2.3 Forme de Organizare

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

„Investeşte în oameni!”

Didactica Specialităţii
2.3. Forme de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice Lector univ. drd. ing. Chicioreanu Teodora Daniela

vizionări etc. terenuri şcolare. vizite cu caracter didactic.din punctul de vedere al modalităţii în care elevii îşi desfăşoară activitatea: dirijat (de profesor sau de un program) sau independent. echipamente tehnice pentru proiecţii statice şi/sau dinamice ş. cabinete şcolare. Organizarea mediului de instruire necesită respectarea următoarelor reguli generale: . laborato are şcolare. .să dispună de un minimum de mijloace de învăţământ care să permită desfăşurarea unui învăţământ activ.din punctul de vedere al modului de participare a profesorilor în cadrul procesului de învăţământ desfăşurat în şcoală: profesor individual şi echipe de profesori. În proiectarea didactică elementele organizatorice care necesită a fi stabilite cu cea mai mare precizie sunt mediul de instruire şi modul de participare a elevilor. vizite documentare.). activităţi productive. . .să asigure condiţiile de microclimat corespunzătoare învăţării elevilor şi să dispună de un minimum de posibilităţi tehnice care să faciliteze procesul de comunicare didactică (exemplu: modalităţi de comandă centralizată a obscurizării încăperii. . ateliere şcolare. săli şi terenuri de sport. Organizarea procesului de învăţământ la o disciplină şcolară poate fi abordată din şapte perspective: .din punctul de vedere al mediului (spaţiului) de instruire în care se desfăşoară procesul de învăţământ: clase.să aibă un caracter specializat în raport cu specificul disciplinei de învă-ţământ şi să ofere posibilitatea practicării unor modele variate de tehnologii educaţionale. .Forme de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice 1. . lucrări practice.. . . .).să beneficieze de un caracter dinamic (exemplu: desfăşurarea instruirii pe colective mari sau pe grupe de elevi prin adaptări rapide ale mobilierului şcolar) . 2. .din punctul de vedere al duratei de timp: lecţii independente. excursii didactice etc. pe grupe sau individual.din punctul de vedere al modalităţii de participare a elevilor la rezolvarea sarcinilor de instruire: în colectiv. activităţi cu durată mare (activităţi practice. amfiteatre.a.din punctul de vedere al sarcinilor de lucru date elevilor spre rezolvare: frontală sau diferenţiată (cu cazul particular: singulară). lucrări de laborator. lecţii grupate. poligoane etc. excursii didactice.din punctul de vedere al cadrului organizatoric în care se desfăşoară procesul de învăţământ: lecţii.

Participare colectivă Efectuarea de întregul colectiv de elevi a unei sarcini de instruire. o activitate didactică va folosi .3. Se men-ţionează că în proiectele de instruire aceste forme de organizar e trebuie să apară în succesiunea sarcina/participarea/desfăşurarea activităţii. Combinarea acestor variante conduce la 15 forme diferite de organizare a instruirii pentru fiecare moment distinct din desfăşurarea lecţiei. de exemplu: frontal/colectiv/independent.a. . produs informatic ş. Modul de participare a elevilor se organizează stabilindu-se concomitent: . crt.modalitatea în care îşi desfăşoară elevii activitatea (dirijată de profesor/de un program sau independentă). Formele de organizare a activităţii se precizează în proiectul de instruire pentru fiecare moment al etapelor ciclurilor de instruire pentru un obiectiv pedagogic operaţional.tipul de sarcină de lucru dată elevilor (frontală sau diferenţiată). . Activitate dirijată prin Efectuarea sarcinii de instruire sub îndrumarea unui material (scris. Activitate Efectuarea sarcinii se face de elev fără vreun sprijin care să-I direcţioneze independentă rezolvarea. Semnificaţia pedagogică a acestor termeni este redată în tabelul următor Nr. Sarcini diferenţiate Sarcini de instruire diferite care se repartizează spre efectuare fie la grupe mici. pe grupe sau individual). diferenţiat/pe grupe/dirijat de profesor etc. Activitate dirijată de Efectuarea sarcinii de instruire sub conducerea directă a profesorului care profesor dirijează desfăşurarea întregii activităţi. fie individual. programe proiectat pe ecran. ci se asociază. 1 2 Termenul Sarcină frontală Semnificaţia pedagogică 3 4 5 6 7 8 Sarcină de instruire care se cere a fi efectuată de toţi elevii. Participare pe grupe Efectuarea unei sarcini de instruire de către o grupă de elevi.modalitatea în care participă elevii la efectuarea sarcinii de instruire (colectiv. Astfel. Participare individuală Efectuarea unei sarcini de instruire de către un singur elev. Este imperios necesară precizarea că formele de organizare menţionate nu se distribuie separat.).

Organizarea învăţării pe grupe reprezintă acea modalitate în care elevii dintr-o clasă sunt împărţiţi pe colective restrânse (echipe. Constituirea grupurilor se poate realiza prin adeziune liber consimţită a elevilor sau poate fi dirijată de . Existenţa unei comunităţi de scopuri ca şi participarea la rezolvarea aceloraşi sarcini determină colaborarea reciprocă şi conştientă a elevilor. demonstraţia). grupe de lucru) care au de rezolvat o situaţie de învăţare comună în aşa fel încât comportamentul fiecărui elev este motivat atât de activitatea comună. pe grupe sau individual). cât şi de reacţiile individuale ale celorlalţi membri ai grupului. Organizarea colectivă a procesului de învăţare reprezintă cel mai obişnuit mod de participare a elevilor la procesul de învăţământ. elevii vor par-ticipa la rezolvare în anumite forme (colectiv. iar activitatea lor de rezolvare va fi dirijată (de profesor sau de un program) sau vor lucra independent.o anumită modalitate de transmitere a sarcinii de lucru (frontală sau diferenţiată). conversaţia. Organizarea instruirii poate fi abordata din patru perspective: 1 Repartizarea sarcinilor 2 Participarea la efectuarea sarcinilor 3 Dirijarea activitatii elevilor 4 Desfasurarea activitatii didactice Neridijat ( independent) Sarcini frontale Colectiv Dirijat prin profesor Lectie (in scoala) Activitati practice (lucrari) Activitati productive Pe grupe Sarcini diferntiate Individual Dirijat prin echipe de profesori Activitati de evaluare Dirijat prin programe de instruire (resurse materiale) Vizita didactica Excursie didactica 4. cât şi procedee de conexiune inversă. 5. când profesorul lucrează simultan (frontal) cu întregul colectiv al clasei de elevi aplicând atât metode de învăţământ corespunzătoare acestei situaţii (expunerea. Acest mod de organizare implică următoarele cerinţe:  Precizarea componenţei grupurilor.

asemănător sau diferit. Conţinutul sarcinilor de lucru pentru fiecare grupă poate fi identic. . poate pr opune componenţa unor grupe echilibrate intectual. un grup care se organizează pentru o perioadă de timp mai îndelungată poate curpinde de la doi la şase membri. amplasarea maşinilor şi utilajelor. Modul de constituire a grupelor mici de elevi (grupuri cu patru elevi)  Precizarea mărimii grupelor . O grupă bine organizată reuneşte elevi cu performanţe şcolare neomogene dar relativ apropiate Fig.  Proiectarea didactică în condiţiile organizării activităţii pe grupe mici necesită ca lecţia să aibă o succesiune relativ stabilă de etape şi anume: alcătuirea grupelor. în ateliere dimensiunea grupelor este condiţionată în mare măsură de procesul tehnologic. . realizarea sarcinii.dirijarea permanentă a activităţii grupelor. repartizarea situaţiilor de învăţare (a sarcinilor de lucru) pentru fiecare grupă. În activităţile sportive sau artistice. în vreme ce grupele constituite ad-hoc pot fi mai mari.intevenire sporadică în activitatea grupelor. cabinet. În ceea ce priveşte interveţia profesorului aceasta se poa te manifesta în trei feluri şi anume: . laborator pot număra doi sau patru membri.obţinerea independentă de informaţii şi prelucrarea lor. prezenţa unei activităţi pe bandă rulantă etc. după o perioadă de testare. Din punct de vedere psihopedagogic cea mai utilă este formarea grupurilor de către profesor care.acordarea libertăţii totale a elevilor în activitatea desfăşurată. Astfel. prezentarea-analiza-aprecierea rezultatelor obţinute de fiecare grup în faţa întregii clase şi sinteza finală. . împărţirea responsabilităţilor. Aceasta depinde de stabilitatea grupei şi de mediul de instruire.profesor. Grupele care îşi desfăşoară activitatea şcolară în încăperi de tip sală de clasă. Învăţarea pe grupe oferă un cadru larg pentru aplicarea unor metode şi procedee de învăţământ cum ar fi: . aptitudinal şi caracterial. componenţa grupelor este condiţionată de specificul activităţii.

Asigurarea unui câmp mai larg de manifestare a aptitudinilor individuale. Educarea elevilor timizi şi izolaţi pentru integrarea mai uşoară în colectiv. . stimularea Avantaje . 6. 3. Intervenţia profesorului să fie discretă dar prezentă în momen-tele cheie. O caracterizare rezumativă a activităţii de grup este redată în tabelul următor. Dezvoltarea capacităţii de a lua decizii autonome şi a şi asuma responsabilităţi personale. 2. Pregătirea elevilor pentru cooperare şi muncă.efectuarea de activităţi independente prin folosirea diverselor mijloace de în-văţământ cu scopul investigării. . în care colaborarea fiecărui participant să conducă la rezolvarea sarcinii cerute. 8.oferirea conexiunii inverse pentru elevii unei grupe. Caracterizarea activităţii de grup Elementul definitoriu Eficienţa Caracterizare O activitate eficientă în grupe de elevi implică respectarea următoarelor reguli principale: 1.. Situaţiile de învăţare oferrite să fie în acord cu posibilităţile de rezolvare ale grupelor.descoperirea de relaţii cauzale prin observarea unui fenomen -procesobiect. În interiorul grupei să poate fi desfăşurată o diviziune a muncii. Grupele să-şi prezinte rezultatele în cadrul aceleiaşi lecţii. 3. 1.participarea la expunerea sistematică sau demonstrarea de către elevii unei grupe a elementelor de conţinut pentru ceilalţi elevi ş. Totalitatea sarcinilor oferite să reprezinte o parte bine precizată din conţinutul de instruire. 4. Sarcinile să fie formulate atractiv pentru a capta şi stimula interesul elevilor. . Perioadele de instruire pe grupe să fie dispuse în alternanţă echilibrată cu formele de învăţare individuală sau colectivă. Dotarea cu mijloace de învăţământ să corespundă activităţii şi obiectivelor urmărite. Sinteza finală să fie organizată ca un moment distinct al lecţiei. 5. Planificarea activităţilor să corespundă timpului acordat (estimat). 9. 10. .rezolvarea de probleme repartizate diferenţiat pe grupe. într-o succesiune dirijată de profesor care să asigure înţelegerea conţinutului. 2.a. 4.efectuarea de exerciţii pentru consolidarea comportamentelor sau deprin-derilor în curs de formare. . 7.

fişe de activitate independentă multiplicate şi un grup de mijloace specifice diciplinei oferite pe masa de luctu a elevilor aflaţi într-un cabinet şcolar. dacă situaţia de învăţare se referă la achiziţionarea de noi cunoştinţe. De pildă. favorizînd neangajarea în activitate şi lenea de a gândi.a. .Limite comunicării şi productivităţii gândirii. Stabilirea formelor de organizare şi participare a elevilor este dependentă direct de situaţia de învăţare proiectată. Riscul fragmentării în achiziţia de cunoştinţe şi/sau de formare incompletă a noţiunilor.).asigurarea unui fond de situaţii de învăţare suplimentare atât pentru elevii cu ritmuri rapide de lucru şi performanţe notabile.aplicarea de procedee didactice care să activeze maximal elevii şi să le asigure modalităţi facile de conexiune inversă (exemple: instruirea prin descoperire dirijată şi programată. 3. Riscul încetinirii ritmului de dezvoltare intelectuală a elevilor cu performanţe slabe. 6. atunci se preferă sarcini diferenţiate transmise unor grupuri de elevi care lucrează dirijat de fişele respective. în cadrul proiectului de instruire. Reprezintă un mediu prielnic a pentru creşterea indeciziei de a duce voluntar la bun sfârşit sarcinile de instruire. 2.manualul sau o folie de retroproiector activitatea având loc în clasă. . 5. atunci recomandabile sunt sarcini de lucru frontale.prevederea. cât şi pentru elevii al căror nivel de performanţă trebuie ridicat . 1. . . elevii lucrând în colectiv şi dirijat de profesor. . 7. pentru a se asigura condiţii unitare de instruire-învăţare fiecărui elev. Familiarizează elevii cu munca de cercetare. . când se folosesc: . care pot profita de munca şi rezultatele celorlaţi colegi.asigurarea unei baze materiale cu structură simplă. ceea ce conduce la „efectul de avalanşă“ în acumularea progresivă a lacunelor în pregătire.să fie eliminată contradicţia dintre ritmurile inegale de lucru ale elevilor şi timpul afectat acestei activităţi în lecţie. Organizarea învăţării individuale în economia unei lecţii pretinde rezolvarea prealabilă a următoarelor probleme: . Căile principale prin care se pot rezolva aceste deziderate sunt: . capabilă a fi realizată în mare măsură la nivelul instituţiilor şcolare şi cu polifuncţionalitate pedagogică. de mijloacele de învăţământ care o sprijină şi de mediul de instruire în care are loc activitatea de învăţământ. . de activităţi individuale în frag-mente cu dimensiuni care să nu conducă la decalaje importante de timp între elevi.să se asigure conexiunea inversă pentru toţi elevii şi în momentele solicitate de fiecare dintre ei. instruirea asistată de calculator ş.să se dispună de o bază materială suifiecientă calitativ şi c antitativ.

Popescu .un set de probleme pe care elevii le găsesc pe masa de lucru într -un cabinet şcolar. Mircescu. acelaşi. în principiu. Consideraţii similare se pot face şi pentru activităţile practice.Editura Printech. V. Bucuresti. Editura Printech. elevii organizaţi în grupe unde lucrează independent. capitol 18. teorii şi valori pedagogice autentice . o atitudine adecvată faţă de profesia didactică şi de a promova concepte. pag 567-616  (*) Aceste materiale sunt cu titlu de prezentare. sarcinile pot fi diferenţiate.coordonator M.CD-uri multimedia oferite elevilor care lucrează fiecare la un calculator dintr-o sală specializată. Paginile scanate sunt puse la dispoziţia cursanţilor cu scopul de a le forma competenţe specifice. elevii lucrează individual şi sunt dirijaţi de programul pe calculator. 2003.. atunci sarcinile sunt frontale. .Gabriela Oproiu. Aprofundări (*)  Forme de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice la disciplinele tehnice . capitol 6 Pedagogie . 2003 Bucuresti. modul de abordare al formelor de organizare fiind.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful