Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

„Investeşte în oameni!”

Didactica Specialităţii
2.3. Forme de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice Lector univ. drd. ing. Chicioreanu Teodora Daniela

să beneficieze de un caracter dinamic (exemplu: desfăşurarea instruirii pe colective mari sau pe grupe de elevi prin adaptări rapide ale mobilierului şcolar) .). amfiteatre. activităţi productive. terenuri şcolare. 2. echipamente tehnice pentru proiecţii statice şi/sau dinamice ş. lecţii grupate.să asigure condiţiile de microclimat corespunzătoare învăţării elevilor şi să dispună de un minimum de posibilităţi tehnice care să faciliteze procesul de comunicare didactică (exemplu: modalităţi de comandă centralizată a obscurizării încăperii. .din punctul de vedere al modalităţii în care elevii îşi desfăşoară activitatea: dirijat (de profesor sau de un program) sau independent. vizite cu caracter didactic.din punctul de vedere al duratei de timp: lecţii independente. lucrări practice. săli şi terenuri de sport. În proiectarea didactică elementele organizatorice care necesită a fi stabilite cu cea mai mare precizie sunt mediul de instruire şi modul de participare a elevilor. vizite documentare. ateliere şcolare.Forme de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice 1. vizionări etc. excursii didactice. . activităţi cu durată mare (activităţi practice. .să dispună de un minimum de mijloace de învăţământ care să permită desfăşurarea unui învăţământ activ. . .din punctul de vedere al cadrului organizatoric în care se desfăşoară procesul de învăţământ: lecţii.a. pe grupe sau individual. cabinete şcolare. poligoane etc.).din punctul de vedere al modului de participare a profesorilor în cadrul procesului de învăţământ desfăşurat în şcoală: profesor individual şi echipe de profesori. Organizarea mediului de instruire necesită respectarea următoarelor reguli generale: .din punctul de vedere al sarcinilor de lucru date elevilor spre rezolvare: frontală sau diferenţiată (cu cazul particular: singulară). . Organizarea procesului de învăţământ la o disciplină şcolară poate fi abordată din şapte perspective: .din punctul de vedere al modalităţii de participare a elevilor la rezolvarea sarcinilor de instruire: în colectiv.să aibă un caracter specializat în raport cu specificul disciplinei de învă-ţământ şi să ofere posibilitatea practicării unor modele variate de tehnologii educaţionale. excursii didactice etc. .. laborato are şcolare. . lucrări de laborator. . .din punctul de vedere al mediului (spaţiului) de instruire în care se desfăşoară procesul de învăţământ: clase.

Este imperios necesară precizarea că formele de organizare menţionate nu se distribuie separat.modalitatea în care participă elevii la efectuarea sarcinii de instruire (colectiv. Modul de participare a elevilor se organizează stabilindu-se concomitent: . programe proiectat pe ecran. Activitate dirijată de Efectuarea sarcinii de instruire sub conducerea directă a profesorului care profesor dirijează desfăşurarea întregii activităţi. Se men-ţionează că în proiectele de instruire aceste forme de organizar e trebuie să apară în succesiunea sarcina/participarea/desfăşurarea activităţii.). pe grupe sau individual). . Participare colectivă Efectuarea de întregul colectiv de elevi a unei sarcini de instruire. Activitate Efectuarea sarcinii se face de elev fără vreun sprijin care să-I direcţioneze independentă rezolvarea.tipul de sarcină de lucru dată elevilor (frontală sau diferenţiată). Sarcini diferenţiate Sarcini de instruire diferite care se repartizează spre efectuare fie la grupe mici. Astfel. Combinarea acestor variante conduce la 15 forme diferite de organizare a instruirii pentru fiecare moment distinct din desfăşurarea lecţiei. crt. diferenţiat/pe grupe/dirijat de profesor etc. Semnificaţia pedagogică a acestor termeni este redată în tabelul următor Nr. Participare individuală Efectuarea unei sarcini de instruire de către un singur elev. produs informatic ş. 1 2 Termenul Sarcină frontală Semnificaţia pedagogică 3 4 5 6 7 8 Sarcină de instruire care se cere a fi efectuată de toţi elevii.3. fie individual. Activitate dirijată prin Efectuarea sarcinii de instruire sub îndrumarea unui material (scris. Formele de organizare a activităţii se precizează în proiectul de instruire pentru fiecare moment al etapelor ciclurilor de instruire pentru un obiectiv pedagogic operaţional.a.modalitatea în care îşi desfăşoară elevii activitatea (dirijată de profesor/de un program sau independentă). ci se asociază. o activitate didactică va folosi . de exemplu: frontal/colectiv/independent. Participare pe grupe Efectuarea unei sarcini de instruire de către o grupă de elevi. .

grupe de lucru) care au de rezolvat o situaţie de învăţare comună în aşa fel încât comportamentul fiecărui elev este motivat atât de activitatea comună. Organizarea învăţării pe grupe reprezintă acea modalitate în care elevii dintr-o clasă sunt împărţiţi pe colective restrânse (echipe. pe grupe sau individual). demonstraţia). elevii vor par-ticipa la rezolvare în anumite forme (colectiv. iar activitatea lor de rezolvare va fi dirijată (de profesor sau de un program) sau vor lucra independent. Organizarea instruirii poate fi abordata din patru perspective: 1 Repartizarea sarcinilor 2 Participarea la efectuarea sarcinilor 3 Dirijarea activitatii elevilor 4 Desfasurarea activitatii didactice Neridijat ( independent) Sarcini frontale Colectiv Dirijat prin profesor Lectie (in scoala) Activitati practice (lucrari) Activitati productive Pe grupe Sarcini diferntiate Individual Dirijat prin echipe de profesori Activitati de evaluare Dirijat prin programe de instruire (resurse materiale) Vizita didactica Excursie didactica 4. 5. cât şi de reacţiile individuale ale celorlalţi membri ai grupului. Constituirea grupurilor se poate realiza prin adeziune liber consimţită a elevilor sau poate fi dirijată de . conversaţia. Existenţa unei comunităţi de scopuri ca şi participarea la rezolvarea aceloraşi sarcini determină colaborarea reciprocă şi conştientă a elevilor. Organizarea colectivă a procesului de învăţare reprezintă cel mai obişnuit mod de participare a elevilor la procesul de învăţământ. Acest mod de organizare implică următoarele cerinţe:  Precizarea componenţei grupurilor. cât şi procedee de conexiune inversă.o anumită modalitate de transmitere a sarcinii de lucru (frontală sau diferenţiată). când profesorul lucrează simultan (frontal) cu întregul colectiv al clasei de elevi aplicând atât metode de învăţământ corespunzătoare acestei situaţii (expunerea.

. cabinet. Din punct de vedere psihopedagogic cea mai utilă este formarea grupurilor de către profesor care.obţinerea independentă de informaţii şi prelucrarea lor. asemănător sau diferit. Astfel.intevenire sporadică în activitatea grupelor. repartizarea situaţiilor de învăţare (a sarcinilor de lucru) pentru fiecare grupă. O grupă bine organizată reuneşte elevi cu performanţe şcolare neomogene dar relativ apropiate Fig. Aceasta depinde de stabilitatea grupei şi de mediul de instruire. prezenţa unei activităţi pe bandă rulantă etc. În ceea ce priveşte interveţia profesorului aceasta se poa te manifesta în trei feluri şi anume: . prezentarea-analiza-aprecierea rezultatelor obţinute de fiecare grup în faţa întregii clase şi sinteza finală. Conţinutul sarcinilor de lucru pentru fiecare grupă poate fi identic. împărţirea responsabilităţilor. după o perioadă de testare. aptitudinal şi caracterial. În activităţile sportive sau artistice. Învăţarea pe grupe oferă un cadru larg pentru aplicarea unor metode şi procedee de învăţământ cum ar fi: . în vreme ce grupele constituite ad-hoc pot fi mai mari. laborator pot număra doi sau patru membri.dirijarea permanentă a activităţii grupelor. Modul de constituire a grupelor mici de elevi (grupuri cu patru elevi)  Precizarea mărimii grupelor . un grup care se organizează pentru o perioadă de timp mai îndelungată poate curpinde de la doi la şase membri. în ateliere dimensiunea grupelor este condiţionată în mare măsură de procesul tehnologic. amplasarea maşinilor şi utilajelor. Grupele care îşi desfăşoară activitatea şcolară în încăperi de tip sală de clasă. realizarea sarcinii.  Proiectarea didactică în condiţiile organizării activităţii pe grupe mici necesită ca lecţia să aibă o succesiune relativ stabilă de etape şi anume: alcătuirea grupelor.acordarea libertăţii totale a elevilor în activitatea desfăşurată. . .profesor. poate pr opune componenţa unor grupe echilibrate intectual. componenţa grupelor este condiţionată de specificul activităţii.

Dotarea cu mijloace de învăţământ să corespundă activităţii şi obiectivelor urmărite. 4. Sarcinile să fie formulate atractiv pentru a capta şi stimula interesul elevilor.participarea la expunerea sistematică sau demonstrarea de către elevii unei grupe a elementelor de conţinut pentru ceilalţi elevi ş. 8. 3.descoperirea de relaţii cauzale prin observarea unui fenomen -procesobiect. Situaţiile de învăţare oferrite să fie în acord cu posibilităţile de rezolvare ale grupelor. . 3. 1.oferirea conexiunii inverse pentru elevii unei grupe. O caracterizare rezumativă a activităţii de grup este redată în tabelul următor. 6. . într-o succesiune dirijată de profesor care să asigure înţelegerea conţinutului.efectuarea de activităţi independente prin folosirea diverselor mijloace de în-văţământ cu scopul investigării. 2. În interiorul grupei să poate fi desfăşurată o diviziune a muncii. Grupele să-şi prezinte rezultatele în cadrul aceleiaşi lecţii. stimularea Avantaje . Planificarea activităţilor să corespundă timpului acordat (estimat). Intervenţia profesorului să fie discretă dar prezentă în momen-tele cheie. Educarea elevilor timizi şi izolaţi pentru integrarea mai uşoară în colectiv.rezolvarea de probleme repartizate diferenţiat pe grupe. Asigurarea unui câmp mai larg de manifestare a aptitudinilor individuale. Caracterizarea activităţii de grup Elementul definitoriu Eficienţa Caracterizare O activitate eficientă în grupe de elevi implică respectarea următoarelor reguli principale: 1. 2. Totalitatea sarcinilor oferite să reprezinte o parte bine precizată din conţinutul de instruire.efectuarea de exerciţii pentru consolidarea comportamentelor sau deprin-derilor în curs de formare. 9. Perioadele de instruire pe grupe să fie dispuse în alternanţă echilibrată cu formele de învăţare individuală sau colectivă. Dezvoltarea capacităţii de a lua decizii autonome şi a şi asuma responsabilităţi personale. . 5. .. 7. în care colaborarea fiecărui participant să conducă la rezolvarea sarcinii cerute. Pregătirea elevilor pentru cooperare şi muncă. 4. . Sinteza finală să fie organizată ca un moment distinct al lecţiei. 10.a.

aplicarea de procedee didactice care să activeze maximal elevii şi să le asigure modalităţi facile de conexiune inversă (exemple: instruirea prin descoperire dirijată şi programată. de mijloacele de învăţământ care o sprijină şi de mediul de instruire în care are loc activitatea de învăţământ. Reprezintă un mediu prielnic a pentru creşterea indeciziei de a duce voluntar la bun sfârşit sarcinile de instruire. 6. 1. instruirea asistată de calculator ş. Stabilirea formelor de organizare şi participare a elevilor este dependentă direct de situaţia de învăţare proiectată.să se dispună de o bază materială suifiecientă calitativ şi c antitativ. . .să se asigure conexiunea inversă pentru toţi elevii şi în momentele solicitate de fiecare dintre ei. când se folosesc: .fişe de activitate independentă multiplicate şi un grup de mijloace specifice diciplinei oferite pe masa de luctu a elevilor aflaţi într-un cabinet şcolar. Familiarizează elevii cu munca de cercetare.manualul sau o folie de retroproiector activitatea având loc în clasă. favorizînd neangajarea în activitate şi lenea de a gândi. Riscul fragmentării în achiziţia de cunoştinţe şi/sau de formare incompletă a noţiunilor. dacă situaţia de învăţare se referă la achiziţionarea de noi cunoştinţe. Riscul încetinirii ritmului de dezvoltare intelectuală a elevilor cu performanţe slabe.Limite comunicării şi productivităţii gândirii. Organizarea învăţării individuale în economia unei lecţii pretinde rezolvarea prealabilă a următoarelor probleme: . 7. ceea ce conduce la „efectul de avalanşă“ în acumularea progresivă a lacunelor în pregătire. . 2. . .asigurarea unei baze materiale cu structură simplă.prevederea. 5. de activităţi individuale în frag-mente cu dimensiuni care să nu conducă la decalaje importante de timp între elevi. 3. De pildă. pentru a se asigura condiţii unitare de instruire-învăţare fiecărui elev. elevii lucrând în colectiv şi dirijat de profesor. capabilă a fi realizată în mare măsură la nivelul instituţiilor şcolare şi cu polifuncţionalitate pedagogică. cât şi pentru elevii al căror nivel de performanţă trebuie ridicat .a. atunci recomandabile sunt sarcini de lucru frontale.).să fie eliminată contradicţia dintre ritmurile inegale de lucru ale elevilor şi timpul afectat acestei activităţi în lecţie. care pot profita de munca şi rezultatele celorlaţi colegi.asigurarea unui fond de situaţii de învăţare suplimentare atât pentru elevii cu ritmuri rapide de lucru şi performanţe notabile. în cadrul proiectului de instruire. atunci se preferă sarcini diferenţiate transmise unor grupuri de elevi care lucrează dirijat de fişele respective. Căile principale prin care se pot rezolva aceste deziderate sunt: . . .

Bucuresti. sarcinile pot fi diferenţiate. Consideraţii similare se pot face şi pentru activităţile practice. 2003. V.Editura Printech. în principiu.Gabriela Oproiu. modul de abordare al formelor de organizare fiind. Popescu .CD-uri multimedia oferite elevilor care lucrează fiecare la un calculator dintr-o sală specializată. Aprofundări (*)  Forme de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice la disciplinele tehnice . capitol 6 Pedagogie .coordonator M. teorii şi valori pedagogice autentice . Paginile scanate sunt puse la dispoziţia cursanţilor cu scopul de a le forma competenţe specifice. acelaşi. elevii lucrează individual şi sunt dirijaţi de programul pe calculator. Editura Printech. 2003 Bucuresti. .un set de probleme pe care elevii le găsesc pe masa de lucru într -un cabinet şcolar. pag 567-616  (*) Aceste materiale sunt cu titlu de prezentare. capitol 18. elevii organizaţi în grupe unde lucrează independent. Mircescu. atunci sarcinile sunt frontale. o atitudine adecvată faţă de profesia didactică şi de a promova concepte..