Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

„Investeşte în oameni!”

Didactica Specialităţii
2.3. Forme de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice Lector univ. drd. ing. Chicioreanu Teodora Daniela

excursii didactice. activităţi productive. poligoane etc.din punctul de vedere al duratei de timp: lecţii independente.din punctul de vedere al modalităţii în care elevii îşi desfăşoară activitatea: dirijat (de profesor sau de un program) sau independent.să aibă un caracter specializat în raport cu specificul disciplinei de învă-ţământ şi să ofere posibilitatea practicării unor modele variate de tehnologii educaţionale. ateliere şcolare. vizionări etc. vizite documentare. . săli şi terenuri de sport. .din punctul de vedere al sarcinilor de lucru date elevilor spre rezolvare: frontală sau diferenţiată (cu cazul particular: singulară). lecţii grupate.a. Organizarea procesului de învăţământ la o disciplină şcolară poate fi abordată din şapte perspective: . .să dispună de un minimum de mijloace de învăţământ care să permită desfăşurarea unui învăţământ activ. 2. lucrări practice. . laborato are şcolare.). activităţi cu durată mare (activităţi practice. pe grupe sau individual. vizite cu caracter didactic..din punctul de vedere al modului de participare a profesorilor în cadrul procesului de învăţământ desfăşurat în şcoală: profesor individual şi echipe de profesori. amfiteatre. cabinete şcolare.din punctul de vedere al cadrului organizatoric în care se desfăşoară procesul de învăţământ: lecţii.Forme de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice 1.din punctul de vedere al modalităţii de participare a elevilor la rezolvarea sarcinilor de instruire: în colectiv.). . . terenuri şcolare. . lucrări de laborator. .să beneficieze de un caracter dinamic (exemplu: desfăşurarea instruirii pe colective mari sau pe grupe de elevi prin adaptări rapide ale mobilierului şcolar) . .din punctul de vedere al mediului (spaţiului) de instruire în care se desfăşoară procesul de învăţământ: clase. Organizarea mediului de instruire necesită respectarea următoarelor reguli generale: .să asigure condiţiile de microclimat corespunzătoare învăţării elevilor şi să dispună de un minimum de posibilităţi tehnice care să faciliteze procesul de comunicare didactică (exemplu: modalităţi de comandă centralizată a obscurizării încăperii. echipamente tehnice pentru proiecţii statice şi/sau dinamice ş. În proiectarea didactică elementele organizatorice care necesită a fi stabilite cu cea mai mare precizie sunt mediul de instruire şi modul de participare a elevilor. excursii didactice etc. .

Participare colectivă Efectuarea de întregul colectiv de elevi a unei sarcini de instruire. Participare pe grupe Efectuarea unei sarcini de instruire de către o grupă de elevi. Se men-ţionează că în proiectele de instruire aceste forme de organizar e trebuie să apară în succesiunea sarcina/participarea/desfăşurarea activităţii. de exemplu: frontal/colectiv/independent.tipul de sarcină de lucru dată elevilor (frontală sau diferenţiată). o activitate didactică va folosi . Formele de organizare a activităţii se precizează în proiectul de instruire pentru fiecare moment al etapelor ciclurilor de instruire pentru un obiectiv pedagogic operaţional. Modul de participare a elevilor se organizează stabilindu-se concomitent: . pe grupe sau individual). Participare individuală Efectuarea unei sarcini de instruire de către un singur elev. diferenţiat/pe grupe/dirijat de profesor etc. Sarcini diferenţiate Sarcini de instruire diferite care se repartizează spre efectuare fie la grupe mici. Activitate dirijată de Efectuarea sarcinii de instruire sub conducerea directă a profesorului care profesor dirijează desfăşurarea întregii activităţi.modalitatea în care participă elevii la efectuarea sarcinii de instruire (colectiv.a. Activitate dirijată prin Efectuarea sarcinii de instruire sub îndrumarea unui material (scris. ci se asociază. fie individual. . produs informatic ş. programe proiectat pe ecran. . crt. Este imperios necesară precizarea că formele de organizare menţionate nu se distribuie separat. Activitate Efectuarea sarcinii se face de elev fără vreun sprijin care să-I direcţioneze independentă rezolvarea. Semnificaţia pedagogică a acestor termeni este redată în tabelul următor Nr. Astfel. Combinarea acestor variante conduce la 15 forme diferite de organizare a instruirii pentru fiecare moment distinct din desfăşurarea lecţiei.modalitatea în care îşi desfăşoară elevii activitatea (dirijată de profesor/de un program sau independentă). 1 2 Termenul Sarcină frontală Semnificaţia pedagogică 3 4 5 6 7 8 Sarcină de instruire care se cere a fi efectuată de toţi elevii.3.).

Existenţa unei comunităţi de scopuri ca şi participarea la rezolvarea aceloraşi sarcini determină colaborarea reciprocă şi conştientă a elevilor. Acest mod de organizare implică următoarele cerinţe:  Precizarea componenţei grupurilor. elevii vor par-ticipa la rezolvare în anumite forme (colectiv. grupe de lucru) care au de rezolvat o situaţie de învăţare comună în aşa fel încât comportamentul fiecărui elev este motivat atât de activitatea comună.o anumită modalitate de transmitere a sarcinii de lucru (frontală sau diferenţiată). când profesorul lucrează simultan (frontal) cu întregul colectiv al clasei de elevi aplicând atât metode de învăţământ corespunzătoare acestei situaţii (expunerea. Organizarea instruirii poate fi abordata din patru perspective: 1 Repartizarea sarcinilor 2 Participarea la efectuarea sarcinilor 3 Dirijarea activitatii elevilor 4 Desfasurarea activitatii didactice Neridijat ( independent) Sarcini frontale Colectiv Dirijat prin profesor Lectie (in scoala) Activitati practice (lucrari) Activitati productive Pe grupe Sarcini diferntiate Individual Dirijat prin echipe de profesori Activitati de evaluare Dirijat prin programe de instruire (resurse materiale) Vizita didactica Excursie didactica 4. conversaţia. pe grupe sau individual). iar activitatea lor de rezolvare va fi dirijată (de profesor sau de un program) sau vor lucra independent. 5. demonstraţia). Organizarea învăţării pe grupe reprezintă acea modalitate în care elevii dintr-o clasă sunt împărţiţi pe colective restrânse (echipe. Organizarea colectivă a procesului de învăţare reprezintă cel mai obişnuit mod de participare a elevilor la procesul de învăţământ. Constituirea grupurilor se poate realiza prin adeziune liber consimţită a elevilor sau poate fi dirijată de . cât şi de reacţiile individuale ale celorlalţi membri ai grupului. cât şi procedee de conexiune inversă.

Astfel.obţinerea independentă de informaţii şi prelucrarea lor. În ceea ce priveşte interveţia profesorului aceasta se poa te manifesta în trei feluri şi anume: . Modul de constituire a grupelor mici de elevi (grupuri cu patru elevi)  Precizarea mărimii grupelor . prezenţa unei activităţi pe bandă rulantă etc. în ateliere dimensiunea grupelor este condiţionată în mare măsură de procesul tehnologic.intevenire sporadică în activitatea grupelor. după o perioadă de testare. poate pr opune componenţa unor grupe echilibrate intectual. repartizarea situaţiilor de învăţare (a sarcinilor de lucru) pentru fiecare grupă. În activităţile sportive sau artistice. în vreme ce grupele constituite ad-hoc pot fi mai mari. . asemănător sau diferit.dirijarea permanentă a activităţii grupelor. împărţirea responsabilităţilor. Aceasta depinde de stabilitatea grupei şi de mediul de instruire. . amplasarea maşinilor şi utilajelor. Conţinutul sarcinilor de lucru pentru fiecare grupă poate fi identic. prezentarea-analiza-aprecierea rezultatelor obţinute de fiecare grup în faţa întregii clase şi sinteza finală. cabinet.  Proiectarea didactică în condiţiile organizării activităţii pe grupe mici necesită ca lecţia să aibă o succesiune relativ stabilă de etape şi anume: alcătuirea grupelor. laborator pot număra doi sau patru membri. aptitudinal şi caracterial.profesor.acordarea libertăţii totale a elevilor în activitatea desfăşurată. O grupă bine organizată reuneşte elevi cu performanţe şcolare neomogene dar relativ apropiate Fig. componenţa grupelor este condiţionată de specificul activităţii. un grup care se organizează pentru o perioadă de timp mai îndelungată poate curpinde de la doi la şase membri. realizarea sarcinii. Învăţarea pe grupe oferă un cadru larg pentru aplicarea unor metode şi procedee de învăţământ cum ar fi: . . Grupele care îşi desfăşoară activitatea şcolară în încăperi de tip sală de clasă. Din punct de vedere psihopedagogic cea mai utilă este formarea grupurilor de către profesor care.

oferirea conexiunii inverse pentru elevii unei grupe. . . 5.efectuarea de exerciţii pentru consolidarea comportamentelor sau deprin-derilor în curs de formare.a. 1. Pregătirea elevilor pentru cooperare şi muncă. Dezvoltarea capacităţii de a lua decizii autonome şi a şi asuma responsabilităţi personale. 7. 9. 4.efectuarea de activităţi independente prin folosirea diverselor mijloace de în-văţământ cu scopul investigării. Dotarea cu mijloace de învăţământ să corespundă activităţii şi obiectivelor urmărite. 3. .descoperirea de relaţii cauzale prin observarea unui fenomen -procesobiect. Totalitatea sarcinilor oferite să reprezinte o parte bine precizată din conţinutul de instruire. 3. Caracterizarea activităţii de grup Elementul definitoriu Eficienţa Caracterizare O activitate eficientă în grupe de elevi implică respectarea următoarelor reguli principale: 1. Perioadele de instruire pe grupe să fie dispuse în alternanţă echilibrată cu formele de învăţare individuală sau colectivă. 6. . O caracterizare rezumativă a activităţii de grup este redată în tabelul următor. 10. Situaţiile de învăţare oferrite să fie în acord cu posibilităţile de rezolvare ale grupelor.participarea la expunerea sistematică sau demonstrarea de către elevii unei grupe a elementelor de conţinut pentru ceilalţi elevi ş. în care colaborarea fiecărui participant să conducă la rezolvarea sarcinii cerute. . Asigurarea unui câmp mai larg de manifestare a aptitudinilor individuale. 4. În interiorul grupei să poate fi desfăşurată o diviziune a muncii. 8.rezolvarea de probleme repartizate diferenţiat pe grupe.. 2. Sinteza finală să fie organizată ca un moment distinct al lecţiei. Educarea elevilor timizi şi izolaţi pentru integrarea mai uşoară în colectiv. Sarcinile să fie formulate atractiv pentru a capta şi stimula interesul elevilor. 2. stimularea Avantaje . într-o succesiune dirijată de profesor care să asigure înţelegerea conţinutului. Planificarea activităţilor să corespundă timpului acordat (estimat). Grupele să-şi prezinte rezultatele în cadrul aceleiaşi lecţii. Intervenţia profesorului să fie discretă dar prezentă în momen-tele cheie.

Familiarizează elevii cu munca de cercetare.manualul sau o folie de retroproiector activitatea având loc în clasă. 5. 2.). Riscul încetinirii ritmului de dezvoltare intelectuală a elevilor cu performanţe slabe. cât şi pentru elevii al căror nivel de performanţă trebuie ridicat . atunci se preferă sarcini diferenţiate transmise unor grupuri de elevi care lucrează dirijat de fişele respective. .să se dispună de o bază materială suifiecientă calitativ şi c antitativ. .a.să fie eliminată contradicţia dintre ritmurile inegale de lucru ale elevilor şi timpul afectat acestei activităţi în lecţie.să se asigure conexiunea inversă pentru toţi elevii şi în momentele solicitate de fiecare dintre ei.asigurarea unei baze materiale cu structură simplă. de activităţi individuale în frag-mente cu dimensiuni care să nu conducă la decalaje importante de timp între elevi.asigurarea unui fond de situaţii de învăţare suplimentare atât pentru elevii cu ritmuri rapide de lucru şi performanţe notabile. când se folosesc: . instruirea asistată de calculator ş. 1. care pot profita de munca şi rezultatele celorlaţi colegi.aplicarea de procedee didactice care să activeze maximal elevii şi să le asigure modalităţi facile de conexiune inversă (exemple: instruirea prin descoperire dirijată şi programată. de mijloacele de învăţământ care o sprijină şi de mediul de instruire în care are loc activitatea de învăţământ. Reprezintă un mediu prielnic a pentru creşterea indeciziei de a duce voluntar la bun sfârşit sarcinile de instruire. pentru a se asigura condiţii unitare de instruire-învăţare fiecărui elev. . ceea ce conduce la „efectul de avalanşă“ în acumularea progresivă a lacunelor în pregătire. 7. .Limite comunicării şi productivităţii gândirii. 3. . dacă situaţia de învăţare se referă la achiziţionarea de noi cunoştinţe. De pildă. 6. elevii lucrând în colectiv şi dirijat de profesor. în cadrul proiectului de instruire.prevederea. atunci recomandabile sunt sarcini de lucru frontale. Organizarea învăţării individuale în economia unei lecţii pretinde rezolvarea prealabilă a următoarelor probleme: . capabilă a fi realizată în mare măsură la nivelul instituţiilor şcolare şi cu polifuncţionalitate pedagogică. Stabilirea formelor de organizare şi participare a elevilor este dependentă direct de situaţia de învăţare proiectată.fişe de activitate independentă multiplicate şi un grup de mijloace specifice diciplinei oferite pe masa de luctu a elevilor aflaţi într-un cabinet şcolar. Căile principale prin care se pot rezolva aceste deziderate sunt: . . . Riscul fragmentării în achiziţia de cunoştinţe şi/sau de formare incompletă a noţiunilor. favorizînd neangajarea în activitate şi lenea de a gândi.

capitol 18.un set de probleme pe care elevii le găsesc pe masa de lucru într -un cabinet şcolar.CD-uri multimedia oferite elevilor care lucrează fiecare la un calculator dintr-o sală specializată. Paginile scanate sunt puse la dispoziţia cursanţilor cu scopul de a le forma competenţe specifice. pag 567-616  (*) Aceste materiale sunt cu titlu de prezentare.. teorii şi valori pedagogice autentice . o atitudine adecvată faţă de profesia didactică şi de a promova concepte. Editura Printech. elevii lucrează individual şi sunt dirijaţi de programul pe calculator.coordonator M. atunci sarcinile sunt frontale. acelaşi. elevii organizaţi în grupe unde lucrează independent.Editura Printech.Gabriela Oproiu. . 2003. modul de abordare al formelor de organizare fiind. Bucuresti. 2003 Bucuresti. Consideraţii similare se pot face şi pentru activităţile practice. Mircescu. V. sarcinile pot fi diferenţiate. Popescu . în principiu. Aprofundări (*)  Forme de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice la disciplinele tehnice . capitol 6 Pedagogie .