Rautu and Pauker, Petre Borila (Iordan Dragan
Rusev), a Bulgarian-born militant who had
served on the Executive Committee of KIM
(Communist International Of Youth), partici
pated as a senior political officer in the Spanish
Civil War, worked in Moscow for the
Comintern, returned to Romania with the
"Tudor Vladimirescu" Division formed with
Soviet approval from Romanian prisoners of
war, became the head of the Romanian Army s
Political Directorate (before Nicolae
Ceausescu s appointment to the same position),
and was a Politburo member and close associate
of Gheorghiu-Dej until the latter s demise in
March 1965; ValterRoman (Ernest Neulander),
a militant of Jewish-Hungarian extraction with
an engineering degree from Brno
(Czechoslovakia) who fought in the Romanian
artillery unit with the International brigade in
Spain, headed the Comintern s Romanian
broadcoasting station "Romania Libera",
returned with the Soviet Army to Romania
where he became a political general in the
Romanian Army, minister of Telecommu
nications, was purged during the early 1950 s,
but was rehabilitated and appointed by Dej
director of the Party s PUblishing House, a job
he kept until his death in 1983 (together with
CC membership). No less important were the
former leaders of the Grivi\a strikes who had
escaped from the Doftana Prison and went to the
USSR: Constantin Doncea, who also fought in
the Spanish Civil War, and was regarded as the
true leader of the Grivita strike; an anarchic
persoanality, turbulent and ebullient, barely
able to cope with the Comintern s Spartan
discipline rules; Dumitru Petrescu (Gheorghe),
also a former leader of the railroad workers
strike and survivor of the Moscow purges, who
worked for the Moscow State Publishing House
until his co-optation in the RCP emigre Bureau;
and Gheorghe Stoica (Moscu Kohn), a seasoned
Stalinist, founding member of the party, deeply
involved in the factious struggles of 1928-29
apparently on the side of Marcel Pauker
Luximin, one of the party instructors of the
Grivita strike committee, and political officer
with reportedly NKVD connections during the
Spanish Civil War. These three militants
returned to Romania with the Tudor
Vladimirescu and had very different careers:
Doncea made a name for himself as the
proverbial "buldozer-happy" mayor of Bucha
rest, joined for some time the CC, but was
purged by Dej during the notorious June 1958
Plenum under charges of "factionalism"
(actually for having engaged in unveiled
criticism of Dej s personal responsability for the
Stalinist atrocities and economic abCrrations).
Petrescu, a more temperate individual, more
thoughtful than Doncea and often described as a
self-taught worker, served for a while as a
political general, then was the head of the
organizational department of the RCP Central
Committee, minister of finances (succeeding
Vasile Luca), deputy prime minister until his
demotion during the same June 1958 Plenum.
Rehabilitated by Ceausescu in May 1965 (two
months after Dej s death and Ceausescu s
election as general secretry), Petrescu became a
vicepresident of the State Council (a ceremonial
position, to be sure) and in 1969, at the 10th
RCP Congress was elected a member of the
Permanent Presidium of the RCP s Executive
Committee (a really influential position), but
died several month thereafter. As for Gheorghe
Stoica, he became the head of the Bucharest
party organization and a CC member, then held
a number of party jobs in the central apparatus,
including membership of the feared Party
Control Commission where he could use his
interogator s skills to terrorize those who came
under investigation (in the company of militants
like Coliu, Pirvulescu, Elvira Gaisinski and
Vincze Janos).
Active in the anti-factionalist campaign of
1958, Stoica was particularly vicious in
denigrating his old comrades (Ana Pauker,
Luca, Chisinevschi, Doncea, Petrescu) during
the December 1961 Plenum, one of the most
ferocious settling of accounts in the whole party
history. Known for his moral versatility, Stoica
was selected by Ceausescu to represent the "Old
Guard" in the re-organized Politburo structure
after the 9th Rep Congress in July 1965, when
he was elected a full member of the Executive
Committee. His main task was to chair the
secret commission formed by Ceausescu to
analyze the persecution of repressive actions
against Patrascanu and other veterans and to
prepare Alexandru Draghici s indictment as the
principal carrier of Dej s criminal policies. We
see thus that the emigre center continued to
influence Romanian communist politics long
after the elimination of the Pauker-Luca faction
in June 1952.
Pattascanu s Defiance
The most interesting case for this period
was because he tried to formulate
the guidelines for a Romanian "road to
socialism". Without nourishing any heretical
proclivities, he offended both Dej and Pauker
with his intellectual subtlety as well as with his
interest in theoretical matters. Patrascanu s
contributions to social history and cultural
analysis are imbued with Marxist jargon, but
they show at least a minimal respect for the life
of ideas. 13
Patrascanu was singled out for a Romanian
show-trial for different reasons: both the
Muscovites and the home-communists were
irritated by Patrascanu s singularity within the
elite; he had made a name for himself, built an
authority in the larger political culture as a result
of his key-role in the negotiations and alliances
that led to the August 23, 1944 coup; his
Iiquiditation could cement the party elite s
problematic unity (a coehesive function); a
warning to party intellectuals to avoid any
critical inquiries; to strengthen Dej s image in
Stalin s eyes showing that the Romanian general
secretary was as vigilant as the other leaders in
East-Central Europe; to create a general sense of
political mobilization needed for "heroic
transformative" philosophy of mature Stalinism.
The uniqueness of the Patrascanu affair,
emphasized by Lena Constante in her moving
memoir, 14 was the refusal of the person
designated to be the key defendant to cooperate
wit'h the tormentors and engage in self
deprecating pseudo-confessions. Paradoxically it
was within one of the smallest and best
controlled former sections of the Comintern that
the Stalinist scenary to "unmask" class enemies
within the top elite met its most stubborn
resistance. Patrascanu rejected the dialectical
Lukacsian theory of the "cunning of reason", or
the Rubashov-like masochistic sacrifice on the
"altar of Goddess History". He heaped scorn on
the attempts of his fellow defendant Belu Zitber
to emulate Karl Radek s abject cooperation with
the prosecution in the vain hope that this might
soften the verdict.15 He understood, and made
it clear at his trial, that he was the victim of a
monstruous frame-up fomented by political
scoundrels (these were his literal formulations
when he challenged the witnesses for
prosecution recruited among the RCP veterans).
We don t know what Patrascanu s fate
would have been had he not been cowardly
assassinated by Dej and Draghici (on the base of
a Politburo decision adoped in April 1954, at
precisely the same meeting that appointed
Apostol as RCP s First Secretary). Taking into
account events that were to develop within
world communism, including the dissolution of
Moscow-centered monolithic unity and the rise
of revisionist movements and groups in other
East European countries, one 'can consider that
Dej managed to weed out the only credible
alternative to his power that could have emerged
from within the party. The elimination of
Patrascanu (and implicity of the political
platform potentially associated with his name)
amounted to a coup de grace dealt to the chance
of a genuine Romanian national communism.
What occured instead was the performance of a
simulated break with Moscow, the
indigenisation of an elite that had little to do
with national traditions and the concoction of
the corporatist-ethnocentric "Romanian
ideology" under Ceausescu.
Some provisional conclusions: the RCP elite
included heterogenous and mutually suspicious
groups, with different biographical experiences.
They were all, however, ready to endorse the
Stalinist concept of internationalism. There were
no "two parties": one of the exterior and one of
the interior, one of the truly ethnic Romanians
and other of the "foreigners". This is a
mythological construct, a self-serving fallacy
produced by the Ceausescu s "school of
falsification" (as Trotsky once referred to
Stalin s attempts to rewrite the Bolshevik history
to serve his legend). The conflicts between the
three centers analyzed in this essay were
primarily linked to personal (subjective)
dimensions and all the militants, without
exception, vied for Moscow s support and
endorsement. For all of them, without doubt,
"the light was coming from the East" (ex
Oriente lux). 0
Notes:
1 See the reproduction of the 1932 volume with
the proceedings of the Fihh Congress released
"for internal use only" by Editura Poporului
Muncitoresc Roman in 1951.
2 Two ofthe best attempts to interpret the PCR s
exclusive behaviour before and during the
takeover of power are Henry L. Roberts,
Rumania: Political Problems of an Agrarian
Society (New Haven: Yale University Press,
1951) and Ghita Ionescu, Communism in
Romania, 1944-1962 (London and New York:
Oxford University Press, 1964). Victor Frunza s
Istoria P.C.R. (Arhus: Editura Nord, 1984),
brings indispensable information, but is
regrettably full of factual errors and far-fetched
about the existence of "two panies": one inside
the country (presumably harboring secret
patriotic propensities) and the one of the
Muscovite outsiders, donu'nated by ethnically
"impure" militants. One example among the
many problematic allegations provided by
Frunza: according to him, Iosif Chisinevschi
came from the Soviet Union together with Ana
Pauker (voU, p.156), whereas the truth is that
he spent the war years in Romania, as a member
of Dej s "Center of the prisons. .. The story is
much more complex and deserves a genuine
scholarly discussion.
3 The most comprehensive and illuminating
analysis of the roles played by Bodnaras and
Maurer in the "miling" of Gheorghiu-Dej and
Ceausescu as pany leaders is Cristina Luca
Boico s seminal anicle "Les hommes qui ont
porte Ceausescu au pouvoir, .. in Sources:
TravalLt historiques (paris), Na 20, 1989, pp.
23-32.
4 See Peter Stavrakis, Moscow and Greek
Communism: 1944-1949 (Ithaca and New Yoric:
Cornell University Press, 1989). In terms of
comparative communist studies, one is struck
by a number of common elements in the attitude
of both Greek and Romanian communist elites
in the 1930 sand 40 s: ..... regardless of
circumstances, the Greek communist leadership
remained overwhelmingly faithful to the Soviet
Union as the homeland of the Comm'unist
revolution. This pro-Soviet orientation had its
basis in the KKE s fidelity to the ideology of
Marxism-Leninism as developed under Stalin.
The Greek communists looked to Russia for
guidance and advice, as is evidenced by their
continuous attempts to reestablish direct radio
contact during the war and their requests for
more Greek-language broadcasts from the
Soviet Union". (p. 12-13).
5 These points were luminously developed by
Kenneth .Jowitt in Revolutionary Breakthroughs
and National Development: The Case of
Romania, 1944-1965 (Berkeley: University of
Caliform'a Press, 1971). Jowitt points out the
"patrimonial" relationship between the leader s
political identity and power in the case of the
RCP elite; for the RCP s absence of legitimacy
and the search for a national base, see Pavel
Cimpeanu, "National Fervor in Eastern Europe:
The Case ofRomania, "Social Research .. (New
York), VoL 58, no. 4, Winter 1991, pp. 804
828. Coming from a survivor of the
unde18roWld party, the author s explanation of
Stalin s selection ofDej is worth quoting: "Such
a promotion could never have occured in a
country under the occupation of the Red Anny
except on the initiative or at least with the
consent ofStalin. This apparently shows that the
RCP would only be able to lead the country ifit
ceased to be what the Kremlin made of it - an
antinational sect, composed of and led by
minorities or foreigners." (p. 813). Campeanu is
however mistaken when he considers that Ana
Pauker was the RCP s true commander-in-chief
between September 1944 and tbe National
Conference in October 1945. The truth is that
alter his trip to Moscow in January 1945, Dej
appeared already as the recognized bead of the
party (See Frunza, op. cit., p. 234). The
, National Conference simply sanctioned an
already existing situation. Add to this the fact
that it was precisely Ana Pauker who was
strogly supporti,ve of Dej s promotion to the
position of general secretary. Ambitious and
vainglorious as she cectainly was, Pauker was
lucid enough to understand that there was no
way for her, a Jewish militant and a woman, to
become Romania s dictator. If there was a
competition, it opposed Dej and Teohari
Georgescu, an ethnic Romanian worker whom
the Comintern wished to appoint general
secretary in 1940.
6 Emil Bodnaras s archives, inciuding his
memoirs, were confiscated by the Securitate
immediately aher his death in 1976. In this
respect, the Bodnaras papers shared the fate of
Miron Constantinescu s diaries confiscated by
the same institution aher his passing away, in
the summer of 1974. Bodnaras s archives are of
vital imponance for the investigation of the
tdeover of power by the RCP because of his
crucial role as head of the Secret Service, the
dreaded forerunner of the Securitate, between
March 1945 and November 1947, when the
fonner Soviet spy became Romania s Minister
ofDefense (a position he held until 1956, when
he was appointed Minister of Transponation):
One has still to reflect upon the similarities
between Bodnaras s appointment as Minister of
Defense (a slap in the face of the Romanian
Army) and the imposition of Soviet Marshal
Konstantin Rokossovsky as Polish Minister of
Defense. Ironically, it seems that Bodnaras
played a key role in influencing Nikita
Khrushchev to decide the withdrawal of the
Soviet troops from Romam'a in June 1958, thus
preparing the ground for Dej s autonomous
course.
7 More on Dej in my series of essays, "The
Phantom of Gheorghiu-Dej", Romania Literara
(Bucharest), May-lWle 1992.
8 Personal comm unication to the author by a
veteran RCP member.
9 Pantiusa married Ana Toma in 1946 and
together they constituted one of thew most
powerful and feared tandems within the RCP in
the late 1940 s and the 1950 s. With Pantiusa
closely linked to Dej and his wife as a first
deputy of Ana Pauker at the Ministery of
Foreign Affair,;, the couple had access to and
could influence both vying factions. Another
telltale element is linked to Pantiusa s role in the
murder of Foris in 1946: it was the Russian
agent and his driver Vania who killed the fonner
general. secretary in a most sadisic way. Soon
thereaher, the pathological Pantiusa personally
killed Foris s old mother by drowning her into
the Cris river, with millstones attached to her
neck. He was the head of the Securitate until
1952, when Dej appointed him chief of the
militia forces and forced him to retire in 1961,
together with other lehovers of the once so
helpful Stalinist network (Nikonov, Rogojinsld,
Bucilwv, Posteuca, Nicolsld, Grigore Naum).
Denounced by Ceausescu and expelled from the
party, the Soviet agent received however an
imponant decoration in 1971 (Ordinul "Tudor
Vladimirescu", second class) and continued to
enjoy his fabulous pension and other privileges.
Ana Toma remained a member of the Central
Committee until 1965, but soon after Dej s
death lost herjob as a deputy minister of foreign
trade and was appointed vice-president of
UCECOM (a union of crafts cooperatives).
Almost blind and completely alone, she passed
away in 1991, carrying with her countless
secrets about the murderous struggles at the
RCP pinnacle. More on that in Vladimir
Tismaneanu, Arheologia terorii (Bucharest:
Editura Eminescu, 1992). In the early 1950 s,
like so many "old timers" (ilegali*tJ), Pantiusa
and Ana Toma adopted two children: Radu
(who died in the early 1980 s) and Ioana, an
architect, who emigrated to Israel. One
additional note to this dismal story of sadism
and betrayal: it seems that in the early 1950 s
Ana Toma had intimate relations with Dej and
did not hesitate to inform him on everything
significant in Ana Pauker s life (to pemJade of
her loyalty, she was ready to iron the Foreign
Minister s dresses). In the 1970 s, she was still
keeping Dej s autographed picture in their living
room, while a dipsomaniac Pantiusa Wa'S
listening to Radio Free Europe...
10 See Krystyna Kersten, The Esrablisment of
the Communist Rule in Poland, 1943-1948
(Berkeley and Los Angeles: University of
CaliforniaPress, 1991), pp. 11-12.
11 For the relations between the movement s
"sections" and the ideological ampire s center,
see Ken lowitt s "MO!cow Center", in his New
World Disorder: Tbe Leninist Extinction
(Berkeley and LOll Angeles: University of
California Press, 1992), pp. 159-219.
12 From Chivu Stoica and Teohari Georgescu to
!Aantin Salajan and Leonte Rautu, many RCP
lea'ders would name their daughters Ana. In the
same vein, there was a custom amoog the -elite
cadres to name their sons Gheorghe (see the
cases of Apostol, Bodnaras, Chisinevschi,
Alexandr Sencovici, Vasile Vilcu, Ghizela
Vass). In this respect, Ceausescu was rather an
exception with his children named Valentin,
Zoia and Nicolae.
13 See Vladimir Tismaneanu, "From Arrogance
to Irrelevance: A va tars of Marxism in
Romania", in Raymond Taras, ed, The Road to
Disillusion: From Critical Marxism to
in Eastern Europe (Armonk,
N.J.: M.E Sharpe, 1992), pp. 135-150.
14 See Lena Constante, L evasion silencieusc:
Trois millt: jours seule dans les prisons
roumaines (paris: La Decouvene, 1990).
15. For one of the most unsettling documents
regarding Stalinist terror in Romania (and in the
whole East-Central Europe), see Belu Zilber
memoir published as Andrei Serbulescu,
Monarhia de drept dialectic (Bucuresti:
Humanitas, 1991). Ironically, the foreword to
Zilber s book is signed by Gheorghe Bratescu,
Ana Pauker s son-in-law.
Vladimir Tismaneanu born in Bucharest in
1951 is associate Proffessor of Government and
Politics at the University of Maryland (College
Parle) and Associate Director of the University s
Center for the Study of Post-Communist
Societies. He is a Senior Fellow of the Foreign
Policy Research Institute in Philadelphia, a
contributing editor to ORBIS and an honorary
editor of the East European Reporter. A
frequent contributor to major American and
European pubh"cations, he is the author ofJ!lany
articles and books including, most recently
Reinventing Politics: Eastern Europe from
Stalin to Havel (New York: Free Press, 1992).
. 15 SP nr.1 decembrie 1992
Anatomia comunismului
Fragment de calendar
1948 februarie 21-25 lovitum comunistllia
Praga. Liderul comunist Klement Gottwald
devine prim-ministru. Februarie 21-23
Gheorghe Gheorghiu-Dej devine lider al
Partidului Muncitoresc Roman, format din
fuziunea P.C.R. cu P.S.D.R.Mai 30, alegeri
controlate de Organizapa dominatll
de PeC "obpne" 87,12% din voturi. lunie 7
Eduard demisioneazll.
Klement Gottwald devine .
iunie28 Tito este exclus din Biroul Informativ
al partidelor comuniste ce inlocuiserll
Komintern-ul. Motivul: politica independentll
fa\ll de Stalin a lui Tito, Rankovici, Kardelj,
Djilas
1949 ianuarie 25, se formeazll C.A.E.R.
(Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) intre
statele Blocul ui sovietic ca ripostli la
implantarea planului Marshall (in tllrile Europei
de vest) lanuarie31 Armata chinezll
intrll in Beijing aprilie 4, la Washington
este creal N.A.T.O. 1 octombrie Mao-tze
dun devine al Chinei
1950 iunie iulie 1953, rlzboiul din
Koreea incheiat cu armistipul de la Panmunjon.
Koreea de nord devine stat comunist sub
dictatura lui Kim IT Sen. 1952 mai 26-27, lupte
fractioniste in PMR. Grupul Ana Pauker - Vasile
Luca - Teoharie Georgescu este inlliturat de
grupul Ghe.orghe Gheorghiu-Dej - losif
- Emil - Gheorghe
Apostol. Gheorghe Gheorghiu-Dej cumuleazll
func\ia de prim-ministru. noiembrie,
procesul Rudolf Slanski la Praga. Liderii PeC
("m majoritate evrei) sint judeeap condamnap
pentru sionism, titoism, trlldare, spionaj. Pentru
cei mai multi sentinta a fost capitall. 1953
ianuarie-februarie .. Afacerea halatelor albe " la
Moscova. Mai mul\i medici, academicieni,
/ bvanp acuzap de a fi complatat uctderealUi
Stalln ca pentru uciderea altor lideri
(A:narei IJanov, 1946) 5 moare
Iosif Vissarionovici Stalin. Ajuns la putere incll
din 1922, dupll primul atac suferit de Lenin,
Stalin a sl-p inlllture top rivalii (Trotzki,
Kamenev, Zinoviev, Buharin, Rykovetc.).
Promotor al tezei "socialism intr-o singurll
tarll", Stalin a condus ca un tiran absolut
victime in Gulag. 1nconjurat de 0 camarilli crudll
Beria, Molotov, Kaganovici,
Malenkov, Stalin a sl impunll
regimul \llrilor de la grani\a de vest a
-U.R.S.S. dupll ocuparea militarli a acestora
(l944-1945). sprijinindu-se pe Armata
regimurile comuniste au durat pinli in 1989.
martie 14 Moore Klement Gottwald, dictatorul
Cehoslovaciei. Antonin Novotny devine lider al
partidului comunist cehoslovac. El era unul din
LEXICON
Cominform
SalJ BiroulInformativ Comunist a fost creat
in septembrie 1947 din ini/iativa
sovieticilor, la intrunirea secretl de la
Szklarska Poreba din Polonia la care au luat
parte lideri ai partidelor comuniste din
Bulgaria, Cehoslovacia, Fran/a, Italia,
Jugoslavia, Polonia, Romania, Ungaria
URSS. A fost 0 formil disimulatil de reluare
a activitil/ii Internalionalei a III a
Comuniste (Comintern ). Fondat la Kremlin
de ciltre Lenin, in manie 1919, prezentat
drept continuator al Internaponalei a II-a,
Cominternul grupa toate partidele
comuniste din lume sub comanda rusil.
Pentru a detensiona raporturile
intre URSS alia/ii sili occidentali, in
timpul celui de al II-lea rilzboi mondial,
Stalin a dizolvat cea de-a III-a
Internaponalil, pe 15 mai 1943. InrLin/area
Cominformului marcheazl inceputul
rilzboiului reee, Jiindun eveniment care a
urmat suportului masiv al britanicilor falil
de for/ele anticomuniste din Grecia,
anunlilrii Doctrinei Truman ( primilvara lui
autorii inscenllrii "procesului Slanski". 1n
ianuarie 1968 el va Ii inlaturat de Biroul Politic
pentru a face loc lui Alexandr Dubcek care va
iniVa "primhara de la Praga", in 21
august prin invazia a 5 state din Pactul de la
Vaqovia HUllie 17 izbucnesc grevele
revolta muncitorilor din Berlin. Revolta este
de intervenlia armatei de QCupalie
sovietice. septembrie 4 devine
liderul PCUS. El va inilia destalinizarea
sistemului sovietic.
1954 martie 4 ,Todor Jivkov devine lider al
Partidului Comunist Bulgar. El va conduce
Bulgaria pinll in noiembrie 1989, cind va fi
inillturat de Biroul Politic PCB, pentru a fi
inlocuit de Peth Mladenov. A fost liderul cu cea
1947), destinatil sil stopeze viitoare
expansiuni sovietice veto-ului Moscovei
impotriva participilrii Poloniei
Cehoslovaciei la Planul Marshall.
Principalul vorbitor la intilnirea inauguralil
a Cominformului a fost delegatul P.e. U.S.,
Andrei A. Jdanov: el a confirmat ruptura
finalil intre URSS alialii din timpul
rilzboiului, declarfnd incil 0 datil cillumea
este divizatil in douillaglre ireconciliabile.
in toate lilrile comuniste, aparatul de
propagandil a fostmobilizat impotriva
Statelor Unite ale Americii lilrilor
occidentale.
Ini/ial, sediul Cominformului urma sil fie la
Belgrad trebuia sil se ocupa in mod
oficial de organizarea schimbului de
informalii de coordonarea activitli/ilor
membri10r de partid din cele nouil lilri.
Dupil conflictul Tito-Stalin, cea maj
notabilil ac/iune a Cominformului a fost
intilnirea de 1a din iunie 1948, in
care Gheorghe Ghoorghiu-Dej a denunlat
deviaponismul liderilor jugoslavi a cerut
inlocuirea lor, Cominformul s-a ocupat mai
mull de extirparea ereziei titoiste ce
amenin/a ideologia monoliticli a
stalinismului. Venirea la putere a lui
dorin/a lui de reconciliere cu
Tito au dus la dizolvarea Cominformului in
Aprilie 1956.
mai lungll supravie\uire pe acest post, din tWe
blocului soivietic (35 ani) ... aprilie 6-13
Procesul Lucretiu la
Principal rival al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.
a fost acuzat de trlidare, spionaj, etc.
Este in nooptea de 16-17 aprilie.
aprilie 19 , Gheorghe Apostol devine prim
secretar al PMR. septembrie, se desfiin
\eazll Sovrom-urile, societllti mixte romano
sovietice, instrumente, de fapt, de exploatare a
boga\illor Romaniei
1955 mai 14, crearea Pactului de la
de clltre statele satelite ale URSS,
alian\ll militarl opusll NATO. Armata are
rolul dominant, in mecanismul integrat al
armatelor comuniste mai27-iunie 2
face 0 vizita la Belgrad pentru
normalizarea relaliilor cu lugoslavia lui Tito.
Gheorghiu-Dej din nou secretar al PMR.
Romania primitllia ONU ... iulie 18-23
Conferin\a de la Geneva. S-a discutat problema
germanli, dezarmarea generaill. problema
securitll\ii eUropene, relapile est-vest. 1ncheierea
rllzboiului rece, inceputul perioadei de
"coexisten\ll a sistemelor politice.
1956 februarie 14-25 Congresul al XX-lea
al PCUS in cadrul cllruia
raportul cu privire la cultul personalitll\ii lui
Stalin. are un caracter secret, ajunge in
occident. Raportul creazll 0 crizll de propoT\ii in
comunistll, cea mai mare dupll ruptura
Tito-Stalin, .... iulie 18 Matyas Rakosi este
inlocuit de Emo Gero in funcpa de prim secretar
al PMU. Imre Nagy" devine prim ministru.
septembrie-octombrie, tulburllri in Polonia la
Poznan, Gdansk, etc. Edward Och,ab este
inlocuit cu Wladislaw Gomulka in funqia de
prim secretar al PMUP. acesta va Ii rlistumat
de alt val de greve in 1970, cind Edward Gierek
ii va lua locul. Vizilli a lui in Polonia
pentru rezolvarea crizei. 23 Octombrie-4
noiembrie. La Budapesta cetli\enii se rascoalli
impotriva ocupaVei sovietice a regimului
comunist. Imre Nagy cere independen\a
neutralitatea Ungariei. Trupele sovietice intervin
revolu\ia. Dupa un refugiu in
Romania, Imre Nagy alV lideri
gllsip vinovap de evenimentele de la Budapesta
sint judecap condamnap la moorte. l-.a 4
noiembrie se formeaza alt guvern condus de
Janos Kadar.
anticomuniste, de fraternizare cu rllscula\ii
unguri. Val de arestllri in Romania
auj, 0
(urmllre dill pagiDa 13)
disaster, Russia was insolat.c:d. A world
revolution did not break out according to the
expectations of Trotzki, Lenin, Radek,
_Dzerjinski, BUharin, etc. On the other hand,
after the defeat of the Red Army in front of
Warsaw (a desperate, forced offensive meant to
precisely bring to rise in arms), it was plain that
the-resources of revolution had come to an end.
Having failed at the level of economics
transormations (it had brought about hunger,
even some cases of cannibalism, the collapse of
the whole industry, of trade and agrucultural
produces), having failed at the level of
institutional reforms where, instead of the
institutions destroyed, nothing had come forth
except the dictatorial instruments of control,
having failed at practically all levels. the
Bolshevik group at the top (the winner of the
war, though), the same plotters of October, the
unexpected survivors of all disasters, had no
choise. My opinion is that Lenin to understand
the historical mess he was in. All his projects
had failed. Three years later nothing was
anymore as he had believed it would be.
Europe, although thrown into confusion by
crises, was not facing a leftist anti-bourgeois
revolution. A World revolution could not take
place in a foreceeable lapse of time. The
problem was to ensure the survival of the
"dictatorship of the proletariat", of the
Bolshevik regime in conditions which were in
clear contradiction with the Leninist estimates.
If they had known that there would be no
supPQTt from the Wealem countries and that the
working class would not rise in arms against the
bourgeoisie, would the bolsheviks have risked a
putsch? A difficult question and a difficult
answer. Lenin s answer can be found in the
documents of the 10th Congress of the
CPSU(b}. On the other hand. the "war-time
communism" was declarated deceased and the
NEP (New Economic Policy) was being
organised, meaning that bits of private property
was being tolerated and the trade' with
agricultural produces was being encouraged. this
economic liberation brought along the
corresponding abolition of the political
liberties: the activity of the political parties was
forbidden as was the existence of factions within
the Bolshevik party. the solution was
paradoxical: it would have been normal that a
greater economic freedom should correspond to
a greater political freedom. But the interdiction
of the political parties and the dissident
movement within the CPSU (Communist party
of the Soviet Union) show that the Bolshevik
leaders were conscious of the failure of the
revolution. The solution of giving up power
could alSo have been given thought. Bulto give
up power would have led them certainly before
a law-court and afterwards in front o,f the firing
squad. All had in mind the end of the
"Communards". The nature of the Bolshevik
power, that is of being illegitimate, resulting of
a pIt, could no loger be concealed. Lenin had no
illusion on the feelings of the Russian people.
not even on those of the preletarians in whose
name he practised diactatorship, as his
correspondence so well confesses. Gorki as well
had made clear his opinion either directly, or in
his thundering articles.
Even if they really were genuine revolu
tionaries, and not some cynical professionals of
manipulation and power, after the almost
complete failure ascertained in 1921. any bit of
revolutionary ethos disappeared. What w,as left,
was only the concrete image of a Russia,
destroyed, torn and confused by chaos and
utterly destitute. The loss of faith in an
"ideal"(even false, outside the real world}
would rapidly lead to the loss of homogeneity of
the group at the top. On the background of
Lenin s extended agony, the struggle for power
became active. In fact, Kamenev, Zinoviev,
Trotzki. Stalin, Buharin, Molotov held
themselves mutually as enemies. They were
accomplices of a lost cause and the betrayal of
any of them could cause the breakdown of the
others. It is not fortuitous that the dominant
obsession for the next period was that of a plot,
they were plotters themselves after all. We can
again find here the reflexes of pre-revolutionary
clandestine activity, of the secret nature' of
Bolshevism. The power could therefore not be
abandoned. Their instinct for survival was
telling them that. Terror, crimes and all the evils
brought to Russia would have taken revenge. All
they could do was to stick to power, to enhance
the political control and that of the police. And
all the more, to get rid of ihe generation of
"professional revolutionaries" who had prepared
the putsch, in other words, of the witnesses, of
the "Old Bolshevik Guard", On the other hand,
the slogan of "permanent revolution" (in its
external meaning, of continuous territorial
expasion, as well as in its internal one of
leading the revolution to the very end, the latter
having already been given the finishing stroke
by the NEP) had to be abandoned. Refuting the
thesis Lenin-Trotzki which stated that the
Russian revolution would collapse without the
help of the other revolutions, Stalin lauched the
slogan of the "revolution in a single country". In
an exhausted Russia this idea took rapidly grip
in the masses of peasants who no longer wanted
to fight, as well as within the Bolshevik
apparatus, eager to taste the sweetness of power.
The last convulsions of Lenin, the removal of
Tro\ki are proffs for this cha'nge of direction.
The events were moving ahead of their initiators
who were thus swallowed by them. The pusch
of October 1917 was camouflaged by a huge
propaganda apparatus, the so-called "Great
Socialist October Revolution", with a view to
wisking away the millions of victims of the
putsch and of its consequences, but also to
making disappear the illegitimate nature of the
Bolshevik power, the part of usurper played by
the gan Lenin-Stalin-Malenkov-Hrusciov
Brejnev-Andropov-Cemenko-Gorbaciov. It was
actually a long process of decay which
Gorvaciov tried to check aiming precisely to
save the Leninist project (and" not to bring
democracy to Russia). Gorbaciov a
faithful follower of Lenin, with all the
contradictions inherited from him, including a
mixture of pragmatism and political lack of
realism Actually, Gorbaciov followed Kerenski
s fate and not that of Lenin. He, too, -will be
subject to a burlesque attempt of being ousted
by a putsch.
But between the Old Bolshevik Guard and
Yanaev & Yanaev & Co. three quarters of a
century had passed, an interval in which the
"Proleatrian revolution" had already estered a
state of extinction.
Translated by SANDA POP
STELIAN TANASE (bom 1952, Bucarest)
writer. He studied philosophy in Bucharest
University. He published two nqvels.
Underground activities under s
regime. Founder of 22 weekly magazine in
January 1990, Now he is deputy Chainnan of
Civic Alliance Party, leader of Parliamentary
Group of CAP, and vicepresident of Foreigner
Affairs Comitlee of Chamber ofDeputies.
SP nr.l decembrie 1992 - 16
0
Sfera politicii
Doctrine S1

realitati
, ,
Revista Sfera Politicii propune sl facl in mod consecvent ceea ce
nici 0 publicatie din Romania nu a flcut, iar dacl a incercat a fost in mod
timid. partial. partinic. la prima impresie: sl dea dezbaterilor cu privire la
doctrinele politice un aspect de continuitate profesionalism. Unul din
enormele paradoxe ale vietii politice autobtone este cl acerbele confruntlri
electorale sau de idei se due flrl minimele clarificlri aduse de doctrinele
politice. Yntrucit viata politicl a ajuns in pragul maturitltii - pria
institutionalizarea opozitiei prin faptul cl puterea a inceput sl tinl cont de
procedurile democratice - credem cl toti partenerii de confruntare ar trebui
mai intii clarifice oPtiunile ideologice operalionalizeze
conceptele. Faptul cl existl atitea partide Iiberale atitea social democrate.
ec.ologiste sau naponaliste nu este numai un semn al orgoliului excesiv aI
liderilor. Carentele de profesionalism pus amprenta pe laturile
organizatorice ideologice ale vietii partidelor. Iar partidele pus
pecetea lor asupra electoratului . AUturi de procedurile democratice.
doctrinele politice impun claselor politice in formare rigorile unor
comportamente. mentalitlti competenre determinate. Adlugind doar cl
opinia publieli devine astfel un electorat in de cauzl, nu mai este
nevoie sl argumentlm de ce ne yom ocupa de doctrinele politice. de
impactul lor asupra realitltii de capacitatea lor de a se adapta ul,lor
conditii istorice geopolitice variate.
Romania - Incotro?
Despre liberalism, social democratie si reforma
, ,
O. tntreb8rea asupra drumului de wmat
Yn 1986, cind s-a instalat Gorbaciov la
Kremlin. trliam cu totH, aici in Est, un
profund sentiment de insatisfactie.
Sentimentul era provocat de perceperea acutl
a faptului cl trlim intro{) societate incbisll
blocatl. intr-o lume caracteristieli prin ceea
ce au nurnit stagnare. Sentimentul
incepuse sl punl stlpinire pe mai
toli vietuitorii laglrului socialist - guvemati
guvemanfi deopotrivl. De la Zidul Berlinului
pinlla Vladivostok. trliam cu toJii destinul
unui comun. Clderea Zidului apoi.
de Revolutii din Est n-au insemnat
altceva decit descbisl a acestui
Au insemnat chiar ceva pe deasupra
anume primul semn cl reforma in cadrul
sistemului nu este posibill, eli este necesari
distrugerea acestuia, ell. trebuie sl se renunte
la orice iluzii reformiste. De altfel, cbiar in
ianuarie 1990. in timpul primei vizite in
Statele Unite. Vaclav Havel avea
sl denunre decis aceste iluzii, arlt:ind cl nu e
posibill nici un fel de a treia cale intre
sistemele de tip comunist lumea
democraticl de facturl occidentall.
caracterizatl. in primul rind, prin pluralism
politic ,i economie de piall liberl. Deci de
doul forme esenpale de libertate - politicl
economicl - ce disting 0 societate
democraticl de una totalitarl. puciului
comunist din august 1991 a anuntat
comunismului ca sistem mondial,
iar retragerea lui Gorbaciov a consfintit
aceastl "Cel de-al treilea rllzboi
mondial" - cum a mai fost numit "rllzboiul
rece" - se incbeia, mai degrabl Nnic. prin
victoria incontestabill a capitalismului. De
altfel. un sistem care s-a dovedit complet
ineficient economic neatractiv din toate
aceste adevliruri elementare. Se
despre "democratie", "pluralism politic".
"economie de piatl" etc, dar nu se spune
!impede cl toate aces tea inseamnl, in
realitate. capitalism. Iar aceastl pudoare
verballi. care in Romania pare a fi mai
pronunlatl decit oriunde in fostul "laglr".
este unul din factorii ce blocbeazl in
continuare proiectul lumii noi, pe care
spunem cl 0 dorim. 0 lume a prosperitlpi, a
libertllii transparenlei. Citl vreme yom
rlimine prizonierii acestei "pudori". cit timp
nu yom afirma descbis: "da, noi vrem
capitalismul". yom rlmine incremeniti intr-
un proiect socio-politic hibrid numit fie
"democratie originall". fie "a treia cale". fie
"societate a convergentei" etc.
Yn momentul de fall ne afllm deci. mai
intii. in fata unei optiuni pentru status quo-ul,
ce ne lent tenace. sau pentru 0
scbimbare profundl, completl radicall.
care ar putea aduce libertatea prosperitatea
care poartl numele de capitalism. Ne afllim
in fata posibilitllii scbimblrii. dar plrem
relativ dezannati - in afara unui elan cvasi
clitre scbimbare. de care sint
LIVID ANTONESEI
This paper analyses the situation ofpolitical forces after latest election. Also it estimates
the possible evolution of the Romanian politics. The author is paniculary interesed about
liberal ideology and about hers economical and political consequences for Romania. For a
future Romania!
cuprinse mai ales plturile mobile ale
societlilii - intelectualii, tinerii. eliteIe din
diverse domenii - , nu avem prea multe anne
in sprijinul nostru. De altfel, chiar cei care
doresc scbimbarea sint adesea bintuiti de
teama ei. Economia este falimentarl, viata
comunitarl este gray afectatl de sechelele
vecbii lumi. criza morall cea spirituall au
erupt cu violenll dupl
vecbiului regim, a vecbiului sistem. Sintem
marcati de trecut la nivelul babitudinilor,
atitudinilor mentalitlfilor. Nu putem trece
sub tlcere nici tendintele nostalgice, iluziile
paseiste legate de un trecut ce insemna,
inainte de orice un anume fel de stabilitate.
Am uitat eli acea stabilitate insemna
mizerie economicl, promiscuitate morall ,i 0
colosalli inclrclturl de teaml produsl de
represiunea simbolicl difuzl adesea chiar
de violenta propriu-zisl. Trebuie sl intelegem
cl acea stabilitate malignl care inseamnl
moartea. nu mai este nici posibill nici
dezirabill. Viitorul se asupra
noastrl ca 0 furtunl noi trebuie sl fim
capabili sl-l intimpinlm. Scbimbarea
mentalitlplor noastre este la fel de importantl
- dacl nu cbiar mai importantl in ordine
logicll - ca reconstructia economiei a
tuturor institutiilor sens democratic. Dar. a
scbimba mentalitltile. nu inseamnl altceva
decit a scbimba educatia. a metamorfoza
intreaga educape In functie de imperativele
schimblrii. Educatia - in sensul mai
cuprinzlltor, adicl culturl, medii de
informare etc - este locul central al
scbimblril, punctul arbimedic din care ar
putea porni - care ar putea sus line
scbimbarea.
Societatea romaneasel nu mai are timp de
pierdut dacl vrea sl recupereze decalajul ceo{)
desparte de societltile dezvoltate din Vestul
Europei. Ea nu mai are timp de pierdut nici in
raport cu celelalte societlti est.europene. care
au ,i piecat pe drumul unei scbimblri
profunde ireversibile - in vreme ce noi, se
pare, cll am ratat startul. Adam Michnik are
dreptate: trebuie sl sl transformlm
"supa de pe,te" a lumii comuniste in
"aevariul capitalist". Bineinteles d nu.e
- este 0 experienll ce se produce pentru intiia
om in istorie trebuie sl invltlim Pe mlsurl
ce facem. Dar. pentru ca metamorfoza sll fie
posibill, ar trebui ea, mai intii. sl afumlim
descbis: "da, domnilor, noi dorim
capitalismuU" De aici totul, de aici
ar putea sl inceapl schimbarea in bine de
care avem nevoie. Clci de scbimbare avem
nevoie. nu de Avem nevoie de
intreprinzltori, de spirile nonconformiste, de
declarati. nu de nostalgicii unei
imposibile "a treia cale". suspinind dupl
"valorile nobile ale comunismului" ce-ar fi
fost compromise de sau dupl
"binefacerile':economiei colectiviste. Yntr
adevlr. tertium non datur. Nu existl a treia
cale. nu existl nici mlcar 0 a doua cale.
Existl - capitalismul sau moartea, democratia
sau barbaria. fie ea "mai directl" sau eu un'
chip "mai uman".
1. Liberalism fi
Bogltia. pe care 0 invidiem. din tlrile
capitaliste dezvoltate este rezultatul unor
programe economice de facturlliberall care.
suslinind iniliativa personall aplrind
proprietatea privati. au provocat
extraordinarele performanle de naturl
productivl. Capitalismul a inceput ..
intotdeauna ,i pretutindeni - prin liberalism.
De altfel. toate doctrinele economice
politice democratice cunoscule - liberalism.
agrarianism, laburism, social-democralie,
democrape etc - se reduc, in ultiml
i,QsJanil, la <!qui mari varilUlfe 4e politicl
economicI, deci organizare a produepei ,i
repartipei: liberalismul ,i social democrapa.
Neoliberalismul nu este altcev!l decit 0
tentativl de compromis intre ele, printr-un fel
de "indulcire" a liberalismului prin intlrirea
rolului social al statului in economie, iar
neoconservatorismul nu esle altceva decit 0
tendintl invenl, de "re-intlrire" a
liberalismului. Programele liberale stimuleazl
prOducpa. re-lanseazl inipativa economicl,
generind acumullrile de capital boglpa.
Cele social-democrate. adesea sub presiune
sindicall, se preocupl, mai degrabl, de
"justa" repartitie a acumulate. De
obicei, in sistemele capitaliste dezvoltate. au
loc rotapi periodice intre liberalism social
democraJie, deci intre perioade in care se
produce intensiv. economia aflindu-se in
expansiune, perioade in care se consuml
mai mult - mai "echitabil" - se
mai pUlin. Aceastl rotatie se petrece
datoriti sistemului altemantei la putere a
partidelor. ce reprezintll cele doul mari
categorii de strategii de politicl economid.
nu doar economicll Binelnteles eli
altemanta nu este un proces mecanic, cl ea
este influentatll de performanta globall a
partidelor aflate la putere. de coeziunea
acestora, precum inevitabilele crize de
sistem' (sub sau supra-productie. preluri.
materii prime, raportul etc.).
Exceppe face, probabil, sistemul american.
care pare a fi liberal pentru totdeauna.
indiferent dael la putere sint republicanii sau
democratii. De pildl, cu toatll victoria lui
Clinton la recentele prezidenpale. e limpede
cll nimic fundamental nu se va scbimba in
politica In politica economicl a Americii.
Cel mult, astfel se vor distribui unele accente.
Este interesant de observat cll,
concomitent aproape cu
comunismului ca sistem. regimurile social
democrate. ce ocupaserli 0 bunI parte din
Europa Oocidentall, se afU in retragere. fae
loc unor programe de facturli liberall.
inclusiv in tlriJe scandinave unde au cunoscut
(COlltillUBte 111 pagilla 18)
. 17 SP nr.1 decembrie 1992

Doctrine $i realitap
LEXICON
Regim prezidential
Estc caracterizat prin a/egerea
prefedintelui ca fef ai executivului prin
sufragiu universal, iar nu de c4tre
parlament, ceea ce-i d4 acestuia 0 mare
autoritate moral4 0 larg4 independenpI faJll
de forullegislativ, care nu poate pune cap4t
mandatu1ui silu.
In teoria politic/! anglo-saxon/! se
telDlenul presidential government,
desemnlnd In special sistemul politic
american, iar in general toate guvernele al
ciror executi vales este numit
Regimul politic american este
"prezidenlial" in sensul cil
(urmare din pasiaa 17)
o glorie de aproape 0 jumlitate de seeol. Nu e
yorba numai de impactul ideologic ,al
"socialismului real" din Est, ci de
ceva mai mult decit atlt. Excesul de protectie
a cetlitenilor a erodat ini\iativa, iar taxele
impozitele necesare pentru aceastli
"protectie", au alungat capitalurile clitre
zonele controlate de liberalism. Toate acestea
au provocat 0 importantli stagnare, chiar 0
recesiune economid. Acum, respectivele
economii au nevoie ca de aer de 0 puternicl
doza de liberalism, pentru a relansa
produc\ia, pentru a revigora economia. E
vizibil, deci, cli perspectiva liberalli este mai
stimulativli pentru productie economie in
general, considerentele sociale decurgind din
aces tea, pe cind cea social-democrata,
preocupatli de "justitie", de "dreptatea
social1" etc, tinde sli sufoce, pe termen lung,
initiativa economid. Tocmai din aceste
motive cele douli strategii se opun una
celeilaIte tind sl se substituie reciproc.
Orice lung! instaurare a strategiei social
democrate pare deci a fi d1un1toare bunului
mers al economiei. modelului suedez
constli intr-o supraprotejarea a cetliteanului,
ce nu poate fi realizatli declt prin
supraimpozitare, prin interventia exeesiva a
statului in domeniul repartitiei in cel al
reproductiei economice. Pe termen scurt pare
afacerea ideaI1. Pe termen lung, se
a fi un calcul dezastruos - capitalul
emigreazli, productia se restringe,
acumularea de boglitie la fel prin urmare,
statuI ajunge in situatia de a nu mai avea la
dispozitie bogatia pe care s-o
distribuie "echitabil". In ccrntrapondere.
-
ocup4 locul central, vital Intre institutiile
publice la myel national, el flind simultan
feful statului fi feful guvernului. Acasti
funcpe In timp rolul de
obiect unic al alegerilor nationale Intr-un
guvern legitimat de dtre suveranitatea
popular4. Prefedintele american este de
asemeni Intrucbiparea suveranit41ii In
relaJiile externe. In plus, el este principalul
purt4tor de cuvlnt In relaJiile interne cu
grupurile de interese fi cu cet4tenii In
general. Statelor Unite ale
Amenc;; conduce ("reigns and
rules") simultan. Ceea ce
majoritatea noilor state din Asia sau Mrica
de S. U.A. este cil ele desemneaz4 de
guvem ca bazindu-se insil pe
un partid preponderent, pe cadre militare,
pe charism4 sau pe toate trei la un loco
putem exemplifica cu modelul japonez care,
de mai bine de treizeci de ani, se bucurli de 0
strategie economid de tip liberal, sub
conducerea Partidului Liberal Democrat.
Acest model economic a ajuDS atlt de eficient
inclt produsele japoneze concureazli serios
firmele europene americane pe propriile lor
piefe. statuI nu se ocupa excesiv de
protectia cetliteanului, tocmai in virtutea
expansiunii economice continue, Japonia este
tara cu cea mai redus1 ratli a din
toate \l[rile dezvoltate. Serviciile, in plinli
expansiune, sli atraga forta de muneli
disponibilizatli de 0 industrie pe cale de a fi
complet automatizata. In plus, milioane de
japonezi lucreazli la filialele din strliinlitate
ale firmelor, la agenlii de publicitate
marketing. Am putea aminti cl[ "muncitorul
japonez nu este foarte pretentios", dar ar
insemna sli cldem victime unei mitologii eel
putin vetuste - oricum, muncitorului japonez
nu-i nimic din ceea ce poate avea un
muncitor european. Ba cbiar mai ieftin, dacll
e sa ftm sinceri pinl[ la caplit! Acum, partidul
de guvernllmint din Japonia este in discutie, e
adevlirat, insa nu din motive de"randament",
ci din cauza repetatelor scandaluri legate de
coruPtie. Insl[ coruPtia nu este un apanaj al
liberalilor - ba dimpotrivlil - , ar fi suficient
sa ne gindim la nu mai putin numeroasele
scandaluri referitoare la guvemarea socialistli
francezli!
pentru eli a venit yorba de
francezi, sli ne amintim cli
Mitterand partidul socialist au venit }a
putere acum vreo zece ani ventilind In
campania electoralli "binefacerile" unui
program socialist, etatist in economie. La
pu\ina vreme dupa venirea la putere a
- deci nu atunci cind Mitterand a
"coabitat" cu un guvern de dreapta! -, s-a
anuntat de urgentli 0 schimbare de program.
Guvemarea socialistli, promisiunile
electorale sub presiune.a deteriorlirii
economiei, a procedat la dez-etatizm rapide,
la stimularea iniJiativei libere la atragerea
disperata capitaluri, printr-un regim de
taxe impozite preferenliale. Deci, un
guvem socialist, nu unul liberal, gaullist sau
nu cum! Din plicate, 0 guvernare
socialist a oricit de flexibilll, r1mine 0
guvemare socialista, astfel inclt economia
franceza fiinat doar, dar nu intrerupt
declinul. Pare limpede eli, la viitoarele alegeri
generale, vor pierde puterea, iar
Mitterand, dac1 nu va demisiona, va trebui sa
"coabiteze" din nou cu un guvern situat "mai
ladreapta".
Tarile foste comuniste sint tari cu 0
economie paralizatli, sliraee in capital, cu 0
tehnologie uzatli fizic moral, cu 0
productivitate extrem de redusli. Acesta este
rezultatul inlelegerii pina la absurd a
strategiilor ecQnomiee etatiste dirijiste
au, de fapt, originea in socialism social
democrape. ComuDismul nu este altceva decit
o absurdll erezie nliscutll de gindirea
socialistli. In momentuI de falli, aceste tm au
nevoie de strategii economice liberale, care
sli repun1 in drepturi proprietatea privata,
prin re-privatizare, acumulare atragere de
capitai, care sa stimuleze inipativa
economieli sa creeze pia\a fua de care 0
economie competitiva este de neimaginat.
Este limpede eli, in aceste \liri, ideologia
social-democrata 0 politieli economieli.de
acest tip sint complet inadecvate pentru un
proiect de relansare economiell. iar flirli
relansare economica nu putem avea nici
stabilitate politic1, nici garanlii privind
ireversibilitatea procesului de democratizare.
Cel mult, in astfel de \liri, social-democra\ia
poate fi privita ca 0 contrapondere pentru
tendin\ele de slilbaticire a liberalismului,
pentru ell, intr-adevlir, exist1 ceea ce se
un "capitalism slilbatec", mai ales la
inceputurile acestuia. Iar acum, societatile
post-comuniste sint, in felul lor, in situatia
unui nou inceput Drama acestor tm nu este
insli subdezvoltarea lor, pentru eli ele nu sint
subdezvoltate, ci pro'asta lor dezvoltare,
reflectatli in disproporJiile dintre sectoare, in
cantitate de fortll de munc1 ocupatli in
domenii falimentare, precum in
insuficienta dezvoltare a infrastructurilor a
serviciilor.
2. LibmJism social-demoaape 10
Romania
Pare limpede, deci, cli programele
economice de tip liberal sint cele care produc
boglitia, in vreme ce cele de factum social
democratli se strliduie sl[ asigure un Divel cit
mai ridicat de justitie socialll.Probabii d
lucrurile merg cel mai bine acolo unde
alternanta la putere are 0 anume regularitate
sau in sistemele in care se un
compromis rezonabil intre cele douli'. In
aceasta privinta, modelul german este,
probabil, chiar modelul. Din plicate situafia
Romaniei nu este prin nimic corporabil1 cu
cea a Germaniei cu atit mai pupn
vorbind. Mai mult decit in
oricare altli tarll din Est, la noi disproportiile
dintre sectoare sint productivitatea
este de citeva ori mai mica decit in \lirile
dezvoitate, forta de mund este
supraabundentli in industrie, indeosebi in eele
energofage falimentare, tebnologia este
aproape de limita posibilitl[plor de
func\ionare, iar lipsa de capital este maladivli,
Peste aberatiile sistemului comunist s-au
adliugat cele provenite din mintea
infterbintatli megalomanli a celui
in decembrie.
to aceste conditii, ce soar ft impus chiar
din prima clipli a installirii guvemlirii FSN
iste? toainte de orice, un raport asupra stlirii
na\iunii - indeosebi a economiei nafionale
, care s1l. fi stabilit ce functioneazli, ce poate
func\iona ceea ce este iremediabil
falimentar in economia romaneasca, raport
care nu s-a flicut niciodatli, am ajuns la
cea de-a patra guvemare post-revolu\ionarn.
Ceea ce a prezentat Dl. Theodor Stolojan era
prea autoflatatoriu pentru a putea fi nurnit fie
numai un raport asupra guvemlirii Domniei
Sale. In al doilea rind, trebuie stabilita 0
strategie de urgenlll a tranzitiei, un program
minimal care sll permitll functionarea
sectoarelor intreprinderilor rentabile
prezumtiv rentabile. to absenta acesteia, s-a
ajuns la repetatele blocaje financiare (dar
de alta natura, respectiv energetice, de
materii prime etc) care au adus economia in
pragul colapsului. Debloclirile globale - nu
selective - nu au flicut altceva decit sll
accelereie economieli, sacrificind
unitlitile rentabile in incercarea disperatli de
a salva totuI. Or, totul nici nu poate fi Dici
nu trebuie sli fie salvat. Altfel, nu yom selipa
niciodata de principiile economiei "de
comanda", deci de ineficien\a haos. In al
treilea rind, era necesarli elaborarea unui
program de trecere la economia de piata prin:
dez-etatizarea rapidli; stimularea initiativelor
private in toate domeniile productive in
servicii, nu doar in comert; .relansarea
agriculturii prin. improprietlirirea realli prin
creditarea avantajoasa a proprietarilor mici
mijlocii in vederea retebnologizlirii rapide a
agriculturii; privatizarea imediatli integralli
a comertului turismului; treeerea in regim
de falimentare supravegbeata a sectoarelor
iremediabil neproductive; in 0 politicli
economieli favorabila atragerii de capital
strain de crearea de firme mixte. Toate
astea trebuiau sli aib1, bineinteles, in vedere
re-sectorizarea treptatli a economiei
in raport cu propriile necesitliti
In loc ca lucrurile sa evolueze astfel,
FSN-ul, pe atunci nedivizat, s-a pretat la 0
incredibilli propaganda demagogiell
populist1, a oferit salariatilor - in scop
electoral - avantaje ce nu aveau nici un fer de
acoperire economiell, favorizind anumite
segmente sociaIe (minerii, etc)
considerate puternice, in prin
incredibile gafe politice (mineriadele,
evenimentele de la rugu etc) a speriat
lumea civilizata, alungind poten\ialii
investitori sau parteneri strliini. Nimeni nu
nimic in tarile considerate
instabile, conduse de guvemanti lipsiti de 0
minimli respectabilitate credibilitate.
totul a fost flicut in numele unei declarate
social-democratii, care nu era decit un
comunism reformist prost deghizat. Un fel de
gorbaciovism trliia ultimele clipe chiar
in tara de fusese in citeva
luni in celelaltefoste tm comuDiste europene.
De aItfel 0 etichetli social-democrat1
lipit alte grup1ri asociate Frontului sau
aplirute prin sciziparitate din acesta. Oricum,
politica economicl iresponsabil1 a FSN-ului
din perioada guvemmi provizorii nu a flicut
aItceva decit sli adinceascli criza cronieli a
eCQnomiei de la
comunismul propriu-zis. Criza s-a adincit atit
de muIt inclt guvemarea Roman, rezultat1
dupli alegerile de la 20 mai 1990, a trebuit sa
plirliseasca orice iluzii social-democrate sli
propuna 0 formulli de program practic
calcbiata dup1 cea a opoziliei liberale. Din
nefericire, raul originar al Frontului, rolul
sliu de mascll pentru partidul comunist ce se
evaporase peste noapte, nu a permis
guvernului sau decit jum1tli\i de mlisurli
ambiguitliti, care au adincit mai mult criza.
Caderea guvernului Roman nu este doar
efectul unei nevoi de clarificare in FSN
c1arificare in aprilie 1992, cind s
au desplirtit de conservatori - , dar
rezultatul propriilor erori, inconsecven\e,
jumlitliti de masurli in guvemare. Guvernul
Stolojan reprezinta paradoxul unor mlisuri
economice stimulative pentru reformli - cum
ar fi tentativa inca neincbeiatli de uniflcare a
cursurilor de realizare a convertibilitatii
monedei nationale - combinate cu altele ce
tin; mai degrabli, de comunismul de razboi
e yorba de confiscarea valutei in iama trecutli
- , precum cu jumlit1ti de
masurli. Pentru ultima situatie, exemplul tipic
este cel al debloclirilor financiare globale,
care in final, risca sli condueli la falimentarea
intregii economii, nu doar a intreprinderilor
SP nr,l decembrie 1992 . 18
/
Doctrine realitati
nerentabile, cum soar intimpla dacl soar
recurge la mecanismele economice propriu
zise. Este dificil de crezut eli echipa
guvernamentall ce rezultl din recentele
alegeri va avea mai multl voinfl cl
va fi mai fidell unei reforme autentice decit
precedentele. Chiar dad dis cursuI de
investiturli al D-Iui Iliescu plirea complet
diferit de ceea ce spunea Domnia Sa in timpul
campaniei electorale, nu ered d putem spera
ceva pozitiv de la actuala configuratie
parlamentarli guvernamentalli. Singurul
lucru bun pentru farli ar fi ca respectiva
configuratie sli nu dureze prea mult, sli
ajungem deci. cit mai rapid, la alegeri
anticipate.
Ynainte de alegeri, cel pupn 7-8 partide se
declarau social-democrate - de la FSN-ul
reformist 'probabil, liberal al Domnului
Roman plnli la PSM! aceasta cu toate cli
nu existli nici 0 boglifie de ba chiar
dimpotrivli! Ele promit In continuare dreptate
justifie socialli, locuri de mund, venituri
Indestullitoare echitabile etc, dar omit sli ne
informeze cum anume vor realiza aceste
"nobile ideal uri", de unde vor procura
resursele. c1nd productia scade in continuare
vertiginos, i..ar izolarea intemafionalli a flirii a
ajuns la cotele la care ajunsese in ultimii ani
ai lui Ce bogli\ie sli imParti intr-o
farli slirlicitli, cu 0 economie in pragul
colapsului? Yn mod paradoxal. singurele
partide social-demoerate cu adevlirat - PSDR
ul Domnului Cunescu Conven\ia
Solidaritlitii Sociale. emanatl de sindicate
nu au aproape nici 0 semnificatie in rindurile
electoratului.PSDR a intrat in Parlament
numai datoritllistelor comune ale Convenfiei
Democratice, iar CSS nu a pragul in
ciuda milioanelor de membri ai sindicatelor
ce Ie-au produs.
Dacli aceasta este situatia social
democrafiei nici cea a
liberalismului nostru nu pare prea strnlucitli.
Din plicate, politicianismul funciar al
Domnului Campeanu, precum 0 sumedenie
de erori ale conducerii PNL, nu au Ucut
altceva declt sl erodeze credibilitatea unui
partid ce trebuia sli aibli un rol fundamental in
relansarea economicli a \lirii. Prin sciziuni
repetate, acest partid a ajuns la dimensiuni
atit de minuscule incit nici n-a mai
mlicar sli plitrundli in Parlament. Astfel inclt,
liberalli a ajuns sli fie mai corect
reprezentatli de un numlir de grupliri. partide
din Convenfia Democraticli: PNL-CD, PNL
AT, PAC chiar de FSN, chiar dad acesta
mai cocheteazl cu .social-democra\ia. De
altfel, ultima versiune a programului FSN
plirea foarte atent ajustatli dupli Romania pe
care 0 dorim dupli programul de guvemare
propus de Conven\ie in campania electoralli.
Un fapt notabil - la inl'ilnirea conducerii PAC
cu oamenii de afaceri intreprinzlitorii, din
noiembrie a. c. , orientarea liberalli a acestui
partid a devenit explicitli. ceea ce inseamnli
eli au displirut ezitlirile 'ideologice intre
liberalism, sociaHiemocratie sau
democratie. Dacli liberalli mai are
vreun viitor in Romania - ea trebuie sli aibli
un viitor sub amenintarea complete
defmitive - , probabil eli ea se va contura
ca 0 asociere intre PAC, FSN eventual cu
numele schimbat! -, PNL-AT, PNL-CD
ceea ce se va mai putea salva din PNL
Campeanu, dupll disparifia politicll a
acestuia. NPL; care plirea foarte promitlltor in
timpul campaniei electorale, pare a fi reintrat
din nou in orbita, ruinltoare, a Domnului
Radu Campeanu. .
Programul de guvernare propus de Conventia
Democraticll inainte de alegeri - cel putin
partial programul propus de FSN - putea sll
insemne 0 pentru Romania. Era un
program de facturl liberalli cu 0 relativ
pronuntatl coloraturli sociall. Nu doar din
motive sociar:morale - acest popor a suferit
destuI de mult in ultimii cincizeci de ani
pentru a mai trece proba capitalistnului
slilbatic dar din motive propriu-zis
economice. Existl 0 enorml proprietate "de
stat" care chiar stll), a clirei convertire in
sectorul privat nu e nici simpll nici nu
poate fi foarte rapidli. Yn plus 0 fortl de
muncli cu supra-asigurarea - chiar
dacl 0 supra-asigurare in mizeriel - este
destul de greu educabilli in spiritul riscului
permalll:nl Un liberalism sans rivages ar risca
deci, sl provoace ample:tensiuni dezordini
sociale, care ar putea conpromite orice
program de redresare economid, oricit de
bine conceput teoretic orieit de promitlitor
pe termen mediu sau lung. Ynainte de alegeri,
sing'ura fof1l\ politicli din Romania care plirea
sl garanteze 0 cale de din crizli - dar nu
solutii miraculoase, pentru cli acestea nu
existl - era Convenpa Democraticl, eventual
in coalipe cu FSN chiar cuPNL, dad ar fi
intrat in Parlamenl Din plicate, acest lucro nu
s-a inClIDplat, iar cauzeie in alegeri
at trebui analizate cu grijl de toti cei
implicati. Nu pentru a da cineva socotealli,
dar pentru ca un asemenea sli nu se mai
repete. Esle Breu de aezut cli 0 guvemare
FDSN-istli poate rezista prea multli vreme.
Acest partid nici mllcar nu era un program
coerent de reformll economicll, ba cbiar nici
unul de guvernarel De altfel, nu pare sli aibll
mlicar dorlnta de a guvema - puterea,
avantajele oferite de aceasta, nu ind ,i
riscurile guvernmi. to campania electoralli, a
emis 0 multime de lozinci demagogice ,i a
fAcut proinisiuni iresponsabile. tnd
relansarea economicl nu se poate face nici cu
lozinci , nici cu promisiuni ctqarte, nici cu
alitarea pasiunilor patriotarde, ci numai cu un
program coerent de reforml care sl poatl
implica rezonabil, in ace,ti ani, principiile
liberalismului economic cu un minim de
exigente ale statului social. De 0 miniml
protectie ,i asigurare a cetlteanului este
nevoie dacl nu dorim ca tot acest creuzet in
care fierbe societatea romaneascl 51
explodeze.
3. RomAnia-tooocro?
Cititorol atent va fi observat deja cli, in
primele ale acestei analize, am incercat
sll radiografiez situatia economiei - a
societlifii - in acest complicat
moment al tranzitiei cllutind sl surprind
posibilele tendinte de evolutie. tn subsidiar
am evaluat celor doul mari
strategii economice posibile. liberalismul
social-democrapa, concbizind eli, din variate
motive economice, politice. dar legate de
mentalitatea inoculatll de 0 jumlitate de secol
de regim comunist, solutia optimll pentru
Romania pare a fi un compromis rezonabil
intre ele. Bineinteles, daeli sintem sli
acceptlm global al comunismului (,i)
in tara noastrli, precum caracterul
inevitabil al centrllrii pe un model capitalist,
recunoscut ca fiind capitalist. Prioritatea
absolutll a societllJii noastre este deci 0
oPtiune clarll asupra propriului sliu viitor. Ar
fi fost excelent ca, in septembrie, romanii sli
fi votat pentru schimbare, intelegind ell
s,chirnbarea inseamnli capitalism. Dad acest
lucro nu s-a intimplat , vina nu este in primul
nnd a lor. ci a partidelor politice democratice
- intii de toate a Convenpei - care n-au
sll transmitllimpede, insistent fi convinglitor
acest mesaj. Eflorescenta de partide,
campania electoralli confuzli ,i lipsitl de
profesionalism n-au flicut altceva decit sl
menfinll confuzia indecizia electoratului.
Nu e mai putin adevllr,at cll
acceleratl a comunismului a glisit tlirile din
Est - ,i in primul nnd Romania, care nu a
avot 0 opozitie organizatl inainte de aceastl
prlibufire - fllrli 0 clad politicli in afara
aparatului comunisl lar "oamenii de aparat"
cu Domnul Iliescu in frunte - mai cred incli
posibilli ameliorarea salvarea vecbiului
sistem, prin apelulla glasnosti pereistroika.
Cbiar ,i dupli ie,irea plirintelui acestora din
jocul politic activl
Principala problemli a Romaniei este,
deci, sli inteleagli faptul cli nu este posibilli
remedierea vechiului sistem prin doar
acceptarea formalli a pluralismului opiniilor
prin tolerarea micii proprietlJi private.
Deocamdatl, Insli, guvernanpi se mai
leaglinll in iluzii de aceastli naturl de
aceea, reforma economicli n-a cadrele
NEP-ului leninist, nici mlicar pe cele ale
"mandatariatului" ceau,ist de la fmele anilor
'60, mergind in ritmul - de altfel
"un pas inainte, doi inapoi". A
rolul factorului economic in
societltile modeme nu e neaplirat marxism.
Nu altfel gindeau marii clasici
liberali, sau Max Weber, Raymond Aren sau
oricare din ginditorii liberali contemporani.
Numai eli, deosebit de Marx, care punea
in slujba unei discutabile revoluJii. ei
gindeau I gindesc infinit mai nuantat. E
limpede, deci, cll succesul reformei
economice este indispensabil statului de
drept, democratiei politice, prezervllrii
drepturilor ,i libertlltilor E 0
copillirie sli crezi eli acestea ar putea avea, cu
adevlirat, s0rti de supravietuire intr-o tarli
roinatll economic, cu 0 populatie situatli. sub
limita sliriciei ,i infantilizatl de cincizeci de
ani de dresaj comunisl De aceea, scbimbarea
- 1aJfel..de
impoitantll cu rea economicli instituponaIli.
Pentru ca aceste reforme sli demareze cu
adevlirat, in primul rind ar fi necesarli 0
scbimbare politicli. tn septembrie, aceastl
a fost ratatl. S"mtem acum in situaJia
paradoxall in care avem forte politice
capabile sli. fi introdus schimblrile necesare
mli refer la Convenpa Democraticli la FSN
- , dar acestea n-au fost capabile sl ci,tige
aIegerile. Pe de altl parte, cei care au
alegerile - FDSN, PSM, PRM PUNR - ,
nu au nici voinJa politicli necesarli, nici
capacitatea de a scoate Romania din crizl.
Aceste forte n-au fost capabile nici mlicar sli
redacteze un program de guvernare pentru
iarna care vine. Dacl in perioada imediat
urmlltoare, nu reu,im stoparea crizei ,i
initierea relansmi economice, Romania riscli
sli. iasli definitiv de pe "scena istoriei". Sli nu
ne iluzionlm cu gindul cll noi am fi
"boicotat" istoria n-am pierdut - in acele
vremuri indeplirtate, ritmurile erau cu totul
allele, iar 0 absentl de decenii, cbiar de
secole, putea sli treacl neobservatli. Nu mai e
posibil acmn, cind societlltile dezvoltate au ,
impus un ritm innebunitor"i cind pid
fo,tii nOftri "colegi de suferinJA", celelalte
tliri foste comuniste, au reu,it sl demareze in
tentativa aproape disperatl de a nu rimine
excluse de la "ospliJUI istoriei". Datoria
fortelor democratice este sll faell limpezi
populapei aceste fapte in fond, elementare
sll pregllteasell, mai bine decit in
septembrie, allernativa la guvernare.
(noiembrie 1992)
LNIU ANTONESEI, ,born in 1953, B.A.
in Psychology-Sociology (1976) at the
University of Writer, journalist,
researcher. After 1989, lecturer at the
University of Interesed in cultural and
political typologies, mentalities, sociology of
culture and founder member of
Civic Alliance. Volumes: Pharmakon, 1989,
and Cliutarea cllutllrii, 1990 (poetry),
Semnele tirnpului, 1988 (essays). In press:
1990 - Vremea in scbimbare (interviews).
- 19-
SP nr.l deeembrie 1992
0
Economie
Monetary policy and inter-enterprise arrears
*Colloquim "Monetary integration in the eastern
european economies", 9 october 1992, Athens
1. Mooetary Developmeoll since 1991
Tight monetary and fiscal policies were
introduced in Romania after price liberalization
of October 1990. Under the Stand-by
Agreement with the Fund, 1991 inflation was
predicted at 100 percent, and the bo<trd money
increase was targeted at 17 percent so induce a
necessary improvement ofthe money velocity.
As banks began to be more selective ill
granting credit, and budgetary subsidies were
cut, enterprise payments difficulties appeared in
the system. To alleviate these difficulties,
enterprises started runnin. arrears amon,
themselves as a way of fillancin, current
operations.
The growth of arrears. accelerated sharply in
the second half of 1991. Two factors were
primarily responsible of this development.
First. Inflation was much higher than
projected (more than double>, while credit
expansion through September was kept on
target. Real credit thus declined for more than
had been envisaged and enterprises were put
under considerable strain.
Second. From about mid-year it became
increasingly evident that the Government was
going to have to take action to arrest the
progressively deteriorating economic situation.
In July, for exaple, industrial production
fell by nearly 10 percent, and than again in
August by further 3,5 percent. Enterprises were
very vocal at that time in blaming the so-called
"bloCkage of the financial and payment system"
for these developments, and began pl-essin,
hanlfctr Ity ..
'tbe' isowCJ wa.."ovoll being disoussed .in
andll bmoClOt looked very iikdJ)ll;)
Enterprises therefore had an incentive to further
iitcreaae anean, and did so in the expectation .
that they would receive government assistance
to cover them.
While the inler-enterprise arrears problem is
evident in other formerly central planned
economies, the case of Romania is striking by
its magnitude and rapid growth.
Gross inter-enterprise MTUn - that is total
stock of arrears before nettin. out bilateral and
multilateral payables and receivables-.rew
almost eithteen-fold, from lei 100 billion to lei
1800 billion, in a space of 12 month. At the end
of 1991, gross arrean reached about 50 percellt
of GD.P. valued at December 1991 prices and
200 percent of broad money. The growth of
gross arrears closely matched the rise in the
consumer prices during 1991. It appears that the
arrears were implicitely indexed to the price
level as when creditor enterprises were not paid
on time they would re-bill the debtor enterprises
at the new higher prices.
Net tureIU'S - that is the amount of payments
owed by the group of net debtor enterprises to
other net creditor enterprises plus arrears to the
state largely for tax payments were lei 426
billion at the end 1991. Tax arrears amounted to
about lei 40 billion at the end 1991. lfutoricaly,
net arrel\rs is one third of gross arrears.
Inter-enterprise arrears are, of course, also
liquidity being provided to the system in
addition to the normal money supply. The
effects of this additional liquidity can be judged
by including inter-enterprise arrears with broad
money. Let s consider ratios.
- The income velocity of broad money rose
from around 1.8 in 1990 to 3.6 in December
1991.
- The ratio of GDP of the sum of gross
arrears and broad money was only 1.2 in
December 1991.
- A similar calculation using net average
yield a value of 2.4, wich is close to the average
velocity observed during the early 1980, and
considered to be "normal" velocity.
2 Problems of Arre.-s
Undoubtedly, a part of arrears can be
considered "voluntary" credits, that is credit
extended by one enterprise to another as part of
in Romania
MUGUR CONSTANTIN ISARESCU
normal business practice, much as the case of
trade credit in market-based economies.
However, in the transition economies, it is
generally acknowledled that the bulk of the
arrears is involuntary, with enterprises simply
n<X making payments to each <xher, as well as
to banks and the iovernment, and creditors
unwilling or unable to enforce the payments.
There are three major factors which agravate the
arrears problem.
First. The interclocnng nature of eneterprises in
Eastern European countries - a legacy of the
centrally-planned system - can balloon out of
control very rapidly such involuntary credits, as
it was the case of Romania.
Second. The still dominant "collectivistic"
mentalities can develop a "debtor solidarity"
which is recalling the "workers solidarity"
sIOSan.
Third. Large scale restructurinll that
involves closures and privatization does not
seem to be in the cards in the short run. Because
the privatization is rather a long term process
and closures oflarge companies seem to be very
tough political decision, arrears will emerge like
a by-product of transition.
Fourth - Gradual prince liberalization (4
phases). Prolonged corrective inflation delay in
real interest policies.
Fifth - Dual exchange rate policy.
If allowed to srow unchecked, inter
enterprise arrears can place the whole reform
process in danger.
To swt with, hard budget constraints are
and relative.Jllicc, fhanSfs
meanmgrnL As continue to
be-hlYe as in the past aad rea.trUl;ll1rina-to
confOl1ll to market realities is delayed.
Sondly, arrears can undermine monetary
control and thus limit the effects of tight credit
policy on inflation and the balance of payments.
Recourse to arrears to finance expenditures can
lead to shifts in the demand for bank credit and
in the income velocity of money that make it
more problematic for the authorities to desiln
and execute monetary policy.
Thirdly, inter-enterprise arrears can lead to
inefficiencies in the payments mechanism, and
the eventual breakdown. As enterprises bypass
the bankiJl' system and arrears begin to reach a
level considered undesirable by them, cash
transactions become more and more prevalent.
Consequently, production begins to suffer..
Fourthly, the arrears of state-owned
enterprises represent a potential fiscal liability of
the government. At same point in time the
government would have to cover these quasi
fiscal deficits, thereby affecting private-sector
behaviour, both now and in the future.
Lookinl to all these dangers, Romanian
Government was and still is searching for a
solution somewhere the between two
undesirable extremes of doing nothing and a
general bail-{)ul. .
Doing nothing means that the government
can ignore the problem and let it resolve itself
over time. Eventually arrears will stop growing
and some type of adjustement with occurs, but
this is bound to be a disorderly o.ne. All
enterprises viable and non-viable alike, will
suffer as a chain reaction of closures occur.
Production collapses and soaring unemployment
will certainly create difficulties for the reform
process.
A general bai]-{)ut runs the risk of creating
expectations of future bail-outs, with.enterpries
having an incentive to run up arrears again.
Additionally, there is the high risk of tbe
upsurge of inflation from the expan ion of the
credit.
3. Policies 10 Control and Oear Intel'
Enterprise Anears
To combat the inter-enterprise arrears
problem, the Romanian Government considered
and/or adopted a series of selectives measures
starting in May 1991.
Early attempts - in May, July and August
1991 - were focused on limited "unlocking" the
payment system through a special credit line,
within the targets of the monetary expansion.
These limited schemes failed to resolve the
problem and further set up expectations of
extentions and repetitions.
Facing the phenomenal rise of arrears,
Romanian Parliament passed a law on
December 1991 for a general expansion of bank
credit to clear all inter-enterprise arrears. This
operation was called "global compensation" and
was completed on January 27, 1992. Under the
scheme, enterprises, were asked to list their
arrears to other enterprises and to the state, and
banks were instructed to expand credit, carrying
a government guarantee, to clear the gross
amount of inter-enterprises arrears. .
The initial bank credit extended under lhe
scheme was lei 1777 billion. All payments under
the scheme were made by overdrafts from
special "compensation accounts" and the same
accounts were also debited with all payments
received !?y enterprises. Thus the gross amounts
of credit extended were automatically
transformed to the net amount, which reached
lei 426 pillion and was retroactively reflected in
bank balance sheets as of end - December 1991.
Of the net credit extended under the global
compensation scheme, only lei 163 billion was
refinanced by the' National Bank of Romania at
the normal refinance rate; the rest was financed
by banks out of deposits. The compensation
credits had six-month maturity with interest
rates at market levels. Much of the net credit
extended went initially to reducing overdrafts
with commercial banks.
The global compensatiOn scheme
implemented by the Government at the
beginning of 1992 was succesful in clearing
most of the inter-enterprise arrears and thus in
unblocking the payments system. The particular
way this scheme was designed minimized the
net injections of liquidity into the economy, and
even that was largely sterilized of the
authorities. All in all, the monetary
consequences of the operation were fairly small,
relative to the size of the gross inter-enterprise
arrears. To combat the moral hazard
consequences of the global compensation
scheme, the Government introduced a new law
that laid out specific procedures for controlling
any future enterprise arrears and thus the need
for any further compensation operations.
While the new law on financial discipline
creates definite disincentives for enterprises to
go into arrears, a permanent solution has to
involve restructuring and/or privatization of
state-owned enterprises. The Government of
Romania is also proceeding in this direction. For
example, it has selected a number of major
enterprises primarily in the chemical,
metallurgy, and machine-buildi!Jg sectors, for
restructuring. The Government is also in the
process of implementing the Law on
privatization that was passed in 1991.
Certificates for 30 percent of the share capital of
enterprises - "vouchers" - started to be
distnbuted in June 1992 to Romanian citizen.
Jointly, the restructuring and privatization
plans are expected to restore the financial health
of enterprises in Romania. Once this is
achieved, and appropriate legal framework
established and operative, the inter-enterprise
arrears problem will presumably take care of
itself, as in Western economies (Begg and
Portes, 1992). This is not to suggest that
government-sponsored bail-outs will never
occur. Even the experience of the most
developed market economies shows that
governments have needed to intervene
financially to support financial sector
institutions and other large enterprises. But this
intervention is selective rather than industry
wide and thus can be rationalized.
Mugur Constantin Isiirescu, born in
Driigii1ani on Aug., 1 st, 1949.Author of
several. articles and books on economics.
Joined the Ministery of foreign Affairs of
Romania in February 1990 and was assigned to
the Romanian Embassy, Washington, D. C. in
March 1990. Since September 1990 - Governor
ofthe National Bank ofRomania.
SP nr.1 decembrie 1992 20 .
0
Economia
Constructia europeana si noi
"
La inceput au fost ideea viziunea, arnbele
hr3nite de considerente de natum politic3, dupli
experienta tragic3 a celor dou3 rAzboaie
mondiale. Pentru un Schuman sau MODnet,
apropierea european3 presupunea necesannente
construetia instituponal3, care, pe de 0 parte sl
curme - in - surse de liu in3untrul
Comunit31ii (eventualele tentapi ale
Germaniei) iar, pe de alt3 parte, sl st3vileasc31
s3 descurajeze pericolul extern comunisl.
Raliunile de ordin economic au clp3tat
vizibilitate tot mai mare, pe mlsurl ce lumea
occidentall revenea la normalitate devenea tot
mai asprl competipa economic3 tehnologic3
cu SUA - in primul nnd - laponia. '
Ce doresc sl relev insA DU este alit dinamica
constructiei europene - cu succesiunea de
momente-cheie, intre care semnarea
Tratatului de la Maastricht - cit mai ales 0
tensiune permanent3, in fapt inevitabill, intre
colectivism (in acceppa lui Fr. von Hayek)
organicism, ca mozofri abord3ri practice ale
procesului de integrare; este yorba de 0
tensiune, uneori latentl, alteori manifest3, intre
cei ce gindesc doresc accelerarea (foI1area)
integr3rii cei care preluiesc un ritm prezumat
nalural (organic) al procesului.
AI3turi de conceptie (cultura politic3, in
sensul cel mai larg, ce se in
discursurile demersulliderilor polilici)
dialogul construcpei europene, ca set de intenpi
rezultale exprim3 interese nationale (ce nu pot
fi circumscrise la sfera economicului) evolupi
disimilare ca performanl3 ale entitllilor
economice nationale.
De ce subliniez tensiuDea intre
constructivism organicism ? Deoorece Big
bang-ul din 1989, prin implieapile asupra celor
dou3 dimensiuni ale integr3rii europene
adincirea 13rgirea CEE -, resuscita
controversa pe planul actiunii politice.
Explieatia este simpll: in periooda de crill, de
,
DANIEL DAIANU
Vision and an ideea triggered the process of European integration which was meant,
among other things, to deter Communism. The economic dimension of integration has
become even more visibile overtime and competition with the USA and Japan has come to
the fore. A slowly evolving tension can be detected betwen constructivism and organicism, as
philosophies and politicies to tackle integration; this tension is more obvious nowadays when
the EEe is facing two major historical challenges: the furthering of "intemal" construction
after the German reuniflcation "shock" and the "external" construction (enlargement) against
the background of the collapse of communist systems in Europe. In order to enhance stability
and transformation in post-communist societies, Europe needs political will and visionary
leaders.
dificult31i economice, guvernantii sint mai
iDclinali sl recurgl la solutii care nu
internalizeall suficienl interese definite la nivel
colectiv (comunitare), sau ale partenerilor; se
manifesta un deficit de coordonare politic3 in
nalionalism economic care,
comprehensibile dintr-o perspectiv3 de timp
de spaliu limitate, pot semnaliza 0 percepere
neadecvatl a stlrii globale (continentale).
Tocmai in asemenea momente este oevoie acut3
de vizionarism lideranla decisl, de voinla
politica
Uoificarea Germaniei a reprezentat un
pentru construc\ia internl a CEE, iar colapsul
sistemelor comuniste in Est a plasat
coordonalele construcpei externe (includerea de
noi candidali, precum Ilrile AELS) la scara
intregului continent european, dar pe fondul
unei tranzipi mai mult dedt dificile cu semne
de intrebare privind stabilitatea t3rilor post
comuniste diD Europa.
Uderii politici occideDtali au in fata doul
marl provoc3ri. Una maniera continulrii
(adincirii) integrlrii avind in vedere performanle
economice insuficient de convergente ale
membrilor CEE (dovada: criza Sistentului
Monetar European). A doua provocare istoric3
rezidl in acceptarea est-europenilor ca viitori
(deci mai mult decit potentialil) membrii ai
CEE. Avern de-a face aici cu un angajament
politic al Ilrilor occidentale care poate fi
determinat pentru dinamica procesului de
transformare moderoizare, pentru stabilitatea
in zonl. Acest angajament nu trebuie vAzut
numai prin prisma semnifieatiei gestului politic,
ci mai ales in mlsura in care retorica va fi
acompaniat3 de aCliune concret3 pe plan
economic. Din acest punct:de vedere l!rile est
europene au motive sA fie de ceca ce
apare ca discrepanll considerabill intre ceca ce
se proclarnl realitate. De exemplu, acordurile
comerciale incheiate de CEE cu Polonia,
Ungarla, Republica Federal3 Cehl Slovac3,
sau cele in curs de negociere cu Romania
Bulgaria sint departe de a "deschide" portile
Occidentului pentru produc3torii din Ilrile post
comuniste. Frustrarea est-europenilor este cu
an"! mai mare, cu Cl"! este, evident pentru arnbele
pArli, cl sprijinul mai "nare il reprezintl
comertul reciproc. Dac3 nu yom putea exporta
suficient, nu vom putea importa, redresarea
produetiei va fi ingreunal!, restructurarea va fi
lentl, stabilizarea aetivitllii economice va fi
defavorizatl. dacl observ3m c3, din plicate,
exporturile est-europene se concentreaz3 in
sectoare considerate senzitive de c3tre CEE,
realizlm cit de important! este voin\8 politic3 in
acest domeniu. Bate straoiu, deseori, sl asculp
pe negociatorii de la Bruxelles, care iIi lasl
impresia cl CEE soar afla in tranzilie cl
aceasta are nevoie de protectie in fala "vigorii"
exporturilor est-europene.
Oamenii politici din cancelariile
Occidentale nu ar trebui sl urmbeasel
atenuarea propriilor prin mAsuri ce ar
complica mai mult transformarea;
instabilitatea sociall, economic3 politic3, in
Est este un pericol pentru metabolismul
intregului continent. '
De aceea apreciez el tocmai tendinlele
ingrijorltoare pe continentul european (intre
care sindromul "evitlrii vecinului" sau chiar al
tentativei de slmcire a acestuia, - aidoma acelui
"beggar your neighbor policy" din anii '20
animozitlli conflicte printre est-europeni ca
evoluliile din cadrul Com unitlli Statelor
Independente) cele in spaliul mondial
(incetinirea puteroic3 a activitllii economice,
proteclionism in etc.) reclama
imaginape, curaj dorinla de conlucrare din
partea oamenilor politici, 0 abordare
constructivista a noii arhitecturi europene. 0
Daniel DaianuBom 1952 in Bucharest, Ph. D
(economics);President of the Romanian Institute
for Free Enterprise (I.R.L.I.)and Chief"
Economic Advisor at the national Bank of
Romania. Between 2/92 - 7/92, Secretary of
State at the Mjnistry of Finance; 9190 - 2192,
Visiting Scholar at the Harvard Russian
Research Center. His most recent publication is
the book "Functiom'ng ofEconomy and
naJ Equilibrium", Bucharest, Editura Academiei
(1992).
Inflatia' Europa de Est
Odat3 cu anul 1990 t1rile fostului bloc
comunist au incercat sA realizeze stabilizarea
prin redefiniri de preluri, unnlrind prin aceasta
reducerea drasticl a subsidiilor, reduceri
semnificative ale creditului net intern in
unele cazuri, infiinlarea unei b3nci centrale
independente. Productia a sc3zut brusc, paf\ial
ca urmare a colapsului pielei sovietice a
relaliilor de schimb din cadrul fostului CAER,
paf\ial ca urmare a petrolier din 1990.
Salariile au avut tendinla de a scldea brusc la
inceputul prograrnului de stabilizare, sc3dere
unnatl de 0 oarecare revenire (Commander,
1992); s-a ridiciu de la niveluri
nesemnificative la 6-12% preconizindu-se 0
accelerare in continuare. In general rata de
sc3dere a productiei a fost mai mare decit rata
de a avind drept rezultat
reducerea productivit3tii muncii care se
situa la cote foarte sc3zute comparaliv cu cele
internationale. Privalizarea se afl3 inc3 in stadii
incipiente in limp ce s-au inregistrat doar
falimente formale ale unor firme minore.
Structura economiilor a r3mas in general
intact3, dar intreprinderile au fost fort ate in
principiu sl adapteze politicile de prel la
schitnb3rile eterogene care au avut loco
In acest context mulli privesc
inflalia ca fiind necesar3 procesului de
implementare a reformei economice. Dar inflapa
poate ajunge sl fie nu un instrument de
flexibilizare a economiei de introducere a
proceselor indispensabile adaptlrii, ci una din
barierele principale in calea implementlrii
reformei.
Inlroducerea relaliilor de pia\3 necesitl
preluri obiective, cu caracter de parametrii
externi in relalia cu agenp economici,
adic3 preluri care reflecil cu adev3rat costurile
sociale de producJie care echilibreazl in mod
dinarnic cererea cu oferta. In cazul economiilor
de piall sau a economiilor de tranzi\ie inflatia nu
poate fi evitat3, dar poate fi controlatl.
Controlul inflaliei r3mine 0 problem3-cheie a
refonnelor actuale din fostele 13ri socialiste,
problem3 ex{rem de dificill dacl pnem cont de
nevoia de liberalizare a prelurilor fi de noua
structurl de preluri. Caracteristiclle micro
economice ale aces tor Ilri
planificlrii centralizate - proprietatea
predominant colectivl, modul de stabilire a
salariilor, organizarea sistemului financiar
mecanismul de alocare a resurselor - riscl sl
LAVINIA STAN
anuleze sau sl distorsioneze efectele politicilor
macm-economice pe mlsuti
ce tensiunile polilice devlD tot mai frecvente,
este din ce in ce mai dificil de inflptuit un
program efectiv de reducere a inflapei, program
tot mai necesar pe mlsura trecerii limpului.
Reducerea inflaliei trebuie sl aibl
concomitent in vedere atit nivelul inflaliei
monelare cit p pe cel al penuriei de bunuri de
consum (Kolodko, 1989). Dar trebuie respinsl
"euforia antisubsidii", deoarece cheia
succesului refonnei no constl in inllturarea
acestora, ci in atingerea echilibrului economic.
preturilor, generatl de oprirea
subsidiilor, are ca urmare 0 puteroic3 presiune
pentru corespunz3toare in salariile
populapei, perpetuindu-se astfel dezechilibrul
existent. Este mult mai de atios echilibrul
economic prin reducerea ratei inflaliei - prin
preluri salarii - decit prin sa
(Charemza, Gronicki, 1985). Adic3
ratelor venituhii tuturor agenlilor economici
paralel cu ajustarea ratei de a ofertei
monlare la modific3rile survenite la nivelul
venitului nalional. Pe de alt3 parte efectele
reducerii elimin3rii subsidiilor depind de
elasticitatea in funetie de pret a fiecMui produs
nesubvenJionat in parte. In cazul produselor cu 0
elasticitate mid - cum ar fi de exemplu
transportul p\lblic, consumul de c31dum apli
cald3 produsele legate de acestea -
prelului nu are drept consecinll reducerea
consumului, ci alocarea unei propo[\ii m3rite
din venit satisfacerii acestor nevoi. In aceste
condilii efectul reducerii subsidiilor este
disculabil. Se impun compens3rile integrale ale
populaliei pentru de prel, fapt care
promovlrii inflapei.
Un punct de vedere de mulli
este acela potrivit clruia inflatia
mai cu seam3 inflatia sltuat! la niveluri inalte) s
ar datora deficitelor bugetare. Dac3 guvernul
cheltuiefte mai mult decit sub form3 de
taxe Impozite, diferenla este finanlatl prin
creare de monedl. Cu toate acestea nu orice
deficit bugetar se soldeazl cu 0 situalie
inflalionistl. Deficitele se pot finanla prin
datorii, iar relalia cauzall dintre deficit
inflalie este reversibil3 (Dornbusch, 1992).
Dupa cum arlta Keynes, un nivel inalt al
infla\iei va reduce suma de bani pe care
populatia 0 va economisi. Astfel c3, cum un
nivel inalt al taxelor erodeaz3 fundamentele
sistemului de taxare, un nivel inalt al intlapei
duce la 0 reducere a balantelor astfel 'la 0
creere a ntei inflatid necesare finantlrii nnm u
anume deficit. "Un guvern poate supravielui
mult limp... tip3rind bancnote. Altfel spus, prin
aceasta i,i poate asigura controlul asupra
resurselor reale, la fel de reale ca cele
prin taxare. Metoda este condamnatl, dar
trebuie al admitem cl este eficace pinl la un'
punct... Alita timp cit populapa baoii
guvernul poale continua sl mlreascl resursele
prin inflatie.. un guvern poate crea resune
printr-o utilizare a inflapei, chiar p
atunci cind aceat lucru cate intuit de populape,
cu condilia ca sumele pe care caut! die stnngl
in acest mod sl nu fieexcesive ... Populalia
pentru ceca ce guvemul cheltuiCfte. Nu
exist! deficit neacoperit." (Keynes, 1923).
Unul dintre efectele cele mai vizibile ale
inflatiei este erodarea veriiturilor p a valorii
reale a taxelos - efectul Olivera-Tanzi, efect
observat ,i de Keynes in comentariile sale
asupra impactului asnpra bngetului.
Dacl intervine un decalaj in limp intre ware p
plata taxelor, valoarea reall a ceca ce ae
este cu am mai mic3 cu cit rata intlapei eate mai
mare. .
Dobinda pe care inatituliile bancare
traditionale 0 pot pllhi este in mare parte
controlat3. Aceastl restricVe Ie impiedicl sl
concureze cu succes pe pietele financiare in care
ratele nominale de dobindi reflect! indeaproape
ritmul crescmd al inflapei. InstitU\iile financiare
noi, necontrolate, care ofem depozitarilor rate
mai marl de dobindl, atrag clienlii institu\iilor
tradiponale. Astfel guvernul pierde 0 parte a
bazei sale de taxare, lucru care duce la 0
a valorii de echilibru a inflaliei..
Guvernul poate agrava dacl mspunde cu
o a cererii de rezerve sau dac3 forteall
blncile ,radilionale s3 suporte datoria
guvernamenta 3. Acest proces este'deseori
folosit de guverne in special sub masca
liberalizlrii' (Dornbusch, 1992).
Dar cele mai interesante consecinle ale
inflapei sint cele pe plan social. Diferenlierile
firefti in situatia material3 a diverselor grupuri
soclale sint exacerbate in condiliile inflaliei
acompaniate in mod inevitabil de 0 redistribuire
care afecteazl atit veniturile curente cit
modelele de consum.
Sondajele in nndul populaliei, conduse in
mod sistematic in t3ri ca Polonia, Yugoslavia
Ungaria, au arltat unele dintre consecinleJe.
sociale negative ale procesului inflalionist. In
Polonia, de exemplu, s-a demonstrat c3 sursa
primarl a antagonismelor manifestate in
societate 0 reprezintl diferenlierile in statutul
material. " ...Dod aspecte explic3 indeosebi
clivajele sociale: cel material, adicl stalutul
proprietlpi, salariile veniturile; cel politic,
adid puterea, pozitia, lWnvingerilo politice,
apartenon\&.wWi partidJ Criteriil.o material. aim ,
cit .de 0601 iT6% din cd- ,pe, za
acestor concluzii se poate sustine cl factorul
primar care divide societatea nu este unul al
rela\iilor cu mijloocele de producpe, ci unul al
relaliei cu mijloacele dOe con,.,m" (G.W.
Kolodko, 1989).
Tot legat de inflalie se poate Ina in
ccoaiderare p paradoxul nivelului mai aclzut de
saDafacere a neceaitiPlor la un nive! mai ridieat
c (Kolodko, 1986). nivelul
ccosumului cate mai ridieat, snbieqii declari cA
"eale din ce in ce mai rlu". Llaind la 0 parte
faptul. cA la nivelele mai malte ale inflapa, un
segment relativ important de subiecti obaervl 0
selldere absolutl a consnmului finanlat din
veniturile curente, conviogerea des pre
inrlutllirea propriei stlri materiale cate
de aegmentele de ale c3r0r
venituri reale de fapt au crescu!. Dar in acelafi
limp decalajul dintre Bfteptlrile lor (aapiratille
de consum) p gradul real de aatiafacere a lor 50a
mmt. Ama timp cit exist! aceasti disparitate
populapa va insista ell "eate din ce in ce mai
rio" in limp ce O8Dlenii politici, baztndu-se pe
dalele statistice, VOl' suspne c3 "este din ce in ce
mai bine". Diferenla punctelor de vedere ae
expliell in parte ,i prin faptul c3 populatia
jUdec3 stalutlJl financiar in special in functie de
monedl, percepind ca un declin fiecare noul
devalorizare. Oamenii politici tind sl acorde 0
mai mare importanll tendinlelor macro
economice. Astfel c3 ,i in condiliile
venitului national, consumului investiliilor,
puterea de cump3rare rata de schimb pot
inregistra un declin drastic.
Aceste considerapi explic3 m3car in parte
declinul suportului popular acordat inflptuirii
reformei economice nostalgia "epocii de au1".
"lnsatisfacpa fatl de situapa material3 personall
se r3sfnnge in sfera politicului. Atitudinea
politic3 nu trebuie apreciatl door in functie de
evenimentele politice, ci - de vreme ce acestea
sint detenninate de fenomenele economice
sociale, de situa\ia materiall a individului - de
modul cum acesta concepe viitorul ,i de
propriile sale posibilit3Ii". (S. Kwiatkowski,
1987). Inflalia accentueazl toate aceste
probleme a chor solulionare depinde de 0
politicl abill de incetinire a fenomenului
inflationist.
Vancouver, septembrie 1992
Lavinia Stan - graduate of the Academy of
Economic Studies, Bucharest, in 1988.
Cunently she is in a doctoral program at the
University of Britbish California, Vencouver,
Canada.
-21- SP nr.1 decembrie 1992
0
Politica intemationala
Budapesta despre Europa
Reporter: Cum tn actualullllOll1CM,
evolupa relapilor dintre tlrile ee au inipat
Tmtatnl de 1& Mautrlcllt fi noua Europl de Eat?
PGlOp Mihaly: Este un subiect interesant,
pentru Ungaria, Romania cit pentru toatli
partea estieli a Europei. Refuzul sau acc:eptarea,
ac:easta este problema noastrliI Este din ce in ce
mai elar eli vest-europenii, mai degrabli, nu pot
acc:epta noile ivite dupli 1989, pentru
cli aceastli acceptare ar complica mai mult
actuala stare de fapt. Vest europenii nu pot
spune aceste lucruri in mod deschis, pentru cli
problemele ivite in construirea "Europei celor
12 ", sint a,a foane dificile: Dupli plirerea
mea, este dificil de a se realiza "Europa celor
12", dar probabil eli tratatul de la Maastricht, in
pofida dificilului "oui" al francezilor, va fi
respectat. Cred cli va fi nec:esari 0 perioodli de
tranzipe mai lungli pentru eli Ungaria, Polonia ,i
Ceho-Slovacia iar apoi celelalte 1m din est sli
fie acceptate in marea uniune europeanli. Pentru
noi, Maastrichtul este ineli un vis.Tootli lumea
esticli viseazli la atingerea unui nivel de
cooperare de relapi ca acelea care existli in
vestul Europei.
Considerap c:l Tmtatnl de 1& Mautrleht va
deveai til final operatiooal. - dIl fiind faptul c:l
DaneDUlJC& a lpus "nu"?
tn final, tratatul de la Maastricht va fi
acc:eptat de cltre toote aceste lliri, insli nu va fi
aplicat. Noi cei din Est, va trebui sli ne adaptlim
la situatii inedite. Datoria noastrli este sli
acceptlimaceste criterii farli de care nu yom
putea intra in Europa.
Cum vedeJi treeerea Ipre adevlrata
a tlrllor fOllt aocialiJte fi comuniJte?
to anul 1989 - anul miracol - am crezut eli yom
introduce imediat democrapa statul de drept,
adid statul in care va domni legea. A fost un
vis. Am avut atunci ideea de a invita doi tineri
romani in cadrul unei conferinle pe care am
organizat-o la Budapesta, pe terna Romaniei.
Le-am spus atunci eli nimic nu este mai pUlin
sigur dodt faptul eli dopli 0 dictaturli se va intI'a
intr-o democrati . Dictatura poate fi inlocuitli de
un regim autoritar. Societlilile tJirilor din Europa
de Est, apropiate de orient, sint societlili'
intolerabile. Acolo unde apare intoleranla, nu
existli loc ,i pentru democratie.
Este, deci, prima oad cind viitorul depinde
direct de noi. Ac:easta este 0 primli constatare. A
doua constatare este eli aceastli tranzipe este
lungl ,i dureroasl. Pentru ac:easta va trebui sli
avem 0 mare va trebui sli parcurgem
sinuozitlp pentru a se ajunge ca inJelegerea sli
fie reciprocl.
Cum wde\i rcvigorarea din
tJdle co HIllepidat de com1llliJm?
Exist! douli plirti ale aceste! probleme. tn
partea de influentl a Uniunii Sovietice - dupli
ehberarea de sub tutela imperialli - a avut loc 0
national!. tnainte de aceastl eliberare,
valorile nationale erau batjocorite. Deci am
Interviu eu FOLop MIHALY
FillOJ' Mihaly, (11 ianuarie 1953, Budapesta). A inv4fat in pcrioada 1971-1972 cind
a stumat un an la Institutul de Petrol Gaze *i Geologic din Bucure*ti. A urmat apoi cursurile
Facultapi de Relapi Internaponale pc care a absolvit-o in 1975. DilectoI genCIal adjunct la
Institutul Internaponal din Budapesta, s-a spccializat in probleme *i ale EUIOpci de est.
CcICCtlrile sale au aboIdat teme legate de Romania. in acest scop a stumat aIhivele aflate ]a
Paris, LondIa *i Washington. fncepind din 1985,predif "Istona Diplomapei" la Univclsitatea din
Budapesta, iaI din 1990 estc profesoI asociat la Ecole Pratique des Haute Etudes.
sli dintr-o aliantli care nu a
niciodatli sli serveaseli intereselor noastre, ale
ungurilor. A doua parte a ac:estei probleme este
alilarea unor etnii impotriva altora. Pentru a
aceste mentalitliti ce sint tributare unor
educalii specifice "democraliilor populare",
mentalitip ce apaI1in civilizalillor neevoluate
a ajunge 0 rezolupe pacifistli a conflictelor intre
nalionalitlili, trebuie stabilite, nu relatii de
prietenie dad nu se poate, ci un cHmat de
apropiere bazat pe inlelegerea traditionalli ce a
existat inlre vecini.
VI gtnditi tn aceIt c:az Pla popoarelc cam
au ietit de lub tutela URSS ,i la popoarele
ItJ8OIlaviei?
Existli trei tipuri de transformliri in partea de
est a Europei:
I. - transformlirile pacifiste - caracteristice
\lrilor mai dezvoltate din punct de vedere
economic politic - cum ar fi cele petrecute in
Polonia, Ccho-Slovacia Ungaria;
2. - transformlirile mai dureroase care se
petrec in partea de sud-est a Europei,
transformm ce cuprind Romania, Bulgaria ,i
Albania;
3. - al treilea tip de transformliri in care
intrli Iugoslavia llirile ce au flicut parte din
Uniunea Sovieticli, unde existli fenomene "sui
generis", venind din interior. Aceste \lio,
construit singure ierarhille puterii, nomenclatura
lor internli, aparatul de partid, politica ,i
armata, pentru iluziona visul de putere
aici intr-adevlir conflictele sint profunde
singeroase.
Nu este intimpllitor faptul cl desfacerea
Iugoslaviei a luat asemenea formI singeroasl,
pentru eli, in primul rind, este 0 chestiune de
nationalism, adieli exist! 0 napune care
sli-,i impunli dominapa asupra altora. Dorinta de
a subordona nu se poate realiza decit cu ajutorul
arrnelor. Existl 0 fortli dominantli, cea a
Serbiei, bineinteles victimele - bosniacii,
croatii ,i slovenii, care folosesc ei acelea,i
metode pe care Ie-au preluat de la simi. Exist!,
deci asasini ,i victime. Responsabilitatea silbilor
nu este eXclusivli, dar responsabilitatea majorl
revine sirbilor. Ceea ce trebuie flicut este
temperarea dorintei de dominape. Nici 0 natiune
nu are dreptul de a oprima 0 altli napune.
Nici 0 putere politicli exterioarli nu poote
regia un conflict cum ar fi cel din fosta
Iugoslavie sau din ex-Uniunea Sovieticli. Nu
putem blama neputinla IWor occidentale pentru
cli actual mente existl tendinla de eliberare de
sub dominapa unor puteri.
Aceastli interven\ie ar fi inoportunli, ca sli
nu mai vorbim despre de ale unor
intervenpi externe.
Conliderap cl aceaatl ltare c:onflietuall din
Iugollavia Ie va extinde ,i aaupra resiunii
KOIIOVO, unde Ie ,tie c:l loc:uieac: circa doul
milioane de 8Ibanczi?
Existli 0 logicli in acest sens. tow slovenii,
apoi croalii, bosniecii poate cli astlizi,
albanezii. Eu sper eli acest conflict se va opri
insli aici, pentru eli urmlitorii angrenap ar putea
fi ungurii, care ei pot fi victimele
dorinle de dorninatie ale unor natiuni.
Se conltat! din cc in c:e mm mult, mm alca
tn Europa de elt, eontestlri ale aetualelor
frontiere, de cltre unii IaU de cltre alpi. Ce
plirere deapre aceat fenomen?
Desigur cli exemplul Iugoslaviei ne
demonstreazli cli trebuie refuzatli schimbarea
frontierelor cu ajutorul fortei. Nu putem face sli
coincidli frontierele etnice cu cele politice, mai
ales cu ajutorul foqei, asia 0 spun in timp ce
Ungaria are trei milioone de unguri care
in afara frontierelor sale, in tlirile vecine. In
Ungaria nu existli nici 0 fortli politiel
responsabiU care sli doreasel schimbarea
frontierelor IW. Nici un om politic responsabil
nu acest lucru, ,i doresc sli aceentuez
acest fapt foarte important. Se poate incerca
schimbarea pacifist! a acestor frontiere, aceasta
insemnind negocieri. Existli in acest sens
exemplul Germaniei. Dorinta de a ceda un
teritoriu cu 0 etnie strliinli elitre 0 altli tad este
un fapt posibil, insli eu niciodatl n-am coostatat
in istorie un asemenea act voluntar de cedare
teritorial!.. Nu se poate realiza schimbarea unor
frontiere dedt daeli cele douli state intrate in
asemenea negocieri sint cu adevlirat state de
drept, interioful clirora s-au inlliturat
intoleranta lipsa de intelegere, adieli daeli nu
existli 0 adevlirat! democratie.
Cum puteti comeata actualele relatil
romlno-unsare ,i evolulia lor din ac:tualul
COIItext de dopl aJesed1e din Romlnia?
Nu este cazul ca noi sli judeclim
evenimentele de politieli internli ale romanilor,
asta din mai multe raliuni. Nu vrem sl
influentlim viata politieli romancaseli in nici un
fel, nu existli nici 0 pretentie a Ungariei de a
influen\a cursul evenimentelor din Romania.
Speranla noastrli este aceea ca 0 vialli
democratieli echilibratli cu 0 societate deschisli
tolerantli va fi realizatl in vecinlitatea
noastrli apropiatli, pentru ca astfel, in
interesul lor aceste societli\i, ele sli caute
prietenia noastrli, pentru a coopera, petru a a
eliuta sli ne inleleagli. Ceea ce este foorte clar
pentru tOli ungurii, fie dad unii 0 doresc sau
al\ii nu, este cli Ungaria nu poate opritl din'
drumul ei spre Europa. Se poate visa la
ajungerea in Europa ocolind Ungaria, insl
cultural, politic, economic psihologic nu este
posibil. Deci mentinerea unei situatii non
conflictuale cu Ungaria este in interesul
Romaniei. Nu cu afirmapi plin care se sugereazli
eli noi am fi se poate rezolva ceva.
Vlizut de la Budapesta, sentimentul
preponderent care se degajli fatli de Romania
este, sineer vorbind, .din plicate, de indiferentli.
Regret cli 0 spun, dar prietenia pe care 0 simt
falli de dumneavoostrl mli obligli la sinceritate.
Nu ne-am mai uitat niciodatli spre est in ultimul
timp, ci doar spre vest. in cliutlrile noostre de a
urma un destin, Romania nu a fost niciodatli
acest exemplu de urmat, un model pentru noi.
Avem nevoie de vecini stabili guvernabili.
Or, in ceea ce Romania, la prima
vedere existl din punet de vedere constitutional,
un ciudat amestec intre a IV-a a V-a
Republicli franced. De ce a V-a Republica?
Pentru eli existli un ales pon sufragiu
universal, care va domina in mod obligatoou
scena politid, existind de asemenea un
Parlament, aproape neguvernabil, cum se
petrec lucrurile in Italia sau Israel, unde
divizarea fortelor politice ale IW se regasesc la
scarl micli in organullegislativ.
Rezultatul alegerilor, proportiile ob\inute,
reflectli relalia impersonalli dintre structura
alegltorilor cea a celor Este, in acest
caz, 0 "Republieli a Partidelor" cum se spune.
Bineinleles cli avem simpatii naturale ,clitre
fortele care reprezintli ideile democratiei, ale
institutelor europene democratice.
Exist! multe variante pentru politica internli
a Romaniei ,i sperlm ca solulia cea mai
favorabilli nouli, eliutarea unci cooperm, va fi
cea alcasli de elitre guvernul viitor. Optiunile
istorice sint intotdeauna deschise. Dupli plIerea
mea, depinde de romani ce drum vor urma, care
va fi viitorul re1atiilor romano-ungare. 0
A coosemnat
tradus din
NICULAE RADULESCU DOBROGEA
(15 octombrie 1992)
o victorie de plumb
Victoria din 3 noiembrie I-a surprins pe
Bill Clinton la Vll"Sta de 46 de ani, doulluni
15 zile. Faptul merit! retinul El este cel mai
tinlr american dupl idolul sliu,
Jobn dupli Theodore Roosevelt
priImll apartinind generatiei postbeliee.
previzibil, suceesul slu nu a fost
Niciodatl in istoria SUA apetitul
electoral nu a inregistrat asemenea cotl: au
votat 0 sut! de milioane de americani ceea ce
inseamnl cl relaxarea opiniei publice
autohtone a cedat'in fata mizei acestui
moment politic. Mai mult: pentru prima oad
alegltorii nu au mai fost obligati sl opteze in
fata unui tandem (un democrat sau un
republican) ci in raport cu oferta politicll a \rei
candidati. Sll mai notllm, in cl
Clinton s-a bucurat de sprijinul a 357 de mari
electori din totalul de 538, jos, pc t:renul
electoral propriu-zis, doar 43 la sutll din
alegltori au "mers" cu e1. Majoritatea, 57 la
suti, s-au implrtit inlre Busb Perol tn cazul
acestuia din unnli este oportun de retinut cl a
inregistrat 19 la sutl din voturi, ceea ce
constituie un record in ultimii 80 de ani. tn
ultimele opt decenii este pentru prima oarll
RADU BUDEANU
The article "A Leand Victory" approaches the causes which led to tbe recent victory of
the Democrate candidate Bill Clinton in the United State!> presidential elections. The authoI
considers that, after 12 years of Republican govemment, the Democlate ViCtOly was
pledictable. The Americans, affected by the social and economic problems have taken the
risk of an alternative, even ig Gcolge Bush has brought to the USA the most proeminent
VictOly: the desintegration of the communist system. The article approaches the paradox of
the new political situation in the United States: the new piesident will be very soon and very
seriously with the foreign policy pIOblems, though the elections have taken place within the
themes field of the domestic policy. Bill Clinton inherits a highly confused East, a Western
Europe which is submitted to xenophobic tension and economic recess, a full-expansion Asia
and several wars, most of them potential international conflicts.
cind un candidat nid republican, nici
democrat, colecteazll 0 asemenea marjl de
voturi. Dacl miliardarul texan nu ar
fi .....plecat in vacanlli" in plinli bltlllie
probabil cl viitorul locatar al Casei Albc ar fi
putut fi altul. Oricum, victoria lui Clinton este
eel la fel de spectaculoasl ca lui
Busb. tn istoria plictisitoare a
americane, George Busb este al patrulea
din secolul nostru care
puterea dupl un singur mandaI. Predecesorii
sli din acest pluton al deziluziei s-au nurnit
Herbert Hoover, William Hovard Taft
Jimmy Carter. Nici unul dintre ei nu putut
fixa in palmaresul personal victorii de
anvergura eelor artizanate de Busb. Nici unul
nu adjudecat victoria intr-un rlzboi
mondial flirll a trage , in scbimb, un glont.
Bush a facut-o: minarea sistemului mondial
comunist este opera lui Busb cbiar dacl
principalele acumullri ale acestui front
reprezintl opera lui Reagan. Sl nu uitllm cl
fostul cow-boy mediocru, apoi, remarcabil
guvernator de California a fost personajul care
"rlizboiul stelelor" i-a obligat pe
sovietici anticipeze cu un discernllmint
lirl precedent propria sufocare. Busb a
fmalizat pe pllmint ceea ee Reagan inaugurase
in eer: demolarea entuziastl liberl a Zidului
Berlinului a fost rezultatul strategiei sale.
Recordul nu este intimpllHor. El s-a definit
drept unul dintre cei mai
americani in abordlirile externe.
Pentru aceastll acumulare cam tot ce e
posibil intr-un asemenea scop
experienta de de patron al
CIA, de ambasador in cea mai complexl
capitalli rlsliriteanl (Beijing). Pentru a incbeia
sumara sintezli a acestui istoric sll mai
consemnlim cl nu demult Busb spllrsese
plafoanele considerate imaginabile ale
popularit!pi dupll ce adusese Americii victoria
in "furtuna ...
La aflarea cl la Casa Albllocatarul
s-a scbimbat, Saddam Husein se afla in plin
miling. Centrul Bagdadului glizduia una dintre
(continuare fn pllIJina 24)
SP nr.1 decembrie 1992 -22
Politica intemaponala
Invitatie la nonnalitate
,
tn perioada de dupa caderea regimurilor
comuniste din fosta Europa de Est, relatiile
bilaterale dintre URSS, respectiv Federatia
Rusli, "aliap" europeni au cunoscut un
proces rapid de deteriorare. Ele au fost drastic
reduse atit in plan economic cit politic. tntre
multiplele variatele surse ale acestei stan de
lucruri se impune amintita, in primul rind,
redobindirea deplinei independente
suveranitlip. de catre "satelip" ai URSS.
Ea a dat "Curs liber manifestlirii unei
vointe de delimitare explicata de marea putere
comunista de la rlislirit La aceasta se adauga
faptul eli disparitia rapida a CAER a
Tratatului de la V nu parea sa fi intrat in
calculele conducerii fostei URSS. tn
consecintli, aproape eli nu a existat 0 strategie a
redefmirii, in noul context, a relap.ilor cu acei
vecini vestici pe care propaganda oficiala Ii
denumise pina nu de mult drept "state
Profund interesat sa anuleze cit mai rapid
coostringerile ce decurgeau peotru Romania
din prevederile Tratatului de prietenie semnate
cu URSS in anii dominatiei comuniste sa
creeze, totodatli, noi oportunitap dialogului
cooperarii dintre romanii de pe cele doua
maluri ale Prutului, in conditiile in care
Republica Moldova mai era inca 0 republica
unionalli, guvernul constituit dupa alegerile de
la 20 mai 1990 a ioclus pe agenda sa de lucru
realizarea unui nou Tratat cu URSS, bazat pe
prevederile Cartei de la Paris pentru 0 noua
Europa.
Trecind total sub tacere elementele de
substantli ale texnJlui acestuia, care consfmteau
noua calitate a relap.ilor dintre cele doua state,
respectiv emanciparea lor de orice fel de
incarcaturli ideologica sau servituti politico
militare, 0 buna parte a presei euro-atlantice s-a
grllbit sa taxeze demersurile respective ca
"dovezf certe ale revenirii ReJIilanleila
comunism". Dupa cum se unele tbi
vecine - aflate intr-o cursa cootraeronometru
perltru titlului de "campion al
democratismului est-european" - au contribuit
din plin, nu total dezinteresat, la suspnerea
acestei teze lipsite de acoperire pract.lci.
Nimeni nu a parot sA acorde, insli, prea
mare atenpe fapmlui cA textul Tratatului nu a
fost inaintat spre dezbatere Parlamentului ,i cli
partea romAnli a semnalat plIrtii sovietice (care
era incli subiect de drept international la acea
om) eli nu va accepta ca, in forma sa finalli,
prevederile acestuia sl difere, fie in litera
lor, de cele ale tratatelor ce vor fi realizate cu
alte state, foste membre ale Tratatului de la

Evident, odata cu disparipa URSS cu
dobindirea independentei de catre RepUblica
Moldova, Tratatul in cauzl a rimas obiect
in schimb, alegapile prilejuite de el - intre care
"cripto-comunism" din RomAnia a
pigmentat luni in paginile presei din
numeroase tan ale spapului euro-atalantic. - nu
pierdut mult timp virulenta. Este
adevarat, dupli URSS, ele s-au mai
nuantat putin, referirile vizind "mentinerea
Romaniei in sfera de influentli rusa".
Este aproape inutil de spus cA, dacA atare
presupuneri ar fi avut temei, c1'teva dintre cele
mai importante strueturi de securitate, politice
economice occidentale nu ar fi procedat la
stringerea cu tara noastra. Or,
procesul in care este implicata RomAnia este
toemai acela al apropierii tot mai accentuate de
pionii noli ordine de securitate europene.
a menpune aparte merita c'iteva momente
cheie ale acestui proces: iocluderea RomAniei
printre cele opt tan central-europene cu care
Uniunea Europei Occidentale a hotlirit - cu
prilejul reuniunii ministeriale de la Bonn, din
19 iunie 1992 - sa stabileasca relapi speciale,
parafarea - la 17 noiembrie 1992 - a
Acorduluide asoeiere a Romaniei la CEE (ce
urmeazli a fi semnat pma la sfiIlitul acestui an),
parafarea - la 27 ooiembrie 1992 - Acordului cu
tlirile AELS (tara noastra fiind, dupa Ceho
Slovacia, prima din zona care a finalizat
negocierile cu AELS).
Toate acestea demonstreaza eu claritate
doua lucruri:
1. c:a structurile occidentale in cauzl factorii
de decizie din statele membre privesc Romania
ADRIAN NASTASE
ca un partener viabil, capabil aduca
contributia la accelerarea procesului de
integrare europeana;
2. eli intre declarapile de principii ale factorilor
de conducere din tara noastra - care au suspnut
consecvent, din decembrie 1989 incoace, ca
apropierea de colaborarea tot mai strinsli, in
perspectiva integrlirii, cu principalele strueturi
economice, politice de securitate occidentale
reprezinta un factor major de realizare
stimulare a reformei a procesului de
democratizare din Romania - demersurile
efective de politica extemll exista 0 perfecta
armonie.
Aspectele semnalate mai sus indica de la
sine axa optiunilor strategiee ale RomAniei.
Desigur, aceasta axa - a carei orientare
preeumpanitoare spre Occident nu i,i aftl
explicatia in considerente, mai mult sau mai
putio conjuncturale, de "prestigiu", ei in
interese naponale vitale perene - nu exclude
stabilirea unor relapi normale cu vecinii llOftri
estici. Neglijarea acestora nu ar fi niei
inteleapta, nici coosonanta cu preocuparea
general-europeana de normalizare a relapilor
dintre toate statele continetului.
Apropierea geografica, traditiile de
colaborare - ce pot fi fructificate benefic intr-un
context emancipat de servitup ideologice sau
politico-militare -, anumite complementaiitlti
de ordin economic nu in ultimul rind,
greutatea specifica a unor state mari, precum
Federatia Rusli Ucraina, fae nu numai
posibila, ci necesara dezvoltarea relap.ilor
bilaterale ale Romaniei cu aeeste piese
importante ale continental.
Actualmente sint in curs de-
negocierile privind incbeierea unor tratate de
prietenie ,I colaborare cu Federapa Rusl co
Ucraina. Oat flind ca Tratatul privind relap.ile
de prietenie colaborare rntre Republica
Sovietieli Federativa Socialistl Rusl ,i
Ungaria, semnat la 6 decembrie 1991, a fost ..
declarat valabil de elitre cele doul parp. ,i ci
Federapa Rusli a semnat, la 4 august 1992,
Tratatul privind relatiile de prietenie
colaborare cu Bulgaria, sperim ea fmalizarea
unui tratat similar eu sl aibli loe cit gt:<
mai CUIlnd.
<i
SI spedm, de asemenea, cl aceste
demersuri vor fi privite, inelusiv de presa
strlinli, ea fire,ti ai unui proees de
normalizare a raporturllor dintre statele ce au
apartinut eindva - de pe pozitii evident
asimetrice Tratatului de la V Cl ele nu
vor mai fi puse pe seama "unei nostalgii
irepresibile" pentru "tutela rosa".
Avem, este drept, toate motivele sA
credem eli acest gen de explieape, tip razboiul
reee, nu va mai gasi spapi in mass rpedia
europeana tntre ele acela, deloe neglijabil,
ca vizitele prqedintelui rus Boris Elfin la Sofia
Budapesta, incununate ambele de seIJlIlarea
unor importante acorduri de cooperare, au fost
privite ca acpuni absolute normale, carora nu Ii
s-au atribuit niei un fel de semnificatili oculte.
Chiar dacl s-au flicut unele spt\Culatii ,i
unil comentatori de pred amintit ca
marele poet maghiar Ady Endre spusese c1'dva
eli Ungaria oeste ca un feriOOt, care se de
la Est spre Vest, dar mai ales invers, de la Vest
spre Est", asemenea remarci au constituit mai
degrabli exceppa de la regula. Foarte pupne
voei au gasit de cuviintli sa considere relevant
pentru prezent treeutul colaOOrlirii interbelice
dinlre Ungaria URSS, animat de interese de
sorginte iredentista. Nici semnarea unei
Declaratii comune privind principiile de
colaborare in scopul asigurarii dreptrilor
minoritatilor nationale, etnice, religioase
lingvistice, intre doul state dintre care nici unul
nu are minoritati pe teritoriul celuilalt nu a
repnut prea mult atenpa.
SI{ fie acesta un mult semnal ca
mass media euroatlantica a la
abordlirile caracteristice perioadei "rizboiului
rece", in timpul cllreia se plasau cu atita
exaetitate sensurile raporturilor politice pe axa
est-vest '/ Asistam, oare, in la
acceptarea, tara stridente interpretative, a
evidentei cli, pentru orice fari, eu alit mai
mult una situata in centrul Europei, politica
exteml trebuie sl aibi petru puncte cardinale '/
Nimeni nu poate prevedea data exacta a
fmalizarii ,i semnlirii Tratatului RomAniei cu
Federatia RusA. Cu atit mai mult cu cit,
infirmind in mod flagrant speculapile privitoare
la existenta ulior "relatii speciale" intre
Romania Rusia, tara noastra nu pare sl se
numere in rindul aetualilor favoriti ai
Moscovei. La fel de imprevizibile sint ,i
viitoarele reacpi ale mijloacelor de informare
strAine in momentul semnlirii Tratatului
respectiv.
.Se poate afirma, wa, cu certitudine inca
de pe acum eli 0 noua interpretare a unci atare
aCfiuni - soeotita perfect normala in cazul
vecinilor - prin grila de lecturl a
"rlizboitilui rece" ar fi de natura sl collftrme ca
Rominia este realmente "un caz special". tn
spetli, ca, 1ndiferent de sensul semnificatia
obiectiva ale acpunilor ei de politica extemli,
imaginea ei rlimine prizoniera unor prejudecati
de care - nu intelegem exact din ce motive
chiar unele publicapi de prestigiu din sPatiul
euroatlantic intlrzie sa se debaraseze.
Vrind-neyrind, va trebui sa luam act, intr-o
asemenea eventualitate de faptul eli evaluarea
evolutiilor din zona noastra suferA de
inconsistenta logieli, operind eu doua unitlip. de
masura.
Una pentru toti ceilalti "sateliti" ai
URSS, ,i alta pentru RomAnia. Este aproape
inutil de adaugat eli, pe lingl alterarea grava a
imaginii Romaniei, persistenta unei atare
teodinte Soar putea risfringe negativ asupra
-23
eforturilor conjugate ale Romllniei
partenerilor 'ei de cooperare din spapul euro
atantie de a menpne stabilitatea unei zone
expuse permanent pericolului extinderii
conflietelor ee se actualmente in
imediata ei vecinatate, atit in sud ct"'t la est
Estede \a sine inteles ca noi, cei din Romania,
sintem primii interesap in a vedea contrazisl de
fape ipoteza perpetulrii amintitei "diferenperi
mediatiee". Sperllm, deei - pinli la proba
contrarie - ca inertia verdietelor "de-a gata",
am de strainA presei de bunli calitate, va fi
cu succes. Cu alit mai mult cu cit
respoosabilitlitile publice ale presei au crescut
considerabil in aceasta perioada in care ElD'Opa
parcurge un proces de adinci prefaceri, insopt
de ingrijorlitoare tulburiri. Or, a plliti in aceste
conditii un tribut disproportionat
spectaculosului, inventind probleme care nu
existli, ni se pare a fl, in cazul mass mediei, 0
abdicare de la deviza ei cardinalli: '1mi este
. prieten Platon, dar mai prieten imi este
adevaruI".
Bom on 1950, in Bucharest, Romania. LL M
in Law, University of Bucharest, 1973, MA in
Sociology, Univrsity of Bucharest, 1978, PIJD
in Law, University of Bucharest, 1987;
1973-1990 - Research-fellow, Institute of
Legal Research, Bucharest; 1990-1992
Minister of Foreign Affairs.Since October
1992 Prezident of the House of
Representatives
SP nr.l decembrie 1992
0
Recenzii
Functionarea economiei
echilibrul' extern
Aparit'a in Editura Academiei Romline
sub semnlhura lui Daniel Dliianu a lucrhii
FUNCTIONAREA ECONOMIEI $1
ECHILIBRUL EXTERN, reprezintli flirli
indoialli. un eveniment in literatura noastrli
economicli. Un eveniment, in primul rind
$i aceasta nu numai nu atit pentru
cA este prima lucrare originarA de teorie
macroeconomid publicatA dupA decembrie
1989; nici pentru faptul cA este 0 lucrare de
pionerat in abordarea unei teme atit de
complexe ca aceea a echilibrului extern.
Expresie rezultat al unui targ orizont
al unei eruditii de invidiat, cartea
lui Daniel DAianu prin amploarea ariei
problematice, prin profundele analize
teoretiee, prin coerenta rationamentelor, prin
concluziile sale explicite, se inscrie in
literatura temei ca 0 contributie
certA. 0 contribulie prin care gindirea
economicA romlineascA zona
"literaturii periferice" este reintegratll
marilor dezbateri teoretice internaJionale.
Premisa valorii a lucrlirii rezida
in conceptia metodologica ce a guvernat
investigatia: partea nu poate fi inteleasll in
afara intregului, problemele finanthii externe
respectiv ale echilibrului extern, nu pot fi
descifrate decit abordindu-Ie in contextul
funqionArii ansamblului organismului
economic naJional.
Formulind, pe aceastli baza, teza conform
cmia mecanismul interacJiunii cu economia
constituie parte integrantli a mecanismului de
function are a ecomoniei nalionale, iar
calitatea acesteia din urmll predeterminll
calitatea (eficienta) relaliilor economice
externe, Daniel Daianu a plasat pe singurul
teren fertil analiza atit a cauzelor aparitiei
dezechilibrului extern cit a cliilor
lui. Faptul i-a permis origlnale contribupl, nu
.numai la evideotierea raporturilor dintre
diferitele modele de mecanism economic ,i
competitivitatea productiei naJionale. ci ,i
mai ales, la teoria realizhii ecbilibrului
extern. tn cadrol acesteia din urmA esenJiale
oi se par concluziile sale privind controlul
absorbJiei interne ca instrument al realizlirii
ecbilibrului balaosei de plAti, modul de
evaluare a nivelului de performanSA a
economiei ,i cerintele faSA de modelul de
mecanism economic pentru asigurarea
acestui nivel. 0 deosebitA valoare
teoretid practicl 0 au analizele sale privind
regimul mecanismul cursului de schimb,
problelJlele utilizhii lui ca instrument de
politica economicli.
Pe lingA inalta Jinutli se impun a
fi evidentiate dimensiunile ideologicll
moralA ale ckJii lui D.D.
Din punct de vedere ideologie nu
opJiunea in sine in favoarea unei "economii
de piaSil" ne retine atenlia. Ea este astllzi un
loc comun. Important a fi subliniate sint alte
doull aspecte. Primul - cA aeeastli oPtiune nu
precede demersul ci reprezintA
concluzia unei profunde riguroase analize
a modului de funclionare a celor
douA arhetipuri, sau modele teoretice, de
economie - "de piatll" "de comandll",
analiza care a relevat natura structuralA a
"deficitului de performantll" al economiei de
comandA, incapacitatea ei funciarll de
regenerare calitativll prin aceasta de
viabilitate. Al doilea - ell aceastli opJiune nu a
fost conditionatll de schimbarea, dupll
decembrie 1989, a regimului politic
abandonarea economiei "socialiste": cartea a
fost scrisA in cursul anilor '80 predatll
Editurii Academiei inainte de decembrie
1989. Mai mult, pkJi importante din lucrare,
inclusiv cap. 3, "Economia de restrictie de
cerere versus economia cu restricpe
structuralll de ofertA" (in "traducere":
Economia de piatll versus" economia de
comandll") au fost publicate cu mult timp
inainte de '89. Tocmai aeest fapt conferi 0
mare semnificatie moraIli opJiunii lui Daniel
Dliianu. Striinli de orice oportunism, poziJia
sa este manifestarea probitliJii profesionale
a curajului civic. Pudoarea, "bunul simr' - ee
defmesc un om moral ,i demn - nu i-a permis
sA Ie in I!ura mare, sA fad din ele
"capital politic".
to coodiJiile in care seena politicli a Sllrii
este invadatA de mult prea multi parveniti
care piDI in decembrie se zbAteau peDtru a
obJine pozipi pe linie de partid cintau, piDA
la prostituare, osanale genialului", iar acum
tlimbiteazA flirA jeDA, pe toate toDurile,
"anticomuDismul" se proclama promotori
ai "economiei de piatl\", avem cred datoria
moralA ca exemplul lui D. DAiaDu ca al
altora ca e1, eel putin sA-I coDsemnlim. De
consacrat cartea de faSil 0
VASILE PILAT
sc fia'Test SRL
Societate pentru Tehnologii Avansate si
Sisteme de Asigurare a Calffafii
INSTRUIRE-
<
1,
Inscrieri si intormatii
sou
(unnare diD pilIiIY 22)
mhesele intilniri intre marele conducAtor
masa slii. Saddam a punctat victoria
democratli revolverul trligind in
aer pinA consumat intregul inchcAtor.
Revenind acolo unde s-a fabricat succesul
lui Clinton sA subliniem cA americanii,
plictisip de undele recesiunii, de tot
mai devorant de tensiunile sociale cu virfuri
de gen Los Angeles. au riscat schimbarea.
Perot le-a solicitare imperativ afirmind cA
dacA republicanii 4i mai adjudecl un mandat
"prima generaJie de americani care trliiesc mai
prost decit pArintii lor devine un fapt
implinit... " Mai atent la ce se intimplli la
mediul imediat inconjurlltor decit la restul
lumii, electoratul a decis. De altfel numai opt
americani dintr-o sQtA considerA cli politica
externA este un fapt semnificativ. Ceilalti 92 la
sutli au convingerea, de altfel traditionalA, ca
America e lumea iar lumea americanli poate
trlii privind spre ea to aceastli ordine
de idei, remarcll ''Washington Post", este
posibil ca istoria d fi redus
Bush intr-o mAsuri mai mare
decit Clinton sau Perot Aviatorul din cel de al
doilea rizhoi mondial axat cariera politicl
pe problemele securitlitii nation ale,
preglitindu-se pentre in posturi
diplomatice cu misiuni delicate in functia de
director al CIA. Triumful asupra
comunismului. pe care 0 serie intreagli de
de la Harry Truman Ronald
Reagan, s-au strllduit sA 11 realizeze dar
materializat in timpul mandatului lui Bush, a
semnalat poporului american' cA a sosit
momentul pentru concentrarea asupra
problemelor interne. Acesta a fost ind
domeniul in care Bush a ezitat sA se
concentreze...
Yi revine lui Clinton un atare obiectiv in
conditiile pe care flamura democratli de la
Casa AlbA culorile in aceea a
majoritlltii democrate din Congres. Dupli 12
ani de disputli intre republicani
democraJii preponderenti din Congres iatli cA
incepe' 0 perioadli de antantll metodologicA.
Deocamdatll, ind, America este in plin
"lame duck" ceea ee inseamnll "rntoi
ales nu s-a instalat iar eel invins
continuA sli djpjeze administraJia. "Buclitliria
traozitiei" este strictA: in prima luni dupll a
doua miercuri din deeembrie urmeazli votul
propriu-zis al electorilor. Yntr-o noull
care va reuni camerele Congresului se va
"desface" votul. Aceasta se va intimpla la 6
ianuarie 1993. La 20 ianuarie Clinton se va
instala la Casa AlbA. Va urma prezentarea noii
administratii. Pinll atunci America va merge
inainte. Dar lumea?
Este de remarcat ell in perioada absentei
lui James Baker de la pupitrul relatiilor
externe (acesta devenind scopul campaniei
electorale a lui George Bush) numeroase au
fost inflammle de toate felurile insinuate in
harta politicA a lumii. Natmal, planeta nu se
teleghideazli in ultimul detaliu de la
Washington chiar dacA unica super-putere a
lumii a rimas America. Dar este eert cA delirul
campaniei electorale acum. tranzitia
puterii, bruiazA canalele de influentA. $i
aceasta cu atit mai mult cu cit marota
publicului american a devenit, ostentativ,
contenciosul intern. Yn timp ce Ameril(a a
binoclat America in afara ei s-au intimplat
citeva evenimente: in Rusia stinga a trecut la
ofens ivA deschid a montat spectacole
politiee care seamlinA cu rizboiul civil care a
rlistmnat istoria, Ellin a inghetat retragerea
trupelor sale din tArile baltice a decretat
starea exceptional A in Osetia; in fosta
lugoslavie conflictul s-a dilatat, au aphut
duelurile intre croali musulmani iar
Macedonia s-a inscris in topul republicilor de
rllzboi; in Bulgaria guvernul minoritar
anticomunist a fost pus la zid de
costumati in intrati in coalitie cu
partidul etnicilor turci; Siovacia a intretinut
atacurile impotriva Ungariei iar Meciar nu s-a
sfiit d catalogheze Budapesta drept
"nationalistli, militaristli anti-semitli... Usta
ar putea continua fllri nici un folos nici pentru
America, nici pentru rlismtul lumii alunecat
in plinll debandadli. Toate aceste focare indicA
insli cu brio un paradox fundamental: chiar
dad Bill Clinton a invins in numele
schimbllrii interne, pe umerii di apad
republicanA a lumii. El nu va putea
evita ahordliri in acest domeniu
nici riscul de a fi obligat sa trasfocheze exact
aria cheia electoratul sliu i-a intors spatele:
risliritul planeta in general. Aeeasta cu atit
mai mult cu cit China intrli in arenll,
Germania deschis statutul de
partener semnificativ iar Japonia atrage atentia
prin gesturi scutite de echivoc, adevlirul
propriei sale importante.
Plecat din fotoliul de guvernator al unui
stat avind populatia unde
productia tradilionalA este aceea a puilor de
gllinll, Bill Clinton va lua lumea in miini
incepind de la 20 ianuarie. ,EI reprezintA 0
politid laminatll de obs.esia
drepturilor omului. Yn circumstanJele lumii de
azi noul lider este pus.in situalia de a da eele
mai grele rispunsuri posibile de multi zeci de
ani incoaee...
RADU BUDEANU(bom in Bucharest, on
May 21.st.1943) has graduated from the
Faculty of Philology. Since 1968 he has
worked at the Television, as weJI as in
journalism. He is the author of The Nuclear
Defiance , The Armoured Peace ,
Intercontinental Projection, Subjective
Travels,Zig-Zag in Babylon and other
volumes. Founder and chejf-editor of the
Mondorama, Expres Magazin and Expres
International magazines. He has a permanent
column in several news-papers and
Tineretul Liber, Expres Magazin,
Raeha, Ora.
SP nr.1 decembrie 1992
-24
0
Friedrich A. Hayek
(1899-1992)
Limitarea puterii detronarea politicului
Trtim intr-o epocl tn care justiJia a dispinrt. Parlameatele noutre emit fIrl
grijllegi CODtrare justiJiei. Statele ifi arbitrv, fIrl simtul
dreptlpi. Oamenii care ajuog sub puta'ea altei DlIfiuni lint din toate puactele
de vedere scop in alara legii. Nu mai exist! nici uo respect pentru dreptul lor
Daturalla 0 patrie, la 0 locuinJl sao poprietate, pentru dreptul de a-ti ciftiga
existeDta sao dreptul la tntretinere ,i peDtru orlee alu:eVL 1ncrederea noastrl
tn dreptate a foat complet distrusl.
ALBERT SCHWEITZER
Putere limitatl
putere ne

UWI
Limitarea efectivli a puterii este cea mai
importantli problemli a orqinii sociale.
Guvernarea este indispensabilli pentru
formarea unei astfel de ordini, doar in cea ce
protectia tuturor impotriva
constringerilor violentelor din partea
celorlalti. Dar indatA ce guvemarea, pentru
atingerea acestui scop, pretinde monopolul
violenlei, devine ea 0 amenintare
priocipialA la adresa libertlitii individuale.
Limitarea acestei puteri a fost Jelul principal
al fondatorilor guvemlirii constitutionale din
secolele optsprezece. Dar
strAdania de a infrin'a puterile guvernArii a
fost nechibzuit abandonatli odatA cu aparllia
ideii cli controlul democratic asupra
exercitlirii puterii era de ajuns pentru a proteja
ei excesivli.
Am invlllat de atunci cli omnipotenla
conferitA adunArilor reprezentative
democratice Ie expune unei presiuni
irezistibile de folosi puterea in beneficiul
intereselor speciale, 0 presiune la care 0
majoritate cu puteri nelimitate nu poate
rezista dacA vrea sA rAminA 0 majoritate.
AceastA evolupe poate fi impiedicatli numai
luindu-i majoritlilii dreptul de a asigura
beneficii discriminatorii unor grupuri sau
indivizi. S-a crezut eli acest fapt este
imposibil intr-o democralie, pentru eli,
aparent, e nevoie de 0 altli vOinJli care sA fie
plasatli deasupra celei a reprezentaoJilor
ai majoritlipj. De fapt democratia are nevoie
de mai mulle restriclii severe asupra
puterilor discrelionare pe care Ie poate
exercita guvernarea, decit alte forme de
guverolimint, pentru cA este mult mai supusA
presiunii efective a unor interese speciale,
probabil pUlin numeroase, de care depinde
majoritatea sa.
Problema pArea de nerezolvat, datoritli
unicului fapt eli un ideal mai vechi a fost
uitat, anume acela eli puterea tuturor
autoritAtilor care exercitA funclii
guvemamentale ar trebui sA fie limitatli de
reguli de lungli duratA pe care nimeni nu are
puterea sli Ie schimbe sau sli Ie abroge in
scopuri particulare: principii care sint condiJia
asocierii comunitlilii care 0
autoritate, pentru cA aceastli autoritate este
supusli acestor legi de lungA duratli.
Superstilia constructivist - pozitivistli a fost
cea care a dus la convingerea cA trebuie sA
existe 0 putere unicA, supremli nelimitatli,
din care sA derive celelalte puteri, in timp ce,
de fapt, suprema autoritate datoreazli
respectul ce i se acordA restricliilor, limitind
legile generale.
Ceea ce numim azi guvernare
democraticA, nu din cauza structurii
sale, opinia majoritlilii ci diversele interese
ale unui conglomerat de grupuri de presiune
al cliror sprijin trebuie cumpArat de guveroare
prin diverse avantaje speciale, pentru cll ea
poate pllstra suporterii daell refuzli sile
dea ceva ce Ii stA in putere sA dea.
Constrlngerea discriminatorie care rezultA
progresiv ameninlli sll
unei civilizalii bazate pe libertatea
individualli. 0 interpretare constructivistll
eronatA a ordinii societilii, combinatA cu 0
inlelegere a sensului de dreptate, au
devenit principalul pericol nu numai pentru
viitoarea bunlistare, ci pentru moralll
pace. Nici un om nu se mai
Cll pericolul la adresa libertilii
personale vine in primul rind dinspre stinga,
nu din cauza unor idealuri la care aspirll
stinga, ci pentru ell diversele
socialiste sint singurele marl organizapi care,
urmArind lei uri ce Ie surid multora,
doresc sli impunll societilii un plan
preconceput. Acesta trebuie sl ducll la
desfrintarea oricllrei responsabilitliJi morale a
individului a deja Sll dllrime, una cite
una, toate garaoliile libertllii individuale care
au fost clidite de-a lungul secolelor in care a
evoluat legea.
Sentru a recupera anumite ad"ev{ruri
fundamentale pe care Ie-au desfiinlat
generapi de demagogi, trebuie sA invlltllm din
nou, ca sA inJelegem de ce valorile de bazA
ale unei marl societAJi deschise trebuie sA fie
negative, asigurindu-i individului dreptul in
cadrul unui domeniu cunoscut de atinge
propriile Jeluri pe baza pe care
Ie are. Numai astfel de reguli negative fac
posibilA formarea unei ordini care se
autogenereazll, utilizind ti
indeplinind dorinJele indivizilor. Trebuie sA
ne obltnuim cu faptul incll ciudat cA, intr-o
societate de oameni liberi, cea mai inaltll
autoritate trebuie, in mod normal, sA nu aibA
nici 0 putere de a da ordine pozitive. Singura
sa putere ar trebui sll fie aceea de a interzice
conform legilor, astfel incit datoreze
poziJia supremA respectlirii in totalitate a unui
principiu general.
Pace, libertate dreptate:
cele ttei marl valort
negative
Motivul fundamental pentru care cel mai
bun lucru pe care 0 guvemare il poate da unei
marl societlili este negativ, este faptul eli 0
minte umanll sau 0 organizalie care poate
conduce aCliunile oamenilor, ignorll
intotdeauna multitudinea incomensurabilll de
fapte particulare care trebuie sA determine
ordinea activitilii societlilii. Numai
cred ell ttiu totul, din aceastli cauzli sint 0
grAmadll. Aceastli ignoraolll este cauza pentru
care guvemarea nu poate decit sll sprijine (sau
probabil sA favorizeze) formarea unui tipar
sau a unei strueturi abstracte in care diversele
speranle ale membrilor societlltii sll devinA
aproximativ fllcindu-i pe
membri sl respecte reguli negative sau
interdiclii care sint independente de anumite
scopuri. Guvemarea nu poate decit sA aigure
caracterul abstract, nu conlinuturpozitiv al
ordinului, care va din folosiea de clltre
indivizi a lor in scopuri
personale, unul de altul
domen!ul prin reguli abstracte negative.
oamenilor Ie este greu sli accepte
tocmai acest lucru, cli ajutorul cel mai
important pe care guvemarea il poate oferi
pentru a face cit mai utill( folosirea de clltre
indivizi a informaliei pe care 0 poesedll in
vederea atingerii propriilor scopuri, este
"doar" negativ. Drept consecinlll, tOli
incearell sA modifice
concePlia inilialA a acestor idealuri.
Probabil cA singuru1 mare ideal al cllrui
caracter negativ oamenii sint in general
pregAtip sA-l accepte, a cllrui modificare ar
refuza-o imediat, este pacea. Sper cel pUlin
cA, dacli un ar fi manipu)at
popularll socialistli peDtrU a fi de aoord cu
pacea doar in forma ei "pozitivA", toatA
lumea ar fi lnteles ell aceasta ar fi presupus ca
el sA poatll face ceea ce dorea. Dar se pare cli
pUlini dau seama cll, dacll
intelectuali cer ca libertatea, dreptatea sau
legea sli fie flicute "pozitive", acest-lucru
reprezintA, de asemenea, 0 tentativli de
UD abuz la adresa idealurilor
fundameDtale. Ca ti in cazul altor lucruri
bune, cum ar fi sllDltatea, tihna,
calmul sau implicatA, tocmai !ipsa
rllului, mai degrabll decit prezenla uDor
pozitive este condipa primll peDtru
succesul striduinJelor individuale.
Uzajul cureDt, iD care "pozitiv" ti
"Degativ" au ajuDs aproape echivalenli cu
"biDe", iD care "valoarea negativA" este
coDsideratA opusA valorii, 0 aoti-valoare sau
un rliu, a tacut ca mulli oameDi sA DU vadA
caracterul crucial al celor mai marl privilegii
pe care sOcletatea ni Ie poate oferi.
Cele trei mari valori Degative: Pace,
Libertate Dreptate sint de fapt singura
temelie indispensabilli a civilizaliei pe care
guvernarea trebuie sA 0 ofere. Ele siDt
inevitabil absente din condilia "naturalA" a
omului primitlv, iar omul nu Ie pUDe
.instinctual la dispozilia semenilor sAi. Ele
sint, cum vom vedea in post-scriptum,
celemaiimportanterezultate.asigurate
imperfect de cAtre regulile civilizaliei.
Constringerea poate ajuta oamenii liberi
in atingerea scopurilor lor. doar intlirind UD
cadru de legi uDiversale care nu ii conduce
clltre teluri speciale, ci, omdu-le posibilitatea
creeze un domeniu protejat de perturbliri
imprevizibile cauzate de alti oameni - chiar
pe agenli guvemamentali ii ajutli sA-ti atingA
propriile scopuri. dacll nevoia cea mai
mare este protecJia impotriva vioillrii de cAtre
ceilalli, inclusiv de clltre guvernare, a unei
astfel de sfere protejate, atunci' autoritatea cea
mai inaltli de care este nevoie trebuie sll poatli
spune doar "nu" celorlalli sll nu aibli nici 0
putere pozitivll.
Ideea unei autoritAti supreme care sA nu
poate emite nici un ordin sunl! destul de
ciudat poate, chiar contradictoriu pentru
noi, pentru cA s-a ajuns la convingerea cA
aUloritatea supremll trebuie sA fie
atoteuprinzlltoare, omnipotentA sA conJinli
puterile autoritlJilor subordonate. Dar
nu existll nici 0 justificare pentru aceastA
convingere pozitivistl!. Cu exceplia situaliei
in care, datoritll forJelor umane sau naturale
exteme, ordinea auto-geDeratoare este violatli
se cer mllsuri de urgenlA pentru a stabili
conditiile in care poate opera, nu este nevoie
de asemenea puteri "pozitive" ale autoritlilii
supreme. Intr-adevlir. avem toate motivele sA
ne ca autoritate supremll 0 astfel de
autoritate, ale cllrei puteri constau in totalitate
in respectarea unor reguli abstracte, ce
independent de consecinlele particulare 0
obligA sll DU intervinll in drepturile pe care
indivizii Ie-au dobindit, nici prin guvemare,
nici prin organisme speciale. 0 astfel de
autoritate care, iD mod normal, respectll
aDumite principii recunoscute poate
dispune intllrirea uoor asemenea reguli
generale, dar care, atita timp cit societatea DU
este ameninlatll de fOrJe exteme nu are nici 0
altfel de putere de constrlngere, poate
sA se plaseze deasupra tuturor forlelor
guvemameDtale - poate chiar sA fie siDgura
putere comunA asupra unui intreg terltoriu, in
timp ce toate celelalte puteri guvemamentale
pot fi separate peDtru diverse regiuni.
AuIori1idI:a
VCDUS autm1alea
JeaUor ap'Ob8r.c de JDIlIoritate
. -.'
Nu Dumai pacea, dreptatea libertatea
siDt valori esenlialmeDte Degative ci
democrafia, 0 regulli procedural 1, care
serve,te drept proteclie impotriva
. ,i care iD mod nu e nici
mai mult dar Dici mai pulin importantli decit
primele trei marl valori negative - sau altfel
spus, 0 convenJie care servCfte in primul rind
la prevenirea rllului. Dar, ca libertatea
dreptatea, democraJia este acum distrusll de
strllduinlele de a-i da UD conpnut "pozitiv".
SiDt absolut sigur ell zilele democratiei
SiDt numllrate. Va trebui, daell
dorim sA plstrl!m valorile de ball ale
dem.ocraJiei, 'sll adoptAm 0 formA diferitli a ei,
clici altfel, mai devreme sau mai Iiniu, yom
pierde cu totul puterea de a scllpa de 0
guvemare opresivA.
DupA cum am vlizut in capitolele 12, 13
16. iD sistemul de conducere, DU opinia
comunli a majoritAlii decide cu privire la
subiectele comune, ci 0 majorltate care
datoreazll existenla puterea satisfacerii
intereselor speciale ale unor numeroase
grupuri mici. pe care reprezentaopi nu Ie pot
refuza, daell dorese sll menpnli 0 majoritate.
Dar in timp ce acordul majoritAJii uDei marl
societliJii la reguli generale este posibil,
zisa aprobare de clitre majoritate a unui
conglomerat de mllsuri care servese interese
particulare este 0 farsll. Cumpllrarea
sprijinului majoritAlii prin negocierea unor
interese speciale, a ajuns sll insemne
democralia contemporanll, nu are nimic
comun cu ideea inilialll de democralie iD
. mod sigur, este contrarll concePliilor morale
fundamentale care susJin eli folosirea fOrJei
trebuie sA fie condusA limitatll de opinia
(COlltilluare ill psgill4 26)
-25 SP nr.1 decembrie 1992
Texte fundamentale
(urmare din pasina 25)
majoritlipi. Procesul de cump3rare a voturilor
pe care am ajuns sA-I acceptAm drept 0
componentli necesarli a pe care 0
care este, intr-adev3r, inevitabil
intr-o adunare reprezentativA care are atit
puterea de a emite legi generale dt de a da
ordine, este nejustificat din punct de vedere.
moral; acest proces reprezintli tocmai ee unui
outsider i separe vrednic de disprefuit in
politic4.. Desigur, procesul amintit nu
LreprezintA 0 necesarli a idealului
ca opinia majoritApi sA conducA. ci este in
contradicpe cu el.
AceastA eroare este in strinsA leg4turli cu
conceptia cA majoritatea trebuie sA fie'
liberi sA facA ceea ce 0 majoritate a
reprezentantilor poporului, bazat4 pe
negocierea unor grupuri nu poate
niciodat4 constitui opinia
poporului. 0 asemenea "libertate a
Parlamentului" inseamn4 asuprirea poporului.
Ea este in total conflict cu de
limitare constitutional4 a puterii
guvernamentale este incompatibil4 cu
idealul unei societAti a oamenilor Iiberi.
Exercitarea puterii unei'
reprezentanve, dincolo de limita pin4 la care
cei ce voteaz4 1>0t intelege semnificatia
deciziilor luate, poate corespunde opiniei
majoritlipi populatiei (san poate fi controlatA
de aeeastA majoritate) numai dad, in cazul
tuturor mAsurilor de constringere. guvernarea
se supune unor reguli care se aplic4 in mod
egal tuturor membrilor comunitlipi.
Atita timp cit actuala form4 de
democrape persist4, nu poate exista 0
guvernare decentli. chiar dad politicienii sint
ingeri san dacA sint profund de
valoarea suprem4 a libertAtii personale. Nu
avem nici un drept s4-i acuz4m pentru ceea ee
fac, intrucit noi sintem, de fapt, eei care, prin
mentinerea actualelor institutii, ii punem in
situatia in care pot obpne puterea de a face
bine doar dad se angajead sA asigure
avantaje sociale pentru anumite grupuri. Din
cauza aceasta, s-a ajuns la incercarea de a
justifica aceste mAsuri prin construirea unei
pseudo-etici numite ,Justipe social4", care nu
poate trece nici un examen pe care un sistem
de legi morale ar trebui s4-1 treac4. pentru a
asigura pacea cooperarea voluntar4 a
oamenilor liberi.
Lucrul esential pe care aceast4 carte vrea
sA-I demonstreze este cA, intr-o societate de
oameni Iiberi, constringerea nu po.ate fi
justificat4 decit de 0 opinie predominant4
asupra principiilor care ar trebui s4 guverneze
sA limiteze comportamentul individual.
Este evident eli 0 societate
prosper4, poate exista numai dad astfel de
reguli sint in general respectate atunci cind
e necesar, intJiri.te. Asta nu are nici 0 leg4tur4
cu nici 0 "vointA' care are un anumit obiectiv
particular.
Ceea ee multora Ii se pare ciudat chiar
de neinteles, este c4 intr-o astfel de societate.
puterea suprem4 trebuie sA fie 0 putere
limitat4, nu atotcuprindtoare. ci restrins4
doar la impunerea regulilor generaIe de
alit guvernmi organizate, cit
persoanelor particulare organizatiilor.
conditia supunerii poa. face ca
singurul caz de constringere permis de
autoritatea suprem4 s4 fie acela de int4rire a
regulilor generale de comportament, egal
aplicabile la toat4 lumea. CredinJa respectul
care i se acord4 unei astfel de puteri supreme
ar trebui s4 se datoreze faptului c4 aceasta
respectli principiile generale pentru a asigura
supunerea. singurul obiectiv in vederea
cliruia poate folosi constringerea. Tocmai
pentru a faee ca aceste opinii s4 corespund4
cu opinia general4. legislativul suprem este
instituit ca reprezentant al pArerilor majoritlipi
poporului.
Poate c4 eel mai afectat de golirea de sens
a cuvintelor in perioada acutal4 a fost chiar
cuvintul "democratie". Principalul abuz este
intrebuintarea sa, nu pentru a denumi un
procedeu de a ajunge la 0 intelegere in
vederea unei aepuili comune ci cu de
substantiv, pentru a prescrie care sA fie
obiectivul acestor activit4ti. Oridt de absurd
ar fi, eel mai adesea invocarea democratiei
ajunge s4 prescrie legislativelor democratiee
ceea ce ar trebui sA fad. Yn afar4 de
organizarea guvernului. termenul
"democratic" nu spune nimic despre
obiectivele pentru care oamenii ar trebui s4
voteze. .
a este
aceea de a servi drept mAsuri preventiva care
sA ne protejeze de abuzul de putere. Ea ne d4
posibilitatea de a sc4pa de un guvern de a
incerca s4-1 inlocuim cu unul mai bun. Sau,
pentru a m4 exprima altfel, este singura
pe care am descoperit-o acum, care
face posibil4 0 schimbare Din
aceast4 caud, democratia are 0 importanta
foarte mare, merit4 sa luptlim pentru ea,
din moment ce orice guvernare de care
oamenii nu pot scApa printr-o asemenea
procedur4, mai devreme sau mai tirziu, e
sortit4 s4 cad4 pe miini proaste. Dar
democrapa nu 'este nici pe departe valoarea
politieli suprem4, iar 0 democratie nelimitatli
poate fi chiar mai rea decit unele guvernm
limitate de alta natura
Yn forma sa actuaIa, nelimitata,
democraJia pierdut astJizi capacitatea de a
servi ca impotriva puterii arbitrare.
A incetat sa fie paznicul libertapi personale
o piedid in calea abuzurilor de putere ale
guvernarii, cum se spera c4 va fi in
momentul in care s-a considerat, cu naivitate.
eli se poate renunJa la toate restricpile asupra
puterii guvernamentale, din moment ce
puterea era supus4 controlului democratic.
Dimpotriv4, democratia nelimitatli a devenit
.cauza principal4 a unei progresive
accelerate a puterii ponderii mecanismului
administrativ.
Singura adunare democratid
omnipotent4 omnicompetentli, in care 0
majoritate capabil4 sA guverneze 'se poate
doar incercind s4 inl4ture toate
sursele de nemultumire ale oric3rui sustin4tor
al acelei este astfel impins4 s4
preia controlul asupra tuturor sferelor
Ea este fortat4 s4 dezvolte s4 impun4, ca
justificare pentru mAsurile pe care trebuie s4
Ie ia in vederea plistrArii sprij inului
majoritlitii, un cod de judecat4 distributiv4 ce
nu exista este, in cel mai strict sens a1
cuvintului, de neconceput. Yntr-o astfel de
societate, este mult mai profitabil s4 fii
influent in sfera politic4 decit sA noi
mijloace de a satisface nevoile celorlalti
semeni. Pentru eli orice problem4 tinde s4
devinA politieli in aeest caz, se poate cere
interventia coercitivA a puterilor
guvernamentale, o.mare parte a
umane este deviat4 de la preocupari
productive la preocupm politice; nu doar la
nivelul mecanismului politic ca atare, ci la
nivelul aparatului extra-guvernamental care
se extinde .rapid care face presiuni asupra
guvernlirii, pentru a favoriza anumite interese
particulare.
Ceea ee nu s-a incA este faptul-eA
majoritatea dintr-o adunare reprezentativA cu
puteri nelimitate nu este nici capabilA nici
obligat4 reduc4 activitatea doar la
urm4rirea realizlirii scopurilor tuturor
membrilor majorit41ii, sau a scopuljilor cu
care majoritatea este de acord. Dac4 0 astfel
de adunare are puterea de a garanta avantaje .
speciale, se poate tot timpul mentine 0
majoritate, recompensind fiecare din
grupurile care compun aceast4 majoritate. Cu
alte cuvinte, ub numele fals de democratie.
am creat un mecanism in care nu decide
majoritatea ci, fiecare membru trebu'ie sA
consimt4 la mituirea eelorlalti pentru a putea
obtine sprijinul majorit4tii in favoarea
eererilor lui speciale. Oricit de admirabil ar fi
principiul deciziilor majorit4tii in probleme
care ii privesc pe toti, rezultatul aplicmi
acestui proeedeu in cazul imPutirii pclzii
de la 0 minoritate dizidentA este
intotdeauna vicios.
Se pare eli este inevitabil ea. pbtrind
democrapa in forma sa actual!, principiul ca
atare s4 fie discreditat in asemenea mucl
incit, chiar in cazurile legitime In care
deciziile in chestiuni de principiu luate de 0
majoritate, acest lucru sli nu se poat!
int1mpla. Democratia este in pericol pentru c4
institupile prin care s-a incercat realizarea ei
au produs efecte pe care in mod Ie
consideram efectele democratiei autentiee.
cum am arlitat mai devreme. nici eu nu
mai sint sigur dac4 termenul de
mai poate fi salvat de aversiunea cu care este
privit de un numAr mare de oameni pe
bun4 dreptate, foarte indrlilnesc
azi exprime public deziluzia.
Cauza acestor nereguli este, in conduzie,
faptul c4 intr-o nelimitat4,
detin4torii puterilor discreponare sint fO$p
s4 Ie foloseasc4 chiar dac4 0 doresc sau nu.
pentru a favorila anumite grupuri de al cAror
vot oscilant depinde puterea lor. Acest lucru
este valabil pentru guvernare pentru
institutii organizate democratic, de genul
sindicatelor. Chiar dac4 in cazul guvernlirii 0
parte din aceste puteri e folosit! in scopuri
bune, trebuie s4 s4-i mai atribuim
astfel de poreri discreSionare care in mod
inevitabi! plaseaz4 autoritatea intr-o pozip.e in
care va fi fortatli sa faca mai mult r4u.
Dac4 inseamna menfinerea
unei de oameni liberi, majoritatea
unui organism politic in mod sigur nu trebuie
s4 "dea forma" unei societati sau sa-i fac4 pe
membrii ei s4 serveasc4 unele scopuri
speciale - adic4 scopuri diferite de ordinea
abstract4, care poate fi asiguratA doar prin
int4rirea unor reguli de comporlament la fel
de abstracte. Sarcin.a guvemului este aceea de
institui un cadru in care indivizii grupurile
s4 poat4 atinge cu succes personale
citeodat4 de folosi puterile de
conslringere pentru a ridica veniturile
pentru a pune la dispozifie servicii pe care,
dintr-un motiv sau altul, piala nu Ie poate
oferi. Dar constringerea este justificat4 numai
daca are ca scop punerea la dispozitie a
acestui cadru in care top pot folDSi
in scopuri
personale, alit limp cit nu incalea domeniul
individual (in mod egal protejat) al
Cu exceptia si!uatiilor in care "dorinta lui
Dumnezeu sau Regelui" fac
necesar4 atribuirea unor puteri temporare de
unei autoritafi, puteri care pot fi
oricind revocate de cAtre organul care le-a
atribuit, nimeni nu trebuie s4 posede pulere
de constringere discriminatorie. (Yn cazul in
care astfel de pUleri trebuie s4 fie folosite
pentru a preveni persoanele
asupra cArora au, fost folosite in mod ar
trebui s4 fie indrept4Site la 0 compensare
complet4 a tuturor prejudiciilor aduse).
Se fac multe pe aceast4 tema,
datorit4 unei tendinte (foarte puternice in
tradifia de pe continent, dar odat4 cu
r4spindirea ideilor socialiste, in lumea
anglo-saxon4) de a identifica "statui" cu
,,societatea". Statui, organizarea poporului de
pe un teritoriu sub 0 singurli guvernare,
este 0 condiSie indispensabil4 pentru
dezvoltarea unei societ4fi avansale, esle
foarte departe de a se identifica cu
societatea, sau mai bine zis, cu multitudinea
de structuri mature auto-generate ale
oamenilor, care au deplina libertate care
merit4 cu adevArat numele de societate. lntr-o
societate liber4, statui este una din multele
organizatii - eea de care este nevoie pentru a
furniza un cadru extern uti! in care se pot
forma ordini care se auto-genereaz4; dar e
vorba de 0 ce este limitat4 la
aparatul guvernamental care nu determin4
activit4file indivizilor liberi. Aceast4
organizatie a statului va mulle
organizapi voluntare. Yo limp ee societ4tile
sint cODstituite pe bad de relatii spontan
dezvoltate intre indivizi diversele
organizapi pe care Ie creeaz4, Care constituie
societatea. Societ4tile se formeazli, in limp ee
statele sint f4cute. Din aeeast4 cauz4, atit
limp cit pot indeplini serviciile necesare sau
pot produce structurile autogenerate,
societ4ple sint infinit preferabile. In timp ee
.organizatiile bazate' pe puterea de
constringere lind sl devinA 0 de fort4
care se dliun4toare de indat4 ee
puterile. regulile de
comportament in mod necesar abstracte.
De fapt. este fals s4-i considedm pe
locuitorii sau cetatenii dintr-un anuinit
segment politic drept prototipul unei societ4ti.
Yo condipile actuale, nu existA nici un individ
care sA aparJin1 unei singure societlip, in mod
normal, e foarte de dorit ca aeest lucru sa
r4min4 Fiecare dintre noi este din fericire
membru al mai multor societ4Si diferite care
se suprapun se imbin4. de care poate fi
mai mult sau mai putin c4rora Ie
poate apartine un timp, mai mult sau mai
indelungat. Societatea este 0 refea de
relatii voluntare intre indivizi grupuri
organizate la drept vorbind, cu greu ar
putea exista 0 societate c4reia 0 persoim4 s4-i
in mod exclusiv. Din motive
practiee, selectarea intr-un anumit context a
unei p3rti din ordinea complexli a refelelor
conectate deseori ierarhic, ca pentru
subiectul discutat presupunerea cA se va
intelege Ia care parte din acest complex se
refer4 vorbitorul sau cililorul alunci cind
termenul de .. societate", este
inofensiv4. Dar nu trebuie sA se uite faptul cli
astlizi, mulle persoane organizatii
unor retele ce se extind peste granitele
nafionale oricine poate fi un element al mai
multor structuri de acest tel.
Yotr-adevAr. acpunea fortelor spontane de
ordine a regulilor de comportare care fac
posibilli formarea unor astfel de structuri
ordonate pe care noi Ie numim societ4ti,
devine complet inteligibila in limp
incompetenta noastr4 de a intelege cum
SP nr.l decembrie 1992
26
Texte fundamentale
funcfioneazli in cele mai mici amlnunte
evidentl) numai dad sintem
de suprapunerea unor astfel de
structuri.
Oricine este de natura compled
a acestei retele de relafii care determinl
procesul societltii, ar trebui sl fie dispus sl
recunoascl antropomorfismul eronat al
conceptiei de societate care ..aetioneau" san
..vrea" ceva. Initial, au incereat sl
ascundl faptul d propunerile lor se limitau
de fapt la incerearea de a mlri puterile de
constrillgere ale guvernlrii atunci cind
preferau sl vorbeascli despre ..socializarea"
mai degrabli decit de ..nationalizare," sau
..politizarea" mijloacelor de producpe, etc.
acest lucru i-a condus din ce in ce mai mult
spre interpretarea antropomorfid a societlitii,
adid spre acea tendintli de a interpreta
rezultatele proceselor spontane ca fiind
conduse de 0 ..voinW' sau ca fUnd produse
sau posibil de produs datoritl unui plan, lucru
care este atit de adinc infipt in 'structura
gindirii omului primitiv. Nu numai cli
majoritatea proceselor de evolupe a societlpi
au loe flIrli ca cineva sli Ie doreascli sau sli Ie
prevadli dar acesta este motivul pentru care
ele conduc la 0 evolutie culturalli. Dintr-un
proces dirijat nu poate rezulta ceva mai
grandios decit prevede mintea care dirijeazli.
Numai celui ce dirijeazli i se va permite sli
profite de aceastli, experientll. 0 societate in
curs de dezvoltare nu avanseazl pentru eli
guvemarea ii furnizeazl idei noi ci avanseau
datoritli unor eli metode pe care Ie testeall
constant. repet, condifiile generale
favorabile sint cele care ajutli persoane
necunoscute, in situatii necunoscute sli aducli
imbunlitlitiri pe care nici 0 autoritate supreml
nu Ie- poate face.
Respectarea regulilor jocului
nueste
corect apreciaII
Descoperirea faptului cli respectarea
regulilor jocului tuturor,
cluar cu nscw ca rezultatele unora sa ue mult
mai proaste decit ill alte condipi, a flicut ca
liberalismul clasic sA aibl ca scop eliminarea
completl a puterii din determinarea
veniturilor relative pe piatll. Aceastli
mlsm, combinatl cu aceca de a descoperi
riscurile furnizind in afara pietei un venit
minim uniform pentru top cei care dintr-un
motiv sau altul nu pot niei mlcar alit
pe piatl, nu mai oferl nici 0 justificare
moral I pentru determinarea fortatl a
veniturile relative de dtre guvernare sau alt
grup organizat. fntr-adevlr, apare ca 0 datorie
a guvernlrii nu numai abtinerea sa din
amesteearea in joe ci prevenirea aroglrii
unei asemenea puteri de cltre un alt grup
organizat.
tntr-o astfel de orinduire, in care folosirea
fortei pentru determinarea pozitiei materiale
relative sau absolute este in principiu
exclusl, ceca ce 0 persoanli ar trebui sl fie
pusl sl facl in interesul tuturor, nu este 0
chestiune ee justitia, tot cum nici
probema remunerapei care ar trebui sl i se
ofere nu tine de justitie. Utilitatea socialli
relativl a diverselor activitlti pe care 0
persoanl Ie face sau chiar a diferitelor
activitlti pe care mai multe persoane Ie fae nu
sint din plcate chestiuni de competenta
justifiei, ci rezultatul unor evenimente care
nu pot fi prevl[zute sau controlate. Ceea ce
publicul din plcate, multi
reputati nu pot intelege este ell preturile
oferite pentru servicii, in acest proces, nu
reprezintl remuneratii ale unor persoane
pentru ceea ee au ci semnele care Ie
indicl ce ar trebui sl fael alit in interesul lor
cit in interesul general.
E de-a dreptul stupidl prezentarea
diverselor premii pe care unele persoane Ie
jocul pe care am invltat sl-l juclim,
(pentru d acesta asiguri folosirea din plin a
indeminlrilor fieclruia) ca
cind ar fi .. tratati" diferit de
societate. Chiar dacll pozitia initiall este
determinatl de circumstante accidentale ale
istoriei anterioare, de-a lungul clreia joeul se
poate sl nu fi fost intotdeauna jucat cinstit,
dad telul este de a oferi maxime
oamenilor ca atare flIrli nici 0 constringere
arbitrarl, ne putem atinge scopurile numai
traCmdu-i conform reguli, ignorind
diferentele lor reale, llsind ca rezultatul sl fie
decis de cAtre restructurlrile constante ale
ordinii ceonomice care sint determinate de
rezult-atele pe care nimeni nu Ie poate
prevedea.
Conceptia de bazli a liber.alismului clasic,
singura care poate face ca 0 guvemare sl fie
decentl imparfiall, este cl guvernarea
trebuie sl-i considere pe toti oamenii egali,
oricit de inegali ar fi ei de fapt, d tot
cum limiteazl (sau ajutl) actiunile unuia, ea
trebuie sllimiteze (sau.se ajute) actiunile
celorlalti, conform reguli abstracte.
Nimeni nu pretinde ceva de la guvernare
pentru cl este bogat sau slrac, cu exceptia
protectiei impotriva violentei asigurlrii
unui venit minim sigur atunci cind lucrurile
nu merg bine. Chiar constatarea fapticA a
inegalitltii indivizilor transformarea
acesteia intr-un motiv pentru constiingerea
discriminatorie este 0 inclilcare a conditiilor
de ball conform clrora omul liber se supune
guvernlrii.
Acest joc nu-l avantajeazli doar pe
invingltor, deoarece sAu, datorat
faptului d i-a servit pe ceilalti cit a putut de
bine, este intotdeuna doar 0 parte din ceca ce
a adlugat la produsul social; doar
respeclind regulile acestui joc putem asigura
acel nivel inalt de utilizare a resurselor pe
care nici 0 altl metodll cunoscutl nu 0 poate
realiza.
Extra-guvemarea
intereselor organizate

hipertrofia guvernlrii
Multe dintre defectele grave ale
guvernlrii contemporane, recunoscute
depun_de mulp, dar considerate consecinte
inevitabile ale democratiei, sint de fapt 'doar
consecinetele caracterului nelimitat al
, .
nu este incA clar anume cll sub aceastll
forml de guvernare, tot ce stl in puterea .
. constituponall a guvernlrii poate fi obpnut
cu forta, chiar impotriva unei judeeliti mai
bune, dael cei ce beneficiazli de aceste
mburi sint ..grupuri oscilante" pe al cAror
suport se bazeazli majoritatea guvernlrii.
Consecinta este el aparatul de interese
particulare organizate care are ca scop doar
exercitarea presiunii asupra guvernlrii,
devine cea mai grea povarl care forteazli
guvemarea sl devinl dlunltoare.
Pretextul cl toate aceste trlslturi ale
incipient care formeazli
extra-guvemarea sint necesare pentru a sflitui
guvernarea in ceea ce efectele
probabile ale deciziilor sale, de-abia dacl
poate fi luat in serios. Nu voi incerea. aiei sl
estimez cit de mare este proportia celor mai
buni mai informati membrii ai societlpi
care sint deja absorbiti in aceste activitlti
anti-sociale, dar voi scoate in evidentl faptul
el ambele plrti, numite acum eufemistic
.. parteneri sociali" (sozialpartner) sint
frecvent fortate sA abatl atentia celor maio
buni oameni de la nevoile publicului la
sarcina de a minimaliza eforturile deluilalt.
Am foarte putine de adlugat la descrierea
perfectI a mecanismului acestui proces de
guvemare prin coalitii de interese organizate,
descriere pe care Prof. Mancur Olson Jr. a
fllcut-o in cartea sa .. Logics scliunii
colective", de aceea voi recapitula doar
citeva idei.
Desigur, orice presiune exereitatl asupra
guvernlirii pentru folosi puterile de
constringere in beneficiul unor anumite
grupuri, este oricind dlunliloare. Dar este de
neiertat sli pretinzi cl toate au pozitie
in acest caz de pildli, presiunea pe care
o pot exercita ftrmele societltile marl este
comparabill cu aceea a organizafiilor
care in majoritatea tlrilor au
fost autorizate de lege sau de putere sli
foloseascli constringerea pentru a obtine
susfinerea propriei politici. Yntrucit din
motive ..sociale" au fost conferite
privilegii unice sindicatelor, de care nici
guvernarea nu beneficieau, organizatiile de
muncitori au obfinut posibilitatea de a
exploata alfi muncitori, privindu-i total de
posibilitatea unor slujbe bune, acest
lucru este ind ignorat in mod conventional,
forta principall a sindicatelor constl azi doar
in permisiunea ce li se dli, de a folosi puterea
pentru a impiedica muncitori sl fael
munca pe care ar dori sli 0 facll.
Dar in afarl de faptul cl
aceastli putere, anumite sindicate nu pot
realiza decit 0 imbunltlifire relativli a ,
salarlilor membrilor lor, cu pretul reducerii
productivitlpi generale a muncii, astfel a
nivelului general al salariilor reale, combinat
cu dificultatea in care pot pune 0 guvernare
care controleazli sumele de bani ce pierd
valoarea, acest sistem distruge rapid ordinea
economicli. Sindicatele pot pune acum
guvemlrile in urmltoarei alternative: ori
sporesc inflatia, ori sint flicute rlspunuloare
pentru provocat de politica salarlall a
sindicatelor (in special de politica lor Ode a
mentine constante relatiile dintre salariile
diferitelor sindicate). Aceastl pozifie va
distruge foarte cwiItd intreaga ordine a pietei,
probabil prin controlul asupra preturilor pe
care guvernul trebuie sl-l impuna din cauza
inflatiei.
Yn acest moment, putem incepe sl
discutlm dacli nu rolul complet pe care il are
'extra-glJvernarea in cel pupn
amenintarea pe care 0 reprezintl dezvoltarea
nelimitatli a mecanismului guvernamental,
adicli birocratia. pare a deveni
atotcuprinzlitoare, dar in timp, la
nivel guvernamental, ea devine 0
imposibilitate. Este 0 iluzie sli crezi cl
poporul sau reprezentanfii lui pot
guverna 0 societate complexl in cele mai
mici detalii. Guvernarea bazatl pe spirjinul
general al unei majoritlifi va continua desigur
sl ia decizillemaiimportante, alit timp cit nu
va fi influentatl de impulsul unor decizii
anterioare. Dar guvernarea devine deja atit de
complexl incit este inevitabil ca membrii sli,
ai diferitelor departamente, sl nu devinli
din ce in ce mai mult marionete ale
birocratiei, clireia ii vor da "indicatii
generale", executarea tuturor detaliilor
depinzind de funcfionarea acestei
birocrafii. Guvernlrile socialiste au motive
indreptliJite sli politizeze aceastl birocrape,
pentru cl pe baza ei, nu in orice
organism democratic, iau din ce in ce Itlai
multe decizii cruciale. Niei 0 putere totalitarl
nu poate fi obpnutl flirl birocrape.
Efectele democratiei nelimitate sint cel
mai clar ilustrate de genenilli a
puterii guvernlrii centrale prin asumarea
functiilor anterior indeplinite de autoritafi
regionale sau locale. Exceptind probabil doar
Elvepa, guvernarea centralli nu numai eli a
devenit aproape peste tot guvernarea prin
exeelentl , dar ea acapareazl din ce in ce mai
muite activitliti. S-a ajuns sa se considere ca
\nevitabil natural faptul cli in plus. 0 napune
este guvernatl in primul rind din capitala
nationall el aceastl putere centralli
determinli 0 structurl comunl a legilor (sau
eel putin asigm existenfa unei legi precise
care regleazli relafiile dintre locuitori); in
plus, din ce in ee mai multe servicii pe care
guvernarea Ie face pentru populafie provin
dintr-un singur punct de in
multe plrfi ale lumii, tendinte recente de
secesiune vldesc existenta unei aversiuni
crescinde fatl de aceastl
Recent, puterilor guvernlrii
centrale a fost susfinutl de planificatorii
centrali care, atunci cmd au dat la nivel
regional sau local, au pretins ca pentru a fi
eficiente, programele lor trebuie aplicate pe 0
scarli mai largl. in rezolvarea
problemelor unei categorii mijlocii era
(contiDIJ8Te in pB/Pna 28)
-27- SP nr.l decembrie 1992
Texte fundamentale
(urmllt'e diD PBfPDa 27)
deseori transformat m pretext pentru a mcerca
aplicarea unor programe mai ambitioase
din ce in ce mai nepotrivite pentru
conducerea sau controlul central al

Dar motivul decisiv al
preponderenlei guvemmi centrale in epoca
modemli este cli doar la acel nivel (cel pupn
in statele unitare) legislatia avea puterea
nelimitatli pe care nici 0 legislape n-ar trebui
sli 0 aibli, care ii permitea sli ajusteze
..legile" astfel incit sli dea administratiei
puterea sli foloseasca mlisurile discretionare
discriminatorii necesare pentru a realiza
controlul dorit asupra procesului economic.
Dad guveroarea centralli poate ordona multe
lucruri pe care guvemarea localli nu Ie poate
ordona, atunci cea mai cale de a
satisface cerintele de grup este de a impinge
decizia in sus, spre autoritatea care detine
aceste puteri. Dad legislativul naponal in
cazul federatiilor, cel statal) deposedat
de puterea de a folosi legislatia pentru a
atribui puteri dicretionare administratiei,
atunci se indeplirteazli cauza principalli a
centralizlirii progresive a inttegii
administrapi.
Transferarea politicii interne
guvemlrii locale
Flirli aceste puteri arbitrare cOnferite in
mod necugetat ..Iegislativelor", intreaga
structurn a guverolirilor soar fi dezvoltat !lid
indoialli in directii foarte diferite. Dacli
intreaga administrape soar supune unei legi
uniforme pe care nu ar putea s-o modifice
pe care nimeni nu ar putea schimbe pentru
a servi scopuri administrative specifice;
abuzul legislatiei in beneficiul intereselor
speciale ar inceta. Multe dintre serviciile
asigurate acum de guvernarea centralli ar
putea fi transferate autoritlitilor regionale sau
locale astfelmcit acestea sli aiM puterea de a
'determina rata sporirii impozitelor, putind
ind d Ie perceapli sau sli Ie aloce doar
conform legilor generale emise de legislativul
central.
Cred cli rezultatul ar fi transformarea
guvemWor locale chiar regionale in cvasi
comerciale, in slujba Ele
ar trebui sli ofere 0 combinap.e de avantaje
de costuri care sli facl viata pe teritoriul lor
cel pupn tot atlt de atractivli ca m celelalte
zone apropiate in care ar putea ajunge
potenpalii Presupunind d puterile
guvemWor locale sint atit de limitate prin
lege iocit nu pot impiedica migratia liberli;
nu pot face discriminliri in impozitare,
interesul lor ar fi sli-i atragli pe cei care, m
aceste condilii pot aduce cea mai mare
contributie la produsul comun.
A reincredinta conducerea celei mai marl
pllrti a activitlitilor de deservire ale guvemlirii
unor unitliti mai mici ar duce probabil la
unui spirit comunal care a fost
in mare parte sufocat de centralizare.
Caracterul inuman al modeme nu se
datoreazli in cea mai mare mburli
caracterului impersonal al procesului
economic, m cadrul cliruia omul modem e
obligat sli lucreze pentru un scop pe care nu-l
ci se datoreazli faptului eli
centralizarea politicli I-a privat pe om de
de a avea ceva de spus in modelarea
mediului pe care il Marea Societate
nu poate fi decit 0 societate abstractli, 0
ordine economicli de care individul profitli
oblinmd mijloace pentru toate scopurile sale,
la care trebuie gliseascli contributia
anonimli. Aceasta mf-i satisface nevoile lui
emotionale, personale. Pentru individul
ar fi mult mai important sli ia parte la
conducerea treburilor sale locale care acum
sint luate din miinile celor pe care ii
in care poate avea incredere transferate
unei birochtii mai indeplirtate care este
pentru el 0 inumanli. Este desigur
profitabil ca individului sli i se trezeascli
interesul sll fie determinat sli contribuie cu
opiniile sale la domenilil pe
care il In schimb, dacli este chemat
exprime opinia m probleme care evident
nu-l privesc, atunci el va dispretui orice fel
de politica.
Abolirea monopolului guvemlrii
asupra
Desigur, nu este nevoie cli guvernarea
centralli sli decidli cine e indreptlitit sli facli
diferite servicii nici nu e de dorit ea sli
dep.nll puterea de a face ceva. uneori
doar organele guvemamentale imputemicite
sli perceapli taxe pot face aumite servicii, nu
nici 0 justificare pentru ca ele sli
posede drepturi exclusive pentru a presta un
anumit serviciu. poate rezulta eli
prestatorul de servicii desemnat este mult mai
mdreptlitit sli fad un serviciu decit oricare alt
competitor particular, astfel obtine de facto
monopolul,societatea nu are nici un interes
sli-i acorde mODopolul legal asupra unei
activitliti oarecare. Aceasta inseamnli,
desigur, cli ar trebui ca organele
guveroamentale clirora li se permite
exercite puterea de a percepe taxe pentru a
finanta astfel de servicii, sli Ii se cearli sll
ramburseze taxele percepute pentru aceste
servicii tuturor celor care preferli sli obtinli
serviciile pe alte clii. Aceasta se aplicli flirli
exceptie tutufOr serviciilor asupra clirora
guvemarea are monopolullegal sau aspirll sil
l obpnll, cu singura exceplie a mentinerii
legii in acest scop in scopul
aplirlirii impotriva inamicilor extemi) a unei
forte armate; adicli toate serviciile incepind
cu educalia, terminind cu transportul
comunicatiile, inclusi v telegraful,
telefonul, radiodifuziunea, numitele
"servicii publice", cele citeva asigurliri
..sociale" mai presus de toate, emiterea
banilor. E posibil ca aceste servicii pentru
moment sli fie mai bine indeplinite de clltre
un monopol de facto dar nu putem nici sll
asigurlim imbunatlltiri, nici sa ne protejam de
excrocherii dad nu exista posibilitatea ca
altcineva sa ofere servicii de acest gen mai
bune.
to ceea ce majoritatea subiectelor
abordate in acest ultim capitol, nu pot intra
mtr-o discutie mai despre serviciile
care sint flcute azi de guvemare; dar in unele
din cazurile aces tea, problema daca
guvemarea ar trebui sli fie singura care sli
aibli dreptul la ele este de 0 importantli
decisiva, nu este doar 0 problema de
eficientli, ci are 0 insemnlitate crucialli in
pbtrarea I}nei societliti libere. tn aceste
cazuri, obiectia impotriva unor monopoluri
ale puterii guvemamentale trebuie sli fie mai
serioasa, chiar daca un astfel de monopol ar
permite servicii de 0 cali tate superioarli.
Putem descoperi de exemplu cli monopolul
guvernlirii asupra radiofuziunii se poate
dovedi 0 amenintare a Iibertlitii politice tot
atit de mare cum ar fi abolirea libertlitii
presei. Sistemul este un alt exemplu
unde monopolul predominant al guvemmi
este doar rezultatul eforturilor acesteia de a
controla activitlitile particulare in multe
plirti ale lumii acest monopol a dus la 0
deteriorare constantli a serviciilor.
Mai Presus de toale, trebuie sa subliniez
d in timp ce lucram la aceastli carte, din
considerente atlt economice cit politice, am
ajuns la convingerea cll un sistem economic
liber nU va mai lucra din nou satisflldtor
'nu ii yom mai putea indeparta efectele
serioase sau nu YOm mai putea opri
importantei 'guvernlirii, daeli monopolul
emiterii banilor nu va fi luat de la guvemare.
M-am ,vhut obligat sa dezvolt aceastll
discutie intr-o carte separatli intr-adevlir
simt acum eli to ate mllsurile impotriva
asupririi abuzurilor de putere ale guvemlirii
care ar fi luate in caiul restructurlirii
guvemlirii in directiile pe care Ie-am sugerat
in acest,vo,lum, nu ar fi de nici un folos dad
in timp controlul guvernamental
asupra rezervei de bani nu ar fi desfiintat. Din
moment ce sint convins eli nu mai sint
posibile acum legi rigide care sli asigure 0
rezervli de bani a guvernlirii pentru a.fi
satisfllcute cererile legitime de bani in
timp pentru a stabiliza valoarea acelor
bani, mi se pare ca nu mai existll nici 0
modalitate de a realiza aceste lucruri decit
inlocuind monedele nalionale act'l.ale cu
diverse monede competitive ofeftte de
intreprinderi particulare, din care publicul sli
fie liber sli aleagli pe aceea care Ii
cel mai bine la tranzactii.
Acest lucru mi se pare atit de important
incit consolidarea acestui principiu, cu
ajutorul unor clauze speciale ar f1 esenlialll
pentru constituirea unui popor libel'. Iatli un
exemplu: "Parlamentul nu va emite nici 0
lege care sli mgrlideasd dreptul oricui de a
depne, a cumpllra, a vinde sau a imrumuta, a
inc;heia a garanta contracte, a calcula
plistra conturile in orice fel de monedll
lucru este subinteles in
principiul de haza prin care guvemarea poate
garanta sau interzice diverse actiuni numai
prin regulamente generale abstracte, aplicate
in mod egal la toatli .Iumea, inclusiv la
guvernare, aceasta aplicare specialll a
principiului este incll prea putin familiarll
pentru ca tribunalele sli inleleagli eli
prerogativele vechi ale guvemlirii nu mai smt
recunoscute decit dacll sint explicit formulate
in constitutie.
Detronarea politicu1ui
am dorit ca la acestei lucrllri
sli dau unele indicatii m privinta implicatiilor
principiilor prezentate in politica
intemationala, imi este imposibil sli fac aCest
lucru flirli a mm m mod exagerat lungimea
expunerii. De asemenea ar fi nevoie de studii
pe care nu sint dispus sli Ie fac in acest
moment Cred cli cititorului nu Ii va fi greu sli
vadll modul in care demolarea statu lui
monolitic principiul puterii supreme
limitate la indeplinirea sarcinilor esentiale
negative puterea de a spune nu -
restringerea puterilor pozitive doar la
institutiile care actionead conform unor
reguli pe care nu Ie pot scbimba, trebuie sll
fie aplicate la un nivel mai inalt al organizlirii
internationale. cum am sugerat mai
devreme, mi se pare cli in acest secol,
incerdrile noastre de a crea 0 guvernare
intemationala, capabila sll asigure pacea
fost prost directionate: a fost creat un numlir
mare de specializate care urmliresc'
,anumite in loc sa aibli ca scop 0
lege intemap.onalli care sli limiteze
'puterile guvernllrilor nationale de face
rliu reciproc. Dacll valorile sint
negative, nu numai regulile comune supreme
dar autoritlilile supreme ar trebui sli fie
limitate doar la interdictii.
Nu mai existli indoieli eli politicul in
general a devenit mult prea important, mult
prea costisitor dliunlitor, ca el absoarbe
mult prea multli energie mentalli resurse
materiale, pieri'md msli din ce m ce mai mult
respectul sustinerea plinli de intelegere a
publicului larg care a inceput sli-l priveasd
drept un rliu necesar dar incurabil care
trebuie suportat. Amploarea prezentli,
izolarea universalitatea intregului
aparat al politicului nu reprezintli 0 alegere a
oamenilor ci rezultatul unui mecanism care a
fost instituit dupli bunul sliu plac !lid sli i se
prevadli efectele. Guvemarea nu este acum,
binemteles 0 fiintll umanll in care poti avea
incredere, cum mai poate incli sugera unei
judeeliti naive idealul de bun
conduclitor. Ea nu e nici rezultatul
intelepciunii reunite a reprezentantilor de
incredere a caror majoritate poate hotm care
este cea mai bunli solutie. Este 0
coodusll de ..necesitlip. politice" care sint doar
foartt: pUlin afectate de opiniile majoritlltii.
Legislatia ca atare este 0 chestiune de
principii de lun'gll duratli nu de interese
personale, toate mllsurile speciale pe care
guvemarea Ie ia trebuind sli devinll rezultatul
politicii de zi cu zi. Este 0 iluzie sll crezi cli
asemenea mlisuri specifice sint in mod
normal determinate de necesitllti obiective
asupra carora toti oamenii intelepti ar trebui
sll cada de acorn. Intotdeauna obiectivele spre
care se tinde smt puse m balanta cu costurile;
nu existll teste obiective pentru a determina
importanta relativll a ceea ce poate fi realizat
aceea ce trebuie sacrificat. Existli 0
diferentll iritre legile generale care au ca scop
mlirirea tlituror, asigunnd 0 ordine
in care bune pentru gllsirea
, unui partener in vederea unei tranzaclii
favonlbile ambelor plirp mlisurile de
constringere care au ca scop favorizare'a
anumitor persoane sau grupuri. Alita timp cit
estelegitim ca guvemarea sli folosescli fort a
pentru a efectua 0 redistribuire a beneficiilor
materiale - aceasta este esenla socialisinlui
- nu se pot infrina instinctele rapace ale
, tuturor grupurilor care doresc mai mult pentru
ele. Odatli ce politicul devine 0 luptli decisivli
p'entru obtinerea unei plirti din pillcinta
veniturilor, 0 guvernare decentll este
imposibilli. Din aceasta cauzll'se impune ca'
folosirea constnngerii pentru a asigur:a un
anume venit unor grupuri(m afarli de venitul
minim pentru cei care nu pot mai mult
pe piatli) sli fie scoasli in afara legii
imoralll anti-socialli.
Astlizi, singurii detinlitori ai puterii,
clirora nu li se interzice nimic de clitre nici 0
lege care sint de necesitlltile
politice ale unei amenintlirii care merge dupll
bunul sliu plac smt legiuitori, Dar
formll de democratie larg rllspinditli'
este pinli la urmli autodistructivli pentru ca
impune guvernlirilor sarcini care nu se
bazeaza nu se pot baza pe oPtiunile unei
Deci necesar ca aceste puteri
sll fi elimitate pentru a proteja democrap,a de

o constitutie de genul celei propuse aici
ar face imposibile toate mllsurile de
redistribuire socialiste. Acest lucru nu este
mai pUlin justificat decit orice alta limitare
constitup,onalli a puterii care intentioneazll sli
facli imposibilli distrugerea democratiei
aparitia puterilor totaIitare. Mlicar atunci ciod
va veni momentul, nu cred cll mai este
mult pmli atunci, m care ne yom da seama d
ideile traditionale ale socialismului sint 0
iluzie, va fi nevoie de mlisuri impotriva
infectiei frecvente cu astfel de iluzii care pot
cauza din nou 0 alunecare potrivitll spre
socialism.
In aces scop nu este de ajuns sli fie opriti
cei ce doresc sli distrugll democratia pentru a
realiza socialismul, sau doar cei pe de
antregul angajap lntr-un program socialist.
Cea mai putemica suspnere a acestui curent
pro-socialist vine din partea celor care
pretind eli nu dores<: nici capitalism nid
socialism, ci ..0 cale de mijloc" sau ..0 a treia
lume". A-i urma pe mseamnli a 0 lua
sigur pe calea socialismului, pentru ca odatll
ce li s-a permis poli'ticienilor sli intervinli in
SP nr.1 decembrie 1992 28
Texte fundamentale
ordinea spontana a pielei in folosul unor
anumite grupuri. ei nu pot refuza aceasta
concesie nici unui grup pe cai:e se bazeaza
suslinerea lor. Astfel. ei inipaza un proces
cumulativ care datorita unei necesitap interne
duce daca nu la aceea ce imagineaza
atunci la 0 dominare in continua
a procesului economic de catre
politic.
Nu exista un al treilea lrincipiu pentru
organizarea procesului economic care poate fi
ales in mod pentru a
rezultatele dorite. in afara de 0 piapl care
functioneaza in care nimeni nu poate
decide cit de vor fi anumip indivizi sau
anumite grupuri. sau 0 conclucere centrala in
care un grup organizat in folosul puterii
cine sa 0 depna. Cele doua principii
sint ireconciliabile din moment ce orice
combinare a lor impiedica realizarea
scopurilor amindorura. in timp ce nu yom
putea ajunge niciodata la ceea ce
imagineazf p.rmisiunea data
politicienilor de a garanta OOneficii speciale
celor de care au nevoie pentru a-i susline,
trebuie 'sa distruga ordinea automata a
care binelui general sa 0
inlocuiasca cu ordinea impusa' cu forla.
determinata de 0 umana arbitrara.
Sintem in fala unei alegeri obligatorii
intre doua principii ireconciliabile orieit de
departe am fi de realizarea completa a
oricllruia dintre ele. nu poate fi yorba de nici
un compromis durabil_ Oricare principiu
pune la baza aCliunilor noastre. el ne va
conduce indiscutabil spre ceva imperfect. dar
care va semana din ce in ce mai mult cu una
dintre cele doua extreme.
Odata ce clar ca socialismul
ca fascismul. ca comunismul. duce
inevitabil spre statui totalitar distrugerea
ordinii democratice. este absolut legitim sa
ne luam masuri impotriva alunecllrii
nechibzuite catre un sistem socialist. mllsuri
constitulionale care sa nu permita guvemarii
delinerea unor puteri dicrisminatorii de
constringere. chiar daca in momentul
respectiv pot pllrea ca sint folosite in scopuri
.bune.
deseori pare prea pUlin adevarat.
lumea sociala este guvernata de-a lungul
timpului de anumite principii morale in care
oamenii cred in mare mbud. Singurul
principiu moral care a tlcllt vreodata posibila
evolulia unei civilizalii a fost principiul
libertapi individuale. ceea ce inseamna ca
individul se conduce in luarea deciziilor dupa
reguli de bud purtare ,i nu dupa anumite
ordine. tntr-o societate de oameni liberi nu
pot exista principii de comportare colectiva
care sa-I pe inclivid. Sintem datori
ca tot ceea ce am realizat sa punem la
inclivizilor pentru a Ie asigura
de crea fiecare un domeniu protejat
(.. proprietatea" lor) in cadrul caruia
poata folosi abilitatea in propriile lor scopuri.
Socialismul nu are nici un principiu de
comportament individual aspiri la 0
stare de lucruri pe care nici 0 acpune morala a
unor inidvizi nu 0 poate realiza.
Ultima lupta impotriva puterii arbitrare
de-abia urmeaza sa se dea - lupta impotriva
socialismlui. pentru abolirea tuturor puterilor
de constringere care conduc efortul individual
in mod deliberat distribuie rezultatele sale.
cu nerabdare vremurile cind acest
caracter totalitarist esenlialmente arbitrar al
socialismului va fi inleles in mllsura
in care a fost inleles caracterul
comunismului al fascismului cind
barierele constitulionale impotriva oricllrei
incercllri de'a obline astfel de puteri totalitare
sub orice pretext vor fi aprobate de toata
iumea.
Am incercat in aceste volume in
studiul separat despre rolul banilor intr-o
societate liOOra) sa creionez 0 cale de
din procesul de generare a formei existente de
guvernare ,i sa construiesc 0 alternativa
intelectuala- pentru cazurile extreme cind nu
yom avea de ales va trebui sa inlocuim
structura cu un edificiu mai bun in
loc sa recurgem din disperare la un fel de
regimdictatorial. Guvernarea este in mod
necesar un produs al proiectelor ,intelectuale..
Daca ii putem da 0 forma care sa asigure un
Lexicon
Ludwig von MISES
Economist fflosof social (1881- 1973),
niiscut 1a Lemberg in imperiul austro-ungar.
Qutea sa Teoria banilor a creditului (Theorie
des Geldes und der Umleufsmittel. 1912) a
handicapul austriece de a integm .
teoria banilor intr-o analizA a uti1itArii
marginale, (cunoscutif sub nume1e de "cic1ul
austriac'J- Anticipind cu mult rea1iz.fri1e
economice de 1a Cambridge, Mises a dezvo1tat
analiza balanrei lichiditif(iior. oferind in
timp singum teorie a cic1ului de afaceri capabill
sA eJCplice cic1u1 general a1 economiei
sistemului de preruri.. In lucrAri1e urmltoare
(Geldwert stabilisierung und Konjunk tur poli
tik, 1928 Die Ursachen der Wirtschaftkrise,
1931). el dezvoltat tema cic1ului, anticipind
eJCplicind marea depresie economicA din anii
urmAtori. IncA de 1a mijlocul deceniului a1
treilea, L. von Mises a eJCercitat 0 mare
intIuenrA, mnd profesor 1a Universitatea din
Viena, consilier a1 Camerei Austriece de
Cornert, fondator al Institutului Austriac de
Cercetare a Ciclului de Afaceri, avind 0
cadru favorabil pentru libera dezvoltare a
societalii. fua sa pennita nimanui sa depna
puterea de a controla aceasta dezvoltarein
mod special. putem spera eli yom asista la
continuarea dezvoltarii societalii. Ar fi trebuit
sa fi invalat destul pentru a evita distrugerea
civilizaliei noastre prin procesului
spontan al interactiunii dintre indivizi datorita
incredintllrii conducerii unei autoritali. Dar
pentru a evita acest lucru trebuie sa
impraftiem iluzia ca putem deliOOrat ..crea
viitorul omenirii" cum a exprimat recent
Ifn sociolog socialist hybrisul caracteristic.
Aceas!a este concluzia finala a studiului
acestei probleme. cllruia m-am devotat timp
de 40 de ani. de cind am devenit de
procesul de Ultragiu Declin al Rapunii care
a continuat in toata aceasta perioada. 0
Citatul de la inceputul capitolului este
tradus din versiunea originaU in limba
german4 a lucr4rii lui Albert Schweitzer,
"Kultur und Ethik, KulturplJilosophie" vol. 2
(Bern!J, 1923) pg. XIX. In traducerea in
limba englezl pub1icat4 sub titlu1
"Civilization and Ethics" (Londra 1923)
pasajul va fj giIsit la pg. XVIH.
Note:
1. A se compara cu K.R. Popper; ..Societatea
deschisa fi sai" (ed. a V-a. Londra,
1974) vol. I, pg. 124:
Vom distinge doua tipuri mari de
guvemare. Primul tip consta in guvernllri de
care putem scapa fllra varsare de singe - de
exemplu , pe calea alegerilor generale; prin
asta se cl instituliile sociale pun la
dispozitie metode prin care conducatorii pot
fi indepartali de catre cei iar
mulf.ime de disdpoli in Austria. Germania
Anglia (F.Machlup, WRlipke, 0. Morgenstem,
L.Robbins, Friedich von Hayek, ce1 care
avea sA se afirme 1a London School of
Economics).
.$i-a 0 imensA reputarie ca
proeminent critic a1 socialismului (Die
Gemeinwirtschaft, in 1922, cunoscuta fi in
traducerea engleza Socialism: An Economic
and Sociological Analysis ) al intervenlio
nismu1ui, demonstrind p1anificlrii
economice socialiste. Vaste1e sale preocuplri au
indus metodologia (Epistemological Problems
of Economics, 1933), teorie economicl
generalA (Nationalokonomie: Theorie des
Handellns unci Wirtschaftens ).
, Intre 1934 1940 a predat 1a Institutul de
Studii Intemaponale de la Geneva, dupif care a
emigrat in S. U.A., unde a publicat
Bureaucracy, Omnipotent Government: the
price of the Total State and Total War (critica
totalitarismului birocIatic), Theory and History:
An Interpretation of Social and Economic
Evolution, The Ultimate Fondation of
Economic Science: An Essay on Method
(critica pozitivismului), ceea ce I-a menf.inut in
mod constant in centrul atenf.iei.
traditiile .sociale prezinta siguranla ca aceste
institupi nu pot fi distruse.cu ufurinll de catre
cei ce au puterea. Al doilea tip consta in
guvernari de care cei nu pot scapa
decit pe calea unei revolulii victorioase
adica. de cele mai multe ori. nu pot scapa
deloc. Sugerez termenul de ..democralie"
pentru guvernllrile de tipul intii cel de
..tiranie" sau ..dictatura" pentru al doilea tip.
Cred ca aceasta corespunde uzajului
tradilional. Legat de ceea ce urmeaza pe tema
caracterului negativ al celor mai inalte valori
politice. a se compara K.R. Popper
..Ipoteze fi respingeri" (ed. a II-a. Londra.
1965) pg. 230.
II. Aceasta slabiciune a guvemllrii in cazul
unei democralii omnipotente a fost cu
clarviziune observata de specialistul german
in ftiinte politice. Carl Schmitt, care a
(probabil in anii 1920). caracterul formei de
guvernare care se dezvoltl, mult mai bine
decit majoritatea oamenilor apoi. in mod
constant, a atacat ceea ce mie mi se pare alit
moral cit intelectual 0 laturl
Compara, de exemplu. in eseul sau
nLegalitlH und LegitimiUU " din 1923
(retiparit in: Verfassungsrechtliche AufsWze
, Berlin 1958, pg. 342):
Ein pluralisstisther Partteienstaat wird
nicht aus Stllrke und Kraft. sondem aus
Schwllche "total"; er interveniert in aIle
LeOOnsgebiete. wei! er die AnsprUche aller
Interessenten arfUlen muss. Insbesondere
muss er sicb in das Gebiet der bisber
straatsfreien Wirtschaft begeben. aucb wenn
er dort auf jede Leitung und Politisohen
Einfluss venicbtet.
Multe dintre aceste coocluzii importante e.rau
deja formulate in 1926 in cartea sa: "Die
geistesgeschichtlicbe Lage des
Parlamentarismus.".
13. Harvard University Press. 1965. Compara
introducerea mea la traducerea in gennana
a acestei carp. B.cuta de membrii seminarului
meu de la Freiburg publicata sub titlul ..Die
Logik des Kollektiven Handelns" (TUbingen
1968).
14. Desigur din astfel de situalii rezulta
multe probleme care au fost indelung
discutate de liberalii englezi din secolul
noulsprezece. legate de lupta lor impotriva
legilor de stabilire. Comentarii pe aceasta
tema. interesaBte ,i astlzi se pot gasi in
cartea lui Edwin Cann ..Istoria taxelor locale
in Anglia" (ed. a IT-a, Londra. 1912).
Una dintre cele mai dificile probleme este
probabil cum trebuie ,i cum poate fi
combinata dorinla de a atrage ,i a repne
locuitori. cu libertatea de a alege cine sa fie
respins cine sa fie acceptat drept membru al
unei anumite comunitali. Libertatea de a
migra este un principiu larg acceptat pe de
antregul admirabil al liberalismului. dar
trebuie oare sa dea dreptul striinului de a se
stabili intr-o anumita comunitate uncle nu este
binevenit? Are el dreptul de a pretinde sa i se
dea 0 slujba sau sa i se vmda 0 cad daca nici
un locuitor nu vrea sa faca acest lucru? tn
mod clar, ar trebui sa aiba dreptul sa accepte
o slujba sau sa cumpere 0 casa dacl i se oferi.
Dar au oare locuitorii datoria de oferi
aceste doua lucruri? Sau refuzul lor ar trebui
considerat 0 ofensI? Statele elvetiene
tiroleze au 0 modalitate de a nu-i accepta pe
straini care nici nu incalca nici nu se
bazeaza pe vroo lege. Este acest lucru anti
liberal. sau este justificat moral? Pentru
comunitalile vechi. deja stabilite. nu am
raspunsuri sigure la aceste intrebllri. Dar
pentru dezvoltarea viitoare. cum am
aratat ,i in ..Constitupa libertapi" pg. 349 se
poate da un rbpuns bazat pe ideea de
extindere a proprietlilii. fkind distinclia intre
dreptul de proprietate absoluta asupra
parnintului detinut de catre 0 corporape ,i
arenclarea pe termen foarte lung a unor bucap
de pamint de catre proprietari. fapt care la
aS12ura ace'stora 0 rlrotec'tie .fall de
OOdorite din"vecin'Jate: 6- utfe1
de corporape trebuie sl fie Hood sa decida
cui sa arendeze plimintul.
15. Compara pasajul din I.A. Schumpeter.
op.cu.pg.258: .
Aria restrinsa pe care mintea individului
cetltean poate sa 0 cuprindi si 0 perceapl
drept reall, consta in mare. in luCrurile care
il privesc in.mod direct: familia, afacerile.
prietenii du,manii. orllful sau cartierul sau
casa. biserica. sindicatul sau orice alt grup
social al clrui membru este - lucrurile pe care
Ie poate observa personal. lucrurile care ii
sint familiare. indiferent de c;eea ce afll din
ziare. pe care poate slle influenteze sau sa Ie
stapineascl direct pentru care i se dezvolta
o responsabilitate. detenninata de 0 relape
direct! cu efectele favorabile sau nefavorabile
ale desBfIririi unci actiuni.
16. Denalionalizarea monedei - 0
aprofundare a subiectului (edilia a doua
adaugita. Institutul de Politica Economicl,
Londra, 1978)
19. Acesta este titlul pe care am inten!ionat
sl-l dau unei lucriri pe care am gindit-o in
1939. in care prima parte era intitulatli
..Hybrisul ra!iunii" ,i era urmata de 0 a doua
parte ..Rasplata unei societap planificate".
Doar 0 parte a acestui plan a fost indeplinita
fragmentele reailizate au fost publicate mai
intii in EcOnomica 1941-5 apoi retipllrite
intr-un volum intitulat Contra-revolulia
,tiintei (Chicago 1952) iar traducerii
germane i-am dat mai tirziu titlul Missbrauch
und Verfall der Vemunft (Frankfurt, 1959)
atunci cind a devenit evident ca nu voi
sa termin lucrarea conform planului
Drumul spre sclavie (Londra ,i Chicago.
1944) era 0 avansata a celei de a doua
parp din planul initial. Dar am avut nevoie de
40 de ani pentru a medita asupra ideii
acesteia.
Fragmente din
Law, Legislation, and Libeny,
vol. 3, (1979)
Traducere de
SIMONA PREDA
29
SP nr.l d8C8lTlbrie.1992
Comentarii
Hayek sau economia politica a libertatii
. ,
Cu peste 0 jumlitate de veac in urml
1.M.Keynes spunea: "Adevlrate sau false,
ideile fIlosofIlor politici au 0
cu mult mai mare importantl realli decit se
crede in general. La drept vorbind, lumea e
condusli aproape exclusiv de ele. Oamenii de
actiune care se cred eliberati cu totul de
influentele doctrinale sint de obicei sclavii
u'nui economist din trecut". tntreaga carierl
intelectuall viatl a lui Friedrich von Hayek
(1899-1992) ilustreazli perfect adevlrul
cuvintelor de mai sus. Economistul
filosoful politic Hayek este unul dintre
reperele fundamentale ale veacului nostru pe
care I-a strliblitut de la un clplit la altul, iar
destinullui este indisolubillegat de mizeria
slendoarea acestuia din urml. Aflat pe rind in
atentia sau dizgratia opiniei publice a
establishmentului, Hayek a fost in anii din
urml, pinlla trecerea sa in nefiinll (petrecutl
in martie 1992), un adevlrat "guru" al
liberalismului, inspiratorul multor
conducltori conservatori politici
occidentali clrora le-a oferit fundamentul
teoretic al convingerilor planurilor lor de
actiune. tn 1974 i-a fost acordat premiul
Nober in ecooomie pentru "lucrlrile de
pionerat in teoria fluctuatiilor economice ,i
monetare ,i pentru analiza penetrllntl a
interdependentei dintre feoomenele
economiqt, sociale instituponale". tn plus,
<prlbu,irea spectacuload bruseli a
societltHor totalitare iochise din Estul
Europei a adus suprema confumare tezelor pe
care - deopotrlvi tD economie ,i filosofie.
politicl - Hayek le-a suspnut vreme de mai
bine de jumltare de seeoI. Cum se explicl
a,adar "mitul" ,i cazul Hayek? Care este
originea lor ,i cum au evoluat ele in decursul
timpului?
Existl in fapt .. doi" Hayek sau, mai
exact spus, doul fatete majore ale
personajului Friedricb von Hayek: cel de
dinaintea rlzboiului, tiolirul briliant
economist austriac (Dumit la doar 28 aoi
director al Institutului Austriae de Cercetlri
Economice din Viena), emigrat ulterior in
Marea Britanie devenit profesor la celebra
London School of Economocs ,i cel de dupii
rlzboi, un fel de Casandrl solitarl (dupli
expresiva formull a lui Henri Lepage), clzut
oareeum in dizgrapa comuoitlitii
dominate de viziuoea marelui slu rival
Keynes preocupat mai pupn de economie
in sensul strict al cuvintului mai mult de
filosofia politicl, de 0 reflecpe sistematicl
asupra fundamentelor filosofice ale
institutiilor ,i valorilor democratiei
occidentale, ale clrei principii fundameotale
Ie-a aplrat timp de 0 viall.
Ecooomistul Hayek, sustinlitor ardent al
principiilor economiei de piatl libere, s-a
format, prin urmare, in acel focar miraculos
de culturl care a fost Viena primei plrti a
seeolului nostru, acea Vielili in care au creat
de unde au pleCat ulterior spirite luminate
deschizlitoare de-drumuri precum Popper
Freud, Musil ,i Karl'Polanyi, Wittgenstein ,i
Ludwig voo Mises. tn economie, Viena avea
de asemeoea 0 bogatl valoroasli traditie,
clci aici se formase celebra de la
Viena de care se leagli aparitia unei noi
paradigme in teoria economicli,
marginalismul, prezent in operele
(fuodamentale. pentru economia neo-clasicl
modeml) ale lui Carl Menger (1840-1921),
Eugen von B6hm -Bawerk (1851-1914) ,i
Friedrich von Wieser (1851-1926). TInlrul
Hayek se leagli in aceastl perioadl de mai
virstnicului slu coleg, Ludwig von Mises,
care publicase.in 19120 lucrare fundamentalli
Motto: "Sfutern In fiecare zi
priz<;,nierii ideilor noastre"
(Hayek)
AURELIAN CRAIUTU
The essay outlines the major stages of the economist Friedrich Augustus von Hayek
life and work; it explores his first Viennese years and highlights the publication
of Hayek 's fmt book, Prices and Production (1931) that triggered the famous controversy
with Keynes. The essay evokes also the moment when Hayek was awarded the Nobel Prize
(1974).
The author focuses on the analysis of the concept of knowledge, which is identified as
the axis of Hayek's economic theory. Hayek's assumptions of the fragmentariness of
knowledge ofthe economic environment actually lead him to argue and assert the superiority
of free-market economy against the centralized and planned economy. His taking sides
against any kind of totalitarianism (constructivism) is fully illustrated through fragments
from his The Road to Serfdom (1944), that decisively influenced the political views.of many
conservative leaders, Margaret Thatcher including.
(Teoria monedei a creditului), in care
afuma pentru prima oarl cli, pentru a intelege
logica ,i secretul fluctuatiilor economice,
trebuie sl studiem mai intii modul in care
moneda intrl in sistemul economic
afecteazl mecanismul care leagl intre ele
deciziile agentilor individuali. Aceastl idee il
va urmlri ;lpoi pe Hayek de-a lungul anilor
va conduce in final la formularea unei
explicatii proprii a marii crize din 1922
bazate pe studierea rolului fundamental al
creditului in deelan,area ei.
to fapt, acesta este un moment decisiv in
evolupa ulterioarli a lui Hayek, un moment
care a stat la originea controversei sale cu
Keynes, a clrui carte despre ctiza din 1929
avea sl aparl mai tirziu, in 1936. tn februarie
1929, dupA un voiaj iiuctuos in Statele Unite
,i reluind 0 serie de argumeote din prima sa
carte publicatl (Geldtheorie und
Konjuokturtbeorie), Hayek i,i expriml
pentru prima datli neincrederea sa funciarli in
priviota perspectivelor continulrii fazei de
expansiune aeconomiei mondiale (,i, mai
ales, a celei americane), anuntind astfel 0
crill economicli iminentli. Citeva luni mai
liniu crahul din Wall Street Ii confirma pe
deplin Hayek este invitat apoi, doi
ani mai liniu, de cltre tinlirul slu confrate
Lionel Robbins, sl tinl 0 serie de conferiote
la London Scbool of Economics care vor
duce ulterior la publicarea unei alte clrti,
Prices and Production (1931). Mesajullui
Hayek adresat auditoriului slu britanic din
Hougton Street este unul extrem de simplu:
"Noi putem, eventual, sl prevenim 0 crill,
controlind expansiunea economicl din limp;
dar, odatl nu mai putem face
nimic pentru a ie,i din crill inaintea
termenului du natural". Reluind, cum
spuneam, valoroasa intuipe a lui von Mises,
Hayek se concentreazl in special asupra
efectelor perturbatoare ale unei inflatii a
creditului in intregul sistem economic, ,i cu
asupra interdependentei dintre
deciziile intreprinzltorilor la nivel
microeconomic, in diferitele stadii ale
productiei (in amonte in aval).
Macroeconomia ortodoxa reprezentatl de
de la Cambridge (din care flicea parte
Keynes ce-publicare in 1930 al slu Treatise
on Money) se preocupa in primul rind de
studierea relatilor dintre variabilele macro
economice precum nivelul general al
preturilor, productia, investitiile, eeonomiile
aflindu-se astfel oarecum la
antipodul demersului lui Hayek. Concluzia
aeestuia este deconcertantli prin simplitatea
sa: departe de a fi un simplu accident, criza
este mai curind ,rezultatullogic al unui proees
care incepe odatli cu expansiunea economicl.
Ea nu este simplu rezultat al vreunei selderi
sau insuficiente conjucturale a cererii globale
(cum avea sl sustinl ulterior Keynes), ci
consecinta frreascl a disloclrii progresive, a
sistemului fundamental de preturi relative
care, intr-o economie complexl, asigurl
coordonarea deciziilor micro-eeonomice in
diversele stadii ale activitlitii de productie.
Principala cauzli a acestei disloclri este, in
viziunea innoitoare a (ui Hayek, de origiDe
monetarli, ea provocind "0 epidemie de
decizii economice eronate". (Hayek
anticipeazl astfel analiza monetarl a crizei
flicutl peste decenii de Milton Friedman).
Recesiunea care urmeazl in mod ineluctabil
are lOlul de a coreeta ,i de a amenda aceste
decizii ceea ce explicl de altfel
numlrului de falimente implicit,

"Este cartea cea mai confuzl pe care am
citit-o vreodatli "avea sl declare Keynes dupl
lectura conferintelor tinlrului slu co,nfrate
austriac, a clrui "odisee" avea sl inceapl
curind, odatli cu rivalitatea dintre ei. Teza lui
Keynes, potrivit clreia, 'pentru a din crill
,i a reduee trebuie incurajatli cererea
globall de bunuri ,i servicii (inclusiv sau mai
ales prin intervenpa Statului) devine in limp
ideea directoare a aproape intregii comunitlip
care se indeplrteazl de Hayek,
uitind in acela,i limp cl acesta propusese
inaintea lui Keynes 0 analizl pertinentl a
functionlrii unei economii monetare de
productie. tn acela,i timp, se declan,eazl
rivalitatea dintre London Scbool of
Economics prin Lionel Robbins, de
viziunea ,i ideile lui Hayek) de la
Cambridge, grupatl in jurul lui Keynes.
Hayek se angajeazl personal in aceastli
polemicl afrrmind: "Gindirea lui Keynes are
ca principal neajuns acela de a elimina
sistematic luarea in calcul a multiplelor relatii
intre preturi ce constituie lumea reall".
Polemica trece apoi oceanul grupeazl, pe
de-o parte, sustinltori ai lui Hayek (in special
la Chicago, unde de altfel Hayek avea sl se
stabileasd temporar in 1952) pe de altli
parte, admiratorii neconditionap ai lui
Keynes (printre ei, Alvin Hansen, co-autor,
allturi de lohn Hicks, al celebrului model IS
LM). tocetul cu ineetul, lumea academicl
nu numai) se indreaptli definitiv spre Keynes.
"Violenta atacurilor care au fost atunci
impotriva mea, i,i
Hayek, a Jost incredibil. Ideile mele puteau fi
cu greu acceptate de elitre oamenii politici
de consilierii lor, intrucit ele conduceau la a
denunta caracterul pernicios al oriclrei
politici de management monetar sau bugetar.
Dimpotrivl, teoriile lui Keynes aveau drept
principala atractie faptul de a promite 0 noul
erli al clrei artizan principal era economistul".
Hayek refuzli sau ezitl sl critice deschis
"Teoria Generall" a lui Keynes ,i intrl de
aclim inainte intr-un lung con de umbrl, care
va dura cu aproximatie pinl la inceputul
anilor '70. 0 nuantare a pozitiei sale 0 va face
abia in 1975, cu ocazia redactlrii unui cuvint
introductiv la versiunea francezl a clrtii sale
din 1931, Prices and Productions ""Eu nu am
afumat niciodata eli politicile keynesiste de
stimulare bugetarl sau monetarl a cererii
globale n-ar avea nici un efect asupra
nivelului de ocupare a miinii de lucru sau
asupra nivelului productiei, dupl cum nu am
negat nici faptul cli uneori, alonci conditiile
politice 0 reclamli, e necesar de a recurge la
aceste metode disperate. Cu toate acestea
ind, rlimin cORvins cl locurile de munel
create prin aceste tehnici sint funciarmente
instabile nu permit garantarea mentinerii
unui nivel inalt al ocuplrii".
Polemica aceasta mai are insl 0 altl
semnificatie majorl: ea marcheazl, fie ,i
indirect, inceputul luptei pe care Hayek 0 va
duce de acum inainte, pinl la vietii
sale, impotriva principiilor colectiviste, de
stinga sau de dreapta, care au bulversat
destinul secolului nostru. Opunindu-se lui
Keynes, Hayek comblitea in limp
implicarea prea activli a statutlui. in
economie, care in viziunea lui amenintl
fundamentele economiei de piatl, desehizind
astfel drum totalitarismului. Inscriindu-se
incli 0 datli in linia de gindire a prietenului
slu vienez, Ludwig von Mises, autor al unei
fundamentale vizionare clirti despre
socialism (1921), Hayek aratl eli intr-o
economie dirijatli calcului economic devine
imposibil, datoritli perturblrii sistemului de
preturi libere relative care asigurl, singur,
utilizarea eficientl a resurselor rare ale
societltii. Calculul economic rational e
posibil doar acolo unde existli preturi libere;
or, intr-o economie socialistl central
planificatli nu mai existli preturi libere care sli
reflecte raportul dintre cerere ofertl pe
piatl, urmare nu mai poate exista nici un
calcul economic propriu-zis, ceea ce
condamnl pe termen lung sistemul la
ineficientli cronicl la 0 risipire a resurselor
. societlipi. tn 1937, Hayek editeazl 0 culegere
de studii. care propunea sli arate tocmai
ineficienta aberatia ecooomiilor dirijate, iar
in 1938 participl ca' invitat principal la
colocviul Walter Lippmann care adunase la
acea datl la Paris pe cei mai importanti
ginditori liberali ai lumii
(Lippmann era autorul unei celebre clrti
aplirute in 1937: The Good Society 0
adevlratli apologie a liberalismului ,i un gray
rechizitoriu al doctrinelor colectiviste
avant-la-leure, al teoriei Statului-providentli).
Mesajul slu anti-colectivist avea sl se
cristalizeze apoi prio publicarea in 1944, in
Marea Britanie, a unei celebre elrti: The
Road to Serfdom (Calea clitre servitute).
Scrisl pentru publicul occidental, mai exact
spus, pentru a-i risipi iluziile ideolQgice cu
privire la doctrinele colectiviste (cu referire
speciall la socialism comunism, care au
facut, dupl inspirata expresie a lui Pierre
Manent, un "salt mortal" in raport cu
liberalismul clasic), cartea lui Hayek, care se
spune eli a influentat in tinerete'pe Margaret
Thatcher, avea sl cucereascl 0 anumitli
popularitate, cu deosebire in rindul spiritelor
ingrijorate sie ascensiunea etatismului in
Europa preocupate de salvgardarea
principiilor fundamentale ale economiei de
piatllibere (proprietatea privatl, concurenta.
preturile libere, responsabilitatea
individuall). "Socialismul nu este 0 utopie, ci
o tragedie": aeeste cuviote inspirate ale lui
Wilhelm Ropke, spirit afm lui Hayek autor
al unei fundamentale trilogii liberale (Criza
societltii contemporane in 1942, Civitas
Humana in 1944 Ordinea intemationalli in
SP nr.l decembrie 1992
- 30
Comentarii
1946), definesc perfect mesajul cbfii lui
Hayek: "Adversarullibertllfilor, explic!
acesta in Calea clltre servitute, nu este doar
nazismul german sau fascismul italian. EI este
de asemenea prezent in Est., odatll cu diviziile
(pe atunci ali ate cu Occidentul in lupta
impotriva lui Hitler - n.m.) ale lui Stalin. El e
in timp - mai ales- in noi
este i1uzia omului prometeic, hrlinit de 0
filosofie socialll de tip constructivist, care
concepe societlltile umane mai curind ca
materiale (pasive) de modelat decit ca
sisteme evolutive in care civilizapa este
rezultatul unei spontane nu al
vreunei vointe". tn viziunea lui Hayek,
constructiviste sint toate acele doctrine care
pretind sll subordoneze "constructia" unei
societllli unui plan general elaborat de 0
instantli colectivli, pretins "Iuminatli" sau
omniscientli (statuI e vizat aici). Sint.,
prin urmare, anti-liberale potential
totalitare toate acele mlisuri proiecte care
unhliresc sli subordoneze comportamentul
indivizilor unor sropuri colective hipostaziate
in instante supreme. Mefient fafli de toate
aceste scopuri colective increzlitor in
ordinea "spontanli" (rnm a fi partizan al unui
liberalism absolut), Hayek considerli c!
institutiile pielei libere, ca cele ale
democratiei reprezentative in general, sint
rezultatul unui lung proces evolutiv, format
din incercliri repetate, prin car.e oamenii au
selecJionat treptat acele reguli colective care
Ie-au aplirut in limp a fi cele mai potrivite a
favoriza cooperarea socialli dintre ei.
Institufiile pietei libere nu au aplirut, prin
urmare, ca urmare a viziunii vreunui spirit
individual, omniscient atotputemic
ceva nu existli, afirmli Hayek), ci ele sint
intr-un fel rezultatul colectiv al interacpunii
milioanelor de agenJi individuali, un rezultat
dar cu atlt mai valoros, mai
eficace mai durabil. Economia de piafli are,
prin urmare, calitatea de a fi 0 institutie
"naturalli", confmnatll de timp adecvatll
naturii - iremediabil limitate - a omului.
Hayek evidentiazli in pagini memorabile
fundamentele ordinii "spontane" care nu sint
altele decit proprietatea privatli, concurenta,
Iibertatea economicli sistemul preturilor
Iibere: "Generapa noastri. afumli Hayek in
1944. a uitat cll cea mai bud garantie a
IibertllJii este proprietatea privatll.
Tocmai pentru ell proprietatea mijloaceIor
de producpe este implirptll intre un numu
mare de oameni activind separat (pe cont
propriu), nimeni nu are 0 putere
asupra celorlap iar fiecare poate face ceea ce
Ii convine mai mult". tn aceasta
constll de altfel superioritatea noii ordini.
care se bazeazli nu pe efectele "miraculoase"
ale vreunei coercifii absolute, ci pe
armonizarea intereselor aCfiunilor
individuale de clitre 0 instantll impersonalli
piafa Iiberli - in spatele cllreia nu se mai aflli
de acum inainte nici 0 vointll desJ>Oticll sau
vreun proiect voluntarist autoritar. in viziunea
lui Hayek, piafa 3 funcfii
principale: informare descoperire),
pacificare socialll stimulare
(responsabilizare). Funcpa de informare se
referll la faptul cli. prin semnalele sale
(inainte de toate. prelurile), piafa permite
unei mulfimi imense de agenfi economici
rlispinditi in toate punctele spatiului sli
cunoascllla timp evoluJia cererii a ofertei
sli decidli astfel asupra strategiilor lor (de
productie, de consum, de plasare etc.). ldeea
fuodamentalli a lui Hayek, care va deveni de
'acum inainte coloana vertebralli a intregii sale
toorii economice, este aceea ell informaJia
este diseminatli intre toti actorii
economici sociali, ea neputind fi deJinutll
in intregime la timp de clitre 0 singurli
instanJll (centralli). Piafa este astfel spaJiul in
care interactioneazli toate aceste informaJii
parfiale, intreplitrunderea
transmiterea lor asigurind in cele din urmll
rationalitatea deciziilor de alocare a resurselor
rare ale societllJii la nivel descentralizat.
A doua funclie a pietei, pacificarea
socialll, se refed la organizarea armonioasli a
raporturilor a cooperlirii intre agenlii
individuali. Avantajul incontestabil al pietei
. este de a satisface un maximum de nevoi
umane fuli a fi nevoie in timp ca
iodivizii sli se punll mai intii de acord cu toJii
asupra scopurilor pe care trebuie sli Ie
urmlireascll apoi colectivitatea din care ei fae
parte.
tn a treia funcfie a piefei are in
vedere stimularea agenfilor individuali de a
clluta a lua decizii rationale. Existenfa unei
piefe libere care permite 0 cooperare Iibed
intre 0 muItitudine de actori sociali
proprietari - care garanteazli in limp
aceastli proprietate reprezintll fundamentul
al eficienlei economice al libertlltii
economice politice. Hayek subliniazll, de
aItfel, faptul cll rispindirea pe scari largli a
proprietllJii, pe lingli celelalte efecte aritate.
contribuie la dinamizarea
agenlilor economici, pe care-i incitli la
inovape creativitate permanentll.
Concurenta descentralizarea sint astfel
cuvintele-cheie ale viziunii economice a lui
Hayek: "Departe de a fi potrivitll doar unor
situaJii relativ simple, concurenta. ca singura
metodli susceptibilli de a realiza coordonarea
actiunilor individuale, este reclamatll de
complexitatea diviziunii muncii in
epoca modemll. Controlul planificarea nu
ar prezenta dificultllti daell situapa ar fi atit de
simplll incil sll poatll fi cuprinsll cu privirea de
clltre un .singur om sau de elltre un consiliu
restrins. Atunci cind, insli, factorii ce trebuie
luali in calcul devin atit de incit e
imposibilli 0 viziune de ansamblu a
intregului, descentralizarea se impune cu
necesitate". Ne aflllm aici in miezul
sistemului tooretic al lui Hayek care acordll
prioritate conceptului de informatie
(knowledge), analizat intr-un celebru eseu,
The Use of Knowledge in Society in 1945:
avind in vedere faptul cli, in general,
mediului economic nu existl
niciodatll nicllieri sub 0 forml concentratll
sau agregatl, ci doar sub forma unor
fragmente de informatie
dispersate intre 0 muItitudine de agenti
individuali, pentru a crea 0 miniml ordine
economicli e nevoie de a obJine cea mai bunl
utilizare posibilli (in condiliile date) a
informapei a resurselor deJinute de fiecare
in parte, in scopuri limitate a cliror
importanfll este cunoscutll judecatll de cltre
ace,ti actori individuali. Hayek se
indepirteazl astfel. intr-un fel. de tradipa
neo-clasicl pentru care problema economicI
fundamentall a unei societllti 0 reprezenta
alocarea resurselor sale rare ,i indreaptl
atentia asupra utilizlrii informafiei. prin
defmilie dispersatll ,i incompletll, economia
de piatll nemaifIind. prin urmare, definitll alit
in raport cu conceptul de raritate. cit mai ales
in raport cu cel de informaJie. Prin faptul cl
este un mijloc de desroperire transmitere
a informaJiilor. piafa. prin sistemul preJurilor
Iibere. este singura instantll impersonalI care
e capabilll ali creeze 0 miniml ordine
economic! Prin aceastll inovape.
Hayek tran,eazl in timp alte trei
chestiuni majore: e yorba despre (1)
oportunitatea limitele) planificlrii. (2)
ineficienla controlului economic absolui (3)
problema intervenpei statului tn economie.
Nu e yorba. in viziunea lui Hayek. de a
tlgldui oportunitatea oric!rei forme de
planism. ci doar a planificllrii centraIizate,
reatizate de 0 instantll centralli care se vrea
se crede a fi j)mniscientl atotputernicl.
Imposibilitatea unei astfel de planificbi
rezuItli tocmai din caracterul esenlialmente
fragmentar al informaJiei, care face ca actorii
individuali sli fie, fiecare in parte. singurii
cunosclitori adevliraJi la timpul oportun ai
schimblirilor ce intervin in mediul economic
aflat intr-o permanentli metamorfozli:
"Controversa intre suporterii planificllrii
adversarii lor este, in realitate, 0 controversl
asupra celui mai potrivit mijloc de a 0
realiza".
Problema care se pune nu este aceea dacli
avem sau nu nevoie de 0 prognozl 0
"planificare" a acJiunilor noastre.ci aceea de
a stabili cine este cel mai indicat sl 0 facli:
guvemul (statuI) la nivel central sau indivizii
la nivel descentralizat. Asupra acestei
probleme celebrli va fi peste decenii. la
inceputul anilor 70, polemica pe care Hayek
avea sl 0 poarte cu un alt mare economist
laureat al premiului Nobel, Wassily Loontief.
Fidel convingerilor sale liberale, Hayek aratll
denuntl iluzia tuturor suporterilor
planificllrii centralizate de tip sovietic
(Leontief nu flicea parte din rindul
acestora!), increzltori in mod nejustificat in
capacitatea unei instan\C centrale de a depne
la timp toate informatiile necesare pentru
adaptarea sistemului economic la modificlirile
permanente ale mediului intern extern.
Orice control economic impus promovat de
o astfel de viziune pur constructivistl devine
in mod inexorabil un control totalitar al viepi
umane orice problemll san.
sociall tinde sll devinl astfel in limp 0
chestiune politicll, deschizind consolid"'md
drumul totalitarismelor de tot felul.
De aceea, Hayek este un partizan ardent
al statutului minimal. ceea ce nu inseamnl
insll negarea oportunitllpi a Iegitimilltii
tuturorformelor sale de intervenpe in sfera
economiei. StatuI trebuie - e de dorit - sl
fie minimal. in sensul restringerii sale intr-o
sfed precis delimitatll de acJiune. care sl nu
impiedice mecanismele pietei libere.
Problema nu e. prin urmare. aceea de a
.stabili dacll statuI trebuie sau nu sll intervinl,
ci aceea de a prescrie regulile
ale unuf interventionism liberal conform cu
logica internll a pieti libere: "Termenul de
laissez faire. afirmll Hayek in Calea clitre
servitute. este extrem de ambiguu ,i nu
decit pentru a deforma principiile pe
care se intemeiazll politica Iiberalli. Full
indoiaill. statuI trebuie prin definitie sll
intervinll. Chestiunea este. insl, de a dacl
individul poate prevedea aepunea statului
dael aceasll cuno,tintll Ii furnizeazl puncte
de reper pentru ajusta propriile sale
proiecte". Statului minimal liberal ii este
caracteristicll lipsa voluntarismului politic.
propriu dimpotrivll statului (maximal)
totalitar.
toel 0 datll este important sll realizlim cl
intreaga concep\ie economicl ,i politicli a lui
Hayek aI:e originea in conceptul de
informatie, din care decurg apoi, ca 0
consecintlllogici. toate afirmaliile asupra
statului minimal, asupra virtuplor economiei
de piatll lntr-o societate intemeiatll pe
respectul general al regulilor de justl
conduitll care au la bali tradipa, fiecare actor
social are din' principiu libertatea de
utiliza informalille de care dispune pentru a
atinge acele scopuri care Ii convin ,i care-i
servesc mai bine inter,esele personale.
Aceastl a informatiei a
economlce este fundamentul
" .. l'b 1
ordInll 1 era e.
A
10 care DlCI

0 m10te
"luminatll" nu mai planificl progresul
societlltii in functie de un iluzoriu interes
general, hipostaziat in obiectiv absolut al
conduitei tuturor agentilor indivil!uali.
Aceastll ordine suplll ce nu se mai bazeali pe
. " .. b 1 x I b x
nici 0 coercltle a so uta are a aZa, prlO'
urmare, libet:tatea individualll, institulie
fundamentalll a civilizafiei occidentale ,i
ereatoare a unei noi eficiente raponalitllp
economice sociale. Hayek, pentru care
Iibertatea economicl este indisolubillegatll de
cea politicl, astfel 0 adevlratll
economie politicl a libertlpi, intemeiall pe
principiul liberal al individualismului
metodologi'c (pI:opriu intregii
marginaliste austriece) opUS oriclrei conceppi
?Othl' ste tce supune individul totalitlltii
m 0 eran e.
Cel de-al doilea Hayek. cel.de dupll
rllzboi, se va dedica. cum aminteam
anterior, 'mai mult filosofiei politice care e
afinll insl cu a sa economie politicll a
Iibertllpi a clirei suml va fi peste decenii
celabra sa trilogie Law. Legislation. and
Liberty (1973. 1976, 1979). Cu toate acestea
insli, economistul Hayek este permanent
prezent in atenlia opiniei publice a
comunitllJii cu alit mai mult cu cit
stagflafia apllrutll la inceputul anilor 70 nu
mai poate fi explicatl satisflclltor de .
paradigma keynesistli. Hayek apare ca un
pi..oner al cercetlrilor - de acum inainte la
modi asupra fundamentelor
microeconomice ale dezechilibrelor
macroeconomice (in principal, inflatia
domeniu aflat in legltud cu noua
teorie a echilibrelor nonwalrasiene (teoria
ale clirei fundamente
fuseserl precizate abia in a doua parte a
aniIor 60. De aeeea, s-a putut cu titlu
de ipotezlinsll, cll macroeconomia modeml
este intr-o mai mare mllsuri continuatoarea
lui Hayek decit a lui K.eynes el a fost
revendicat drept plrintele teoriei
dezechilibrelor sau chiar al neo
liberalismuluilt).
A A A A
_.... Remtors 10 Europa. m81 10tll 10 Austria
na"tall ,i apoi in Germania, la Freiburg-im-
Breisgau (pe urmele lui Heideggerl). Hayek
contempll apoi in succesul, fiind
venerat de
A
10treaga lume. ca un fel de
"paleoliberal" (expresia Ii aparJine lui Pierre
Rosanvallon). Christian Descamps care Ii
luase in 1984 un interviu pentru Le Monde
afirmase textual: "Aveam impresia cl
tri 'b'IX l' Ad S tb" A"
S ngeammmamvlZllaa w am DU
. .
Devenll. cum spuneam, un adevuat mit
(dupll ce fusese mult limp un adevlrat caz).
Hayek mai.are la 89 ani vigoarea de a publica
0 luerare, The Fatal Conceit (1988) in care
. ...
reafuml slu liberal convmgerea
sa fermi 10 caracterul efemer al
socialismului. care nu este decit resurecpa
unor instincte atavice.
Astllzi. cind nu mai e printre noi, ii
simt
im
incl prezenIa in mijlocul unei lumi
care redescoped. cu deosebire, in Estul
Centrul Europei. forta, adevlrul dar
limitele principiilor Iiberale. Pe ciod prima
traducere a lui Hayek in limba romanl? 0
. Aurelian CriIiulu, 26 years, fellow
researcher at the Institute of National
Economy, member of the Group for Social.
Dialogue in Bucharest. The French
Government. awarded. A. CriIiulu a

scholarship for one year (Oct.1990
Sept.l99l). he is Associate-Professor at the
Chair of Political Philosophy in the
International Faculty of Human Science, at
the university of Bucharest.
31 SP nr.1 decembrie 1992
Texte fundamentale
Politica OInu! politic
(... ) "Orice Stat este fondat pe fortli",
spunea intr-o zi Tropti la Brest-Litovsk. Intr
adevlir, este. Daeli ar fi existat doar
structuri sociale din care sli lipseascli
violenJa, coneeptul de Stat ar fi disp4rut n
ar mai subzista decit ceea ce se in
sensul propriu al termenului, "anarhia". Flirli
indoialli, violenta nu este.singurul mijloc
normal al Statului, dar ea este mijlocul sliu
specific. Yn zilele noastre, relatia dintre Stat
violent II este deosebit de intimli.
Dintotdeauna, gruplirile politice cele mai
diverse, incepind cu clanul familial, au
conceput violenta fizicli drept mijlocul
normal de exercitare a puterii. Dimpotrivli,
StatuI contemporan trebuie conceput ca 0
comunitate umanli care, in limitele unui
teritoriu determinat - notiunea de teritoriu
fiind una dintre caracteristicile sale -,
revendicli cu succes monopolul violentei
fizice legitime. Cu adevlirat specific epocii
noastre este Japtul cli ea nu acordli tuturor
celorlalte grupliri, dupli cum nici indivizilor,
dreptul de a face apel la violentli decit in
mlisura in care StatuI 0 tolereazli: aeeasta este
deci unica sursli a "dreptului" la violenta. Yo
consecintli, prin politieli noi intelegem
ansamblul eforturilor care se fac cu scopul de
a participa la putere sau de a influenta
repartizarea puterii, fie intre State, fie intre
diverse grupuri in interiorul Stat.
Yn mare, aceastli definitie corespunde
modului curent de utilizare a termenului.
Cind spunem despre 0 problemli eli este
"politicli", despre un ministru sau despre un
functionar cli sint "politici", sau despre 0
decizie eli este determinatli de "politicli", prin
aeeasta trebuie sli se inteleagli, in primul caz,
cli rezolvarea acestei probleme este
determinatli de interesele repartizarii,
conservlirii sau transferului de putere; in al
, doilea caz, eli factori condilioneazli
sfera de activitate a funcponarului despre care
e yorba; iar in ultimul caz, eli ei determinli
'aceastli decizie. Orice om care face politicl
aspirli la putere - fie eli el 0 considerll ca un
mijloc in serviciul altor scopuri, ideale sau
egoiste, fie eli 0 "pentru ea
pentru a se bucura de sentimentul prestigiului
pe care aceasta i-I confera.
Ca toate eelelalte grupliri politice care 1
au precedat in istorie, StatuI consta dintr-un
raport de dominape a omului asupra omului,
bazat pe mijlocul violentei legitime (adicli pe
violenta care este considerati ca legitimatli).
StatuI nu poate deci exista decit cu conditia
ca oamenii dominali sli se supunli autoritilii
revendicate de fiecare data de dominatori.
Atunci, se pun urmlitoarele intrebliri: in ce
conditli de ce se supun ei? Pe ee justificliri
interne pe ce mijloaee externe se sprijinli
aeeasti dominalie?
Yn prinCipiu, existli trei ratiuni interne
care justificli in consecintli,
exista trei fundamente ale legitimitlitii. Mai
intii, autoritatea "eternului ieri", adieli eea a
cutumelor sanctificate prin validitatea lor
imemoriala prin tradipa de a fi respectate.
Aceasta este puterea "traditionaU", pe care
patriarhul sau seniorul local 0 exercitau
altlidatli. Pe al doilea loc se situeazli
autoritatea intemeiati pe gratia personaU
extraordinarli a unui individ (charisma); ea se
caracterizeazli prin dev.otamentul cu totul
personal al la cauza unui om prin
increderea acestora in persoana lui care
se singularizeaza datoritli unor calitati
prodicioase, a eroismul sau a allor
particularitliti exemplare ce fac din el un
conduelitor. Aceasta este puterea
"charismaticli" exercitata de profet, sau, in
domeniul politic, de conduelitorul militar, de
suveran, de marele demagog ori de unui
partid politic. Exista, in autoritatea
care se impune in virtutea "legalitlitii", a
increderii in validitatea unui statut legal a
unei "competente" pozitive, bazate pe reguli
stabilite in mod rational, cu alte cuvinte,
MAX WEBER
autoritatea fondatli pe respectarea unor
obligatii dintr-un anumit statut. Aceasta este
puterea pe care 0 exerciti Statului
modern, la fel ca top cei care detin puterea
intr-o manierli similarli.
E de la sine inteles eli, in realitate,
obedienta este conditionatli de
motive extrem de putemice, generate de frica
sau de sperantli - fie frica de razbunlirea unor
puteri magice sau de aceea a detinlitorilor
puterii, fie speranta intr-o recompensa, aici
sau pe lumea cealaltli;' dar ea poate fi
condilionatli de alte interese extrem de
diverse. Vom reveni curind la a,s:estea.
Oricum, de fiecare datli cind ne intrebam
despre fundamentele care "legitimeazli"
supunerea, intilnim sigur aceste trei forme
"pure" pe care Ie-am indicat
Aceste reprezentliri, ca justificarea lor
internli, au 0 mare importanta pentru
structura dominaliei. Sigur eli in realitate nu
se int"'J.1nesc decit foarte rar aceste tipuri pure.
nu putem expune in detaliu
varietlilile, tranziliile combinaliile extrem
de complexe ale acestor tipuri; un astfel de
studiu face parte dintr-o "teorie generala a
Statului".
Pentru moment, ne yom indrepta atenlia
in mod deosebit asupra eelui de-al doilea tip
de legitimitate, adica asupra puterii izvorite
din "charisma" pur personala a Yn
ultima instantli. acest tip ne conduce la ideea
de vocatie, unde ii reglisim trlisaturile cele
mai caracteristice. Daeli unii se abandoneazli
charismei profetului, comandantului militar,
marelui demagog din ecclesia .sau din
Pari ament, asta inseamna ca fiecare din
trece drept " chemat" in forul lui
interior pentru rolul de conduelitor de
oameni, care nu i se supun in virtutea unei
traditii sau a unei legi, ci pentru eli au
incredere in el. Yo mod eert, daeli el este mai
mult decit un mic parvenit al momentului va
trti pentru cauza sa, cautind implineaseli
opera. Yn schimb, devotamentul celor care i
se supun, nu se adreseazli decit persoanei lui
calitatilor sale personale, fie ca
sint discipoli, sau chiar
luptitori legati de conducatorul sao. Istoria ne
arati ca se intilnesc charismatici in toate
domeniile in toate epocile istorice.
ei au aparut sub aspectul a doua figuri
esenliale, aceea a magicianului a
profetului, pe de 0 parte, aceea a
conduelitorului rlizboinic desemnat prin vot, a
de baudli a condotierului, pe de alti
parte. Dar ceea ee este propriu Occidentului
ce.ne intereseaza indeosebi - , este figura
"demagogului". Aceasta n-a triwpfat decit in
Occident, in sinul independente, mai
ales in IWe de civilizalie mediteraneeana. Yo
zilele noastre, aeest tip se prezinta ca al
unui partid parlamentar"; situalie intilnita
numai in Occident, in Statele constituponale.
Acest gen de oameni politici prin
"vocalie", in sensul propriu at termenului, nu
constituie, evident, in nici 0 tara, singura
figura determinanta a aCliunii politice a
luptei pentru putere. Factorul decisiv consti
mai degrabli in natura mijloacelor de care
dispun'oamenii politici. tn ce fel se manifesti
fortele politice dominante pentru afrrma
autoritatea? Aceasta intrebare se refera la
formele de dominare in consecinla, se
referli la formele de dominare politica, fie
ea tradilionalistli, legalista sau charismatica.
(...)
Exista doua moduri de a face politieli.
Traind "pentru" politieli sau traind "din"
politieli. Aceasta opozitie nu are nimic
exclusiv, ci, mai degraba, se intimpla ambele
in acele timp. Cel care
"pentru" politieli face din ea, in sensul cel
mai profund al termenului, "scopul vieIii
sale", fie pentru ca 0 pUcere in
simpla posesie a puterli, fie pentru eli aceasti
activitate Ii permite afle echilibrul intern
exprime valoarea personalli punindu
se in serviciul unei "cauze" care da un sens
vielii sale. Aeeasta este sensul profund in care
orlce om serios care pentru 0 cauza,
de asemenea, din ea. Distinclia pe
care 0 facem are deci la bazli un aspect
extrem de important al condiliei omului
politic anume aspectul economic. Vom
spune deci ell eel care vede in politica 0 sursa
permanentli de venituri din politica"
eli, in caz contrar, el "pentru'"
politieli. tn regimul bazat pe proprietate
privatli, este necesar sli fie reunite anumite
condilii, triviale daca vreli, pentru ca un om
sa poatli trlii "pentru" politicli, io sensul
menlional. Omul politic trebuie atunci sa fie
economic independent de veniturile pe care
activitatea politieli i le-ar putea procura. Asta
inseamna ca este indispensabil ca el sli posede
o avere personala sau sli ocupe 0 situalie
socialli care sa-i asigure venituri suficiente.
Cel pUlin este in conditii normale, clici
partizanii unui conducator militar sint la fel
de pUlin preocupali de unei
economii normale ca unui agitator
revolutionar. Yn ambele cazuri nu se
decit din jat, din confiscliri, din cursul fOllat
al bonurilor de plata fara valoare - toate
acestea fiind in fond lucru. Aceste
situalii sint insa in mod necesar exeePfionale;
in viala economicli normal1i, singur1i
personalli este eea care asigura
economica. Omul politic trebuie, printre
allele, sa fie "economic disponibil"
(abkommlich) <;eea ce inseamnli ca obpnerea
de venituri nu-I obligli consacre constant
personal, total sau puterea de
munca de gindire asigurlirii traiului zilDic.
Or, cel care este cel mai "disponibil", in
acest sens, este rentierul, deci persoana care
obline venituri fuli nici un fel de munell, fie
dupli modelul in care seniorii de alta data, sau
marii proprietari funciari din
zilele noastre venituri din rente
funciare - in Antichitate in Evul Mediu
veniturile erau obpnute din rente constituite
din sclavi sau -,' fie cli veniturile sint
oblinute din titluri sau din alte surse analoage.
Nici muncitorul nici - mai cu seama
antrepenorul modern, indeosebi marele
antreprenor, nu sillt disponibili in acest sens.
tntreprinzatorul, mai ales este leg at de
intreprinderea lui deci, nu este disponibil
antreprenorul industrial inca mai pUlin decit
eel agricol, dat fiind caracterul sezonier al
agriculturii. De asemenea nici medicul nu
este disponibil asta mai mult cu cit este mai
apreciat este consultat mai rrecvent. Din
ratiuni ce lin de specificul profesiunii,
dificultlilile sint deja mai mici in cazul
avocatului, ceea ce explicli rolul
incomparabiI mai mare pe care acesta I-a
jucat ca om politic profesionist. Dar nu este
necesar sli dezvolllim mai mult aceasta
cazuistiea; sli tragem mai degraba unele
concluzii din eele expuse.
Faptul eli un Stat sau un partid sint
conduse de oameni care, in sensul economic
al cuvmtului, trliiesc exclusiv pentru politica
nu din politicli, semnifid in mod necesar
ca straturile conduclitoare sint recrutate-in
mod "plutocratic". Spunlnd asta, nu cautam
in nici-un caz acreditarea ideii ca 0 conducere
plutocratieli nu profita de situapa sa
dominantli pentru a trlii "din" politica,
pozilia politiea in profitul
intereselor sale economice. Asta este de la
sine inleles. Nu existli paturi
conduclitoarecare sa n-o fi flieut intr-un fel
sau altu!. Ce vrem sa spunem este doar cli
oameoii politici nu sint
intotdeauna direct sli cearli 0
pentru serviciile politice, in limp
ce un individ fua avere este obligat sli ia
acest aspect in considerare. Pe de alti parte,
nu eliutlim nici sli insinulim eli oamenii
politici flirli avere n-ar avea altli preocupare in
timpul activitlilii lor politice decit sa-fi
procure avantaje economice private cli ei
nu se gindesc, in primul rind, la cauza clireia
is-au dedicat Nimic n-ar fi mai fals. Se
din experinlli ca grija pentru "securitatea" sa
economid este - sau nu - tocmai
punctul cardinal in orientarea vietii unui om
care posedli deja 0 avere. Idealismul pohtic
pur se daeli nu exelusiv, eel pupn
principial, la indivizii care, din cauza slirliciei
lor, ramin la marginea straturiIor sociale care
au interes sa plistreze ordinea economicli a
unei societati date. Asta se vede mai ales in
timpul perioadelor deci
revolutionare. Ceea ce vrem sli
este faptul urmator: recrutarea neplutocraticli
a personalului politic, fie ca e yorba de
sau de partizani, este legata de aceastli
condipe evidentli eli intreprinderea politica va
trebui sa Ie procure venituri regulate sigure.
Nu exista deci decit douli posibilitati. Ori
activitatea politica se exercitli "onorific"
in acest caz, ea nu poate fi acutli decit de
persoane "independente". adicli de persoane
care se bucurli de 0 avere personala, in
primul rind de catre rentieri. Sau se deschid
cliile puterii pentru persoane flirli avere in
acest caz, activitatea politieli necesita
remuneralie, Omul politic profesionist care
"din" politicli poate sli nu fie decit un
"indemnizat" pur, sau chiar un "functi0nar"
remunerat Cu alte cuvinte, el poate obline
veniturile fie sub forma onorariilor sau a
salariilor pentru anumite servicii - mita
nefiind decit 0 forma denaturatli, neregulatli
formal iIegala a acestui tip de venituri -, fie
sub forma unei remuneralii fixe in naturli sau
in numerar, fie sub ambele forme, simultan.
EI poate clipata deci, caracteristicile unui
"antrepenor" de tipul condontierului,
fermierului sau a angrosistului de alta datli,
sau chiar a boss-ului american care
considera cheltuielile ca uo plasament de
capital pe care sa-I transforme in sursa de
veoituri prin exploatarea influenlei sale
politiee; sau, poate avea un angajament fIX in
maniera redactorului sau a secretarului unui
partid sau a ministrului a funclionarului
politic modem. Rlisplata lipica pe care printii,
cuceritorii sau triumatori ai
partidului 0 acordau alti data partizanilor lor
consta in fief-uri, donalii de plimint, venituri
de toate feluriIe odatll cu dezvolllirea
economiei financiare, ea se face io special
sub forma de gratificalii. tn zilele noastre,
de partid distribuie partizaniIor lor,
pentru bune loiale posturi in
partide, la jurnale, in cooperative, in
municipalitliti sau in administralia de stat.
Toate luptele partizane nu sint deci numai
lupte pentru scopuri obiective ci, chiar mai
ales, sint rivalitlili pentru controlul
distribupei posturilor. (...)
Aeestei tendinle i se opune,
dezvoltarea functiei publice moderne care
reclamli in zilele noastre un corp de lucrlitori
inteleetuali specializap. de inaltli ealificare,
pregatili pentru sarcina lor profesionalli
printr-o de mai multi ani animali
de un prestigiu corporativ foarte dezvoltat la
capitolul integritate. Dacli aeest sentiment al
prestigiului n-ar exista la funclionari, am fi
ameninJap de 0 teribila ooruppe fi n-am sclipa
de dominapa pedanlilor. tn acest timp, ar fi in
mare pericol randamentul tehnic al aparatului
de stat, apafat a clirui importanla economicli
constant nu va inceta sa creascli, mai
ales dad se iau in considerare tendintele
actuale ale socializlirii. 0 .
Fragmente din Max Weber, Le Savant
et le Politique, Pion, Paris 1959
Selectie,

LILIANA TALOI.

TIPARUL EXECUTAT LA TIPOGRAFIA
$05. nr. 25-27, Sector 1, Telefon: 679.45.40


SP nr.l decembrie 1992 32