Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

„Investeşte în oameni!”

Didactica Specialităţii
2.3. Forme de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice Lector univ. drd. ing. Chicioreanu Teodora Daniela

. . . excursii didactice. . lecţii grupate. ateliere şcolare.Forme de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice 1. vizionări etc.din punctul de vedere al modalităţii de participare a elevilor la rezolvarea sarcinilor de instruire: în colectiv.. Organizarea procesului de învăţământ la o disciplină şcolară poate fi abordată din şapte perspective: .din punctul de vedere al mediului (spaţiului) de instruire în care se desfăşoară procesul de învăţământ: clase. Organizarea mediului de instruire necesită respectarea următoarelor reguli generale: . echipamente tehnice pentru proiecţii statice şi/sau dinamice ş.din punctul de vedere al cadrului organizatoric în care se desfăşoară procesul de învăţământ: lecţii. lucrări de laborator. . vizite documentare. .din punctul de vedere al modalităţii în care elevii îşi desfăşoară activitatea: dirijat (de profesor sau de un program) sau independent. 2. . cabinete şcolare.din punctul de vedere al sarcinilor de lucru date elevilor spre rezolvare: frontală sau diferenţiată (cu cazul particular: singulară). vizite cu caracter didactic. activităţi productive.din punctul de vedere al modului de participare a profesorilor în cadrul procesului de învăţământ desfăşurat în şcoală: profesor individual şi echipe de profesori.să beneficieze de un caracter dinamic (exemplu: desfăşurarea instruirii pe colective mari sau pe grupe de elevi prin adaptări rapide ale mobilierului şcolar) .să aibă un caracter specializat în raport cu specificul disciplinei de învă-ţământ şi să ofere posibilitatea practicării unor modele variate de tehnologii educaţionale.să dispună de un minimum de mijloace de învăţământ care să permită desfăşurarea unui învăţământ activ.a. pe grupe sau individual.). terenuri şcolare. . amfiteatre. poligoane etc. laborato are şcolare.din punctul de vedere al duratei de timp: lecţii independente. lucrări practice. excursii didactice etc. .să asigure condiţiile de microclimat corespunzătoare învăţării elevilor şi să dispună de un minimum de posibilităţi tehnice care să faciliteze procesul de comunicare didactică (exemplu: modalităţi de comandă centralizată a obscurizării încăperii. săli şi terenuri de sport. activităţi cu durată mare (activităţi practice.). . În proiectarea didactică elementele organizatorice care necesită a fi stabilite cu cea mai mare precizie sunt mediul de instruire şi modul de participare a elevilor.

a. Se men-ţionează că în proiectele de instruire aceste forme de organizar e trebuie să apară în succesiunea sarcina/participarea/desfăşurarea activităţii. Combinarea acestor variante conduce la 15 forme diferite de organizare a instruirii pentru fiecare moment distinct din desfăşurarea lecţiei. produs informatic ş. Modul de participare a elevilor se organizează stabilindu-se concomitent: . fie individual. Este imperios necesară precizarea că formele de organizare menţionate nu se distribuie separat. Formele de organizare a activităţii se precizează în proiectul de instruire pentru fiecare moment al etapelor ciclurilor de instruire pentru un obiectiv pedagogic operaţional. programe proiectat pe ecran. Semnificaţia pedagogică a acestor termeni este redată în tabelul următor Nr. diferenţiat/pe grupe/dirijat de profesor etc. crt. Sarcini diferenţiate Sarcini de instruire diferite care se repartizează spre efectuare fie la grupe mici. . o activitate didactică va folosi . Participare individuală Efectuarea unei sarcini de instruire de către un singur elev. pe grupe sau individual). . Participare colectivă Efectuarea de întregul colectiv de elevi a unei sarcini de instruire. Activitate Efectuarea sarcinii se face de elev fără vreun sprijin care să-I direcţioneze independentă rezolvarea. ci se asociază. de exemplu: frontal/colectiv/independent.modalitatea în care participă elevii la efectuarea sarcinii de instruire (colectiv.modalitatea în care îşi desfăşoară elevii activitatea (dirijată de profesor/de un program sau independentă). Activitate dirijată prin Efectuarea sarcinii de instruire sub îndrumarea unui material (scris. 1 2 Termenul Sarcină frontală Semnificaţia pedagogică 3 4 5 6 7 8 Sarcină de instruire care se cere a fi efectuată de toţi elevii.3.).tipul de sarcină de lucru dată elevilor (frontală sau diferenţiată). Astfel. Participare pe grupe Efectuarea unei sarcini de instruire de către o grupă de elevi. Activitate dirijată de Efectuarea sarcinii de instruire sub conducerea directă a profesorului care profesor dirijează desfăşurarea întregii activităţi.

o anumită modalitate de transmitere a sarcinii de lucru (frontală sau diferenţiată). demonstraţia). când profesorul lucrează simultan (frontal) cu întregul colectiv al clasei de elevi aplicând atât metode de învăţământ corespunzătoare acestei situaţii (expunerea. iar activitatea lor de rezolvare va fi dirijată (de profesor sau de un program) sau vor lucra independent. Organizarea colectivă a procesului de învăţare reprezintă cel mai obişnuit mod de participare a elevilor la procesul de învăţământ. cât şi procedee de conexiune inversă. grupe de lucru) care au de rezolvat o situaţie de învăţare comună în aşa fel încât comportamentul fiecărui elev este motivat atât de activitatea comună. 5. elevii vor par-ticipa la rezolvare în anumite forme (colectiv. conversaţia. cât şi de reacţiile individuale ale celorlalţi membri ai grupului. Organizarea instruirii poate fi abordata din patru perspective: 1 Repartizarea sarcinilor 2 Participarea la efectuarea sarcinilor 3 Dirijarea activitatii elevilor 4 Desfasurarea activitatii didactice Neridijat ( independent) Sarcini frontale Colectiv Dirijat prin profesor Lectie (in scoala) Activitati practice (lucrari) Activitati productive Pe grupe Sarcini diferntiate Individual Dirijat prin echipe de profesori Activitati de evaluare Dirijat prin programe de instruire (resurse materiale) Vizita didactica Excursie didactica 4. Acest mod de organizare implică următoarele cerinţe:  Precizarea componenţei grupurilor. Existenţa unei comunităţi de scopuri ca şi participarea la rezolvarea aceloraşi sarcini determină colaborarea reciprocă şi conştientă a elevilor. Constituirea grupurilor se poate realiza prin adeziune liber consimţită a elevilor sau poate fi dirijată de . Organizarea învăţării pe grupe reprezintă acea modalitate în care elevii dintr-o clasă sunt împărţiţi pe colective restrânse (echipe. pe grupe sau individual).

Astfel. împărţirea responsabilităţilor. În activităţile sportive sau artistice. . un grup care se organizează pentru o perioadă de timp mai îndelungată poate curpinde de la doi la şase membri.profesor. Aceasta depinde de stabilitatea grupei şi de mediul de instruire. poate pr opune componenţa unor grupe echilibrate intectual. prezenţa unei activităţi pe bandă rulantă etc.acordarea libertăţii totale a elevilor în activitatea desfăşurată. după o perioadă de testare. aptitudinal şi caracterial. prezentarea-analiza-aprecierea rezultatelor obţinute de fiecare grup în faţa întregii clase şi sinteza finală.dirijarea permanentă a activităţii grupelor. Grupele care îşi desfăşoară activitatea şcolară în încăperi de tip sală de clasă. realizarea sarcinii. . Din punct de vedere psihopedagogic cea mai utilă este formarea grupurilor de către profesor care. O grupă bine organizată reuneşte elevi cu performanţe şcolare neomogene dar relativ apropiate Fig. repartizarea situaţiilor de învăţare (a sarcinilor de lucru) pentru fiecare grupă. amplasarea maşinilor şi utilajelor. componenţa grupelor este condiţionată de specificul activităţii. În ceea ce priveşte interveţia profesorului aceasta se poa te manifesta în trei feluri şi anume: . . Învăţarea pe grupe oferă un cadru larg pentru aplicarea unor metode şi procedee de învăţământ cum ar fi: . în ateliere dimensiunea grupelor este condiţionată în mare măsură de procesul tehnologic. cabinet.obţinerea independentă de informaţii şi prelucrarea lor. asemănător sau diferit. Modul de constituire a grupelor mici de elevi (grupuri cu patru elevi)  Precizarea mărimii grupelor . Conţinutul sarcinilor de lucru pentru fiecare grupă poate fi identic.intevenire sporadică în activitatea grupelor. în vreme ce grupele constituite ad-hoc pot fi mai mari. laborator pot număra doi sau patru membri.  Proiectarea didactică în condiţiile organizării activităţii pe grupe mici necesită ca lecţia să aibă o succesiune relativ stabilă de etape şi anume: alcătuirea grupelor.

. . Grupele să-şi prezinte rezultatele în cadrul aceleiaşi lecţii.efectuarea de exerciţii pentru consolidarea comportamentelor sau deprin-derilor în curs de formare. Totalitatea sarcinilor oferite să reprezinte o parte bine precizată din conţinutul de instruire. 5. 8. Situaţiile de învăţare oferrite să fie în acord cu posibilităţile de rezolvare ale grupelor. . În interiorul grupei să poate fi desfăşurată o diviziune a muncii. O caracterizare rezumativă a activităţii de grup este redată în tabelul următor. 2. 4. Dezvoltarea capacităţii de a lua decizii autonome şi a şi asuma responsabilităţi personale. Asigurarea unui câmp mai larg de manifestare a aptitudinilor individuale. Sinteza finală să fie organizată ca un moment distinct al lecţiei. . Educarea elevilor timizi şi izolaţi pentru integrarea mai uşoară în colectiv. 3. Pregătirea elevilor pentru cooperare şi muncă. . 9. Sarcinile să fie formulate atractiv pentru a capta şi stimula interesul elevilor.oferirea conexiunii inverse pentru elevii unei grupe. Intervenţia profesorului să fie discretă dar prezentă în momen-tele cheie. 2. 6.. 3. Dotarea cu mijloace de învăţământ să corespundă activităţii şi obiectivelor urmărite. 10.a. în care colaborarea fiecărui participant să conducă la rezolvarea sarcinii cerute. 4.participarea la expunerea sistematică sau demonstrarea de către elevii unei grupe a elementelor de conţinut pentru ceilalţi elevi ş. Caracterizarea activităţii de grup Elementul definitoriu Eficienţa Caracterizare O activitate eficientă în grupe de elevi implică respectarea următoarelor reguli principale: 1. Planificarea activităţilor să corespundă timpului acordat (estimat). Perioadele de instruire pe grupe să fie dispuse în alternanţă echilibrată cu formele de învăţare individuală sau colectivă.descoperirea de relaţii cauzale prin observarea unui fenomen -procesobiect.rezolvarea de probleme repartizate diferenţiat pe grupe. stimularea Avantaje . 7. într-o succesiune dirijată de profesor care să asigure înţelegerea conţinutului.efectuarea de activităţi independente prin folosirea diverselor mijloace de în-văţământ cu scopul investigării. 1.

. . care pot profita de munca şi rezultatele celorlaţi colegi. 3. în cadrul proiectului de instruire. Riscul încetinirii ritmului de dezvoltare intelectuală a elevilor cu performanţe slabe. Stabilirea formelor de organizare şi participare a elevilor este dependentă direct de situaţia de învăţare proiectată. . capabilă a fi realizată în mare măsură la nivelul instituţiilor şcolare şi cu polifuncţionalitate pedagogică. .să se dispună de o bază materială suifiecientă calitativ şi c antitativ.să se asigure conexiunea inversă pentru toţi elevii şi în momentele solicitate de fiecare dintre ei. atunci recomandabile sunt sarcini de lucru frontale. de activităţi individuale în frag-mente cu dimensiuni care să nu conducă la decalaje importante de timp între elevi. dacă situaţia de învăţare se referă la achiziţionarea de noi cunoştinţe.Limite comunicării şi productivităţii gândirii. 7. Căile principale prin care se pot rezolva aceste deziderate sunt: .asigurarea unei baze materiale cu structură simplă. . ceea ce conduce la „efectul de avalanşă“ în acumularea progresivă a lacunelor în pregătire.). când se folosesc: . pentru a se asigura condiţii unitare de instruire-învăţare fiecărui elev. 6. Familiarizează elevii cu munca de cercetare. De pildă.prevederea. Reprezintă un mediu prielnic a pentru creşterea indeciziei de a duce voluntar la bun sfârşit sarcinile de instruire. instruirea asistată de calculator ş. 2.fişe de activitate independentă multiplicate şi un grup de mijloace specifice diciplinei oferite pe masa de luctu a elevilor aflaţi într-un cabinet şcolar. Riscul fragmentării în achiziţia de cunoştinţe şi/sau de formare incompletă a noţiunilor. .a. Organizarea învăţării individuale în economia unei lecţii pretinde rezolvarea prealabilă a următoarelor probleme: . de mijloacele de învăţământ care o sprijină şi de mediul de instruire în care are loc activitatea de învăţământ.aplicarea de procedee didactice care să activeze maximal elevii şi să le asigure modalităţi facile de conexiune inversă (exemple: instruirea prin descoperire dirijată şi programată. favorizînd neangajarea în activitate şi lenea de a gândi. . cât şi pentru elevii al căror nivel de performanţă trebuie ridicat .asigurarea unui fond de situaţii de învăţare suplimentare atât pentru elevii cu ritmuri rapide de lucru şi performanţe notabile. 5. 1. elevii lucrând în colectiv şi dirijat de profesor. atunci se preferă sarcini diferenţiate transmise unor grupuri de elevi care lucrează dirijat de fişele respective.să fie eliminată contradicţia dintre ritmurile inegale de lucru ale elevilor şi timpul afectat acestei activităţi în lecţie.manualul sau o folie de retroproiector activitatea având loc în clasă.

atunci sarcinile sunt frontale. capitol 18. 2003. . capitol 6 Pedagogie . Editura Printech. sarcinile pot fi diferenţiate. Popescu . V.. elevii organizaţi în grupe unde lucrează independent.un set de probleme pe care elevii le găsesc pe masa de lucru într -un cabinet şcolar. în principiu. acelaşi. elevii lucrează individual şi sunt dirijaţi de programul pe calculator. teorii şi valori pedagogice autentice . pag 567-616  (*) Aceste materiale sunt cu titlu de prezentare.coordonator M. o atitudine adecvată faţă de profesia didactică şi de a promova concepte.CD-uri multimedia oferite elevilor care lucrează fiecare la un calculator dintr-o sală specializată. Consideraţii similare se pot face şi pentru activităţile practice. Aprofundări (*)  Forme de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice la disciplinele tehnice . Bucuresti.Gabriela Oproiu. Paginile scanate sunt puse la dispoziţia cursanţilor cu scopul de a le forma competenţe specifice. 2003 Bucuresti.Editura Printech. Mircescu. modul de abordare al formelor de organizare fiind.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful