Sunteți pe pagina 1din 11

Impuritile Impuritile sunt constituite din particule solide sau lichide si molecule de gaze sau vapori , ele depinznd

in special de mediul ambiant . Particulele ntlnite in atmosfera au dimensiuni pana la 100 m , iar moleculele dimensiuni sub nm ( nanometri ) . Suspendarea particulelor in aerul atmosferic se datoreaz proprietilor legate de marea lor suprafaa comparativ cu volumul si de proprietile acestora cum ar fi : adsorbia , aglomerarea , ncrcarea electrostatica , evaporarea , difuzia , absorbia radiaiilor din spectrul solar si proprietile calorice ( etc. ) . Forma si componenta impuritilor in aer este foarte neregulata si eterogena . n tabelul 2 este prezentat o clasificare i sunt date cteva exemple de poluani Tabelul 2
Tip poluant Exemplu Dimensiunea particulelor [m] Aerosoli Crbune nears 100-10 solizi Cenu 100-1 Ciment 100-1 Pulberi de praf 100-1 Praf metalurgic 100-1 Colorani 10-0,1 Fumuri 1-0,01 metalice Fum de 0,2-0,1 crbune Spori vegetali 30-10 Polen 100-10 Bacterii 10-1 Virui 0,1-0,01 Oxizi (Zn, Pb, 0,3-0,03 etc) Fum de tutun 0,15-0,01 Aerosoli Acid sulfuric 10-1 lichizi Mercur 10-1 Acid florhidric 10-1 Gaze si Compui de sulf vapori NOx, NO, NO2 Hidrocarburi, COV CO, CO2 Originea Natural Industrial x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x Transport x x x Altele x x x x

Dinamica particulelor solide si gazoase in atmosfera Se admite prin consens ca particulele existente in atmosfera au dimensiuni mici sub 200 m si ca ele au o viteza medie egala cu viteza fluidului purttor in sensul liniilor de curent ale acestuia . Daca viteza de deplasare a particulei tinde sa se deprteze ca intensitate si direcie a vitezei de micare , acest lucru se datoreaz unor forte care se opun acestei micri . Fora de reinere a particulelor are forma :
T= 1 2 a S u p Cx 2

,[N]

(20)

Unde: a = densitatea fluidului purttor [ kg/m3 ] S = suprafaa seciunii transversale normale in sensul micrii [ m2 ] up = viteza relativ a particulei n raport cu fluidul [m/s] Cx = un coeficient de reinere Fora de reinere a particulelor se determina conform legii Stokes Cunningham . Legea lui Stockes Cunningham Aceasta lege arat c pentru valori sczute ale numrului Reynolds Re , coeficientul de reinere a particulelor este dat de relaia :
Cx = 24 Re u p Dp

(21) (22)

Re =

In continuare se nlocuiete vascozitatea cinematic cu vascozitatea dinamic conform relaiei: = (23) Pentru particule considerate sferice, ecuaia forei de reinere se va modifica conform relaiei:
2 Dp 1 1 24 2 T = a S u p Cx = a u2 = 3 u p D p p u p Dp 2 2 4

(24)

Aceast expresia mai poart numele de legea lui Stockes Pentru particule sub 10 m Cunningham a aplicat legii lui Stokes o corecie km de forma:
T= 3 u p D p km

(25)

unde: k m = factor ( coeficient ) de corecie Acest coeficient se determin pe baza principiilor de interaciune dintre particule cu relaia:
k m = 1 + k me

Dp

(26)

Unde: kme = factor de proporionalitate ; m = parcursul liber mediu ale particulelor n fluidul purttor ; Millikan a dat o valoare medie pentru k me obinnd urmtoarea formula empirica : (27) Sub aciunea unor cmpuri de forte particulele se deplaseaz diferit . Ex: 1) Cmp gravitaional g = 9,81 m/s2 2) Cmp centrifugal deplasare radiala cu o acceleraie echivalenta =862 g*r 3) Cmp electrostatic deplasare in cmp electrostatic 295 V/mm 4) Fora de difuzie micare dezordonat n tabelul 4 sunt indicate pentru particule cu p = 2400 kg/m3 n cele patru cmpuri de fore diferite valori ale factorului de corecie km. Tabelul 4 Diametrul Factor de Deplasarea particulei sub aciunea diferitelor canpuri particulei corecie de for Dp [m] km gravitaional centrifugal electrostatic difuzie 10 1,016 0,00732 6,25 0,2990 1,74*10-6 1 1,165 0,0000822 71,6*10-3 0,0335 5,92*10-6 0,1 2,93 2,11*10-6 5,8*10-3 0,0822 29,7*10-6 0,01 22,6 0,162*10-6 140,5*10-6 0.6450 262*10-6
k me = 1,644 + 0,552 e
0 , 656

Dp

Ecuaia generala a micrii particulelor are forma : [N] F = mp Unde: mp = masa particulei n [ kg/m3 ] = acceleraia particulei n [ m/s ]

(28)

Viteza de depunere a particulelor sub aciunea propriei greuti are forma unei ecuaii de echilibru : (29) Gp = T Unde: Gp = greutatea particulei [N] T este portana sau fora care reine particula n suspensie n aer [N]
Gp =
T=

( p a ) g 6 3 u p D p
km
3

D3 p

(30) (31)

Explicitnd rezult relaia de echilibru:

Dp 6 ( p a ) g = 3 u p D p km

(32)

Unde: Dp = diametrul particulei [ m ] p = densitatea particulei ce se depune [ kg/m3 ]

a = densitatea fluidului purttor [ kg/m3 ] g = acceleraia gravitaional [ m/s2 ] = vscozitatea dinamic [ Poise ] [ KJ/m*s ] up = viteza de depunere a particulelor [ m/s ] km = factor de corecie rezulta ecuaia de cdere a particulelor:
u p = km g Dp
2

p a 18

[m/s]

(33)

In general a << p , a se neglijeaz . n tabelul 3 sunt indicate cteva viteze de depunere up [m/s] n funcie de Dp [m] pentru densitate standard p =1000 kg/m2 Tabelul 3 5000 1000 500 100 50 10 5 0,5 0,1 <0,1 Dp [m] 8,9 4,02 2,82 0,30 0,0752 0,00075 0,00301 35,610-6 10,210-6 Micare up brownian [m/s] In realitate particulele nu sunt sferice si vitezele de depunere indicate sunt orientative . Proprietile chimice ale impuritilor Proprietile chimice in aerul atmosferic dau natere la un numr nsemnat de reacii chimice cu efecte vtmtoare asupra mediului nconjurtor , a vieuitoarelor si asupra oamenilor . Cteva reacii chimice : a) Bioxidul de sulf 2 SO2 + O2 + ruv - SO3 ruv = radiaiile ultraviolete SO3 + H2O H2SO4 ( ploi acide ) b) Oxizii de azot 2 NO2 + H2O H + N3O- +HNO2 3 HNO2 H + N3O- + H2O + 2NO 4 NO2 + O2 2 H2O + 4 HNO3 c) Acidul clorhidric si clorurile 2 H+ + 2 Cl- + O3 = O2 + H2O + Cl2 (reacia de dezozonificare) d) Clorul si fluorul : 2 Cl2 + 2 H2O 4 HCl + O2 2 Fl + 2 H2O 4 HFl + O2 Aciunea ploilor acide asupra mediului

Aciunea ploilor acide : - asupra construciilor; - asupra faunei si florei ; - asupra omului . Asupra construciilor : - coroziune si difuzie ; - distrugerea straturilor superficiale asupra diferitelor construcii civile; Aciunea asupra florei : - distrugerea sau mbolnvirea florei slbatice si cultivate ; - reducerea de masa verde pe pomi , copaci , livezi ; - dezvoltarea unei flore nespecifice : ciuperci , licheni bacterii . Aciunea asupra faunei si organismului uman : micoze ; ciuperci ; iritaii etc . Aciunea pulberilor industriale Cele mai importante efecte sunt cele asupra organismului uman ntruct celelalte forme de viata intra mai puin in contact direct cu zonele industriale . Asupra mediului : - depuneri si sedimentari de produse nespecifice zonei ; - reducerea cantitii de mase verzi ceea ce conduce automat la coroziunea solului ; - reducerea gradului de fertilitate a solului ; Asupra construciilor i instalaiilor industriale : depunerea de pulberi im zonele greu accesibile conduce la posibilitatea dezvoltrii unei flore pe cldiri ( apariia de plante etc ); eroziunea construciilor ; ngreunarea cablurilor si conductorilor electrici aerieni ; Asupra organismului uman : ptrunderea pulberilor in organismul uman se face in special prin aparatul respirator , ntruct aceste particule au dimensiuni prea mari pentru a putea ptrunde prin piele . Alta cale o reprezint mucozitile prezente la unele simuri ( ochi , urechi , gura , nas etc mai rar ). Efectul ptrunderii pulberilor : - toxic = pulberi cu caracter nesteril ; netoxic = pulberi cu caracter steril . Cercetrile au artat ca circa 8-9 % din pulberile existente in aerul inspirat sunt reinute de aparatul respirator . Cu cat dimensiunile acestora sunt mai mari cu att cantitatea reinut de organismul uman este mai mare ( 25 % la particule peste 0,5 m si 100 % pentru particule peste 5 m ). Particulele peste 10 m sunt reinute de obicei in nas , iar cele sub 2 m in alveolele pulmonare . Cele mai des ntlnite mbolnviri cu pulberi sunt silicozele. Termenul de silicoza a fost dat de Visconti in 1870. Un alt termen mult mai utilizat in practica este pneumoconiozele ( pneumo koniosis termen creat in 1866 de Zenker ) .

In 1863 Consiliul de Sntate profesional al asociaiei medicale americane a recomandat urmtoarele clasificri: 1- dup natura activitii : pneumoconioze profesionale - neprofesionale 2- dup mecanismul de producere: pneumoconioze inerte sau inactive - toxice sau active ( anomalii , inflamaii , etc ). 3- dup localizarea lor pot fi : - locale ( in focare localizate ); - difuze ( in ntreg plmnul ) ; 4- dup gradul de aprindere a plmnului avem : - masive ( poriuni mari in esut ) ; - microscopice . Alta clasificare bazata pe natura si compoziia pulberilor, pneumoconiozele sunt : 1- majore silicoza bioxid de siliciu liber cristalin ; - azbestoza silicaii din azbest ; - teleoza silicatii din talc ; - minereului de crbune crbune praf ; 2- minore antracoza funingine si crbune ; - silicatoza ali silicai ( feldspai , mica , argila ); 3 de pulberi vegetale bisinoza bumbac ; - bagasoza trestie de zahar ; - astmul cerealelor cereale ; - tusea estorilor fire de bumbac ; 4 benigne produse de praf fr bioxid de siliciu : - baritoza sulfat de bariu , oxid de bariu ; - sideroza oxid de fier ; - stanoza oxid de staniu ; - titanoza bioxid de titan . Cea mai grava este cea majora silicoza. Aceasta este prezenta in mai multe locuri de munca cum ar fi: industria miniera, industria materialelor de construcii silicioase, construcia de tuneluri, industria metalurgica, industria materialelor refractare. Mecanismul de aciune a SiO2 nu este nc clarificat in ntregime existnd mai multe teorii: fizice datorate ncrcturii electrice a particulelor ; chimice transformarea n esuturi a SiO2 in acid silicic producnd prin reacie leziuni fibroase ; imunologic cea mai acceptat reducerea puterii de autoaprare a organismului; S-a constatat ca frigul , condiiile de munca grele ( umezeala, cldura, gaze ) favorizeaz apariia silicozei. Simptomele constau in: - greutatea respiraiei ; - spasmuri bronhice ;

- decompensarea inimii drepte ; - dureri toracice ; - tuse uscata ; - expectoraii mucoase sau purulente ; - astenii , dureri de cap , ameeli , oboseala rapida , reducerea treptata a greutii Examenele chimice nu sunt sugestive fiind necesara radiografierea ireproabil pentru depistarea stadiilor incipiente . Stadii 1 opaciti mici punctiforme ; 2 opaciti micronodulare sau nodulare ; 3 opaciti masive . Silicoza se poate complica cu tuberculoza care grbete progresia bolii . Singura msur eficienta in faa progresiei silicozei este ntreruperea contactului cu pulberile ntr-un stadiu ct mai incipient . Tratamentele sunt relative , neexistind mijloace cu efecte spectaculoase pentru vindecarea bolii. Alte organe care pot fi afectate sunt : - influenta asupra aparatului digestiv odontoconioze ( dini ) ; - tulburri gastrice ( ENTEROCONIOZE ) . - asupra pielii axile ; - zona gatului . Alte infecii sunt cele microbiene , bacteriene , la care se recomanda izolarea fata de sursele de mbolnvire . Surse de poluare atmosferic Sursa de impurificare reprezint locul de producere si evacuare in atmosfera a impuritilor. Ele se clasifica dup anumite criterii: a) Sursele de impurificare pot fi: - naturale ; - artificiale . b) Dup modul de evacuare in atmosfera sursele pot fi: - mod organizat ; - mod neorganizat . c) Dup categoriile de materiale impurifictoare: - particule solide - gaze si vapori - radiaii Sursele naturale de poluare sunt greu de controlat si se pune puin pe plan mondial accentul pentru reducerea influentei acestora . Ele sunt constituite in general de vulcani , emanaii de gaze de sub scoara pmntului ( bioxid de sulf , hidrocarburi , etc ) sau prin procese naturale ( fermentaie , respiraie , etc ) si eroziunii solului . Sursele artificiale de poluare sunt acele surse asupra crora se pune tot mai mult accentul pentru diminuarea influentei acestora asupra mediului . Ele sunt rezultatul unor procese termice , chimice , fizice , mecanice sau alte procese de prelucrare . Cele mai

importante sunt insa procesele de prelucrare . Cele mai importante sunt insa procesele de combustie ( 75 % ) . Sursele de poluare in mod organizat , evacueaz in mod continuu inconcentratii si debite ce pot fi determinate practic sau calculata cantiti importante de impurifictori . Sursele de poluare discontinua emit in atmosfera periodic , dar in mod necunoscut diverse categorii de impurifictori . Sursele de poluare cu particule solide sunt datorate in general : proceselor industriale principale ; arderii combustibililor ( in general solizi ) ; erodrii solului ; alte surse ; Sursele de poluare cu gaze si vapori sunt datorate in general : proceselor industriale ; arderii combustibililor (solizi , lichizi sau gazoi ) si transport ; proceselor de origine naturala ( vulcani , emanaii , fermentaie etc ) ; alte surse . Sursele de poluare atmosferica cu radiaii sunt : activitile industriale ( radiaii de joase frecventa , Hz GHz ); activiti energetice diverse ( radiaii de nalt frecventa , radiaii x , gama etc ) ; activiti specifice ( militare , accidente la diferite surse de radiaii etc ); Naturale ( mai rar ) . Principalele procese si activiti poluatoare ale atmosferei. a) Industria termoenergetic este principala sursa de poluare industriala . Ea este caracterizat prin emiterea de impurifictori din ntreaga gama de poluani emii in atmosfera (particule solide, gaze si vapori , radiaii diverse ). Arderea combustibililor reprezint principala cauza a polurii generate de aceasta activitate . Arderea combustibililor poate fi completa sau incompleta. Principalele produse de oxidare eliminate sunt : gaze ( CO2 , CO , NOx etc ) vapori si substane volatile ; particule solide - cenua (oxizi, sruri, K2CO3, SiO2, CaO, Al2O3, Fe2O3 etc ); fum ( particule solide sub 0,075 m si care se menine in suspensie in gazele evacuate in atmosfera ) ; praf de crbune ( funingine , gudroane ) ; zgura . Exemplu : O termocentrala cu o putere instalat de 800 MWh ce funcioneaz cu lignit cu o putere calorifica inferioara P~ 10000 kJ / kg . Pentru producerea unui kWh se admite un consum de 0,350 Kcc pentru un combustibil convenional de 28500 kJ / kg . Astfel pentru obinerea unui kWh se va consuma :

M = 28500 * 0,350 / 10000 ~ 1 kg lignit . Conform statisticilor existente la producerea unui kWh se elimina in atmosfera 2 g impurifictori / kWh . Astfel pentru producerea celor 800 MWh va elimina : M imp = 800 * 1000 * 0,002 = 1600 kg . In cazul unui coninut de sulf de 1 % la un consum normal se elimina : M sulf = 800 * 1000 * 1 *1/100 = 8000 kg/h sulf . Practic consumul este mai redus 5,9 g SO2 / kWh . M SO2 = 800 * 1000 * 5,9 * 0,001 = 4720 kg / h. In cazul arderii pcurei cantitatea de praf eliminata este redusa , dar cantitatea de SO2 este mai mare . In cazul arderii necorespunztoare rezulta funingine ( mult mai periculoasa dect praful ). Exemplu comparativ pentru 800 MWh Total, Praf SO2 Total Combustibil Praf SO2 [t/zi] [t/zi] [t/an] [t/an] [t/an] [t/zi] lignit 38,4 105,6 144 14016 38544 52560 pacur 201,6 201,6 73584 73584 Industria este in avnt . Se pune problema surselor alternative de energie ( energia solara , mareelor , eoliana , nucleara etc ). b) Industria metalurgica si siderurgica este a doua sursa de poluare cu particule solide si gaze. Principalii poluani sunt : prafuri cu compoziii chimice variabile i cu granulaie cuprinsa intre 10 si 100m ; particule fine ale oxizilor metalelor elaborate ( oxizii de Fe, Mn, Al, Pb, Zn, etc) sub forma de fumuri ; gaze si vapori ; In funcie de sistemele de elaborare coninutul de poluani degajai la producerea fontei si oelului va fi : 16 30 g /m3 pentru furnalele nalte ; 1 - 6 g / m3 pentru aglomerarea feroaliajelor; 0,3 - 1,5 g / m3 pentru cuptoarele Siemens-Martin insuflare de oxigen ; 0,3 6 g / m3 pentru cuptoarele Siemens -Martin cu insuflare de oxigen ; 0,3 13 g / m3 pentru cuptoarele electrice cu arc ; 2 20 g /m3 pentru convertizoare Bessemer ; 10 20 g / m3 pentru cuptoare bazice cu insuflare de oxigen ; 0,1 din cantitatea de crbune in cazul cocseriilor . In afara sistemelor de elaborare importante cantiti de poluani se degaja la : manipularea si depozitarea materiilor prime ; prepararea minereurilor ; topirea aglomeratelor ; cocsificare ; turnatorii ;

In cazul primelor dou , cantitile de praf si ali poluani degajai , sunt mult mai mici dect in cazul sistemelor de aglomerare , topire sau cocserii . In cazul cocseriilor in afara de crbune , in atmosfera se mai degaja si importante cantiti de gaze provenite din evaporarea substanelor volatile , dar si 2 5 % CO si cantiti variabile de SO2 . La elaborarea otelului se degaja aa numitul praf rou . Acesta este constituit din gaze amestecate cu granule de var , oxid de fier si mangan . Coninutul acestui praf brut este: 70-72 % oxid de fier Fe3O4 6-8 % Fe2O3 7 % Fe 10 % CaO 2,5 % P2O5 , SiO2 , S . Granulaia este cuprinsa intre 0,008 m si 1,8 m , avnd o medie cuprinsa intre 0,08 si 0,12 m. Metalurgia neferoasa cuprinde doua grupe mari ( cea a metalelor grele cu densitate intre 7,1 si 21,4 kg/dm3 cupru , zinc , plumb , staniu , nichel , mercur si cea a metalelor uoare cu densitatea intre 0,5 si 3,6 kg / dm3 litiu , aluminiu , magneziu , titan bariu etc ). In timpul elaborrii metalelor neferoase grele se degaja importante cantiti de aerosoli . Coninutul acestora este : - 15 % Cu , 50-60 % FeO i ali 4 % compui in cazul elaborrii cuprului si aliajelor sale ; - 14 % Pb la elaborarea plumbului ; - 25-50 % Pb la elaborarea zincului , concentraia in gaze de aerosoli ajungnd intre 5 si 8 g / m3 - Sn , Bi , St , Ag , Zn , la elaborarea Sn etc . In general cantitile de particule eliberate in atmosfera au concentraii cuprinse intre 0,3 15 g / m3 in funcie de diferitele procedee de elaborare . In cazul elaborrii metalelor neferoase uoare se degaja importante cantiti de oxizi de aluminiu ( alumina Al2O3 ) , fluor si acid fluorhidric in timpul proceselor de afinare si rafinare , beriliu metalic , oxizi de beriliu , magneziu si oxizi de magneziu , oxizi de titan , oxizi de bariu , etc. In majoritatea cazurilor normele de protecie a muncii la locurile de munca respective prevd utilizarea de desprfuitoare diverse cum ar fi : - camere de depunere ; - cicloane simple sau multicicloane ; - filtre ( cu saci sau cu placi ); - spltoare Venturi ; - filtre electrostatice ( separatoare electrice ) ; - scrubere . c) Industria materialelor de construcii

Principalele surse de poluare sunt ; industria cimentului nisipului , var , nestins etc ; industria azbestului ; diferite anrocamente : nisip , pietri , etc . cimentul produs prin procedeul : - umed ; uscat mai mari degajri de materiale pulverulente . Principale locuri unde se degaja poluani sunt : mori 1-30 % din cantitatea prelucrata ; usctoare ; cuptoare de calcinare , etc . d) Industria chimica Este caracterizata printr-o enorma diversitate de substane chimice si impuriti cu caracter complex . Gazele evacuate conin : compui ai sulfului ( oxizi, H2S, CS ) compui ai azotului ( oxizi, NO, NO2, amoniac ) compui ai clorului solveni organici (hidrocarburi saturate sau nesaturate, esteri, eteri, cetone, fenoli) fibre celulozice sau materiale fibroase cloropren la fabricarea cauciucului etc. dicloretan , tetraetil de plumb , etc . a) Transporturile Emisii puternice de praf , aerosoli , gaze si vapori in urma proceselor ca : arderea combustibililor ; fenomenelor de aderenta cu solul ( sau impact ) . Este unul din cele mai importante surse de poluare la nivelul planetei . Norme specifice : - 1997 in U.E se introduce Euro 4 august 1998 in Romnia se impune importul de autovehicul Euro 2 n 2001 obligatoriu toate autovehiculele s fie dotate cu filtre catalitice i economizoare de benzin Euro 4 in U.E din 2000 avangarda . Trecerea la transportul cu mijloacele propulsate electric . b) Alte domenii industriale : medicamente sau farmaceutic alimente textile celuloza i hrtie industriile de reciclare si crematoriile . c) Consumul casnic si fumatul intoxicaii grave interdicia fumatului in zonele publice .