Datoria publica

Germania Germania a devenit vulnerabila, amanand prea mult amputarea partilor infectate ale zonei euro. Indiferent de cursul pe care il vor urma evenimentele, tara se confrunta cu costuri insemnate. Pana in prezent, Germania a avut parte de o "buna"criza europeana a datoriilor, scrie Financial Times. Ratele de schimb valutar favorabile la introducerea monedei unice, scaderea abrupta a ratelor de dobanda si eliminarea riscului devalorizarii au permis bancilor germane sa imprumute masiv statele europene cu economii slabite. Consumul pe baza de datorie si investitiile au generat crestere. Exportatorii germani au fost principalii beneficiari ai acestei cresteri.Dar vremurile bune se apropie de final. Forta Germaniei, bazata in special pe exporturi, slabeste. Exporturile reprezinta 40% din produsul intern brut, comparativ cu mai putin de 20% in Japonia si aproximativ 13% in SUA. Germania este dependenta intr-un grad ridicat de sectorul industrial cu o baza ingusta. Sectorul serviciilor este slab. Sistemul bancar este fragil. Nivelul datoriei Germaniei este ridicat, de aproximativ 81% din PIB, iar Bundesbank a declarat ca nivelul datoriei publice va ramane peste 60% pentru multi ani. Finantele publice sunt vulnerabile, avand in vedere imbatranirea rapida si reducerea populatiei. Insa principala vulnerabilitate a Germaniei o reprezinta expunerea financiara rezultata in urma crizei. Doar intrarea Greciei in incapacitate de plata va produce Berlinului pierderi de aproximativ 90 de miliarde de euro. Pierderile potentiale ale Germaniei vor creste rapid in contextul in care mai multe tari vor intra in incapacitate de plata sau vor iesi din zona euro.De asemenea, exista efecte pentru economia reala. Austeritatea sau intrarea in incapacitate de plata vor forta multe tari din Europa sa intre in recesiune pe o perioada prelungita, lovind in exporturile germane. Prin urmare, Germania ar putea sa nu fie, asa cum se considera in general, un refugiu in fata crizei europene a datoriilor. Franta Franta a ratat anul trecut tinta de deficit bugetar, in timp ce datoria publica a depasit estimarile guvernului de la Paris, atingand un nou nivel record.Astfel, deficitul a scazut in 2012 la 4,8% din produsul intern brut de la 5,3% din PIB in 2011, peste tinta oficiala de 4,5% din PIB, potrivit datelor prezentate vineri de biroul francez de statistica, noteaza Reuters.Autoritatile franceze declarasera anterior ca tinta de deficit va fi ratata din cauza costurilor cu recapitalizarea bancii franco-belgiene Dexia, dar si ca urmare a contributiei la bugetul Uniunii Europene si a cresterii economice sub asteptari, insa estimau ca deficitul va fi de 4,6%.Franta a cerut partenerilor din UE mai mult timp pentru a ajunge la un deficit de sub 3% din PIB, nivelul permis la nivel european.De asemenea, datoria publica a tarii a urcat la nivelul record de 90,2% din PIB in 2012 de la 85,8% in 2011, in timp ce tinta oficiala a fost de 89,9%. Anglia Datoria publica a Marii Britanii a atins, in decembrie anul trecut, 1,2 miliarde de euro (64,2% din PIB), cel mai ridicat nivel din istoria tarii, potrivit datelor publicate marti de Biroul National de Statistica.Biroul National de Statistica apreciaza ca nivelul va scadea in ianuarie, ca urmare a incasarii unor taxe, dar va creste din nou in ianuarie. Datoria publica a crescut in pofida masurilor de austeritate aplicate de Guvernul de la Londra si a reducerii imprumuturilor. In ultima luna a lui 2011, Executivul a imprumutat 16,45 miliarde de euro, fata de 19 miliarde de euro in decembrie 2010. Totodata, autoritatile au colectat din taxe si impozite 13,6 miliarde de euro in decembrie 2011 fata de 13 miliarde de euro in decembrie 2010.Economistii se asteapta ca datele privind Produsul Intern Brut, care vor fi facute publice miercuri, sa arate ca economia britanica s-a contractat in ultimul trimestru din 2011. Potrivit Organizatiei Internationale a Muncii, Marea Britanie risca sa intre in recesiune din cauza problemelor pe piata muncii. Pe de alta parte, Ernst & Young ITEM Club si Centre for Economics and Business Research considera ca Marea Britanie a intrat deja in recesiune, noteaza The Daily Telegraph. Finlanda Guvernul finlandez estimeaza ca, anul viitor, datoria publica urmeaza sa ajunga la 54,9% din produsul intern brut. Mai rau este ca, pentru viitorii cinci ani, datoria Finlandei ar putea creste la 60%.

Potrivit lui Rehn acesta este pragul pentru care, in Uniunea Europeana, se pun in functiune masuri pentru a limita o datorie excesiva si deficitele bugetare. Pactul de stabilitate si crestere al Uniunii Europene prevede mentinerea unei datorii mai mici de 60% din PIB. Rehn crede ca ar fi mai bine sa se actioneze in virtutea principiului reformelor preventive si sa se ia decizii din timp, decat cu spatele la zid. Oficialul si-a avertizat conationalii ca ar trebui sa evite scenariul in care sa fie nevoiti sa adopte reforme pentru a intari competitivitatea economica, in acelasi timp sa faca taieri de cheltuieli. Finlanda este ultima tara din zona euro care beneficiaza de rating maxim, triplu A, cu perspectiva stabila, din partea tuturor celor trei agentii.Tara si-a propus sa reduca deficitul bugetar la 1,2% din PIB, in 2013, de la un deficit de 1,7%, anul acesta.

Suedia Rata de economisire: 10,8% Rata somajului: 8,4% Venit disponibil: 26.543 $ Datoria publica: 45,4% din PIB Ponderea taxelor platite in venituri: 25,3% Suedezii economisesc o parte importanta din castigurile lor, aproximativ 10,8%. In plus, suedezii sunt foarte educati, iar sistemul lor economic si social functioneaza foarte bine. Datoria publica a Suediei a fost de 45% din PIB in 2010, iar deficitul bugetar s-a situat la 0,3% din PIB.

Romania Proiectul de buget pentru anul 2013 a fost construit pe un PIB calculat la aproape 140 miliarde euro i un curs valutar de 4,5 lei/euro, un PIB mai mare dect anul trecut. Pentru anul trecut, Produsul Intern Brut este indicat la 132,6 miliarde euro. Guvernul arat astfel c Produsul Intern Brut va fi readus la nivelul din 2008, dac va exista "stabilitate, credibilitate i consecven".

Veniturile bugetului consolidat sunt estimate anul acesta la 46 miliarde euro, iar cheltuielile totale la 49 miliarde euro. Din datele prezentate, joi, de Guvern rezult pentru acest an o int de deficit bugetar de 2,15% din PIB. Guvernul va aloca anul acesta 17,5 miliarde euro pentru asigurri i asisten social, 6,2 miliarde euro pentru sntate, 4, 9 miliarde euro pentru transporturi, 4,4 miliarde euro pentru educaie i cercetare, 3,8 miliarde euro pentru agricultur i dezvoltare rural, 2.7 miliarde euro pentru ordine public i siguran national, 2 miliarde euro pentru administraie public central i local, 1,5 miliarde euro pentru locuine, servicii i dezvoltare public, 1 miliard euro pentru aprare, 1 miliard euro pentru protecia mediului i 5 miliarde euro pentru alte domenii bugetare, precum datoria public.

Cheltuielile pentru plata pensiilor vor nsuma 11,1 miliarde euro, iar fondul de salarii va necesita 10,2 miliarde euro.

Alte alocri sunt rezervate pentru investiii (7,8 miliarde euro, din care 2,5 miliarde euro din fonduri europene), cheltuieli cu bunuri i servicii (7,6 miliarde euro), asistena social (4,4 miliarde euro, Guvernul susinnd c este ponderea cea mai mic de cheltuieli sociale din toate statele Uniunii Europene), dobnzi la credite (2,5 miliarde euro), subvenii (1,1 miliarde euro), contribuia Romniei la UE (1,4 miliarde euro), alte transferuri i cheltuieli (2,9 miliarde euro). Datoria public se ridic la 51 miliarde euro, de la 28 miliarde euro n urm cu patru ani, Romnia avnd n acest an datorii scadente de 14,4 miliarde de euro, din care 1,2 miliarde euro aferente mprumutului de la FMI i Uniunea European. Guvernul arat astfel c Romnia are o datorie de 34,7% din PIB, astfel c din cadrul UE doar trei ri au o datorie mai mic (Estonia, Bulgaria, Luxemburg), n timp ce 23 de ri au o datorie mai mare. La acestea se adaug costuri totale de 14 miliarde euro pentru despgubiri aferente imobilelor naionaliza te (8 miliarde euro), drepturi salariale restante pentru cadre didactice (770 milioane euro) i ali bugetari (1,4 miliarde euro) ctigate n instan, datorii ale autoritilor locale (2,2 miliarde euro), datorii n sntate (1 miliard euro), restituirea taxei auto (1 miliard euro). Ca msuri pentru reducerea cheltuielilor, Guvernul prezint scderea sumelor calculate pentru fiecare parlamentar, reducerea numrului de angajai guvernamentali, reforma "dur" a companiilor de stat i a instituiilor, instit uirea unei reguli de a nu permite angajarea de noi cheltuieli fr aprobarea bugetelor, "oprirea finanrii de la bugetul de stat a proiectelor susinu te din fonduri europene" la alte instituii publice, stoparea alocrilor pe criterii politice. n datele prezentate de Executiv se arat c fiecare romn produce 7.000 euro pe an, iar statul colecteaz n medie 2.300 euro de la fiecare cetean. La rndul su, statul cheltuiete n medie 2.450 euro pentru fiecare cetean prin servicii precum sntatea i educaia. O datorie de 2.500 euro a acumulat fiecare romn (rezultnd din stocul datoriei), iar nc 700 de euro per cetean es te paguba generat de datoriile istorice.

Bulgaria Guvernul Bulgariei a czut sub presiunea strzii, fiind victima propriei politic i de austeritate. Ceea ce se ntmpla la Sofia, care a fost timp de peste zece ani un model e stabilitate, este o lecie pentru toate rile europene care doresc s ias din criz, arat o analiz fcut de La Tribune. Bugetele echilibrate i absena problemei datoriilor nu pot garanta singure stabilitatea unei economii, ne arat criza din Bulgaria. Guvernul lui Boyko Borisov a czut nu din cauza creterii brute a facturilor pentru energie electric, ci din cauza nemulum irilor acumulate n timp fa de un anumit model economic, modelul stabilitii i rigorii de sorginte liberal -saxon. La mijlocul anilor 90, Bulgaria nu reuise nc s ias din criza provocat de cderea regimului comunist. Deficitul bugetar ajunsese la 8% n 1995 i apoi al 11,2% n 1996. ara era rvit de hiperinflaie i protestele erau la ordinea zilei. n 1997,

premierul Ivan Kostov a decis s aplice o terapie de oc prin reduceri masive ale cheltuielilor publice, privatizri, liberalizri i reducerea impozitelor. Echilibrul bugetar a fost atins dup doar un an. Cheia stabilitii economiei bulgare a fost ns legarea cusrului levei de cel al mrcii germane i apoi al euro. A aprut as tfel o nou leva, cotat la fix o marc german i apoi la 1,95 euro. ncepnd din 1999 i pn acum, cursul a rmas neschimbat. Banca Naional Bulgariei nu este, de fapt, dect un Consiliu Monetar nsrcinat cu meninerea acestei pariti. Prin urmare, este imposibil n Bulgaria s i finanezi datoria public prin inflaie i tiprirea de leva. Terapia bulgar a funcionat i s-a ajuns la indicatori de invidiat. Un deficit bugetar de 1% n 2008, cheltuieli publice care au sczut cu circa 7% din PIB, cretere economic de 6% i un omaj de 6%. Datoria public a juns la numai 2% din PIB. ns aceast strategie care se baza aproape exclusiv pe cretere a dat gre pe fondul recesiunii globale. PIB -ul a sczut cu 5,5% n 2009, iar omajul a ajuns la 13% n 2012, ceea cea dus i la o scdere a consumului. Ce au fcut guvernele bulgare n faa crizei? S-au agat de stabilitate i au ncercat prin toate mijloacele s menin paritatea leva/euro. Astfel s-au operat reduceri masive ale cheltuielilor publice, promovate de fostul ministru de Finane Simeon Djankov, fost economist la Banc Mondial, un personaj admirat n cancelariile occidentale. ns fr cretere economic, aceast paritate este extrem de greu de meninut, pentru c nu se poate obine excedentul bugetar necesar acumulrii de rezerve valutare pentr u meninerea cursului. Paradoxal, chiar i n lipsa unei datorii publice importante, Bulgaria a fost nevoit s aplice aceeai austeritate ca i n Grecia vecin, pentru a menine stabilitatea. Iar aceast nseamn, ntr-o economie post-comunist, salarii medii n industrie de 4.361 de euro pe an. Aceasta nseamn c ele sunt mai mici cu 1.000 de euro dect n Romnia, cu 3.700 de euro mai mici dect n Letonia i cu 23.000 de euro mai mici dec t n Grecia. Desigur, este vorba despre o lips de competitivitate, ns pentru milioanele de bulgari este vorba n primul rnd despre sentimentul c toate sacrificiile din ultimii zece ani au fost n zadar.

Ungaria

Datoria publica a Ungariei a atins 82,6% din Produsul Intern Brut (PIB), cel mai inalt nivel din 1995 si o crestere fata de cele 76,6% inregistrate la sfarsitul lunii iunie, a anuntat Banca Centrala a tarii (MNB). Reducerea datoriei publice este principalul obiectiv al premierului conservator Viktor Orban, care, pentru a-si atinge scopul, a mers pana la nationalizarea caselor private de pensii. La sfarsitul lunii iunie, Viktor Orban a anuntat personal o reducere a datoriei ungare de la 81% la 77%. El intentiona o a doua diminuare de la 77% la 74% in noiembrie si aducerea deficitului la 60% in 2014 si la 50% in 2016. Actuala crestere a fost cauzata de puternica depreciere a forintlui fata de euro. In ultimele luni, moneda ungara a pierdut 20%, ajungand de la aproximativ 270 de forinti pentru un dolar in octombrie la 315 forinti la sfarsitul lunii decembrie. Guvernul de la Budapesta a reactionat prompt: Raportul MNB nu este fondat, cabinetul ungar a obtinut rezultate serioase anul trecut si continua sa actioneze in acest sens, a afirmat Gabriella Selmeczi, deputat al partidului Fidesz. In 2011, pe langa criticile provocate in Europa s i in Statele Unite de actiunile sale politice, guvernul ungar a trebuie sa faca fata pe plan economic dincolo de deprecierea forintului

 cresterii randamentului obligatiunilolr de stat si scaderii notei suverane in categoria speculativa de catre agentiile de notare S&P si Moodys. Budapesta a realizat, de asemenea, necesitatea solicitarii unei noi linii de credit de la Fondul Monetar Internation al si Uniunea Europeana. O msur util n determinarea poziiei unei ri ntr-un top al datoriilor externe este compararea acestora cu ceea ce produce (PIB-ul rii). Astfel se poate determina probabilitatea ca ara respectiv s-i plteasc datoria. Pentru a defini situatia actuala, vom compara Datoria externa si Datoria publica pe cap de locuitori a Republicii Moldova cu alte 20 tari, precums SUA , Spania , Germania si Franta. Republica Moldova Datoria externa-24.066 mld MDL Datoria publica pe cap de locuitori-6760 MDL La inceputul toamne, datoria public a atins suma de 24,066 mld. Lei. Raportata la populaia rii care numr 3,56 mil., potrivit Biroului Naional de Statistic, un calcul elementare arat c fiecrui moldovean i revin cte 6.760 de lei din datoria public. Cei mai muli bani i datorm creditorilor strini, mai exact 17,47 mld. lei. Ali 6,58 mld lei i datorm creditorilor interni. Locul 20: SUA Datoria raportat la PIB 101% Datoria extern 14,8 trilioane de dolari Datoria extern pe cap de locuitori 48.258 dolari Locul 19: Ungaria Datoria raportat la PIB 120% Datoria extern 225,2 miliarde de dolari Datoria extern pe cap de locuitori 22.739 dolari Locul 18: Australia Datoria raportat la PIB 138% Datoria extern 1,23 de trilioane de dolari Datoria extern pe cap de locuitori 57.641 dolari Locul 17: Italia Datoria raportat la PIB 146% Datoria extern 2,6 trilioane de dolari Datoria extern pe cap de locuitori 44.760 dolari Locul16: Spania Datoria raportat la PIB 179% Datoria extern 2,46 trilioane de dolari Datoria extern pe cap de locuitori 60.614 dolari Locul 15: Grecia Datoria raportat la PIB 182% Datoria extern 579 miliarde de dolari Datoria extern pe cap de locuitori 53.984 dolari Locul 14: Germania Datoria raportat la PIB 185% Datoria extern 5,4 trilioane de dolari Datoria extern pe cap de locuitori 51.572 dolari Locul 13: Portugalia Datoria raportat la PIB 223% Datoria extern 552,2 miliarde de dolari Datoria extern pe cap de locuitori 51.572 dolari Locul 12: Frana Datoria raportat la PIB 250% Datoria extern 5,37 miliarde de dolari Datoria extern pe cap de locuitori 83.871 dolari Locul 11: Hong Kong Datoria raportat la PIB 250% Datoria extern 815 miliarde de dolari Datoria extern pe cap de locuitori 115.612 dolari Locul 10: Norvegia Datoria raportat la PIB 251 % Datoria extern 640 miliarde de dolari Datoria extern pe cap de locuitori 137.476 dolari

Locul 9: Austria Datoria raportat la PIB 261% Datoria extern 867 miliarde de dolari Datoria extern pe cap de locuitori 105.616 dolari Locul 8: Finlanda Datoria raportat la PIB 271% Datoria extern 505 miliarde de dolari Datoria extern pe cap de locuitori 96.197 dolari Locul 7: . Suedia Datoria raportat la PIB 282% Datoria extern 1 trilion de dolari Datoria extern pe cap de locuitori 110.479 dolari Locul 6: Danemarca Datoria raportat la PIB 310% Datoria extern 626 miliarde de dolari Datoria extern pe cap de locuitori 113.826 dolari Locul 5: Belgia Datoria raportat la PIB 335% Datoria extern 1,32 trilioane de dolari Datoria extern pe cap de locuitori 127.197 dolari Locul 4: Olanda Datoria raportat la PIB 376% Datoria extern 2,55 trilioane de dolari Datoria extern pe cap de locuitori 152.380 dolari Locul3: Elveia Datoria raportat la PIB 401% Datoria extern 1,3 trilioane de dolari Datoria extern pe cap de locuitori 171.528 dolari Locul2:Marea Britanie Datoria raportat la PIB 413% Datoria extern 8,9 trilioane de dolari Datoria extern pe cap de locuitori 146.953 dolari Locul1: Irlanda Datoria raportat la PIB 1.382% Datoria extern 2,38 trilioane de dolari Datoria extern pe cap de locuitori 566.756 dolari Astfel, locuitorii din SUA au o datorie de aproximativ 8 ori mai mare decat moldovenii, francezii de circa 14 ori iar cei care au norocul sa locuiasca in Irlanda, au o datorie de 95 ori mai mare ca noi.