1.

Enumerati principiile dreptului civil: Principiile fundamentale ale dreptului roman Principiile fundamentale ale dreptului civil roman Principii ale uneia sau mai multor institutii de drept civil

Principiile fundamentale ale dreptului civil : a. Principiul propriettii : dreptul civil reglementeaz continutul dreptului de propritate cu cele trei atribute: posesia folosinta i dispozitia. Aprarea dreptului de proprietate se face prin actiunea n revedendicare iar posesia este aprat prin intermediul actiunilor posesorii. b. Principiul egalittii n fat legii civile c. Principiul mbinrii intereselor individuale cu cele generale d. Principiul ocrotirii drepturilor subiective civile 2. Enumerati izvoarele dreptului civil:

A. Dupa criteriul organului de stat care emite norma: - legile constitutionale, legile organice, legile ordinare - Decretele si Decretele-legi - Hotararile si Ordonantele - Acte normative emise de conducatorii organelor centrale ale administratiei de stat si acte normative adoptate de organelle locale executive - Statut, regulament, contract tip, contract cadru, norme standard B. Alte izvoare ale dreptului civil: - izvoare directe - izvoare indirecte 3. Descrieti pe scurt principiile aplicarii legii civile in timp:

Aplicarea legii civile n timp este crmuit de doua principii ale dreptului civil: principiul neretroactivitatii legii noi (adica, o lege civila se aplica numai cazurilor ce apar in practica dupa adoptarea ei) i principiul aplicrii imediate a legii civile noi (din momentul in care a fost adoptata, legea noua se aplica tuturor cazurilor ce apar in practica dupa intrarea sa in vigoare). Principiul neretroactivitatii legii civile noi - o lege civila se aplica numai situatiilor ce se ivesc in practica de la data intrarii in vigoare a legii, nu si in situatiile anterioare; trecutul scapa legii civile noi. - se impune nu numai judecatorului, ci si legiuitorului, exceptie facand legea penala mai favorabila. Legiuitorul nu mai poate promulga in mod expres legi retroactive. - exceptia retroactivitatii este admisa numai daca legea civila noua o prevede expres. Principiul aplicarii imediate a legii civile - de indata ce a fost adoptata, legea noua se aplica tuturor situatiilor ivite dupa intrarea ei in vigoare, excluzand aplicarea legii vechi. - aplicarea imediata a legii civile se justifica prin urmatoarele asptecte: se prezuma ca legea noua reprezinta un progres tehnico-stiintific fata de legea veche; legea noua urmareste sa realizeze unitatea legislatiei pe intreg teritoriul in care se exercita puterea organului de stat respectiv; neadmiterea acestei solutii ar avea drept consecinta admiterea neaplicarii legii noi in anumite situatii; aceeasi solutie este menita sa contribuie la invingerea vechiului de catre nou prin mijloace juridice. - exceptia: retroactivitatea (supravietuirea) legii civile vechi, care inseamna aplicarea, inca un timp oarecare, a legii vechi, desi a intrat in vigoare legea noua, la unele situatii determinate, precizate in legea noua. - regula tempus regit actum o situatie juridica produce efectele prevazute de legea civila in vigoare la data producerii ei.

4.

Descrieti pe scurt regulile de interpretare logica:

Exista 3 reguli de interpretare logica: a. Exceptia este de stricta interpretare si aplicare ori de cate ori o norma juridica instituie o exceptie de la regula, aceasta exceptie nu trebuie extinsa la alte solutii pe care norma juridica respectiva nu le prevede. - sunt supuse interpretarii logice: textele legale care instituie prezumtii legale; textele legale care contin o exceptie. b. Unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie sa distinga generalitatea formularii unui text legal conduce la generalitatea aplicarii lui, fara a se introduce distinctii pe care textul respectiv nu le contine. c. Legea civila trebuie interpretata in sensul aplicarii ei, iar nu in sensul neaplicarii este inscrisa in art.978 Cod Civil pentru interpretarea conventiilor, dar, pentru identitatea de ratiune, ea este extinsa si la interpretarea normelor de drept civil. 5. Descrieti pe scurt argumentele de interpretare logica:

Exista 4 argumente: a. Argumentul per a contrario valorifica regula logicii potrivit careia atunci cand se afirma ceva, se neaga contrariul. b. In baza argumentului a fortiori se ajunge la extinderea aplicarii unei norme juridice la un caz nereglementat expres, deoarece ratiunile care au fost avute in vedere la editarea acelei norme juridice se regasesc in cazul dat. c. Argumentul de analogie are in vedere faptul ca unde exista aceleasi ratiuni trebuie sa se aplice aceleasi dispozitii ale legii. Se foloseste pentru completarea lacunelor unor acte normative, prin gasirea unor texte care sa se poata aplica si cazurilor pe care legea nu le prevede (analogia legii), sau prin recurgerea la principiile generale ale dreptului civil (analogia dreptului). d. Argumentul reducerii la absurd numai o anumita solutie este admisibila, rational, solutia contrara fiind o absurditate ce nu poate fi acceptata. Se foloseste mai ales atunci cand celelalte mijloace de interpretare nu au condus la un rezultat pozitiv. 6. Enumerati caracterele raportului juridic civil:

- raportul juridic civil are caracter social; - raportul juridic civil are caracter volitional; - raportul juridic civil se caracterizeaza prin pozitia de egalitate juridica a partilor. Caracterele raportului juridic civil : caracterul social, caracterul dublu volitional i egalitatea juridica a partilor Caracterele juridice ale raportului juridic civil. - raport social deoarece se ncheie ntre oameni, nu ntre om i lucru; - raport cu caracter voliional deoarece: 1. este reglementat de lege (legea exprim voina societii organizate n stat, manifestat prin voina raprezentanilor alei ai cetenilor cu drept de vot); 2. se nate prin voina prilor raportului juridic. - raport caracterizat prin poziia juridic de egalitate a prilor ( nesubordonarea unei pri fa de cealalt). 7. Definiti actul juridic si faptul juridic:

(izvoare) Actul juridic este acea manifestare de vointa a subiectelor de drept civil exprimand intentia de a produce efecte juridice civile, in sensul de a naste, modifica sau stinge un raport juridic civil concret. Faptul juridic in sens restrans, intr-o acceptiune foarte restrictiva, sunt incluse doar actiunile umane comise fara intentie. Intr-o acceptiune mai permisiva, alaturi de actiunile umane neintentionate, sunt incluse si

faptele naturale (evenimentele). In sens larg, cuprinde atat actiunile umane (cu sau fara intentie), cat si evenimentele (fapte naturale). Actul juridic se rezuma numai la actiunile umane intentionate, iar faptul juridic la cele neintentionate si la evenimente.

8.

Descrieti pe scurt drepturile reale si drepturile de creanta:

Drepturile reale si drepturile de creanta sunt drepturi patrimoniale. Dreptul real este acel drept subiectiv patrimonial in virtutea caruia titularul sau isi poate exercita prerogativele asupra unui bun in mod direct si nemijlocit, fara intermediul altei persoane. Dreptul real nu este un raport intre o persoana si un lucru, intrucat acest drept, intrand in continutul unui raport juridic, este un raport intre oameni cu privire la un lucru determinat. Se caracterizeaz prin: - raportul juridic care d natere unui drept real se stabilete ntre titular, ca subiect activ, i tote celelalte persoane, ca subiect pasiv universal, nedeterminat; - titularul dreptului i poate exercita prerogativele dreptului direct asupra lucrului la care se refer; - sub aspectul coninutului obligaiei corelative, dreptului real i corespunde o obligaie general i negativ, de non facere, adic de abinere a tuturor de a aduce atingere dreptului real; - drepturile reale sunt absolute, opozabile erga omnes; - dreptul real confer titularului un drept de urmrire a bunului n minile oricui s-ar afla n mod nelegitim i un drept de preferin fa de ali creditori cu privire la acel bun, n sensul c bunul i va fi restituit cu preferin fa de oricare persoan care l-ar pretinde n baza unui drept personal; - drepturile reale sunt limitate ca numr la cele expres reglementate de lege. Dreptul de creanta este acel drept subiectiv patrimonial in virtutea caruia subiectul activ determinat, denumit creditor, poate pretinde subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva. Dreptul real este limitat ca numar, dreptul de creanta este nelimitat. Se caracterizeaz prin: - raportul juridic care d natere unui drept de crean se stabilete ntre una sau mai multe persoane determinate, ca subiect activ i una sau mai multe persoane determinate, ca subiect pasiv; - confer titularului posibilitatea de a pretinde subiectului pasiv s dea, s fac, s nu fac ceva; - sub aspectul coninutului obligaiei corelative, dreptului de crean i corespunde ndatorirea debitorului de a da (a constitui sau transmite un drept real asupra unui lucru), de a face (de a svri anumite acte sau aciuni, lucrri sau servicii) sau de a nu face ceva (de a se abine de la un act sau de la o aciune pe care altfel era ndreptit s o svreasc); - drepturile de crean sunt relative, deci opozabile numai debitorului; - drepturile de crean sunt nelimitate ca numr. 9. Descrieti pe scurt obligatia de rezultat si obligatia de diligenta:

Obligatia de rezultat (sau determinata) este aceea care consta in indatorirea debitorului de a obtine un rezultat determinat. Ex: obligatia vanzatorului de a preda cumparatorului bunul vandut. Obligatia de diligenta (de mijloace) este aceea care consta in indatorirea debitorului de a depune toata staruinta pentru obtinerea unui anumit rezultat, fara a se putea obliga la insasi obtinerea rezultatului. Ex: cazul medicului de a-l vindeca pe pacient de o anumita maladie, sau obligatia avocatului fata de clientul sau.

10. Descrieti pe scurt conditiile generale ale actului juridic civil: Prin conditii de valabilitatea a actului juridic civi se nteleg componentele structurale, adic elementele constitutive ale acestuia. Acestea sunt: capacitatea de a incheia actul juridic, consimtamantul, obiectul si cauza. Capacitatea de a incheia actul juridic civil - Este aptitudinea subiectului de drept civil - persoana fizicii sau juridica de a deveni titular de drepturi si obligatii civile prin incheierea de acte juridice civile. Consimmntul - Este hotararea subiectului de drept civil manifestat n exterior de a ncheia un act juridic civil. Obiectul actului juridic - este conduita prilor,stabilit prin actul juridic, respectiv aciunile sau inaciunile la care prtile sunt ndrepttite, sau la care sunt obligate. Cauza actului iuridic civil - este obiectivul avut n vedere la incheierea actului juridic civil. n structura cauzei intra doua elemente : - scopul imediat (numit scopul obligatiei) - scopul mediat (ca element abstract si invariabil). 11. Eroarea viciu de consimtamant (definitie, structura, conditii): Prin eroare se intelege falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic civil. In functie de gravitatea si efectele pe care le produce, eroarea poate fi: - Eroarea-obstacol este acea falsa reprezentare a realitatii care impiedica formarea actului juridic civil. Ea este cunoscuta si sub numele de eroare distructiva de vointa. Eroarea-obstacol este cea mai grava forma a erorii. Ea poate cadea asupra naturii actului ce se incheie, cand o parte crede ca incheie un anumit act juridic civil (contract de vanzare-cumparare, in loc de vanzare cu clauza de intretinere). Falsa reprezentare a realitatii poate cadea asupra identitatii obiectului, cand o parte crede ca trateaza cu privire la un anumit bun, iar cealalta parte are in vedere alt bun. - Eroarea-viciu de consimtamant este falsa reprezentare a realitatii ce cade fie asupra calitatii substantiale ale obiectului actului, fie asupra persoanei contractante. Aceasta eroare, numita si eroare grava, nu este distructiva de vointa, in sensul ca ea nu inlatura consimtamantul, ci doar il viciaza. In dreptul nostru, eroarea viciaz consimmntul n dou cazuri: - cnd eroarea (greita reprezentare a realitii) poart asupra calitilor substaniale ale obiectului actului juridic, (error in substantiam), adic asupra acelor caliti care au fost determinante la ncheierea actului juridic i fr de care actul nu s-ar fi ncheiat - cnd eroarea poart asupra identitii (sau asupra anumitor caliti speciale ale) persoanei cocontractantului, (error in personam), n acele contracte (sau acte juridice, n general) n care consideraia persoanei cu care se ncheie actul sau a calitilor sale speciale (talent, reputaie etc.) este hotrtoare (aa-numitele contracte intuitu personae: acte cu titlu gratuit, mandatul). - eroarea-indiferenta este falsa reprezentare a unor imprejurari care sunt insa mai putin importante la incheierea actului juridic civil (ex: eroarea asupra starii civile a cumparatorului, asupra solvabilitatii contractantului etc). Sanctionarea care intervine in cazul acestei erori este nulitatea absoluta a actului juridic civil, deoarece in acest caz nu s-a format acordul de vointa. Eroarea-viciu de consimtamant atrage nulitatea relativa a actului juridic civil. Eroarea-indiferenta poate atrage o diminuare valorica a prestatiei, dar poate ramane si fara nici o consecinta juridica. De asemenea, eroarea poate fi:

- eroare de fapt - falsa reprezentare a unei situaii faptice - nu poate fi invocat ca o cauz de nulitate a actului juridic, legiuitorul prezumnd c toat lumea cunoate legea, de vreme ce aceasta este publicat n Monitorul Oficial (nemo censetur ignorare legem); - eroare de drept - falsa reprezentare a existenei ori coninutului unei norme de drept civil.

Din punct de vedere al structurii, eroarea-viciu de consimtamant presupune un singur element falsa reprezentare a realitatii, care este de natura psihologica, de unde rezulta si dificultatea probarii ei.

Condiii: - existena unei false reprezentri a realitii; - caracterul determinant al motivului care l-a hotrt s ncheie actul i asupra cruia poart eroarea; - faptul c cellalt contractant a cunoscut (sau trebuia s cunoasc) motivul determinant al consimmntului, asupra cruia a purtat eroarea (de multe ori o asemenea dovad nu mai este necesar, caracterul determinant al motivului rezultnd din nsui contractul ncheiat). Eroarea trebuie dovedit de ctre cel care o invoc.

12. Dolul viciu de consimtamant (definitie, structura, conditii):

Dolul este acel viciu de consimtamant care consta in inducerea in eroare a unei persoane prin utilizarea de mijloace viclene sau dolosive pentru a o determina sa incheie un act juridic civil. Cu alte cuvinte dolul este o eroare provocata (spre deosebire de eroare propriu-zisa care are un caracter spontan). Structura dolului: 2 elemente: elementul obiectiv sau material consta in utilizarea de mijloace viclene pentru a induce in eroare; elementul subiectiv, intentionat consta in intentia de a induce in eroare o persoana pentru a o determina sa incheie un act juridic civil. Conditii: - s fie determinant pentru ncheierea actului juridic civil; - dolul sa emane de la cealalta parte. Aceasta cerinta este aplicabila atat actelor juridice bilaterale, cat si in cazul actelor unilaterale (testament). Nu este necesar ca dolul sa fie comun. Asa cum rezulta din art.960 alin.2 Cod civil, dolul nu se presupune. Partea care invoca existenta dolului pentru pronuntarea nulitatii actului juridic civil trebuie sa faca dovada existentei acestuia. Dolul, fiind viciu de consimtamant, este sanctionat cu nulitatea relativa a actului juridic civil.

13. Efectele termenului suspensiv:

Termenul, ca modalitate a actului juridic civil, afecteaza numai executarea actului, iar nu si existenta sa. Termenul suspensiv este acela care amn, ntrzie nceputul executrii dreptului subiectiv si executarea obligatiei pana la implinirea lui. Termenul suspensiv intarzie exercitarea dreptului subiectiv si executarea obligatiei.

14. Efectele termenului extinctiv:

Termenul, ca modalitate a actului juridic civil, afecteaza numai executarea actului, iar nu si existenta sa. Termenul extinctiv este acela care amn stingerea exercitrii drepturilor si executarii obligatiilor pn la mplinirea lui. Termenul extinctiv are ca efect marcarea incetarii dreptului subiectiv si a obligatiei corelative.

15. Efectele conditiei suspensiva:

Conditia, ca modalitate a actului juridic civil, este un eveniment viitor si nesigur ca realizare, de care depinde insasi existenta actului juridic. Conditia suspensiva este aceea de a carei realizare depinde insasi nasterea actului juridic civil si, respectiv, a drepturilor subiective si a obligatiilor corelative. a. Efectele conditiei suspensive anterioare implinirii conditiei (pendente conditione) trebuie privite sub aspectul ca, in aceasta perioada, actul juridic civil nu isi produce efectele si in consecinta: creditorul nu poate cere executarea obligaiei (plata); debitorul nu poate face o plat valabil, iar dac totui a executat plata, poate cere restituirea; obligaia nu se poate stinge prin compensaie; n acest interval de timp prescripia extinctiv nu curge; creditorul poate ceda dreptul su; creditorul poate cere i obine garanii pentru creana sa; creditorul poate lua msuri de conservarea a dreptului su; n actele translative de drepturi reale, acest efect nu se produce;

b. Efectele condiiei suspensive ulterioare mplinirii condiiei (eveniente conditione) trebuie privite sub aspectul retroactiv n cazul n care condiia suspensiv s-a realizat, n sensul c actul juridic civil a fost pur i simplu nc din ziua ncheierii lui. In consecinta:

dac plata a fost efectuat de debitor nainte de ndeplinirea condiiei, dup acest moment plata este valid i nu se mai poate obine restituirea; transmiterea de drepturi reale fcut de titularul dreptului se consolideaz.

16. Efectele conditiei rezolutorii:

Conditia, ca modalitate a actului juridic civil, este un eveniment viitor si nesigur ca realizare, de care depinde insasi existenta actului juridic. Conditia rezolutorie este aceea de a carei realizare depinde desfiintarea actului juridic civil. Efectele conditiei rezolutroii: a. Pendente conditione, actul juridic sub condiie rezolutorie i produce efectele ca unul neafectat de aceast modalitate, n sensul c actul juridic se comport ca pur i simplu, ceea ce nseamn c: debitorul sub condiie rezolutorie suport riscul pieririi bunului; creditorul poate cere executarea obligaiei, debitorul fiind obligat la aceasta; dreptul dobndit prin sub condiie rezolutorie poate fi transmis prin acte ntre vii sau pentru cauz de moarte.

b. Eveniente condition, cand conditia rezoutorie s-a mplinit, efectele se materializeaz n faptul c actul juridic civil este desfiinat retroactiv , ceea ce presupune: prile trebuie s-i restituie prestaiile efectuate n sensul c nstrintorul va restitui preul, iar dobnditorul va napoia bunul; drepturile constituite de dobnditor se desfiineaz.

17. Sarcina (clasificare, efecte):

Sarcina, ca modalitatea a actului juridic civil, consta in obligatia de a da, a face sau a nu face, obligatie impusa de dispunator gratificatului in actele cu titlu gratuit. Clasificare: A. in functie de persoana beneficiarului: in favoarea dispunatorului; in favoarea gratificatului; in favoarea unui tert. B. in raport cu valabilitatea lor: sarcina imposibila;

sarcina ilicita; sarcina imorala. Sarcina nu afecteaza valabilitatea actului juridic in caz de neexecutare a ei, ci numai eficacitatea acestuia. Efecte:

A. dac gratificatul ndeplinete sarcina, actul juridic gratuit se consolideaz, ca i cnd ar fi fost un act pur i simplu; B. dac ns gratificatul nu execut sarcina, dispuntorul (sau motenitorii si) are dreptul s cear revocarea donaiei (sau a legatului); revocarea va produce efecte retroactive, ntocmai ca i rezoluiunea unui contract oneros .

18. Principiul fortei obligatorii (definitie, exceptii):

Acest principiu poate fi definit ca acea regul a efectelor actului juridic civil n conformitate cu care actul juridic civil ncheiat este obligatoriu pentru autorul/autorii lui ntocmai ca legea. Actul juridic ncheiat este obligatoriu, iar nu facultativ. Exceptii: a. Restrangerea fortei obligatorii se realizeaza in cazul incetarii actului juridic inainte de expirarea termenului pentru care a fost incheiat, datorita mortii uneia dintre parti in actele intuitu personae; in cazul incetarii actului juridic in situatia pieirii bunului ce formeaza obiectul contractului. Extinderea fortei obligatorii se realizeaza in ipoteza prelungirii (prorogarii) unor acte juridice peste termenele ce au fost convenite de parti.

b.

Excepii: 1 ncetarea actului juridic se produce, independent de voina prilor, atunci cnd dispare unul din elementele constitutive ale actului; 2 prorogarea (sau prelungirea) prin lege a unor contracte (de ex. a contractelor de nchiriere a locuinelor) face s se extind efectele actului dincolo de limita n timp stabilit de pri; 3 suspendarea efectelor unui act juridic cu executare succesiv se produce datorit interveniei unui caz fortuit sau de for major; 4 modificarea unor efecte ale actului juridic s-ar putea impune prilor, prin hotrre judectoreasc, prin aplicarea teoriei impreviziunii (potrivit creia actele juridice se consider a fi ncheiate - dac sunt acte cu executare succesiv n timp - sub condiia, implicit, a meninerii situaiei generale existente la data ncheierii lor - clauza "rebus sic stantibus" - aa nct, dac situaia general se modific imprevizibil, stricnd echilibrul firesc al valorii prestaiilor reciproce ale prilor - de pild n caz de inflaie galopant - prile ar fi ndreptite s cear instanei restabilirea acestui echilibru, prin micorarea propriei prestaii sau prin majorarea prestaiei celeilalte pri n mod corespunztor noilor condiii).

19. Regimul juridic al nulitatii absolute:

Regimul juridic al nulitii absolute difer de regimul juridic al nulitii relative, sub trei aspecte: a. Nulitatea absolut poate fi invocat de orice persoan interesat, procurorul, instanta din oficiu, organul de jurisdictie si de organul competent al puterii administrative; b. Nulitatea absolut poate fi invocat oricnd, adica este imprescriptibila. Ea poate fi invovata fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie; c. Nulitatea absolut nu poate fi acoperit prin confirmare sau prin alt mod. Aceasta regula este impusa de natura interesului ocrotit prin natura juridica a carei incalcare atrage nulitatea absoluta.

20. Regimul juridic al nulitatii relative:

Sub aspectul regimului juridic: a. nulitatea relativ poate fi invocat, in principiu, numai de ctre persoana ocrotit prin dispoziia legal nclcat la ncheierea actului juridic civil; nulitatea relativ nu poate fi invocat numai inlauntrul termenului de prescriptie extinctiva 3 ani, ceea ce inseamna ca aciunea n anulabilitate este prescriptibila; nulitatea relativa poate fi confirmata, expres ori tacit, de cel indreptatit sa o invoce.

b.

c.

21. Prescriptia extinctiva (cauze de suspendare):

Cauzele de suspendare a cursului prescriptiei extinctive prezinta urmatoarele caractere juridice: sunt legale, deoarece sunt stabilite prin lege; sunt limitative, adica sunt de stricta interpretare si aplicare, nefiind susceptibile de aplicare prin analogie; produc efecte de drept, organul de jurisdictie avand rolul doar de a constata producerea lor. Potrivit art.13 din Decretul nr.167/1958, prescriptia se suspenda: cat timp cel impotriva caruia ea curge este impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de intrerupere; pe timp cat creditorul sau debitorul face parte din Fortele Armate ale tarii, iar acestea sunt pe picior de razboi; pana la rezolvarea reclamatiei administrative facuta de cel indreptatit cu privire la despagubiri sau restituiri, in temeiul unui contract de transport sau de prestare a serviciilor de posta si telecomunicatii, insa cel mai tarziu pana la expirarea unui termen de 3 luni socotiti de la inregistrarea reclamatiei. In art.14 din acelasi act normativ se prezinta urmatoarele cauze de suspendare: intre parinti sau tutore si cei care se afla sub ocrotirea lor, intre curator si cel pe care il reprezinta, presum intre orice alta persoana care, in temeiul legii sau al hotararii judecatoresti, administreaza bunurile altora si

cei ale caror bunuri sunt astfel administrate, prescriptia nu curge, cat timp socotelile nu au fost date si aprobate; prescriptia nu curge impotriva celui lipsit de capacitate de exercitiu, cat timp nu are reprezentant legal si nici impotriva celui cu capacitate restransa, cat timp nu are cine sa-i incuviinteze actele; prescriptia nu curge intre soti in timpul casatoriei.

22. Prescriptia extinctiva (cauze de intrerupere):

Potrivit art.16 din Decretul nr.167/1958, prescriptia se intrerupe: prin recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie, facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia; prin introducerea unei cereri de chemare in judecata ori de arbitrare, chiar daca cererea a fost introdusa la o instanta judecatoreasca, ori la un organ de arbitraj necompetent; printr-un act incepator de executare.

Prescriptia nu este intrerupta, daca s-a pronuntat incetarea procesului, daca cererea de chemare in judecata sau executare a fost respinsa, anulata sau daca s-a perimat, ori daca cel care a facut-o a renuntat la ea.

23. Repunerea in termenul de prescriptie extinctiva (definitie, domeniu, efecte): Repunerea in termenul de prescriptie extinctiva este beneficiul acordat de lege titularului dreptului la actiune care, din motive intemeiate, nu a putut formula actiunea n justitie nauntrul termenului de prescriptie extinctiva, astfel ca organul jurisdictionar este indreptatit sa solutioneze, in fond, cererea de chemare in judecata, desi aceasta a fost introdus dup mplinirea termenului de prescriptie. In jurisprudenta au fost considerate drept cauze care ar justifica repunerea in termenul de prescriptie extinctiva: existenta unor imprejurari speciale in care s-a gasit mostenitorul, care l-au impiedicat sa afle despre deschiderea unei mosteniri la care era chemat; cunoasterea de catre parti a unor fapte stabilite de catre organul de cercetare penala numai dupa implinirea termenului de prescriptie; spitalizarea indelungata sau repetata a mamei impreuna cu copilul in numele caruia urma sa fie introdusa actiunea in stabilirea paternitatii; neacceptarea succesiunii de minor din cauza parasirii lui de catre reprezentatntul legal (mama copilului) etc.

Termenul de repunere in termenul de prescriptie are durata de o luna i ncepe s curg de la data ncetrii cauzei care justific depasirea termenului de prescriptie. Efectul repunerii in termen consta, in esenta, socotirea prescriptiei ca neimplinita, desi termenul de prescpriptie a expirat, ceea ce exhivaleaza practic cu anihilarea efectului extinctiv al prescriptiei. Acest efect permite organului de jurisdictie sa treaca la judecata in fond a cauzei, nerespectandu-se actiunea ca prescrisa.

24. Decaderea (domeniu de aplicare):

Decaderea, ca sanctiune de drept civil reprezinta stingerea dreptului subiectiv civil care nu a fost exercitat n termenul prevazut de lege. 1. decaderea stinge nsusi dreptul subiectiv civil; 2. 3. termenele de decadere sunt putine i scurte; termenul de decadere nu este susceptibil de suspendare, ntrerupere i repunere n termen.

Art. 2.545 Cod civil: Instituirea termenului de decdere

(1) Prin lege sau prin voina prilor se pot stabili termene de decdere pentru exercitarea unui drept sau svrirea unor acte unilaterale. (2) Neexercitarea dreptului subiectiv nuntrul termenului stabilit atrage pierderea
Art. 2.546 Cod civil: Limita stabilirii termenelor de decdere

Este lovit de nulitate absolut clauza prin care se stabilete un termen de decdere ce ar face excesiv de dificil exercitarea dreptului sau svrirea actului de ctre partea interesat.

25. Decaderea (efecte):