CAPITOLUL 9

TDADUCTO~ DE PRESIUNE

9.1 Introducere Fluidele prin faptul c (straturile uor uncle Din fluidelor fac gazele. Deosebirile gaze sunt

se caracterizeaz pot curge uor lor alunec fat de altele). categoria parte lichidele i dintrelichide i urmtoarele: lichidele au o suprafat liber care la echilibru este plan i orizontal pe gazele nu au aceas suprafat ocup5nd tot volumul incintei in care sunt introduse; lichidele sunt incompresibile, gazele sunt compresibile. generale ale fluidelor se pentru fluidele perfecte. Un acela la care pot deplasa celelalte, i al ci volum nu comprimat. Un este un pentru o anumi produsul dintre su a presiunii de fluid,

cd ele

pe

cd

Legile studiaz lichid perfect este straturile se uncle fat de frecare ( vscozitate) poate fi gaz perfect gaz la care, cantitate, presiunea este constant (respec legea sunt adaptate fluidelor reale. Considerd fluidele ca

i Boyle-Mariotte). Hind~ medii

Metodele continui,

volumul de msurare intr-o mas

oarecare

fiecare element de volumypo actiunea unor for1e din partea restului de fluid, care, in cazul fluidului ~~~ecttsunt perpendiculare pe fiecare suprafat a volumului unitar considerat. O fo F, un~formrepartiza pe o suprafat S, exercit o presiune p a cei valoare este dataw derelatia:p - F / S. Msur~~rile de presiune sunt legate de msurtorile de forl de aceea metodelde masw urare a forlelor pot fi aplicate i in domeniulpresiunilor i inners. Presiunea exercita de inveliul gazos din jurul p5ntului se numete presiune atmosfericA (barometrica, ea variind cu altitudinea. Corpurile aflate pe pt sunt supuse acestei presiuni atmosferice. S-a ajuns astfel la necesitatea stabilirii unei presiuni atmosferice de referin1 fa1 de care s se determine starea flzic a unui corp. Aceas presiune stabili conven1ional se numete presiune normala Presiunea normal tehnic este presiunea exercita de o coloan de mercur de inItime 735 56 mm 7 , , . La msurtorile de presiune se intInesc trei situa1ii:
132

presiunii in raport cu vidul absolut (considerat de presiune zero) dpresiunea absolutA; * msurarea diferenlei de presiune fal de cea atmosferic d presiunea relativ& sau efectiv& (multe presiuni msurate cu manometre). Dup cum aceas diferenl este pozitiv sau negativ mai poa numele de suprapresiune sau depresiune. Relalia dintre presiunea efectiv i presiunea absolu este:
pa , pe +

* msurarea

I,01325 - e [bar],

in care pa este presiunea absolut pe este presiunea efectiv iar e este un factor de coreclie egal cu diferenla dintre presiunea atmosferic normal i cea atmosferic real in momentul msurii; * - msurarea diferenlei de presiune fal de o valoare de referinl conventional (aleas5 de utilizator, in functie de cerintele procesului tehnologic). in acest caz, rezultatulmsurii estepresiunea deren,tiala.~ La o suprafal plan care separ dou masc de fluid in micare, presiunea care se exercit pe cele dou masc de fluid in planul lor de separalie este presiunea staticA. Dac in curentul de fluid se pune un obstacol, in punctul de oprire viteza fluidului se anuleaz i energia cinetic specific a lichidului apare sub form de presiune. Presiunea din punctul de oprire se Burnete presiune totala.~ Diferenla dintre presiunea total i cea static estepresiunea dinamica.~ Unitatea de m5sur a presiunii in Sistemul Internal,ional este newtonul pe metru ptrat [N/m], denumit ~pascal [Pa]. O unitate tolera este kilogramulforl5 pe metru p5trat, [kgf/m2]. Utilizarea dispozitivelQr cu lichid pentru msurarea presiunii a determinat adoptarea unor noi uni~,tde msur: milimetru coloan de ap [mmH2O] i milimetru coloan dem eur [mmHg], denumit i torr. Unilile coloan de lichid sunt definite pentruanumite condilii de temperatur acceleralie gravitalional i presiune atmosic ascalul Rind mic, in practic se folosesc multiplii kPa i MPa. Un mu lumult folosit este barul. 1 bar -I10 10197,3 mmH2O - 750,06 mmHg - 0,9869 atm - 1,0l97at 14,5 psi (pounds per square inch). in relat,iile anterioare s-au folosit notat,iile: at a otm ehnic, atm - atmosfera normal. Domeniile de varialie ale presiunii sunt: * - vacuum extrem, < 10 bar; * - vacuum tehnic, 10 ... 10-6 bar; * - vacuum, 10-6 . . . O,1 bar; * - presiune mijlocie, 10 ... 100 bar; * - suprapresiune tehnic 100 ... 104 bar i * - presiuni foarte inalte, > 104 bar.
133

Senzorii de presiune convertesc presiunea fie inti-o m natura unei deplas i sau deformalii mecanice, fie direct inti-o mime electric.

ime

intermediar

de

9.2 Traductoare de presiune cu senzori elastic{

Aceste traductoare conlin elemente elastice care convertesc presiunea in deformalia elastic a unor corpuri de form special. Senzorii utilizali sunt: tub simplu curbat, tubal spiral, membrana simpl sau dubl (capsula) i tip burduf. Membranele sunt plci elastice de grosime mic de fom circular incastrate la extremitate pe un contur. Sub acliunea presiunii aplicate pe o fal se produc deformalii uor msurabile. Membranele pot msura presiuni de la cliva mmH2O p la sute de atmosfere. Se utilizeaz ca senzori separat,i sau impreun cu alte traductoare de presiune (piezoelectrice, magnetoelastice). Dup forma constructiv membranele sunt plane, grofate i sferice. Tuburile ondulate (sifoanele) sunt tuburi cilind~ e~ ~u gofraje transversale pe suprafala lateral. Profilul tubului este diferit, in fan~tfe de modal in care este utilizat. Astfel, dac soliciile sunt de intinder~yrofllul se execu cu un punct de inflexiune, iar pentru solicii de compresiune s~~ ~folosesc profiluri drepte. Tuburile Bourdon au forma un~ r arede cerc cu un unghi la centru de aproximativ 2500. Sunt simplu de ~c~at i au o mare rsp5ndire. Deoarece sensibilitatea lor este mic se folosesc mecanisme de multiplicare a deplasii captului liber. Tuburile Bourdon folosesc la msurarea presiunilor de la cliva mmHg p5 la aproximativ 400 d/cm2 Sec{iunea tuburilor Bourdon poate fi oval eliptic in forma literei Detc. Adaptoarele folosite nrru traductoare de presiune cu senzori elastici sunt: * adaptorul deplasunghiular ensiune electric care transform varialia unghiular inti-o tenune altemativ modulat in amplitudine; * - adaptorulazatpe principiul balanlei de forle, care convertete presiunea relativ in semn alelectric unificat.

9.3 Traductoare de presiune cu lichid

Cele mai repezentative traductoare din aceast categoric folosesc senzori tip clopot sau tor oscilant. Senzorii tip clopot sunt folosili la msurarea presiunilor < 100 mmH2O, in fluide neutre sau corozive. In starea initial5, cd presiunea de m5Surat este egal cu presiunea atmosferic clopotul este scufundat in lichid, la o anumi ad5ncime la care greutatea clopotului este echilibra de greutatea volumului de lichid dezlocuit. Dac sub clopot se introduce o presiune mai mare dect presiunea
134

atmosferic pe suprafata interioar a clopotului va actiona o forl suplimentar ascensional care va ridica clopotul. Se obtine o dependent liniar a deplasii clopotului sub actiunea presiunii. Senzorii tip tor oscilant, fig. 9.1, sunt folositi la msurarea unor presiuni sau diferente de presiuni mici (mmH2O) deoarece au o mare sensibilitate.
w .-

Fig. 99.1

Dac presiunile pe cele dou racorduri sunt egale, prghia este orizontal iar sistemul este in echilibru in raport cu axul aparatului. Dac pl > p2 nivelul lichidului din jumtatea st5ng a torului va cobori i va urca in jumtatea dreapt. Diferenta de nivel este propor1ional cu diferenta pl - p2 i torul se rotete fa1 de axa de simetrie vertical. Diferen1a de presiune este transforma inti-un unghi, rela1ia Rind neliniar.

9.4 Traductoare de presiune cu Clemente piezorezistive

Aceste traductoare permit realizarea in acelai ansamblu att a senzorului ct i a dispozitivului de conversie intermediar. Piezorezistivitatea este proprietatea unui corp de ai varia rezistivitatea sub influenta unei actiuni mecanice, statice sau dinamice. Fenomenul este mai putemic la semiconductoare. I Expresia rezistivitii unui semiconductor este: p = -- ,

enm
135

unde e reprezin sarcina electronului, n este num1 de purttori iar este

mobilitatea medic. Aplicarea unei tensiuni mecanice modific num1 de purttori i mobilitatea lor. La semiconductoare, aplicarea unor tensiuni mecanice crete mobilitatea putorilor pe o anumi direclie, fat de direclia perpendicular. Mobilitatea depinde de concentralia de putori i de orientarea cristalografic in raport cu direct,ia de aplicare a soliciilor. in funct,ie de planul cristalografic i de direclie, mobilit1ile pot avea valori egale i semne opuse pe diverse direc1ii, permit,5nd fabricarea unor dispozitive compensate la varia1iile de temperatur. Elementele piezorezistive sunt difuzate intr-o diafragm de monocristal de siliciu. Dup modul de oblinere, senzorii piezorezistivi din Si sunt de dou tipuri: * - prin depunerea in vid a unor pastile de siliciu pe un suport; * prin difuzia siliciului. Senzorii piezorezistivi sunt rar utilizat,i singuri sau m scheme sfert de punte, datorit dificultit de separare a varialiilor de r~ zistenfa datori presiunii i varialiilor de temperatur. Cel mai mult se fo sI~ ~~ scheme de msurare tip jumtate de punte sau punte complet. Amplas~c~ orilor piezorezistivi se face astfel inct varialiile de rezistenl provocate d~c presiunea de mSurat s fie de semne contrare. Aceasta se obline daa srealizeaz senzorii piezorezistivi pe o fal i pe cealalt a unei diafragme. SerlzQi din punte trebuie astfel realizali inct varialiile de temperatur s nu da semnal parazit. Puntea de msur se poate alim ma in trei moduri: in curent constant tensiune constant sau curenli constanli nopzilie. Compensarea varialiei ameide lucru se face prin: * - montarea unor rezi nI in paralel, ce modific panta caracteristicii iniliale; * - folosirea unor eTe1ermistor - rezistoare de liniarizare, care variaz curentul de alimentare alpunIIii. Ca adaptor folosete convertorul rezistenl - timp, bazat pe modularea in durat ale im Isurilor. Acesta are sensibilitate mare, liniaritate bun prel mic i circuit numeric de diferenliere in frecvenl fig. 9.2. Tensiunile de la ie le punlii Wheatstone, notate: sunt cuplate la intrle a dou modulatoare in durat ale impulsurilor (MDI), ale cor ieiri sunt semnale numerice propor1ionale cu varialiile rezistenlei (x):
136

unde kl i k2 sunt variabile ce depind de ctigurile i constantele de timp RC ale celor dou circuite. Cd kl - k2 - k, functia de transfer este liniar. Cd kl k2 , in circuit exist5 o eroare datorit5 diferentei dintre circuite. in acest caz, dac nu se aplic presiune suprafe1ei de senzori, la ieire se ob1ine un tren de impulsuri cu 11ime constant care poate fi folosit pentru calibrare.
Ro(1-x)

Ro(1+x

\ \Dt

) /)-an|
Fig. 9.2

9.5 Traductoare de presiune piezoelectrice Se~~p~electrici se folosesc la traductoare pentru presiuni foarte inalte, varl~abil~~~~timp (500 ... 1000 Hz). Senzorii piezoelectrici au forma unui disc pre~cnstoat, aezat intre dou discuri metalice, cu ajutorul a dou arcuri laterale sau ~unei membrane. La realizarea unui astfel de senzor, trebuie eliminate erorile de incovoiere date de centr imperfecte i erorile parazite date de vibratii mecanice. Folosind ca senzor piezoelectric un tranzistor MOSFET din GaAs, se poate introduce in aceeai structur convertorul sarcin - tensiune pentru temperaturi mari, r necesitatea rcirii cu ap. Pe 1g efectul piezoelectric longitudinal, GaAs are i erect piezoelectric transversal, ceca ce face semnalul piezoelectric independent de deformarea paralel cu direc1ia de aplicare a presiunii, determina
137

de varia1ia cu temperatura. Cel mai simplu convertor sarcin tranzistor cu erect de c5mp in care sarcina electric se folosete curentul de dren.

tensiune este un pentru a controla

9.6. Traductoare de presiune speciale

Traductoare de vacuum in domeniul presiunilor foarte mici (< O,I torr) construct,iile obinuite cu

senzori elastici nu dau rezultate. For1ele produse de presiunea de mSurat sunt att de mici, inct trebuie s se recurg la metode indirecte de msurare, bazate pe dependenla de presiune a unuia din parametrii flzici ai gazului. Cele mai multe din aceste metode au ins dezavantajul c indicaliile depind de natura gazului, Bind nevoie de o etalonare special pentru fiecare caz. Traductoarele de vacuum sunt de mai multe feluri: *cu variatia conductibilitii termice ~~ . ,~~,;~~ ~ ~~~ . ~~ .~ ~ ~~~ .. ;~~ .~~ ~~~~ ~ ~ , * cu ionizare, * cu ionizare in cp magnetic, * cu ionizare radioactiv, etc. Domeniul de msurare ajunge p la 108 torr.
Traductoare pentru presiuni foarte inane in domeniul presiunilor foarte inalte (zeci de mii de atmosfere) se folosesc

traductoare ai cor senzori re~~ea o dubl conversie presiune - deformare parametru electric, cu urmtoarele avantaje: msurarea presiunii cu varia1ii foarte mici de volum, sensibilitaterl~dica, liniaritate bun, dimensiuni mici. Se folosesc: * elemente rezis~ive~a c or rezisten1 variaz cu presiunea (metale, aliaje sau materiale polimflce). * elemeninductive, la care modificle de presiune determin modifici de inductanl dator varialiei volumului miezului magnetic; * celule electrolitice, a cor tensiune de ieire scade la creterea presiunii. Traductoare de presiune cu Clemente elastice vibrante Acestea funclioneaz dup principiile traductoarelor cu coard vibrant pentru msurarea for1elor. Exist dou variante: * cu membran vibran < I 00 at) i * cu cilindru vibrant 1...700 at).
138

5OkHz, imunitate la ocuri dimensiuni reduse, instalare i exploatare simpl msurare. Schema bloc a unui astfel de traductor cuprinde regulatorul de ten~e, senzorul de presiune, amplificatorul, senzorul de temperatur cir~ uitu~ de compensare a temperaturii i amplificatorul final. Senzorul ~te~de tip piezorezistiv, din Cristal de siliciu montat pe un suport atenuator de uri Pentru msurarea presiunii fluidelor corozive se folosesc flu eampon pentru cuplare cu senzorul.

Traductoare de presiune integrate Au senzorul i adaptorul integrate intr-un singur ansamblu. Avantajele acestor traductoare sunt: domenii de presiune mari, precizie sub 1%, sensibilitate sub O,5%, eroare de neliniaritate < O,1 %, alimentare cu tensiune continu 24...30 V, band larg de frecvente O Hz ... i vibratii mecanice, cuplare uoar cu alte sisteme de

9.7 Traductoare de presiune cu flbre optice 9.7.1 Traductor de presiune mare cu senzor de deplasare

Schema bloc a traductorului de presiune cu senzor de deplasare cu fibre optice este da in fig. 9.3.
Fig. 9.3

Senzorul de deplasare cu FO este cu variatia intensit{ii radiatiei trei FO multimod, o fibr optic fix de intrare i dou fibre optice de ieire, inti-o
139

optice

are

Procesor

Fig. 9.4

Ca surs de radial,ie optic5 se folosete o diod laser DL, comandat5 in curent mic pentru a avea hmclionare de band larg. Dioda laser este cuplat cu fibr optic cu menlinc~eap arizi. Senzorul este realizat cu FO i este compensat cu temperatura. Fibreleptice de legtur de intrare i ieire, sunt montate cap la cap i au axelede polarizare rotite la 450 . Radialia optic de ieire este colima de lentila trcce prin linia de in ziere in trepte LI i o prism Wollaston PW (atubelerlizate din cuarl cristalin), analizorul de polarizare A i lentila cilindric LCAele de polarizare de la ieirea din FO de legtur de ieire sunt aliniate la 450 f de axele de polarizare ale liniei de in ziere in trepte, compus din dou plci de int5rziere de cuarl, pentru creterea garnet interferometrului receptor. Presiunea hidrostatic m ete diferenla constantelor de propagare ca i dispersia modului de polarizare a fibrei optice cu birefringenl mare. Creterea presiunii Dp are ca elect o deplasare transversal Dy a formei de interferenl cu lumin alb inregistra de camera video:
140

9.7.3

Traductor fotoelastic de presiune cu FO cu birefringent mic

Dac o fibr optic unimod far inveli exterior este presa intre plci paralele. in regiunea miezului se induce birefringen15 datorim distribut,iei transversale asimetrice a efortului. Presiunea se determin prin msurarea schimbii polarizi radialiei propagate prin fibra optic. Birefringenla indus in miez permite realizarea configuraliilor de senzor cu suprafele de msurare mari. Datorit sec1iunii transversale mici a FO, apar eforturi mari in regiunea miezului FO, oblin5ndu-se astfel sensibilitate mare. Sursa de radialie opti~~losit este monocromatic polariza liniar, alinia la 450 fat de direcliapesunit, rezultd astfel dou moduri de polarizare cu intensitli egale (paYiperpendicular pe direclia forlei). La captul de ieire al FO, dup elememefede polarizare sunt plasate dou fotodetectoare care produc semnale electrice defazate la 900 i cu varialie sinusoidal. Al treilea fotodetector are rolul demomtorizare a intensilit radialiei optice de ieire. Configuralia poate fi privi ca un interferometru diferenlial, in care cele dou fascicole optice se propag prin aceeai FO, dar cu polariz perpendiculare. Schimbarea birefringenlei FO datori presiunii se msoar prin determinarea interferenlei intre cele dou moduri de polarizare. Pentru aceasta, se plaseaz in fata celor dou fotodetectoare un polarizor, aliniat la 450 fat de direct,ia presiunii. Defazajul de 900 se obline introducd o plac sfert de und aliniat cu axa rapid paralel sau perpendicular cu direclia presiunii, plasa intre captul FO i polarizor, in fala unui fotodetector. Cele dou semnale defazate la 900 i semnalul referinl de intensitate sunt transmise la un sistem de msurare a fazei cu microcontroler, care num
141

mecanice prin numerici din programul software. Acuratetea sistemului depinde de rezolutia convertorului analog-numeric ales. Gama dinamic a sistemului este limitat doar de capacitatea numtorului electronic. Deoarece rspunsul fibrei optice la presiune este instantaneu, 1timea de band de msurare a sistemului este limitat. in de timpul de eantionare i procesare a datelor. Birefringenta sau diferenta constantelor de propagare intre cele doumodu~ de polarizare ale FO rezult din suprapunerea a dou efecte, birefringenl~~ndus de for1a lateral de compresie i birefringen1a indus de indoire. Dac FOste elastic i omogen mecanic, presiunea aplicat se determin prin msura diferen1ei de faz intre cele dou moduri de polarizare. Sensibilitatea tradui rufui depinde de diametrul exterior al fibrei optice, de aceea, varia1iile diamrului exterior de-a lungul fibrei determin fluctua1ii ale sensibilit1ii.

perioadele i interpoleaz faza. Comparativ cu tehnicile analogice, acest sistem de msurare are avantajul ajust ii electronice, optice i parametrii

9.7.4 Traductor de presiune cu re(ea de difractie in fibra optic Schema unui asemenea optic este da in fig. 9.5.
Fig. 9.5
142

traductor

de

presiune,

cu

retea

de

difractie

in

fibra

143