Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

„Investeşte în oameni!”

Didactica Specialităţii
2.3. Forme de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice Lector univ. drd. ing. Chicioreanu Teodora Daniela

excursii didactice etc.din punctul de vedere al modalităţii de participare a elevilor la rezolvarea sarcinilor de instruire: în colectiv. lecţii grupate. activităţi cu durată mare (activităţi practice. Organizarea procesului de învăţământ la o disciplină şcolară poate fi abordată din şapte perspective: .). . . Organizarea mediului de instruire necesită respectarea următoarelor reguli generale: . laborato are şcolare. ateliere şcolare. vizionări etc. .să dispună de un minimum de mijloace de învăţământ care să permită desfăşurarea unui învăţământ activ. .să beneficieze de un caracter dinamic (exemplu: desfăşurarea instruirii pe colective mari sau pe grupe de elevi prin adaptări rapide ale mobilierului şcolar) . excursii didactice.Forme de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice 1.din punctul de vedere al duratei de timp: lecţii independente.din punctul de vedere al sarcinilor de lucru date elevilor spre rezolvare: frontală sau diferenţiată (cu cazul particular: singulară). 2. . cabinete şcolare.din punctul de vedere al modului de participare a profesorilor în cadrul procesului de învăţământ desfăşurat în şcoală: profesor individual şi echipe de profesori. săli şi terenuri de sport.a. În proiectarea didactică elementele organizatorice care necesită a fi stabilite cu cea mai mare precizie sunt mediul de instruire şi modul de participare a elevilor.). pe grupe sau individual. amfiteatre.să aibă un caracter specializat în raport cu specificul disciplinei de învă-ţământ şi să ofere posibilitatea practicării unor modele variate de tehnologii educaţionale. activităţi productive..din punctul de vedere al mediului (spaţiului) de instruire în care se desfăşoară procesul de învăţământ: clase. . terenuri şcolare. vizite cu caracter didactic. vizite documentare. lucrări de laborator. .să asigure condiţiile de microclimat corespunzătoare învăţării elevilor şi să dispună de un minimum de posibilităţi tehnice care să faciliteze procesul de comunicare didactică (exemplu: modalităţi de comandă centralizată a obscurizării încăperii. .din punctul de vedere al cadrului organizatoric în care se desfăşoară procesul de învăţământ: lecţii.din punctul de vedere al modalităţii în care elevii îşi desfăşoară activitatea: dirijat (de profesor sau de un program) sau independent. lucrări practice. . echipamente tehnice pentru proiecţii statice şi/sau dinamice ş. . poligoane etc.

.3. Semnificaţia pedagogică a acestor termeni este redată în tabelul următor Nr. Combinarea acestor variante conduce la 15 forme diferite de organizare a instruirii pentru fiecare moment distinct din desfăşurarea lecţiei. Formele de organizare a activităţii se precizează în proiectul de instruire pentru fiecare moment al etapelor ciclurilor de instruire pentru un obiectiv pedagogic operaţional. Activitate dirijată de Efectuarea sarcinii de instruire sub conducerea directă a profesorului care profesor dirijează desfăşurarea întregii activităţi. Activitate Efectuarea sarcinii se face de elev fără vreun sprijin care să-I direcţioneze independentă rezolvarea. o activitate didactică va folosi . 1 2 Termenul Sarcină frontală Semnificaţia pedagogică 3 4 5 6 7 8 Sarcină de instruire care se cere a fi efectuată de toţi elevii.modalitatea în care îşi desfăşoară elevii activitatea (dirijată de profesor/de un program sau independentă). programe proiectat pe ecran. Astfel.a.tipul de sarcină de lucru dată elevilor (frontală sau diferenţiată).modalitatea în care participă elevii la efectuarea sarcinii de instruire (colectiv. . produs informatic ş. Se men-ţionează că în proiectele de instruire aceste forme de organizar e trebuie să apară în succesiunea sarcina/participarea/desfăşurarea activităţii. Participare individuală Efectuarea unei sarcini de instruire de către un singur elev. Activitate dirijată prin Efectuarea sarcinii de instruire sub îndrumarea unui material (scris. Modul de participare a elevilor se organizează stabilindu-se concomitent: . de exemplu: frontal/colectiv/independent. diferenţiat/pe grupe/dirijat de profesor etc. Participare pe grupe Efectuarea unei sarcini de instruire de către o grupă de elevi.). ci se asociază. Sarcini diferenţiate Sarcini de instruire diferite care se repartizează spre efectuare fie la grupe mici. pe grupe sau individual). crt. Participare colectivă Efectuarea de întregul colectiv de elevi a unei sarcini de instruire. fie individual. Este imperios necesară precizarea că formele de organizare menţionate nu se distribuie separat.

Existenţa unei comunităţi de scopuri ca şi participarea la rezolvarea aceloraşi sarcini determină colaborarea reciprocă şi conştientă a elevilor. Organizarea învăţării pe grupe reprezintă acea modalitate în care elevii dintr-o clasă sunt împărţiţi pe colective restrânse (echipe. cât şi de reacţiile individuale ale celorlalţi membri ai grupului. Organizarea instruirii poate fi abordata din patru perspective: 1 Repartizarea sarcinilor 2 Participarea la efectuarea sarcinilor 3 Dirijarea activitatii elevilor 4 Desfasurarea activitatii didactice Neridijat ( independent) Sarcini frontale Colectiv Dirijat prin profesor Lectie (in scoala) Activitati practice (lucrari) Activitati productive Pe grupe Sarcini diferntiate Individual Dirijat prin echipe de profesori Activitati de evaluare Dirijat prin programe de instruire (resurse materiale) Vizita didactica Excursie didactica 4. 5. cât şi procedee de conexiune inversă. Constituirea grupurilor se poate realiza prin adeziune liber consimţită a elevilor sau poate fi dirijată de . demonstraţia). Organizarea colectivă a procesului de învăţare reprezintă cel mai obişnuit mod de participare a elevilor la procesul de învăţământ. iar activitatea lor de rezolvare va fi dirijată (de profesor sau de un program) sau vor lucra independent.o anumită modalitate de transmitere a sarcinii de lucru (frontală sau diferenţiată). pe grupe sau individual). elevii vor par-ticipa la rezolvare în anumite forme (colectiv. Acest mod de organizare implică următoarele cerinţe:  Precizarea componenţei grupurilor. când profesorul lucrează simultan (frontal) cu întregul colectiv al clasei de elevi aplicând atât metode de învăţământ corespunzătoare acestei situaţii (expunerea. conversaţia. grupe de lucru) care au de rezolvat o situaţie de învăţare comună în aşa fel încât comportamentul fiecărui elev este motivat atât de activitatea comună.

după o perioadă de testare. prezenţa unei activităţi pe bandă rulantă etc. un grup care se organizează pentru o perioadă de timp mai îndelungată poate curpinde de la doi la şase membri. prezentarea-analiza-aprecierea rezultatelor obţinute de fiecare grup în faţa întregii clase şi sinteza finală. cabinet.dirijarea permanentă a activităţii grupelor. componenţa grupelor este condiţionată de specificul activităţii. . în vreme ce grupele constituite ad-hoc pot fi mai mari. În ceea ce priveşte interveţia profesorului aceasta se poa te manifesta în trei feluri şi anume: .obţinerea independentă de informaţii şi prelucrarea lor. aptitudinal şi caracterial.acordarea libertăţii totale a elevilor în activitatea desfăşurată. în ateliere dimensiunea grupelor este condiţionată în mare măsură de procesul tehnologic. Din punct de vedere psihopedagogic cea mai utilă este formarea grupurilor de către profesor care. Astfel.  Proiectarea didactică în condiţiile organizării activităţii pe grupe mici necesită ca lecţia să aibă o succesiune relativ stabilă de etape şi anume: alcătuirea grupelor. O grupă bine organizată reuneşte elevi cu performanţe şcolare neomogene dar relativ apropiate Fig. laborator pot număra doi sau patru membri. Aceasta depinde de stabilitatea grupei şi de mediul de instruire. . Conţinutul sarcinilor de lucru pentru fiecare grupă poate fi identic. Învăţarea pe grupe oferă un cadru larg pentru aplicarea unor metode şi procedee de învăţământ cum ar fi: . repartizarea situaţiilor de învăţare (a sarcinilor de lucru) pentru fiecare grupă. În activităţile sportive sau artistice. Modul de constituire a grupelor mici de elevi (grupuri cu patru elevi)  Precizarea mărimii grupelor . împărţirea responsabilităţilor. asemănător sau diferit. realizarea sarcinii. amplasarea maşinilor şi utilajelor. Grupele care îşi desfăşoară activitatea şcolară în încăperi de tip sală de clasă. poate pr opune componenţa unor grupe echilibrate intectual. .intevenire sporadică în activitatea grupelor.profesor.

10.descoperirea de relaţii cauzale prin observarea unui fenomen -procesobiect. 2. . Grupele să-şi prezinte rezultatele în cadrul aceleiaşi lecţii. Situaţiile de învăţare oferrite să fie în acord cu posibilităţile de rezolvare ale grupelor. în care colaborarea fiecărui participant să conducă la rezolvarea sarcinii cerute. 3. Intervenţia profesorului să fie discretă dar prezentă în momen-tele cheie. 9. 3. Pregătirea elevilor pentru cooperare şi muncă. 2. 8. 7. Sinteza finală să fie organizată ca un moment distinct al lecţiei.participarea la expunerea sistematică sau demonstrarea de către elevii unei grupe a elementelor de conţinut pentru ceilalţi elevi ş. Dezvoltarea capacităţii de a lua decizii autonome şi a şi asuma responsabilităţi personale. 6. 1. Caracterizarea activităţii de grup Elementul definitoriu Eficienţa Caracterizare O activitate eficientă în grupe de elevi implică respectarea următoarelor reguli principale: 1. Planificarea activităţilor să corespundă timpului acordat (estimat). Educarea elevilor timizi şi izolaţi pentru integrarea mai uşoară în colectiv. .oferirea conexiunii inverse pentru elevii unei grupe. 4. În interiorul grupei să poate fi desfăşurată o diviziune a muncii.rezolvarea de probleme repartizate diferenţiat pe grupe. .efectuarea de exerciţii pentru consolidarea comportamentelor sau deprin-derilor în curs de formare.a. . 5. Perioadele de instruire pe grupe să fie dispuse în alternanţă echilibrată cu formele de învăţare individuală sau colectivă. 4. O caracterizare rezumativă a activităţii de grup este redată în tabelul următor. . stimularea Avantaje . Totalitatea sarcinilor oferite să reprezinte o parte bine precizată din conţinutul de instruire. într-o succesiune dirijată de profesor care să asigure înţelegerea conţinutului. Sarcinile să fie formulate atractiv pentru a capta şi stimula interesul elevilor. Asigurarea unui câmp mai larg de manifestare a aptitudinilor individuale. Dotarea cu mijloace de învăţământ să corespundă activităţii şi obiectivelor urmărite..efectuarea de activităţi independente prin folosirea diverselor mijloace de în-văţământ cu scopul investigării.

2. Căile principale prin care se pot rezolva aceste deziderate sunt: .Limite comunicării şi productivităţii gândirii. . .să se asigure conexiunea inversă pentru toţi elevii şi în momentele solicitate de fiecare dintre ei. dacă situaţia de învăţare se referă la achiziţionarea de noi cunoştinţe.să fie eliminată contradicţia dintre ritmurile inegale de lucru ale elevilor şi timpul afectat acestei activităţi în lecţie. 5.prevederea.să se dispună de o bază materială suifiecientă calitativ şi c antitativ. elevii lucrând în colectiv şi dirijat de profesor.). Stabilirea formelor de organizare şi participare a elevilor este dependentă direct de situaţia de învăţare proiectată. De pildă. Familiarizează elevii cu munca de cercetare. . de activităţi individuale în frag-mente cu dimensiuni care să nu conducă la decalaje importante de timp între elevi.asigurarea unui fond de situaţii de învăţare suplimentare atât pentru elevii cu ritmuri rapide de lucru şi performanţe notabile. .fişe de activitate independentă multiplicate şi un grup de mijloace specifice diciplinei oferite pe masa de luctu a elevilor aflaţi într-un cabinet şcolar. Reprezintă un mediu prielnic a pentru creşterea indeciziei de a duce voluntar la bun sfârşit sarcinile de instruire. . în cadrul proiectului de instruire. ceea ce conduce la „efectul de avalanşă“ în acumularea progresivă a lacunelor în pregătire. favorizînd neangajarea în activitate şi lenea de a gândi. 6.asigurarea unei baze materiale cu structură simplă. când se folosesc: . de mijloacele de învăţământ care o sprijină şi de mediul de instruire în care are loc activitatea de învăţământ. capabilă a fi realizată în mare măsură la nivelul instituţiilor şcolare şi cu polifuncţionalitate pedagogică. 3. Organizarea învăţării individuale în economia unei lecţii pretinde rezolvarea prealabilă a următoarelor probleme: . atunci recomandabile sunt sarcini de lucru frontale. 7.aplicarea de procedee didactice care să activeze maximal elevii şi să le asigure modalităţi facile de conexiune inversă (exemple: instruirea prin descoperire dirijată şi programată. 1.a. Riscul încetinirii ritmului de dezvoltare intelectuală a elevilor cu performanţe slabe. pentru a se asigura condiţii unitare de instruire-învăţare fiecărui elev. atunci se preferă sarcini diferenţiate transmise unor grupuri de elevi care lucrează dirijat de fişele respective. . .manualul sau o folie de retroproiector activitatea având loc în clasă. cât şi pentru elevii al căror nivel de performanţă trebuie ridicat . care pot profita de munca şi rezultatele celorlaţi colegi. Riscul fragmentării în achiziţia de cunoştinţe şi/sau de formare incompletă a noţiunilor. instruirea asistată de calculator ş.

un set de probleme pe care elevii le găsesc pe masa de lucru într -un cabinet şcolar. acelaşi. elevii lucrează individual şi sunt dirijaţi de programul pe calculator.coordonator M. în principiu. elevii organizaţi în grupe unde lucrează independent. o atitudine adecvată faţă de profesia didactică şi de a promova concepte. sarcinile pot fi diferenţiate. Popescu . Consideraţii similare se pot face şi pentru activităţile practice. modul de abordare al formelor de organizare fiind.. atunci sarcinile sunt frontale.CD-uri multimedia oferite elevilor care lucrează fiecare la un calculator dintr-o sală specializată. pag 567-616  (*) Aceste materiale sunt cu titlu de prezentare. teorii şi valori pedagogice autentice . V.Editura Printech. capitol 18. Bucuresti. capitol 6 Pedagogie . 2003 Bucuresti.Gabriela Oproiu. Mircescu. Editura Printech. 2003. . Aprofundări (*)  Forme de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice la disciplinele tehnice . Paginile scanate sunt puse la dispoziţia cursanţilor cu scopul de a le forma competenţe specifice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful