In care toti pe sus isi poarta nasul, Disimulandu-si mutra, gandul, glasul... Cu toti vorbesc si nimeni nu asculta. Si eu intrai.

Ma vezi rarindu-mi pasul. Pe masa ta asez o foaie smulta, Ce de cand e nici n-a visat Parnasul. Spre-a-ti aminti trecutele petreceri. Condeiu-n mana tu mi-l pui cu sila. De la oricine-un snop de paie seceri, Apoi te uiti razand la cate-o fila: Viclean te bucuri de-ale noastre-ntreceri, Privind in vrav prostia imobila.