P. 1
2.3 Forme de Organizare

2.3 Forme de Organizare

|Views: 15|Likes:
Published by costy123
forme de organizare
forme de organizare

More info:

Published by: costy123 on Apr 18, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/13/2014

pdf

text

original

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

„Investeşte în oameni!”

Didactica Specialităţii
2.3. Forme de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice Lector univ. drd. ing. Chicioreanu Teodora Daniela

din punctul de vedere al modalităţii de participare a elevilor la rezolvarea sarcinilor de instruire: în colectiv. lucrări practice.). Organizarea mediului de instruire necesită respectarea următoarelor reguli generale: . lucrări de laborator. .din punctul de vedere al modalităţii în care elevii îşi desfăşoară activitatea: dirijat (de profesor sau de un program) sau independent. În proiectarea didactică elementele organizatorice care necesită a fi stabilite cu cea mai mare precizie sunt mediul de instruire şi modul de participare a elevilor. poligoane etc. .să beneficieze de un caracter dinamic (exemplu: desfăşurarea instruirii pe colective mari sau pe grupe de elevi prin adaptări rapide ale mobilierului şcolar) . 2.din punctul de vedere al duratei de timp: lecţii independente.). Organizarea procesului de învăţământ la o disciplină şcolară poate fi abordată din şapte perspective: . vizite cu caracter didactic. .din punctul de vedere al modului de participare a profesorilor în cadrul procesului de învăţământ desfăşurat în şcoală: profesor individual şi echipe de profesori. . pe grupe sau individual. .să aibă un caracter specializat în raport cu specificul disciplinei de învă-ţământ şi să ofere posibilitatea practicării unor modele variate de tehnologii educaţionale. cabinete şcolare. laborato are şcolare. echipamente tehnice pentru proiecţii statice şi/sau dinamice ş. excursii didactice etc. .Forme de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice 1.din punctul de vedere al mediului (spaţiului) de instruire în care se desfăşoară procesul de învăţământ: clase. terenuri şcolare. .din punctul de vedere al sarcinilor de lucru date elevilor spre rezolvare: frontală sau diferenţiată (cu cazul particular: singulară).să dispună de un minimum de mijloace de învăţământ care să permită desfăşurarea unui învăţământ activ. lecţii grupate.să asigure condiţiile de microclimat corespunzătoare învăţării elevilor şi să dispună de un minimum de posibilităţi tehnice care să faciliteze procesul de comunicare didactică (exemplu: modalităţi de comandă centralizată a obscurizării încăperii. ateliere şcolare. activităţi cu durată mare (activităţi practice. excursii didactice. săli şi terenuri de sport. vizionări etc. . . amfiteatre. vizite documentare. .din punctul de vedere al cadrului organizatoric în care se desfăşoară procesul de învăţământ: lecţii.a. activităţi productive..

fie individual.tipul de sarcină de lucru dată elevilor (frontală sau diferenţiată).3. Formele de organizare a activităţii se precizează în proiectul de instruire pentru fiecare moment al etapelor ciclurilor de instruire pentru un obiectiv pedagogic operaţional. . . produs informatic ş. Activitate dirijată prin Efectuarea sarcinii de instruire sub îndrumarea unui material (scris.a. Este imperios necesară precizarea că formele de organizare menţionate nu se distribuie separat. programe proiectat pe ecran.modalitatea în care îşi desfăşoară elevii activitatea (dirijată de profesor/de un program sau independentă). de exemplu: frontal/colectiv/independent. Participare individuală Efectuarea unei sarcini de instruire de către un singur elev. Participare pe grupe Efectuarea unei sarcini de instruire de către o grupă de elevi. ci se asociază. Se men-ţionează că în proiectele de instruire aceste forme de organizar e trebuie să apară în succesiunea sarcina/participarea/desfăşurarea activităţii.). Astfel. o activitate didactică va folosi .modalitatea în care participă elevii la efectuarea sarcinii de instruire (colectiv. Combinarea acestor variante conduce la 15 forme diferite de organizare a instruirii pentru fiecare moment distinct din desfăşurarea lecţiei. Participare colectivă Efectuarea de întregul colectiv de elevi a unei sarcini de instruire. 1 2 Termenul Sarcină frontală Semnificaţia pedagogică 3 4 5 6 7 8 Sarcină de instruire care se cere a fi efectuată de toţi elevii. diferenţiat/pe grupe/dirijat de profesor etc. Activitate dirijată de Efectuarea sarcinii de instruire sub conducerea directă a profesorului care profesor dirijează desfăşurarea întregii activităţi. Semnificaţia pedagogică a acestor termeni este redată în tabelul următor Nr. Activitate Efectuarea sarcinii se face de elev fără vreun sprijin care să-I direcţioneze independentă rezolvarea. crt. Modul de participare a elevilor se organizează stabilindu-se concomitent: . pe grupe sau individual). Sarcini diferenţiate Sarcini de instruire diferite care se repartizează spre efectuare fie la grupe mici.

Organizarea instruirii poate fi abordata din patru perspective: 1 Repartizarea sarcinilor 2 Participarea la efectuarea sarcinilor 3 Dirijarea activitatii elevilor 4 Desfasurarea activitatii didactice Neridijat ( independent) Sarcini frontale Colectiv Dirijat prin profesor Lectie (in scoala) Activitati practice (lucrari) Activitati productive Pe grupe Sarcini diferntiate Individual Dirijat prin echipe de profesori Activitati de evaluare Dirijat prin programe de instruire (resurse materiale) Vizita didactica Excursie didactica 4. Organizarea colectivă a procesului de învăţare reprezintă cel mai obişnuit mod de participare a elevilor la procesul de învăţământ. 5. grupe de lucru) care au de rezolvat o situaţie de învăţare comună în aşa fel încât comportamentul fiecărui elev este motivat atât de activitatea comună. iar activitatea lor de rezolvare va fi dirijată (de profesor sau de un program) sau vor lucra independent. Existenţa unei comunităţi de scopuri ca şi participarea la rezolvarea aceloraşi sarcini determină colaborarea reciprocă şi conştientă a elevilor.o anumită modalitate de transmitere a sarcinii de lucru (frontală sau diferenţiată). conversaţia. Constituirea grupurilor se poate realiza prin adeziune liber consimţită a elevilor sau poate fi dirijată de . elevii vor par-ticipa la rezolvare în anumite forme (colectiv. pe grupe sau individual). demonstraţia). cât şi de reacţiile individuale ale celorlalţi membri ai grupului. Acest mod de organizare implică următoarele cerinţe:  Precizarea componenţei grupurilor. când profesorul lucrează simultan (frontal) cu întregul colectiv al clasei de elevi aplicând atât metode de învăţământ corespunzătoare acestei situaţii (expunerea. Organizarea învăţării pe grupe reprezintă acea modalitate în care elevii dintr-o clasă sunt împărţiţi pe colective restrânse (echipe. cât şi procedee de conexiune inversă.

. un grup care se organizează pentru o perioadă de timp mai îndelungată poate curpinde de la doi la şase membri. Modul de constituire a grupelor mici de elevi (grupuri cu patru elevi)  Precizarea mărimii grupelor . asemănător sau diferit. În activităţile sportive sau artistice. . prezenţa unei activităţi pe bandă rulantă etc. Aceasta depinde de stabilitatea grupei şi de mediul de instruire. aptitudinal şi caracterial. Din punct de vedere psihopedagogic cea mai utilă este formarea grupurilor de către profesor care. repartizarea situaţiilor de învăţare (a sarcinilor de lucru) pentru fiecare grupă. cabinet. în ateliere dimensiunea grupelor este condiţionată în mare măsură de procesul tehnologic. realizarea sarcinii. poate pr opune componenţa unor grupe echilibrate intectual. Astfel. în vreme ce grupele constituite ad-hoc pot fi mai mari. O grupă bine organizată reuneşte elevi cu performanţe şcolare neomogene dar relativ apropiate Fig. componenţa grupelor este condiţionată de specificul activităţii. În ceea ce priveşte interveţia profesorului aceasta se poa te manifesta în trei feluri şi anume: . împărţirea responsabilităţilor. Învăţarea pe grupe oferă un cadru larg pentru aplicarea unor metode şi procedee de învăţământ cum ar fi: . după o perioadă de testare.intevenire sporadică în activitatea grupelor. . laborator pot număra doi sau patru membri. amplasarea maşinilor şi utilajelor. prezentarea-analiza-aprecierea rezultatelor obţinute de fiecare grup în faţa întregii clase şi sinteza finală.profesor.dirijarea permanentă a activităţii grupelor.obţinerea independentă de informaţii şi prelucrarea lor.acordarea libertăţii totale a elevilor în activitatea desfăşurată.  Proiectarea didactică în condiţiile organizării activităţii pe grupe mici necesită ca lecţia să aibă o succesiune relativ stabilă de etape şi anume: alcătuirea grupelor. Conţinutul sarcinilor de lucru pentru fiecare grupă poate fi identic. Grupele care îşi desfăşoară activitatea şcolară în încăperi de tip sală de clasă.

8. 6.oferirea conexiunii inverse pentru elevii unei grupe.. 3. Sarcinile să fie formulate atractiv pentru a capta şi stimula interesul elevilor. 3. 5. 4. Dezvoltarea capacităţii de a lua decizii autonome şi a şi asuma responsabilităţi personale. În interiorul grupei să poate fi desfăşurată o diviziune a muncii. . 4. 2. Situaţiile de învăţare oferrite să fie în acord cu posibilităţile de rezolvare ale grupelor. Pregătirea elevilor pentru cooperare şi muncă. 9. Sinteza finală să fie organizată ca un moment distinct al lecţiei.efectuarea de activităţi independente prin folosirea diverselor mijloace de în-văţământ cu scopul investigării. Caracterizarea activităţii de grup Elementul definitoriu Eficienţa Caracterizare O activitate eficientă în grupe de elevi implică respectarea următoarelor reguli principale: 1. .a. . 10.participarea la expunerea sistematică sau demonstrarea de către elevii unei grupe a elementelor de conţinut pentru ceilalţi elevi ş. Educarea elevilor timizi şi izolaţi pentru integrarea mai uşoară în colectiv.rezolvarea de probleme repartizate diferenţiat pe grupe.efectuarea de exerciţii pentru consolidarea comportamentelor sau deprin-derilor în curs de formare. într-o succesiune dirijată de profesor care să asigure înţelegerea conţinutului. Totalitatea sarcinilor oferite să reprezinte o parte bine precizată din conţinutul de instruire. . în care colaborarea fiecărui participant să conducă la rezolvarea sarcinii cerute. Intervenţia profesorului să fie discretă dar prezentă în momen-tele cheie. 1. stimularea Avantaje . O caracterizare rezumativă a activităţii de grup este redată în tabelul următor.descoperirea de relaţii cauzale prin observarea unui fenomen -procesobiect. Asigurarea unui câmp mai larg de manifestare a aptitudinilor individuale. Dotarea cu mijloace de învăţământ să corespundă activităţii şi obiectivelor urmărite. 2. Perioadele de instruire pe grupe să fie dispuse în alternanţă echilibrată cu formele de învăţare individuală sau colectivă. 7. Grupele să-şi prezinte rezultatele în cadrul aceleiaşi lecţii. . Planificarea activităţilor să corespundă timpului acordat (estimat).

să se asigure conexiunea inversă pentru toţi elevii şi în momentele solicitate de fiecare dintre ei. Familiarizează elevii cu munca de cercetare. favorizînd neangajarea în activitate şi lenea de a gândi. instruirea asistată de calculator ş.). dacă situaţia de învăţare se referă la achiziţionarea de noi cunoştinţe. . 6. Riscul fragmentării în achiziţia de cunoştinţe şi/sau de formare incompletă a noţiunilor. de mijloacele de învăţământ care o sprijină şi de mediul de instruire în care are loc activitatea de învăţământ. pentru a se asigura condiţii unitare de instruire-învăţare fiecărui elev. 1.manualul sau o folie de retroproiector activitatea având loc în clasă.aplicarea de procedee didactice care să activeze maximal elevii şi să le asigure modalităţi facile de conexiune inversă (exemple: instruirea prin descoperire dirijată şi programată.asigurarea unei baze materiale cu structură simplă. Reprezintă un mediu prielnic a pentru creşterea indeciziei de a duce voluntar la bun sfârşit sarcinile de instruire. . .să fie eliminată contradicţia dintre ritmurile inegale de lucru ale elevilor şi timpul afectat acestei activităţi în lecţie. când se folosesc: . 7.prevederea.să se dispună de o bază materială suifiecientă calitativ şi c antitativ. de activităţi individuale în frag-mente cu dimensiuni care să nu conducă la decalaje importante de timp între elevi. 5. în cadrul proiectului de instruire. capabilă a fi realizată în mare măsură la nivelul instituţiilor şcolare şi cu polifuncţionalitate pedagogică. .a. Stabilirea formelor de organizare şi participare a elevilor este dependentă direct de situaţia de învăţare proiectată. ceea ce conduce la „efectul de avalanşă“ în acumularea progresivă a lacunelor în pregătire. . De pildă.Limite comunicării şi productivităţii gândirii. atunci recomandabile sunt sarcini de lucru frontale. 3. care pot profita de munca şi rezultatele celorlaţi colegi. cât şi pentru elevii al căror nivel de performanţă trebuie ridicat . . elevii lucrând în colectiv şi dirijat de profesor.asigurarea unui fond de situaţii de învăţare suplimentare atât pentru elevii cu ritmuri rapide de lucru şi performanţe notabile.fişe de activitate independentă multiplicate şi un grup de mijloace specifice diciplinei oferite pe masa de luctu a elevilor aflaţi într-un cabinet şcolar. Organizarea învăţării individuale în economia unei lecţii pretinde rezolvarea prealabilă a următoarelor probleme: . atunci se preferă sarcini diferenţiate transmise unor grupuri de elevi care lucrează dirijat de fişele respective. Riscul încetinirii ritmului de dezvoltare intelectuală a elevilor cu performanţe slabe. 2. . Căile principale prin care se pot rezolva aceste deziderate sunt: .

coordonator M. Consideraţii similare se pot face şi pentru activităţile practice.Editura Printech. Paginile scanate sunt puse la dispoziţia cursanţilor cu scopul de a le forma competenţe specifice.. atunci sarcinile sunt frontale. . Popescu . 2003.Gabriela Oproiu. în principiu. teorii şi valori pedagogice autentice . elevii lucrează individual şi sunt dirijaţi de programul pe calculator. Mircescu.un set de probleme pe care elevii le găsesc pe masa de lucru într -un cabinet şcolar. Bucuresti. sarcinile pot fi diferenţiate. elevii organizaţi în grupe unde lucrează independent. V. o atitudine adecvată faţă de profesia didactică şi de a promova concepte. modul de abordare al formelor de organizare fiind. pag 567-616  (*) Aceste materiale sunt cu titlu de prezentare. Aprofundări (*)  Forme de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice la disciplinele tehnice . Editura Printech. capitol 6 Pedagogie . capitol 18. acelaşi. 2003 Bucuresti.CD-uri multimedia oferite elevilor care lucrează fiecare la un calculator dintr-o sală specializată.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->