Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Curs Dreptul Mediului

    Încărcat de

    iulia_mihaela_24
    6 vizualizări174 pagini

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    6 vizualizări174 pagini

    Curs Dreptul Mediului

    Încărcat de

    iulia_mihaela_24

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 174
    DREPTUL MEDIULUI -SUPORT DE CURS- Prof.uniy.dr. MIRCEA DUTU PARTEA GENERALA CAPITOLULI FORMAREA ISTORICA A DREPTULUI MEDIULUL 1. Evolufia istoricd a dreptului mediului in Romania Aparifia, dezvoltarea gi constituirea legislatiei rominesti privind protectia mediului into ramura de drept autonomé si a dreptului mediului ca disciplina stiintificd au o istorie relativ indelungati, care a cunoscut mai multe etape, cu caracteristici proprii. Treptat, de la primele reguli nescrise, de drept cutumiar care vizau aspectele minore de ocrotire a naturii si pani la reglementirile actuale, care se armonizeaz’ cu legislatia comunitaré gi normele juridice privind problemele ecologice globale, ia cadrul unui proces adesea contradictoriu, s-a scris istoria acestei ramuri post moderne de drept. Concepfiile generale exprimate de reglementirile juridice au evoluat gi ele de la o abordare utilitarist, de ocrotire a factorilor de mediu in raport direct cu valoarea lor economica, cu utilitatea prezentatd pentru om gi numai in subsidiar, pe cale indirect, de consecinfa, vizandu-se si protejarea naturii, prin recunoasterea nevoii de conservare a mediului natural ca interes uman fundamental, pana la viziunea care pune inainte de toate yaloarea intrinsec a mediului, protejandu-se elementele sale care sunt sau nu necesare omului pentru supravietuire ori exploatate de acesta, Acest proces a fost puternic influentat de evolufiile reglement2trilor internationale fn materie, inainte de 1989, de prima Conferinté a O.N.U. privind mediul uman (Stocholm, iunie 1972) si dupé 1990 de hotirarile Conferintei mondiale de la Rio de Janeiro (iunie 1992), si ale Conferinfei de la Johannesburg (septembrie 2002) precum si de eforturile de integrare euro- atlantic’. Aderarea RomAniei in UE (1 ianuarie 2007) marcheazi o noua etapa a dezvoltarii dreptului mediului. 1.1, Reguli vizind natura in vechiul drept roménese Intr-o faz inifial, unele reglement&ri care se refereau Ja institutii juridice generale, precum proprictatea, desi urméreau in principal, alte scopuri, mai ales economice, contribuiau in mod indirect si la ocrotirea unor factori naturali. Astfel, Vechiul drept romanesc consuetudinar © serie de reguli si institutii privind ocrotirea, in vederea a.unor factori de mediu precum padurea, apele, solul etc. De exemplu, inca din secolul al XIV-lea institufia brinigtei desemna, printre altele, un fel de rezervafie unde erau interzise, in scop de conservare, doborarea arborilor, pascutul vitelor, van&toarea si pescuitul fara autorizarea expresa a proprietarului. Cei care incdlcau ,,legea branistei” erau aspru sancfionafi, aplicandu- li-se pedeapsa corporalé si confiscarea a tot ce aveau asupra lor cfnd savarseau fapta. O serie de acte domnesti (precum cele provenite de la Vlad Vintil& (1533), Stefan Tomsa (1621) si Matei Basarab (1646) se referé expres la ,,brinistele” sau ,,oprelistele de stricare a naturii”, Asa, de pild’, ultimul di o poruncé domneascé, print-un document din 4 noiembrie 1621, referindu-se la o branigte din Popesti (jud, Neamt) ca ,.Nimeni s& nu aib& nici o treaba, nici pédurea si n-o taie, nici s& vaneze, nici s& prinda pestele ~- pe cine-] vor prinde taind in padure s& aiba a-i lua carul cu boi gi pe cine- 1 va gisi prinzéind peste si fie tari si puternici cu aceastd carte a noastri a prinde pe acel om si a-i lua tot ce va fi asupra lui”. Aceast institutie a functionat si in Transilvania. In aceste documente erau stabilite masuri de ocrotire nu numai pentru lumea vegetal a p&durii, ci si pentru animale de interes cinegetic de pe cuprinsul brdnistelor si lovistelor. Desigur, scopul direct era, in mod evident, acela al conservarii si regenerarii bunului din perspectiva interesului economic al proprietarului, dar consecinfele pentru ocrotirea naturii sunt si ele notabile. ‘Un pas inainte in acest domeniu l-au reprezentat reglementirile privind gestiunea padurilor. fn 1739 s-a instituit, in Banat, serviciul silvic regulat, iar cea dintai reglementare oficialé in materie din Transilvania dateaza din 1781 Prima lege silvicd romAneascai este considerat& ins& ,Oranduiala de padure” pentru Bucovina, tiparits in 1786; a urmat apoi ,,anaforaua” pentru codra, dumbravi si lunci din 1794 a domnitorului Alexandra Moruzzi in Moldova, iar in Tara Romaneasc o prima reglementare referitoare la padure este data in anul 1793. Toate aceste legiuiri reglementau, in principal, dreptul de proprietate si de folosinfa asupra padurilor, inclusiv fauna lor, cuprinznd, totodat, 0 serie de recomandari de ordin tehnic privind: stabilirea varstei optime ey Pentru taiere, curatirea pAdurii, interzicerea pasunatului etc., care foloseau reglementarii $i ocrotirii fondului forestier. Unele evolufii socio-economice si politice au importante consecinte pentru mediul natural. Aplicarea Tratatului de la Adrianopol (1829) favorizeaza, din punct de vedere comercial, cultura cerealelor, cerute la export, ceea ce determina cresterea suprafetelor agricole mai ales prin defrigarea padurilor, precum si o degradare a solurilor. Regulamentele organice din Tara Romaneasca si Moldova introduc 0 serie de restrictii exploatarii patrimoniului natural, precum gi o serie de masuri noi de administrare si gestionare publica a acestuia. Au urmat unele reglementiri (ca de pildd, in 1843 in Moldova si 1847 in Jara Romaneasc4) care incercau s4 pund ordine in exploatarea Pédurilor ce aparfineau bisericilor si clerului si au pregatit legiuirile modeme de mai tarziu. incetarea aplicarii Regulamentelor organice determina revenirea Ia Vechiul regim de libertate a dreptului de vanatoare, care avea sA se mentind and la aparifia primei legi a vandtorii din 1872. 1.2, Perioada modern Perioada modem&, plasati in timp in a doua jumitate a secolului trecut si pana la inceputurile celui uxmator se caracterizeaz printr-o serie de noi acte normative si activitéi strict analitice, constind in acumularea de material faptic necesar stabilirii dimensjunilor $i traséturilor patrimoniului natural nafional. Codul penal roman, promulgat la 30 octombrie 1864 i pus in aplicare la 1 mai 1865, prevedea xrestricfii privind vandtoarea in parcuri inchise si oprea otravirea pestilor in alti, helestee ori havuzuri (art. 309 si 368); era sanctionat, de asemenea, incendierea padurilor si a finefelor (art. 358 si 360). Aceste prevederi atx fost preluate'si dezvoltate prin Legea pentru politica rural din 25 decembyrie 1868, al c&rui art. 102 a introdus, Pentru prima dati in fara noastra, opxirea vanatorilor timp de patru luni pe an, interzicerea distrugerii cuiburilor si ouilelor pisirilor de interes cinegetic, precum si unele masuri de combatere a daundtorilor si bolilor la plante si animale. La randul sau, Codul civil din 1864, intrat in vigoare la 1 decembrie 1865 a cuprins unele dispozitii referit-oare la regimul juridic general al unor elemente ale patrimoniulai natural. Asa, de pildd, potrivit art. 473. constituie bunuri mobile prin natura lor .,corpurile care se pot transporta

    S-ar putea să vă placă și