I. Introducere II.

Asigurarile sociale - generalitati Asigurrile sociale sunt parte a politicilor sociale i a sistemului de protecie social a statelor moderne, politici i sisteme prin care statele realizeaz mai multe funcii, cum ar fi: de reglare a pieei, prin care se ncearc restabilirea echilibrului n acele sectoare n care piaa produce dereglri. Programele sociale reprezint metoda de rezolvare a unor imperfeciuni ale pieei, imperfeciuni care pun pe unii membrii ai colectivitii n dificultate; funcie compensatorie care presupune c prin mecanismul redistribuirii bogiilor se nltur o parte din distribuia inegal a pieei, n sensul c bogia concentrat n minile unui numr mai redus de persoane este redistribuit i spre cei defavorizai; funcii de protecie a celor aflai n nevoie, prin politicile sociale urmrindu-se acoperirea unor situaii de risc: btrnee, boal, incapacitate de munc, omaj, accidente .a. ori de satisfacere a unor nevoi colective prin consum individual care nu pot fi realizate eficient prin mecanismele pieei cum sunt: nvmntul, cultura, tiina, sntate, art .a. Din punctul de vedere care se orienteaz dup interesul asiguratului, ar fi de preferat ca cele dou caracteristici enunate anterior, respectiv dinamica i profitabilitatea s nu se susin una pe alta. Asiguratul are de pierdut atunci cnd expansiunea domeniului se realizeaz numai din considerente de profit pentru organizatori. Altfel spus, domeniul asigurrilor este dinamic pentru c aduce profituri mari. Cel care apeleaz la asigurri, face acest lucru tocmai pentru a-i diminua costurile fa de suportarea individual a riscurilor. n grup este mai uor s se obin o anumit certitudine n acoperirea riscului. Asigurrile trebuie organizate pe o cale organic, prin rspunsul la nevoile reale resimite n societate, cu riscuri ct mai mici pentru asigurai.1 Pentru asigurrile din domeniul social beneficiul (pensie, alocaie) nu este o simpl despgubire, el are funcia de meninere a venitului. Aici nevoia de solidaritate este mult mai evident, atta timp ct trebuie asigurat pensia pentru ntreaga perioad de via dup retragerea din activitate, respectiv venituri pentru toi omerii etc.2 Msuri de protecie social privesc securitatea i sntatea salariailor, regimul de munc al femeilor i al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ar, repausul sptmnal, concediul de odihn pltit, prestarea muncii n condiii deosebite sau speciale, formarea profesional, precum i alte situaii specifice, stabilite prin lege.

1 2

http://193.231.1.3/file.php/56/SISTEMUL_DE_ASIGUR_258.pdf http://193.231.1.3/file.php/56/SISTEMUL_DE_ASIGUR_258.pdf

Page | 1

Copii i tinerii trebuie s se bucur de un regim special de protecie i de asisten n realizarea drepturilor lor, cum ar fi alocaii pentru copii i ajutoare pentru ngrijirea copilului bolnav ori cu handicap, burse sociale de studii copiilor i tinerilor provenii din familii defavorizate i celor instituionalizai .a. Persoanele cu handicap trebuie s se bucur de protecie special, statul fiind dator s asigure realizarea unei politici de egalitate a anselor, de prevenire i de tratament ale handicapului, n vederea participrii efective a persoanelor cu handicap n viaa comunitii. Asigurrile sociale reprezint un sistem de ntrajutorare bneasc, un sistem de ocrotire, protecie i ajutorare a cetenilor activi, a pensionarilor i membrilor lor de familie care const n acordarea de indemnizaii, ajutoare, pensii, trimiteri la odihn sau tratament ori alte gratuiti, n perioada n care se gsesc, temporar sau definitiv, n incapacitate sau n alte cazuri n care ajutorarea este necesar. Sistemul bugetar ndeplinete un rol deosebit n procesul redistribuirii de valori ntre economia naional, pe de o parte, i ntre stat i populaie, pe de alt parte, intervenind n redistribuirea resurselor financiare ntre sfera productiv i cea neproductiv, n asigurarea proteciei sociale. Prin intermediul sistemului bugetar se exercit, n acelai timp, un control permanent i sistematic asupra constituirii, repartizrii i utilizrii fondurilor publice, precum i asupra activitii societilor comerciale care au raporturi cu bugetul de stat.3 III. Evolutia numarului de salariati
Numarul angajatilor: dupa o scadere de 10.000 in luna decembrie, in ianuarie, potrivit datelor INS, numarul angajatilor raportati de companiile cu cel putin 4 angajati a crescut cu 34.000, aceasta fiind a doua cea mai mare crestere lunara de la inceputul crizei. Actualul record a fost inregistrat in ianuarie 2012, cand numarul angajatilor a crescut cu 43.000. In ianuarie 2013, numarul angajatilor a ajuns la 4.345.600, in crestere cu 130.500 comparativ cu ianuarie 2012, dar in scadere cu 461.900 comparativ cu ianuarie 2009.

D.D. aguna, op. cit., p. 71

Page | 2

In ianuarie 2012, Ministerul Muncii a publicat un raport care arata ca, intre septembrie 2010 si septembrie 2011, numarul persoanelor cu contracte de munca cu norma intreaga si/sau cu timp partial a crescut cu aproape 250.000 si a ajuns la 5.148.064, aceasta crestere fiind probabil influentata intr-o oarecare masura de noul Cod al Muncii intrat in vigoare in luna mai. De remarcat faptul ca nu discutam despre numarul contractelor de munca, ci despre numarul persoanelor cu contract de munca, cei care au realizat venituri din mai multe surse fiind numarati o singura data. Pentru comparatie, cercetarea efectuata lunar de INS pe un esantion de 25.000 de companii arata ca, intre septembrie 2010 si septembrie 2011, numarul salariatilor a scazut cu 22.800 si a ajuns la 4,2 milioane (cifrele nu includ angajatii din MApN si din companiile cu mai putin de 4 angajati), in timp ce o alta cercetare efectuata trimestrial pe un esantion de 25.000 de gospodarii arata ca, intre T3.10 si T3.11, numarul total al romanilor care presteaza o munca de pe urma careia obtin un venit a crescut cu 139.000 si a ajuns la 6,172 milioane, aici fiind inclusi si cei care muncesc fara forme legale.

Page | 3

Pe de alta parte insa, ambele cercetari efectuate de INS au o anumita marja de eroane pentru ca se bazeaza pe esantioane de salariati/gospodarii, in timp ce, in cazul datelor de la Ministerul Muncii, marja de eroare ar trebui sa fie zero pentru ca se bazeaza pe evolutia numarului angajatilor pentru care angajatorii platesc asigurari sociale, datele fiind astfel mult mai cuprinzatoare. In ce priveste venitul mediu brut declarat, acesta a fost de 1.846 lei in luna septembrie, cu 4% mai mare decat cel declarat in septembrie 2010, insa trebuie sa tinem cont de faptul ca, in aceasta perioada, salariile bugetarilor au fost reduse cu 25%, apoi majorate cu 15%. Mai mult, 72% dintre salariati castiga sub medie, iar 28% peste medie. Fondul total de salarii brute in T3.11 a fost de circa 28,5 miliarde lei, in crestere cu 2,4 miliarde lei comparativ cu T3.10 (+9%), acesta fiind si unul dintre motivele cresterii usoare a consumului in T3.11. Daca discutam despre evolutia pe transe de venit, dupa cum se poate observa in graficul alaturat, cele mai mari variatii au avut loc pe transele inferioare de venit, acolo unde sunt inclusi majoritatea bugetarilor. La nivelul bugetului general consolidat, cresterea numarului de salariati si a salariului mediu a determinat o majorare a incasarilor din impozitul pe venit si salarii cu 9,6% in T3.11, iar in primele 2 luni din T4, cresterea a fost de 14,7% (vs aceeasi perioada a anului 2010).

Page | 4

Potrivit datelor ANOFM, la sfarsitul lunii ianuarie, numarul somerilor era de 614.976, cu 11.984 sub nivelul din decembrie, si cu 126.006 sub nivelul inregistrat in urma cu un an. Din numarul total al somerilor, 51,3% erau someri indemnizati, iar 48,7% someri neindemnizati.

In acelasi timp, rata somajului a ajuns la 6,74%, luna ianuarie fiind a zecea luna consecutiva de scadere, click pe graficul alaturat pentru detalii. Practic, in acest moment, rata somajului se afla la minimul ultimelor 17 luni. In mod normal, scaderea continua a numarului de someri ar trebui sa indice o revigorare a pietei muncii, insa nu este si cazul nostru. Astfel, desi intre ianuarie 2010 si ianuarie 2011, numarul somerilor a scazut cu 126.000, numarul salariatilor a scazut in aceeasi perioada cu aproximativ 250.000, de unde rezulta un minus de 376.000 de persoane. Pe de alta parte insa, surprinzator este faptul ca rata somajului raportata de ANOFM este relativ egala cu cea a raportata de INS (rata somajului BIM), ceea ce arata ca nu exista somaj ascuns, respectiv persoane care doresc sa lucreze, insa nu apeleaza la ANOFM.

Page | 5

Desi avem o rata a somajului mult mai mica decat cea din alte tari, piata muncii va incepe sa iasa cu adevarat din criza abia atunci cand numarul salariatilor va incepe sa creasca.

Page | 6