Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

„Investeşte în oameni!”

Didactica Specialităţii
2.3. Forme de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice Lector univ. drd. ing. Chicioreanu Teodora Daniela

activităţi cu durată mare (activităţi practice.din punctul de vedere al duratei de timp: lecţii independente.a.să beneficieze de un caracter dinamic (exemplu: desfăşurarea instruirii pe colective mari sau pe grupe de elevi prin adaptări rapide ale mobilierului şcolar) .să aibă un caracter specializat în raport cu specificul disciplinei de învă-ţământ şi să ofere posibilitatea practicării unor modele variate de tehnologii educaţionale. cabinete şcolare. . vizite documentare. . . vizite cu caracter didactic. pe grupe sau individual.Forme de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice 1. ateliere şcolare.din punctul de vedere al modalităţii de participare a elevilor la rezolvarea sarcinilor de instruire: în colectiv. amfiteatre. Organizarea mediului de instruire necesită respectarea următoarelor reguli generale: .din punctul de vedere al modului de participare a profesorilor în cadrul procesului de învăţământ desfăşurat în şcoală: profesor individual şi echipe de profesori. activităţi productive. .). . Organizarea procesului de învăţământ la o disciplină şcolară poate fi abordată din şapte perspective: . . . poligoane etc.din punctul de vedere al modalităţii în care elevii îşi desfăşoară activitatea: dirijat (de profesor sau de un program) sau independent.din punctul de vedere al sarcinilor de lucru date elevilor spre rezolvare: frontală sau diferenţiată (cu cazul particular: singulară)..să asigure condiţiile de microclimat corespunzătoare învăţării elevilor şi să dispună de un minimum de posibilităţi tehnice care să faciliteze procesul de comunicare didactică (exemplu: modalităţi de comandă centralizată a obscurizării încăperii. lucrări practice.să dispună de un minimum de mijloace de învăţământ care să permită desfăşurarea unui învăţământ activ. excursii didactice etc. 2. . lucrări de laborator. lecţii grupate. echipamente tehnice pentru proiecţii statice şi/sau dinamice ş. excursii didactice.). vizionări etc. laborato are şcolare. În proiectarea didactică elementele organizatorice care necesită a fi stabilite cu cea mai mare precizie sunt mediul de instruire şi modul de participare a elevilor. săli şi terenuri de sport.din punctul de vedere al cadrului organizatoric în care se desfăşoară procesul de învăţământ: lecţii. . .din punctul de vedere al mediului (spaţiului) de instruire în care se desfăşoară procesul de învăţământ: clase. terenuri şcolare.

programe proiectat pe ecran. Astfel. Participare individuală Efectuarea unei sarcini de instruire de către un singur elev. Se men-ţionează că în proiectele de instruire aceste forme de organizar e trebuie să apară în succesiunea sarcina/participarea/desfăşurarea activităţii.a. o activitate didactică va folosi . Participare pe grupe Efectuarea unei sarcini de instruire de către o grupă de elevi. produs informatic ş. Formele de organizare a activităţii se precizează în proiectul de instruire pentru fiecare moment al etapelor ciclurilor de instruire pentru un obiectiv pedagogic operaţional. 1 2 Termenul Sarcină frontală Semnificaţia pedagogică 3 4 5 6 7 8 Sarcină de instruire care se cere a fi efectuată de toţi elevii. Combinarea acestor variante conduce la 15 forme diferite de organizare a instruirii pentru fiecare moment distinct din desfăşurarea lecţiei. diferenţiat/pe grupe/dirijat de profesor etc. . Activitate Efectuarea sarcinii se face de elev fără vreun sprijin care să-I direcţioneze independentă rezolvarea. Activitate dirijată prin Efectuarea sarcinii de instruire sub îndrumarea unui material (scris. Semnificaţia pedagogică a acestor termeni este redată în tabelul următor Nr.). Este imperios necesară precizarea că formele de organizare menţionate nu se distribuie separat. Activitate dirijată de Efectuarea sarcinii de instruire sub conducerea directă a profesorului care profesor dirijează desfăşurarea întregii activităţi. .3. pe grupe sau individual). fie individual. Participare colectivă Efectuarea de întregul colectiv de elevi a unei sarcini de instruire.modalitatea în care participă elevii la efectuarea sarcinii de instruire (colectiv.tipul de sarcină de lucru dată elevilor (frontală sau diferenţiată). Sarcini diferenţiate Sarcini de instruire diferite care se repartizează spre efectuare fie la grupe mici. ci se asociază. crt.modalitatea în care îşi desfăşoară elevii activitatea (dirijată de profesor/de un program sau independentă). de exemplu: frontal/colectiv/independent. Modul de participare a elevilor se organizează stabilindu-se concomitent: .

demonstraţia). pe grupe sau individual). elevii vor par-ticipa la rezolvare în anumite forme (colectiv. 5. conversaţia. Organizarea instruirii poate fi abordata din patru perspective: 1 Repartizarea sarcinilor 2 Participarea la efectuarea sarcinilor 3 Dirijarea activitatii elevilor 4 Desfasurarea activitatii didactice Neridijat ( independent) Sarcini frontale Colectiv Dirijat prin profesor Lectie (in scoala) Activitati practice (lucrari) Activitati productive Pe grupe Sarcini diferntiate Individual Dirijat prin echipe de profesori Activitati de evaluare Dirijat prin programe de instruire (resurse materiale) Vizita didactica Excursie didactica 4. Acest mod de organizare implică următoarele cerinţe:  Precizarea componenţei grupurilor. Organizarea colectivă a procesului de învăţare reprezintă cel mai obişnuit mod de participare a elevilor la procesul de învăţământ. Existenţa unei comunităţi de scopuri ca şi participarea la rezolvarea aceloraşi sarcini determină colaborarea reciprocă şi conştientă a elevilor.o anumită modalitate de transmitere a sarcinii de lucru (frontală sau diferenţiată). Constituirea grupurilor se poate realiza prin adeziune liber consimţită a elevilor sau poate fi dirijată de . iar activitatea lor de rezolvare va fi dirijată (de profesor sau de un program) sau vor lucra independent. grupe de lucru) care au de rezolvat o situaţie de învăţare comună în aşa fel încât comportamentul fiecărui elev este motivat atât de activitatea comună. cât şi procedee de conexiune inversă. cât şi de reacţiile individuale ale celorlalţi membri ai grupului. când profesorul lucrează simultan (frontal) cu întregul colectiv al clasei de elevi aplicând atât metode de învăţământ corespunzătoare acestei situaţii (expunerea. Organizarea învăţării pe grupe reprezintă acea modalitate în care elevii dintr-o clasă sunt împărţiţi pe colective restrânse (echipe.

În activităţile sportive sau artistice. aptitudinal şi caracterial. Conţinutul sarcinilor de lucru pentru fiecare grupă poate fi identic.obţinerea independentă de informaţii şi prelucrarea lor. repartizarea situaţiilor de învăţare (a sarcinilor de lucru) pentru fiecare grupă. împărţirea responsabilităţilor. Învăţarea pe grupe oferă un cadru larg pentru aplicarea unor metode şi procedee de învăţământ cum ar fi: . componenţa grupelor este condiţionată de specificul activităţii. un grup care se organizează pentru o perioadă de timp mai îndelungată poate curpinde de la doi la şase membri. în vreme ce grupele constituite ad-hoc pot fi mai mari.acordarea libertăţii totale a elevilor în activitatea desfăşurată.dirijarea permanentă a activităţii grupelor. cabinet. laborator pot număra doi sau patru membri. O grupă bine organizată reuneşte elevi cu performanţe şcolare neomogene dar relativ apropiate Fig. Astfel.intevenire sporadică în activitatea grupelor. după o perioadă de testare. . realizarea sarcinii. asemănător sau diferit.profesor. Aceasta depinde de stabilitatea grupei şi de mediul de instruire. poate pr opune componenţa unor grupe echilibrate intectual. în ateliere dimensiunea grupelor este condiţionată în mare măsură de procesul tehnologic. amplasarea maşinilor şi utilajelor. În ceea ce priveşte interveţia profesorului aceasta se poa te manifesta în trei feluri şi anume: . . Modul de constituire a grupelor mici de elevi (grupuri cu patru elevi)  Precizarea mărimii grupelor .  Proiectarea didactică în condiţiile organizării activităţii pe grupe mici necesită ca lecţia să aibă o succesiune relativ stabilă de etape şi anume: alcătuirea grupelor. prezentarea-analiza-aprecierea rezultatelor obţinute de fiecare grup în faţa întregii clase şi sinteza finală. . Din punct de vedere psihopedagogic cea mai utilă este formarea grupurilor de către profesor care. prezenţa unei activităţi pe bandă rulantă etc. Grupele care îşi desfăşoară activitatea şcolară în încăperi de tip sală de clasă.

Totalitatea sarcinilor oferite să reprezinte o parte bine precizată din conţinutul de instruire. Sarcinile să fie formulate atractiv pentru a capta şi stimula interesul elevilor.descoperirea de relaţii cauzale prin observarea unui fenomen -procesobiect. 7. într-o succesiune dirijată de profesor care să asigure înţelegerea conţinutului. . 4. . Pregătirea elevilor pentru cooperare şi muncă. Asigurarea unui câmp mai larg de manifestare a aptitudinilor individuale.a. Caracterizarea activităţii de grup Elementul definitoriu Eficienţa Caracterizare O activitate eficientă în grupe de elevi implică respectarea următoarelor reguli principale: 1.. Situaţiile de învăţare oferrite să fie în acord cu posibilităţile de rezolvare ale grupelor. stimularea Avantaje . .efectuarea de activităţi independente prin folosirea diverselor mijloace de în-văţământ cu scopul investigării. . 2. Perioadele de instruire pe grupe să fie dispuse în alternanţă echilibrată cu formele de învăţare individuală sau colectivă. 5. în care colaborarea fiecărui participant să conducă la rezolvarea sarcinii cerute. Intervenţia profesorului să fie discretă dar prezentă în momen-tele cheie. O caracterizare rezumativă a activităţii de grup este redată în tabelul următor. 10.rezolvarea de probleme repartizate diferenţiat pe grupe. Dezvoltarea capacităţii de a lua decizii autonome şi a şi asuma responsabilităţi personale. 3. 4. 6. . 2. Educarea elevilor timizi şi izolaţi pentru integrarea mai uşoară în colectiv. Grupele să-şi prezinte rezultatele în cadrul aceleiaşi lecţii. 1.participarea la expunerea sistematică sau demonstrarea de către elevii unei grupe a elementelor de conţinut pentru ceilalţi elevi ş. 3. Sinteza finală să fie organizată ca un moment distinct al lecţiei. În interiorul grupei să poate fi desfăşurată o diviziune a muncii. 8. Dotarea cu mijloace de învăţământ să corespundă activităţii şi obiectivelor urmărite.oferirea conexiunii inverse pentru elevii unei grupe.efectuarea de exerciţii pentru consolidarea comportamentelor sau deprin-derilor în curs de formare. 9. Planificarea activităţilor să corespundă timpului acordat (estimat).

care pot profita de munca şi rezultatele celorlaţi colegi. . De pildă. . dacă situaţia de învăţare se referă la achiziţionarea de noi cunoştinţe.). . 7. Riscul fragmentării în achiziţia de cunoştinţe şi/sau de formare incompletă a noţiunilor.să se asigure conexiunea inversă pentru toţi elevii şi în momentele solicitate de fiecare dintre ei. Organizarea învăţării individuale în economia unei lecţii pretinde rezolvarea prealabilă a următoarelor probleme: .prevederea.asigurarea unui fond de situaţii de învăţare suplimentare atât pentru elevii cu ritmuri rapide de lucru şi performanţe notabile. pentru a se asigura condiţii unitare de instruire-învăţare fiecărui elev. . 3.să se dispună de o bază materială suifiecientă calitativ şi c antitativ.să fie eliminată contradicţia dintre ritmurile inegale de lucru ale elevilor şi timpul afectat acestei activităţi în lecţie.asigurarea unei baze materiale cu structură simplă. instruirea asistată de calculator ş.aplicarea de procedee didactice care să activeze maximal elevii şi să le asigure modalităţi facile de conexiune inversă (exemple: instruirea prin descoperire dirijată şi programată. Stabilirea formelor de organizare şi participare a elevilor este dependentă direct de situaţia de învăţare proiectată. atunci se preferă sarcini diferenţiate transmise unor grupuri de elevi care lucrează dirijat de fişele respective. de mijloacele de învăţământ care o sprijină şi de mediul de instruire în care are loc activitatea de învăţământ. 6. când se folosesc: . cât şi pentru elevii al căror nivel de performanţă trebuie ridicat . 1. elevii lucrând în colectiv şi dirijat de profesor. atunci recomandabile sunt sarcini de lucru frontale. de activităţi individuale în frag-mente cu dimensiuni care să nu conducă la decalaje importante de timp între elevi. . 2.a.fişe de activitate independentă multiplicate şi un grup de mijloace specifice diciplinei oferite pe masa de luctu a elevilor aflaţi într-un cabinet şcolar. Reprezintă un mediu prielnic a pentru creşterea indeciziei de a duce voluntar la bun sfârşit sarcinile de instruire. 5. ceea ce conduce la „efectul de avalanşă“ în acumularea progresivă a lacunelor în pregătire.manualul sau o folie de retroproiector activitatea având loc în clasă. Căile principale prin care se pot rezolva aceste deziderate sunt: . capabilă a fi realizată în mare măsură la nivelul instituţiilor şcolare şi cu polifuncţionalitate pedagogică. în cadrul proiectului de instruire. Familiarizează elevii cu munca de cercetare. . .Limite comunicării şi productivităţii gândirii. Riscul încetinirii ritmului de dezvoltare intelectuală a elevilor cu performanţe slabe. favorizînd neangajarea în activitate şi lenea de a gândi.

Consideraţii similare se pot face şi pentru activităţile practice. 2003. . V. Popescu . capitol 6 Pedagogie . 2003 Bucuresti. teorii şi valori pedagogice autentice .Editura Printech. Paginile scanate sunt puse la dispoziţia cursanţilor cu scopul de a le forma competenţe specifice.coordonator M. elevii organizaţi în grupe unde lucrează independent. atunci sarcinile sunt frontale. Bucuresti. pag 567-616  (*) Aceste materiale sunt cu titlu de prezentare.un set de probleme pe care elevii le găsesc pe masa de lucru într -un cabinet şcolar.. în principiu. modul de abordare al formelor de organizare fiind. capitol 18. o atitudine adecvată faţă de profesia didactică şi de a promova concepte. Editura Printech.Gabriela Oproiu. acelaşi. Aprofundări (*)  Forme de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice la disciplinele tehnice .CD-uri multimedia oferite elevilor care lucrează fiecare la un calculator dintr-o sală specializată. elevii lucrează individual şi sunt dirijaţi de programul pe calculator. sarcinile pot fi diferenţiate. Mircescu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful