Bucuresti prezentare generala

Bucureti este capitala Romniei i, n acelai timp, cel mai mare ora, centru industrial i comercial al rii. Populaia de 1.944.367 de locuitori face ca Bucuretiul s fie al aselea ora ca populaie din Uniunea European. n fapt, ns, Bucuretiul adun zilnic peste trei milioane de oameni, iar specialitii prognozeaz c, n urmtorii cinci ani, totalul va depi patru milioane. La acestea se adaug faptul c localitile din preajma oraului, care vor face parte din viitoarea Zon Metropolitan, nsumeaz populaie de aproximativ 430.000 de locuitori. Prima meniune a localitii apare n 1459. n 1859 devine capitala Romniei. De atunci sufer schimbri continue, fiind centrul scenei artistice, culturale i mass-media. ntre cele dou rzboaie mondiale, arhitectura elegant i elita bucuretean i-au adus porecla Micul Paris. n prezent, capitala are acelai nivel administrativ ca i un jude i este mprit n ase sectoare. Bucuretiul se afl n sud-estul rii, ntre Ploieti la nord i Giurgiu la sud. Oraul se afl n Cmpia Vlsiei, care face parte din Cmpia Romn. La est se afl Brganul, n partea de vest Cmpia Gvanu Burdea, iar la sud este delimitat de Cmpia Burnazului. Cmpia Bucuretiului are altitudini cuprinse ntre 100-115 m, n partea nordvestic, i 50-60 m, n cea sud-estic, n lunca Dmboviei. Oraul propriu-zis se desfoar ntre 58 m i 90 m altitudine. Peste 50% din suprafaa sa se ncadreaz n intervalul hipsometric de 80-100 m, iar pantele nu depesc valoarea de 2o. Fragmentarea este mai accentuat n jumtatea estic, unde se ajunge la 1-1,5 km/km2. Relieful cmpiei este constituit dintr-o succesiune de cmpuri (interfluvii) i vi (cu terase i lunci) care se succed de la nord ctre sud: Bucuretiul se afl situat pe malurile rului Dmbovia, ce se vars n Arge, afluent al Dunrii. Mai multe lacuri se ntind de-a lungul rului Colentina, n perimetrul oraului, precum Lacul Herstru, Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina. i n centrul oraului exist un lac, n Parcul Cimigiu. Acest lac, fost balt n vechiul ora medieval, este nconjurat de Grdina Cimigiu, inaugurat n 1847 dup planurile arhitectului german Carl F. W. Meyer. Pe lng Cimigiu n Bucureti mai exist i alte parcuri mari: Parcul Herstru (cu Muzeul Satului) i Grdina Botanic (cea mai mare

din Romnia i care cuprinde peste 10.000 de specii de plante inclusiv exotice), Parcul Tineretului, Parcul Alexandru Ioan Cuza (cunoscut i ca Parcul Titan sau Parcul IOR), precum i multe parcuri mai mici i spaii verzi amenajate de primriile de sector. Clima n capital este specific Romniei, respectiv temperat-continental. Sunt specifice patru anotimpuri, iarn, primvar, var i toamn. Iernile n Bucureti sunt destul de blnde cu puine zpezi i temperaturi relativ ridicate, n timp ce n ultimii ani verile sunt foarte calde, chiar caniculare (cu temperaturi foarte ridicate de pna la 45 de grade la umbr) i cu puine precipitaii. Aceasta face ca diferenele de temperatur iarn - var s fie de pna la 60 de grade. Legenda spune c Bucuretiul a fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform altei variante mai probabile, Bucureti a fost ntemeiat de ctre Mircea cel Btrn la sfrit de secol XIV. Aezarea este atestat documentar la 20 septembrie 1459 ntr-un act emis de Vlad epe, domn al rii Romneti, prin care se ntrete o moie unor boieri. Cetatea Dmboviei, cum mai apare n primii ani oraul, avea rol strategic, urmnd s supravegheze drumul ce mergea de la Trgor la Giurgiu, n ultima aezare aflndu-se o garnizoan otoman. n scurt timp, Bucuretiul se afirm, fiind ales la 14 octombrie 1465 de ctre Radu cel Frumos ca reedin domneasc. n anii 1558 - 1559, la Curtea Veche este construit Biserica Domneasc, ctitorie a domnului Mircea Ciobanul, aceasta rmnnd pn astzi cel mai vechi lca de cult din ora pstrat n forma sa iniial. n 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucuretiul devine capitala rii Romneti, din ordin turcesc, pentru a avea o capitala in zona de campie si aproape de Dunare, mai usor de controlat in comparatie cu Targoviste n Bucureti exist n prezent dou aeroporturi funcionale: Aeroportul Internaional Henri Coand (iniial Otopeni) i Aeroportul Internaional Aurel Vlaicu (iniial Bneasa). Henri Coand este cel mai mare aeroport al Romniei servind cinci milioane de pasageri n 2009 i fiind centrul principal pentru operatorul naional TAROM. De acolo pleac i sosesc zilnic zboruri din alte orae din Romnia precum i numeroase alte aeroporturi din Europa, America de Nord, Asia i Africa. Aurel Vlaicu este folosit de ctre companii aeriene low-cost i pentru a servi avioane charter

Atractii turistice
1.

Ateneul Roman
C. Esarcu, V.A Ureche si N. Kretulescu au infiintat in 1865 institutia Ateneul Roman cu scopul "inzestrarii poporului cu cunostinte folositoare". Pentru a strange banii necesari pentru constructia cladirii s-a apelat la colecta publica avand motto-ul "Dati un leu pentru Ateneu". In 1886 a inceput constructia dupa planurile

arhitectului francez Albert Galleron si a fost inaugurata la 14 februarie 1888. Aici isi are sediul Filarmonica "G. Enescu" si tot aici au evoluat unii dintre cei mai de seama dirijori si solisti interpreti ai veacului XX: Erich Kleiber, Sergiu Celibidache, Ionel Perlea, Herbert von Karajan, Dinu Lipatti, Arthur Rubinstein, Pablo Casals, Yehudi Menuhin.

2.

Opera
Desi in Romania manifestari ale genului liric dateaza inca din secolul XIX cladirea Operei Romane este o constructie relativ noua (1953) ridicata dupa planurile arhitectului Octav Doicescu. Are o capacitate de 2200 locuri, deasemenea gazduieste la ultimul etaj Muzeul Operei in care sunt expuse documente, fotografii,

costume ilustrand dezvoltarea acestui gen artistic in Romania. In fata cladirii se afla statuia marelui muzician George Enescu, o sculptura in bronz de Ion Jalea. 3.

Parcul Cismigiu

Pe locul actualului parc pe vremea lui Alexandru Ipsilanti se gasea o mare balta, numita balta lui Dura negutatorul. Numele actual l-a capatat de la mai marele peste

cismele (cismigiu) care isi avea casa in apropiere. In 1847 sub indrumarea peisagistului vienez Carl F.W.Meyer au inceput lucrarile de amenajare, iar in anul 1854 a avut loc inaugurarea oficiala. Gradina impresioneaza si astazi prin aranjamentele florale, colectia deosebita de material dendrologic, aici gasindu-se unele exemplare declarate arbori ocrotiti. Cismigiul nu este niciodata pustiu, vara fiind cautat pentru racoare, vegetatie si lacul sau intesat cu barci si care iarna devine un patinoar natural.

4.

Cercul Militar National

Cladirea Cercului Militar National a fost construita in anul 1912 dupa planurile arhitectilor D. Maimarolu, V. Stefanescu si E. Doneaud, fiind tributara stilului neoclasic francez. Are interioare somptuoase care au gazduit de-a lungul timpului baluri, reuniuni si, in zilele noastre, expozitii de pictura, sculptura lansari de

carte, etc. Desi locul acesta are o istorie interesanta putina lume o cunoaste. Primul indiciu este fantana din fata Cercului Militar National care se numeste Sarindar, dupa numele bisericii ctitorita probabil de Matei Basarab, mult mai tarziu, pe la sfarsitul secolului XVIII-lea era vestita pentru icoana Fecioarei, facatoare de minuni. Reconstruita de mai multe ori, biserica a fost afectata grav de cutremurul de la 1838, ruinandu-se apoi incet, incet.

5.

Casa de Economii si Consemnatiuni

CEC-ul ca institutie a fost infiintat in anul 1864 printr-o lege initiata de catre Alexandru Ioan Cuza. La inceput a functionat in diverse imobile, dupa care in anul 1875 s-a inceput construirea unui sediu propriu. Pe locul in care se afla azi CEC-ul se gasea atunci biserica Sf. Ioan cel Mare care a fost demolata pentru a face loc primei constructii.

CEC-ul se dezvolta rapid astfel incat vechiul sediu devine neincapator, astfel se hotareste demolarea vechiului sediu si pe acelasi loc s-a inceput constructia actualului sediu, dupa planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Inceputul lucrarilor a fost marcat printro ceremonie care a avut loc la 8 iunie 1897 printre participanti numarandu-se familia regala, membri ai guvernului, membri din consiliul de administratie CEC, arh. Paul Gottereau. Constructia a fost terminata in anul 1900 si de atunci CEC-ul a functionat in aceasta cladire fara a se face alte modificari notabile.

6.

Palatul Parlamentului (Casa Poporului)

Casa Poporului s-a construit pe fostul Dealul Spirii (dupa numele unui renumit doctor din zona) in anii `80, cind a inceput "urbanizarea " intregului cartier, la "indicatiile ctitorului de geniu". Ridicata pe o colina artificiala, Casa Poporului are o inaltime de 84m, (cuprinde 12 etaje) are o nota dominanta, impunatoare, iar cu suprafata sa de

330.000 de metri patrati, devine a doua cladire din lume dupa Pentagon. Aici a dorit Ceausescu sa fie resedinta presidentiei, a comitetului central al partidului comunist si al unor ministere. In forma de piramida fara virf (au fost probate citeva cupole, idee la care s-a renuntat) palatul cuprinde vaste holuri, coridoare lungi, nenumarate sali imense, iar cea mai mare se numeste Sala Unirii, cu o inaltime de 16 m si o suprafata de 2200 metrii patrati, aici aflandu-se cel mai mare candelabru din cladire, cu o greutate de trei tone si 7000 de becuri.

7.

Arcul de triumf

Arcul de triumf a fost inaltat in anul 1922 din lemn si stuc, in cinstea proclamarii Unirii, dupa izbinda armatelor romane in primul razboi mondial, arc ce va fi inlocuit cu unul de piatra, opera arhitectului Petre Antonescu, intre anii 1935-1936. Fatada sudica este frumos impodobita cu doua medalioane in bronz, ce infatiseaza

chipurile regelui Ferdinand si al reginei Maria, care le inlocuiesc pe cele originale, distruse de regimul comunist, dupa anii `80. In locul lor au fost aplicate doua mari flori de piatra, care au fost date jos, dupa 1989, iar chipurile regale si-au reluat locul.

8.

Muzeul Satului
In primavara anului 1936 ia fiinta Muzeul Satului Romanesc, creatie colectiva a Scolii Sociologice Romane, infiintata si condusa de profesorul Dimitrie Gusti. Cel care s-a gindit prima oara la constituirea unei colectii de arta populara, a tipurilor de gospodarii taranesti si-a prezentarii lor in expozitii, a fost scriitorul Al. Odobescu

cu mult timp in urma. La deschiderea sa, muzeul cuprindea o suprafata de 5 ha si doar 30 de case taranesti, caracteristice diferitelor zone din tara. La amplasarea lor, au luat parte oameni de cultura, specialisti, 1100 de muncitori de diferite meserii si 130 de mesteri populari din satele locuintelor selectate. De-a lungul anilor, suprafata muzeului a crescut pina la circa 15 ha, iar numarul de constructii amplasate depaseste cifra de 300;din acestea peste 4 ha sint dotate cu tot necesarul unei gospodarii taranesti (ateliere, constructii anexe, biserici, etc).