Subiect

Cuvntul subiect are mai multe conotaii, toate fiind axate pe aceeai interpretare a noiunii: ceva sau cineva care efectueaz aciunea intr-o propoziie, ceva sau cineva despre care se face referire (prin vorbire, scriere,etc).

Subiect (n filozofie) definete partea referitoare la contiin n relaia obiect/subiect. Subiect (n gramatic) sau subiectul gramatical definete acea parte principal a propoziiei care efectueaz aciunea. Subiectul gramatical poate fi exprimat prin:

substantiv n nominativ: Maina pleac. locuiune substantival: Darea de seam a fost ntocmit repede. numeral cu valoare substantival n nominativ

cardinal: Doi se ceart. colectiv: Amndoi au fost la munte. fracionar: Un sfert cost mult mai puin. distributiv: Cte doi merg pe coridor. ordinal: Al doilea merita s ctige.

pronume n nominativ

verb

personal: Noi am lucrat, nu voi. de politee: Dumneavoastr ai mers la faa locului. posesiv: Al meu este primul. demonstrativ: Acela este cel mai detept. nehotrt: Toi au dreptul la cuvnt. negativ: Nici unul nu a ascultat. interogativ: Cine nu a neles? relativ: M-a ntrebat: Cine nu a neles.

infinitiv: A vedea un film bun este o plcere. supin: De pltit mai puin este convenabil. gerunziu (numai dup un reflexiv-pasiv impersonal): Se aude gemnd.

locuiune verbal

infinitiv: E greu a pune pe roate o afacere. supin: Este uor de bgat de seam diferena.

interjecie (numai dup un reflexiv-pasiv impersonal): S-a auzit pleosc! dup ce a srit n ap.

Subiectul gramatical poate fi si neexprimat. Subiectul neexprimat este:

subneles cnd subiectul a fost exprimat ntr-o propoziie anterioar; inclus atunci cnd poate fi dedus din desinena verbului (la pers. I i II nr singular i plural).

Subiect, n sensul general al conotaiei date acestui cuvnt, reprezint locul, aciunea, obiectul, fiina, conceptul abstract, s.a.m.d., tema despre care se vorbete sau scrie, la care se face referire.

Cteva exemple ar putea fi urmtoarele:

Subiectul excursiei noastre de azi este muntele Cozia i mprejurimile sale. Testarea acestui mic program de calculare a radcinii reale a oricrei ecuaii de grad trei a fost subiectul acestei experimentri.