Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ARGENTINA
- Indrumar de afaceri -
Cuprins
Cuprins................................................................................................................................2 1.DATE GENERALE ...............................................................3 2. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI (anul 2010)..............................................4 3. COMERTUL EXTERIOR SI DOMENIILE CARE POT OFERI OPORTUNITATI PENTRU EXPORTATORII ROMANI..............................................................................5 3.1 IMPORTURI SI EXPORTURI................................................................................5 3.2 DOMENII DE INTERES PENTRU PARTEA ROMANA :...................................6 3.3 PRINCIPALELE RAMURI ECONOMICE............................................................6 4. POLITICA COMERCIALA (REGLEMENTARI SI PRACTICI COMERCIALE, TAXE VAMALE, PROCEDURI VAMALE, BARIERE NETARIFARE LA IMPORT) NORME IN VIGOARE IN MATERIE DE COMERT EXTERIOR.................................7 4.1 REGIMUL IMPORTURILOR.................................................................................7 4.1.1 MASURI DE RESTRICTIONARE SI DESCURAJARE A IMPORTURILOR .....................................................................................................................................8 4.1.2 FACILITATI REZULTATE DIN ACORDURILE DE ASOCIERE, DE LIBER SCHIMB, ETC...............................................................................................8 4.1.3 CRONOGRAMA DE CONVERGENTA A PRODUSELOR SENSIBILE SPRE COMERTUL LIBER INTRAZONAL.............................................................9 4.1.4 CRONOGRAMA DE CONVERGENTA A PRODUSELOR SENSIBILE SPRE AEC .................................................................................................................9 4.1.5 CERINTE SPECIFICE LA IMPORTURI.......................................................10 4.2 REGIMUL EXPORTURILOR..............................................................................11 4.2.1 REGIMUL DE PROMOVARE AL EXPORTURILOR.................................11 5. LEGISLATIA PE PROFIL ECONOMIC.....................................................................13 5.1 REGIMUL INVESTITIILOR STRAINE...............................................................13 5.2 REGIMUL DE PROMOVARE A INVESTITIILOR STRAINE...........................14 6. LEGISLATIA IMPOZITIVA ......................................................................................15 7. ORGANIZAREA AUTORITATII DE INVESTIGATIE IN MATERIE DE APARARE COMERCIALA.............................................................................................16 8. ASPECTE LEGATE DE CALATORIILE DE AFACERI..........................................18 9. INSTITUTII CU ATRIBUTII IN POLITICA DE COMERT EXTERIOR................18 9.1. MINISTERUL RELATIILOR EXTERNE, COMERTULUI INTERNATIONAL SI CULTELOR (MRECIC)..........................................................................................18 9.2 MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR PUBLICE.................................18 9.3 MINISTERUL INDUSTRIEI ................................................................................19 10. ADRESELE WEB ALE ORGANISMELOR PUBLICE SI NEGUVERNAMENTALE CU ACTIVITATE DE COMERT EXTERIOR:..................19 11. AMBASADA ROMANIEI LA BUENOS AIRES.....................................................22 21
ARGENTINA
1. DATE GENERALE
Numele oficial: (spaniol: Republica Argentina La Repblica Argentina)
Ziua naional: 25 mai 1810 - Ziua Revoluiei (proclamarea rupturii fa de regimul colonial spaniol i iniierea procesului de obinere a independenei) Limba oficial: spaniola Moneda local este peso-ul (plural pesos). Cursul de schimb (iulie 2011): 4,10 pesos / 1 USD. Situat n sud-estul Americii de Sud (Conul Sud), Argentina se nvecineaz la nord cu Bolivia (832 km) i Paraguay (1880 km), la nord-est cu Brazilia (1261 km), la vest cu Chile (5308 km), iar la est cu Uruguay (580 km) i, respectiv, Atlanticul de Sud (4900 km). Lungimea total a graniei terestre este de 9.861 km. Clim variat, predomin climatul temperat, cu extreme variind de la clima subtropical n nord la clima subpolara n sud. Suprafa: 2,8 milioane km2, la care se adaug sectorul antarctic argentinian, de cca. 966.000 km2; a doua ar ca dimensiune din America de Sud, dup Brazilia. Capital: Buenos Aires. Capitala propriu-zis are o populaie de 2,9 milioane locuitori, dar mpreun cu suburbiile formeaz o aglomerare urban de 10 milioane locuitori, concentrnd aproape 25% din populaia rii. Alte orae importante: Crdoba, Rosario, Santa Fe, Mendoza, La Plata, Mar del Plata. Diviziuni administrative: 23 provincii plus capitala, cu statut similar (Districtul Federal - Buenos Aires). Populaie: 40,091 milioane locuitori; populaia este foarte inegal distribuit n teritoriu, cu o mare concentrare n centrele urbane (populaia urban: cca. 90%). Densitatea medie: 13 locuitori / km2. 21
Structura etnic: Argentina este caracterizat de o ampl diversitate de grupuri etnice i naionale. Cea mai mare parte a populaiei este de origine european (predominant descendeni de italieni i spanioli), dar exist i un numr important de imigrani din Orientul Mijlociu (sirieni, libanezi - de aproximativ 500.000 de persoane), de origine asiatic (japonezi, coreeni - aproximativ 130.000 de persoane) etc. De asemenea, metii, amerindieni, alte grupuri - 3% din populaie. Religie: populaia Argentinei este predominant romano-catolic (cca. 70%); minoriti protestante (9%), evreieti (cea mai mare comunitate evreiasc din America Latin, estimat la aproximativ 300.000 de membri), musulmane, ortodoxe etc.
Datoria publica federal : 164.330 milioane USD (45,8 % din PIB) Datoria externa : Rezervele valutare : Somajul : 61.839 milioane USD 52.190 milioane USD 7,3 % Metodologia argentiniana de calcul a somajului mai presupune un numar de asistati social (cca. 1,6 milioane de persoane), care statistic nu sunt someri, dar care nu dispun de loc de munca. 1 USD = 3,91 pesos 1 Euro = 5,19 pesos 9,1% crestere anuala 77,6% din PIB 22,8% din PIB +21,2% crestere anuala in 2010 21
Cresterea activitatii economice (an/an) 9,2 % (2010) 0,9 % (2009) 6,8 % (2008) Cresterea activitatii industriale (an/an) 9,8 % (2010) 0,1 % (2009) 5,0 % (2008)
Utilizarea capacitatii industriale instalate 77,9 % (2010) 72,9 % (2009) 73,2 % (2008)
3. COMERTUL EXTERIOR SI DOMENIILE CARE POT OFERI OPORTUNITATI PENTRU EXPORTATORII ROMANI 3.1 IMPORTURI SI EXPORTURI
Volumul comertului exterior: 124,576 miliarde USD (2010) 94,450 miliarde USD (2009) 127,484 miliarde USD ( 2008) 68,133 miliarde USD (2010) 55,669 miliarde USD (2009) 70,021 miliarde USD (2008)
Export (FOB) :
Principalii parteneri: Brazilia (21,3%), China (8,6 %), Chile (6,5 %), SUA (5,2 %), Olanda (3,5 %) si altii (54,9 %). Tarile UE reprezinta cca. 17,5 %. Principalele produse exportate: produse primare (22 %), produse manufacturate de origine agrozootehnica (35%), produse manufacturate de origine industriala (31%), combustibili si energie (12%). Import (CIF) : 56,443 miliarde USD (2010) 38,781 miliarde USD (2009) 57,463 miliarde USD (2008) Principalii parteneri: Brazilia (31,3 %), China (13,6 %), SUA (10,7 %), Germania (5,7 %), Mexic (3,2%) si altii (35,5%). Tarile UE reprezinta 20%. Principalele produse importate: bunuri de capital (22,3%), bunuri intermediare (32,4%), parti si accesorii pentru bunuri de capital (18,6%), bunuri de consum (13,1%), combustibili (6,8%), automobile (6,5%). Soldul balantei comerciale : 11,690 miliarde USD (2010) 16,888 miliarde USD (2009) 12,588 miliarde USD (2008) 21
Industria : 35,9 % din PIB . Principalele sectoare : alimentara, automobile, bunuri de consum, textile, pielarie, editura-tipografie, siderurgie, metalurgie, chimie si petrochimie. Serviciile: 53,5 % din PIB.
4. POLITICA COMERCIALA (REGLEMENTARI SI PRACTICI COMERCIALE, TAXE VAMALE, PROCEDURI VAMALE, BARIERE NETARIFARE LA IMPORT) - NORME IN VIGOARE IN MATERIE DE COMERT EXTERIOR 4.1 REGIMUL IMPORTURILOR
De la 1 ianuarie 1995 functioneaza Uniunea Vamala intre statele membre Mercosur si a fost aprobat Nomenclatorul Comun al Mercosur (NCM). La 19 decembrie 2001 a fost aprobat Tariful Vamal Extern Comun al Mercosur (AEC). Plata importurilor de bunuri si sevicii se face pe piata unica si libera de schimb. Produsele critice pentru sanatate, destinate diagnosticarii, sunt exonerate de plata taxelor vamale sau alte impozite. Lista exceptiilor de la AEC include grupe de marfuri ale fiecarui stat membru. Statele membre Mercosur au putut stabili pana la 31 decembrie 2002 o lista de 100 de pozitii vamale din cadrul NCM, ca exceptii de la AEC. Orice tara membra poate efectua la fiecare 6 luni pana la 20 de modificari cu conditia aprobarii, in prealabil, a acestora de catre celelalte state membre Mercosur. Cote. Se pot aplica, ca masuri de salvgardare. In prezent se aplica cote de import pentru sectorul incaltaminte. Acordarea cotelor se face in ordinea prezentarii cererilor de catre importatori. In nici un caz nu se va putea acorda unui importator mai mult de 25% din cota totala trimestriala stabilita pe fiecare pozitie tarifara. Marfuri uzate. Se pot importa marfuri uzate de la capitolele 84, 85, 86, 87, 88, 89 si 90 cu plata unei taxe vamale de 28% si a unei taxe statistice de 0,5%. Regimul de import al marfurilor uzate nu are in vedere originea sau provenienta bunurilor. Acorduri de intelegere asupra preturilor . Sunt angajamente asupra preturilor, asumate de firmele straine, in cadrul investigatiilor pentru practici neloiale cum ar fi dumpingul. Se prevad cantitati maxime care pot fi exportate la preturi stabilite prin negocieri. Durata acordurilor variaza de la 2 la 5 ani. Exceptarea de la taxe si impozite . Este un regim pentru importul bunurilor destinate invatamantului, cercetarii stiintifice si/sau 21
tehnologice sau pentru sanatatea umana. Beneficiarii sunt organisme oficiale nationale si dependentele centralizate sau descentralizate ale acestora.
DIN
ACORDURILE
DE
Argentina este membru MERCOSUR (Argentina, Brazilia, Paraguay si Uruguay) din martie 1991, cand a fost semnat tratatul de la Asuncin. In luna iulie 2006, s-a semnat aderarea Venezuelei ca membru al MERCOSUR, urmand ca fiecare stat membru sa ratifice aceasta. Pana in prezent au ratificat Argentina, Brazilia si Urugay. Cu unele exceptii, schimbul de bunuri la nivel subregional este liber de taxe vamale si bariere netarifare. Sectorul auto si cel al productiei de zahar au regimuri speciale in cadrul comertului interzonal, urmand a fi complet liberalizate 21
ulterior. Pentru a fi considerat produs national, valoarea materialelor, energiei si manoperei incorporate pe plan local trebuie sa fie de minim 60%. De asemenea, s-a stabilit o schema generala pentru liberalizarea comertului cu servicii intr-un termen maxim de 10 ani, iar pe termen mediu, se prevede eliminarea barierelor din calea mobilizarii fortei de munca si coordonarea politicilor macroeconomice intre statele membre. Din 1995, tarile MERCOSUR au stabilit o politica comerciala uniforma fata de terti, respectiv au adoptat Tariful Extern Comun (AEC) care acopera peste 85% din produsele comercializate de MERCOSUR, iar nivelul taxelor vamale variaza, astazi, intre 0 si 27% pentru intreg universul bunurilor. Sunt in curs negocieri pentru aplicarea in totalitate a AEC.
servicii si achizitii guvernamentale. Obiectivul MERCOSUR este crearea unei zone de liber comert care sa includa toate produsele, sa elimine toate barierele tarifare si netarifare care impiedica sau distorsioneaza accesul deplin pe pietele bilaterale. In prezent cca 60% din exporturile de produse agricole si cca 53% din exporturile de produse industriale ale MERCOSUR, intra fara taxe vamale in UE. Statele MERCOSUR au asteptat finalizarea Rundei Doha de negocieri OMC, care sa vina in sprijinul exporturilor latino-americane de produse agricole si alimentare. Esecul rundei a dus la decizia de a relua negocierile cu UE fara a mai conta pe evolutiile pozitive pe care negocierile din OMC le-ar fi putut genera. In cadrul Asociatiei Latino Americane de Integrare (ALADI), din care mai fac parte Bolivia, Brazilia, Columbia, Chile, Ecuador, Mexic, Paraguay, Uruguay si Venezuela, Argentina a incheiat urmatoarele acorduri : - Acorduri de complementare economica cu tarile din afara MERCOSUR - Acorduri economice in domeniul hidrocarburilor cu Bolivia, Chile si Uruguay - Acord de transport fluvial pentru canalul Paraguay Parana. La nivel de blocuri subregionale exista acorduri de preferinte vamale semnate intre MERCOSUR si Comunitatea Andina de Natiuni precum si intre MERCOSUR si Piata Comuna Centro-americana (MCCA). MERCOSUR are semnate Acorduri de Comert Liber cu Israel (intrat in vigoare in 2011) si Egipt si are in curs de negociere acorduri comerciale cu Uniunea Europeana, Coreea de Sud, Iordania, Turcia, Siria, Teritoriile Palestinei si cu Consiliul de Cooperare al Gofului (Arabia Saudita, Bahrein, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Qatar si Oman).
urmand sa recupereze diferenta dupa ce justifica veridicitatea unui pret de import inferior.
care s-au platit in diferitele etape de productie si comercializare a bunurilor exportate, in stare noua. Procentul cotelor rambursate variaza intre 0% si 6% si este stabilit pentru fiecare produs din cadrul Nomenclatorului Comun Mercosur (NCM). Valoarea CIF a partilor componente ale produsului care au fost importate se scade din valoarea FOB a produsului final, iar cota de rambursare se aplica asupra diferentei (numai asupra valorii nationale motiv pentru care acest regim este compatibil cu Regimul Draw Back). Admisia temporara. Este permis importul temporar al marfurilor care sufera un proces tehnologic, cu obligatia de a fi reexportate pentru consum, in alte tari. Aceste marfuri nu platesc taxe vamale si nici taxa statistica, dar suporta taxele pentru servicii. Restrictii la acest regim se aplica in cazul existentei masurilor de salvgardare. Perioada de permanenta a marfurilor in tara este de : - marfuri comune : 1 an + 1 an prelungire; - bunuri care nu sunt produse de serie: 2 ani + 1 an prelungire. Finantarea Impozitului pe Valoarea Adaugata. Conform acestui regim, statul suporta dobanzile de finantare a creditelor pe care beneficiarii le solicita bancilor pentru recuperarea TVA-ului platit pentru achizitionarea si importul de bunuri de capital noi, folosite in productia de export. Acelasi regim se aplica si investitiilor in infrastructura pentru realizarea unor noi proiecte miniere. Finantarea poate fi de pana la 100%, iar perioada de finatare de: - bunuri de capital (mai putin pentru activitatea de telecomunicatii): 6 ani - bunuri de capital pentru activitatea de telecomunicatii: 6 ani - bunuri de capital pentru activitatea miniera - pentru proiecte noi: 4 ani - pentru intreprinderi existente: 2 ani - investitii in infrastructura fizica pentru minerit: 6 ani Atata timp cat dureaza finantarea si obligatia de export, beneficiarul trebuie sa prezinte informatii referitoare la volumul productiei si destinatia acesteia, precum si indeplinirea obligatiei asumate, referitoare la export. Exportul de obiective la cheie. Se acorda o prima de export de 6% asupra valorii bunurilor, serviciilor si tehnologiilor de origine nationala. Partea nationala, bunuri fizice si servicii, nu poate fi mai mica de 60% din valoarea FOB a contractului, iar bunurile fizice de origine nationala trebuie sa fie de minim 40% din valoarea FOB a contractului. Importul de bunuri pentru realizarea ,,unor proiecte mari de investitii (noi). Conform acestui regim se stabileste taxa vamala 0% pentru toate bunurile care integreaza proiecte mari de investitii. Bunurile trebuie sa fie destinate: - realizarii unei fabrici noi sau dezvoltarii/modernizarii uneia existente care sa produca bunuri tangibile. De asemenea, se accepta dezvoltarea unor capacitati de productie - tratamentului si/sau eliminarii substantelor contaminante din aer, sol si/sau apa Bunurile si P/S trebuie sa fie noi. Se pot importa in baza acestui regim piese de schimb intr-un procent de 5% din valoarea totala FOB a bunurilor importate sub acest regim 21
Importul de bunuri pentru realizarea unor ,,proiecte mari de investitii (uzate). Se acorda o reducere a taxelor vamale si scutirea de taxe referitoare la destinatia marfurilor pentru bunuri uzate care compun linii complete si autonome si se folosesc pentru realizarea proiectului de investitii. Bunurile uzate trebuie sa aiba o viata utila remanenta de 50%, iar beneficiarul este obligat sa achizitioneze bunuri noi, de origine nationala, de o valoare echivalente cu 30% din investitie. Rambursarea TVA intr-o singura cota pentru exporturile realizate prin porturile patagonice (incurajarea comertului in zonele defavorizate). Sistemul Generalizat de Preferinte . Masuri cu aplicare tranzitorie: Taxele de export. Conform acestui regim se stabileste o taxa asupra exporturilor de consum pentru unele marfuri cumprinse in NCM. Masura este fundamentata pe conditiile impuse de actualul context economic pentru consolidarea contului public. De asemenea, se urmareste stabilizarea preturilor interne la nivele convenabile si mentinerea unui volum de oferte adecvat necesitatilor de aprovizionare a pietei interne. Conform tipului de marfa, taxele pot fi 5% - 45% din valoarea FOB de export. Fac exceptie: - valoarea CIF a marfurilor importate care au fost incorporate in produse de export - exportul de materiale destinate promovarii turismului si realizarii de targuri si expozitii, congrese sau alte manifestari similare internationale - cele scutite prin alte norme deja existente
debit al conturilor bancare (capitalul strain in devize adus in Argentina este transformat in pesos si depus intr-un cont bancar de care investitorul dispune liber, iar pentru transferul in exterior bancile incaseaza contravaloarea sumei in pesos, la cursul zilei, in timp ce la destinatie ajung devize). Transferurile pentru investitiile straine directe nu sunt obligate sa indeplineasca termenul de 180 de zile de permanenta pe piata locala. Transferarea beneficiilor si dividendelor se poate face doar daca corespund cu bilanturile inchise si verificate. Reglementarile locale asupra imigratiei stabilesc trei tipuri de rezidenta: permanenta, temporara si tranzitorie. Pentru a constitui o societate in Argentina este necesara rezidenta permanenta sau temporara. Nu sunt restrictii asupra nationalitatii directorilor companiei, insa acestia trebuie sa aiba un domiciliu legal in Argentina. Investitorii straini care doresc sa obtina rezidenta permanenta trebuie sa demonstreze ca au realizat o investitie de minimum 100.000 pesosi, respectiv 34.483 US$ sau un depozit care sa depaseasca aceasta suma. Contractarea muncitorilor straini se realizeaza in conformitate cu legislatia locala a muncii.
Regimul de promovare miniera care ofera urmatoarele beneficii: stabilitate fiscala pe o perioada de 30 de ani, scutirea de taxe vamale la importul bunurilor de capital, concesionare pe 30 de ani, scutirea de impozite pe active, eliminarea taxelor de export, etc. Regimul forestier beneficii similare cu cele din sectorul minier. Regimul automotor. Politica in domeniul auto a Mercosur (PAM) stabileste un regim de schimburi libere intre Argentina si Brazilia si aplicarea unui tarif vamal extern comun (AEC) de 35% pentru autoturisme importate din afara zonei. Pentru a beneficia de comertul fara taxe, intelegerea stabileste ca toate autoturismele produse in Mercosur trebuie sa aiba un continut minim regional de 60%. Sectorul turistic: Constructia si echiparea obiectivelor noi, reamenajarea sau alte imbunatatiri la cele existente, organizarea de manifestari si servicii legate de turism sunt scutite total sau partial de impozite imobiliare si impozite brute pe o perioada de la 5 la 15 ani, dupa zona si activitatea desfasurata. Instrumente orizontale: Finantarea IVA pentru cumpararea de bunuri de capital noi, necesare realizarii unor investitii. Reducerea de la 21% la 10,5% a TVA pentru vanzarea si importul de bunuri de capital, produse de informatica si telecomunicatii. Importul bunurilor necesare realizarii marilor proiecte de investitii. Taxe vamale 0% pentru importul de bunuri ce compun o linie completa si autonoma in cadrul investitiei. Regimul Leasing-ului. Argentina este membra a Agentiei Multilaterale de Garantare a Investitiilor (MIGA), Organizatiei Investitiilor Private in Ultramar (OPIC) si a Centrului International de Solutionare a Diferendelor asupra Investitiilor (CISDI).
6. LEGISLATIA IMPOZITIVA
In Argentina, impozitele sunt incasate de guvernul national, provincii si autoritatile municipale. Impozite nationale : Impozit pe profit: - Intreprinderi 35% - Persoanele fizice sunt supuse la taxe progresive care variaza de la 9% la 35%, functie de nivelul profitului 21
Impozitul pe valoarea adaugata IVA sau TVA. Coeficientul general este de 21%, dar unele servicii precum furnizarea energiei electrice, gazul natural, apa, in afara locuintelor, au o taxa de 27%. Vanzarile de bunuri de capital, transportul (exceptie face cel international), ziare, reviste, prospecte si publicatii periodice programele de asistenta medicala, dobanzile asupra imprumuturilor straine sau cele efectuate la banci locale, platesc 10,5%. Exporturile nu sunt grevate de IVA iar exportatorii pot solicita rambursarea acesteia. Taxe de import. Nivelul taxelor de import variaza intre 0% si 35%, cu exceptia unor cazuri speciale cand se aplica taxe specifice minime sau care se refera la marfuri cu tratament impozitiv special. Alte impozite pe care importurile trebuie sa le plateasca sunt: taxa statistica (0,5% din CIF dar nu mai mult de 486 US$), taxa de confirmare a utilizarii produsului (2% din CIF, doar pentru anumite produse ), IVA ( 21% sau 10,5% in unele cazuri), o taxa aditionala la IVA (uzual 10%) si impozite pe venit (uzual 3%). Taxele de export sunt in prezent de 5% - 45% . Exporturile de produse care incorporeaza un anumit proces industrial platesc 5%, produsele primare 20%, iar gazele naturale 45%. Alte impozite: - asupra debitelor si creditelor din conturile curente - 4 %; - asupra activelor - 1%; - asupra bunurilor personale: cele care au valori cuprinse intre 99.458 US$ si 194.444 US$ platesc 0,5% iar cele de valori superioare, 0,75%. Nu se platesc impozite pentru actiunile detinute in intreprinderi stabilite in Argentina; asupra instrainarii imobilelor 1,5% din valoare, in cazul persoanelor fizice. Impozite provinciale si municipale : - asupra incasarilor brute care greveaza orice tranzactie comerciala valoarea variaza intre 1,5% si 4%, in functie de activitate sau provincie (activitatile primare si industriale beneficiaza, in general, de scutiri); - taxe de timbru 1% - asupra imobilelor (variaza pentru fiecare provincie) - impozite municipale pentru servicii de securitate industriala, igiena, s.a.
CNCE functioneaza ca un organism independent relationat cu Ministerul Industriei. Rolul acestuia este de a stabili daca s-a produs un prejudiciu industriei nationale sau exista o amenintare cu producerea unui prejudiciu, precum si de a determina legatura de cauzalitate. CNCE este condus de un presedinte, desemnat de puterea executiva pe o perioada nelimitata si de 4 membri ai Consiliului Director, numiti pe perioade de patru ani, la propunerea ministrului economiei si productiei. DCN este un organism tehnic care analizeaza existenta preturilor de dumping si a subventiilor. De asemenea, calculeaza marja de dumping si valoarea subventiilor. DCN este condus de un director si are 12 angajati. Cele doua organisme fac recomandari catre Secretariatul pentru Industrie, Comert si Intreprinderi Mici si Mijlocii din cadrul Ministerului Industriei care ia decizia de deschidere sau nu a investigatiei. In cazul in care decizia este afirmativa, rezolutia de deschidere a investigatiei se publica in Buletinul Oficial sub semnatura secretarului de stat pentru industrie, comert si intreprinderi mici si mijlocii. In cazul in care rezultatele investigatiei sunt pozitive, decizia de aplicare a masurilor de aparare este adoptata de ministrul economiei si productiei. Printre produsele care au facut obiectul investigatiei si tarile de origine, mentionam: Dumping: carne de porc (Brazilia), tabla laminata la rece (RSA, Corea, Ucraina, Brazilia, Rusia), tevi de otel inoxidabil (Brazilia, Taiwan), anvelope de bicicleta (Indonezia, Tailanda, China), articole sanitare (China), aparate de aer conditionat (China, Brazilia), toluen (China), cuptoare cu microunde (China), fibre de poliester (Corea), poliester (SUA), tesaturi (China), ulei de masline (UE), tevi sudate (Japonia), sarma de cupru (China), masini automate de spalat (Italia, Spania, Brazilia), tabla laminata la cald (Slovacia, Romania, RSA), profile din otel (Brazilia, Turcia, RSA, Rep. Ceha), bare laminate la cald (Rep. Ceha, RSA, Turcia), geam float (China), pui (Brazilia), cabluri din fire optice (Brazilia, Spania, SUA), izolatori electrici (India), lacate (China), manometre de gaz (Italia), clorura de aluminiu (SUA), televizoare (China), motoare electrice pentru masini de spalat (Corea), masini unelte (China, Taiwan), motocompresoare frigorifice (Brazilia), anvelope (Brazilia), lampi fluorescente (Brazilia, Chile), cabluri electrice (Brazilia, Spania, RSA, Franta). Subventii: ulei de masline (Spania), gluten de grau (UE), compot de piersici (UE). Salvgardare: compot de piersici, motorete si motociclete, incaltaminte de sport, jucarii, incaltaminte, fibre de poliester, fire din fibre de poliester, tesaturi de bumbac, tesaturi din textile, filamente sintetice. Din analiza procedurilor de aparare comerciala initiate de autoritatile argentiniene rezulta ca cele mai multe investigatii au fost deschise la capitolele produse siderurgice si articole de fonta, fier si otel, iar ca tari de origine pe primul loc se situeaza China si Brazilia. 21
9. INSTITUTII CU ATRIBUTII IN POLITICA DE COMERT EXTERIOR 9.1. MINISTERUL RELATIILOR EXTERNE, COMERTULUI INTERNATIONAL SI CULTELOR (MRECIC)
In cadrul MRECIC functioneaza Secretariatul pentru Comert si Relatii Economice Internationale format din: - Subsecretariatul pentru Integrare Economica Americana si Mercosur. Direcia Generala MERCOSUR Directia Probleme Economice si Comerciale Direccin Probleme Institutionale Mercosur Directia Generala de Integrare Economica Directia de Integrare Economica Latinoamericana Directia America del Nord si Probleme Emisferice Coordonare Generala a Integrarii Productive si IMM Reprezentanta Speciala Pentru Integrare Economica Regionala si Participare Sociala - Subsecretariatul pentru Comert International Directia Generala de Strategii pentru Comertul Exterior Directia Generala de Promovare a Exporturilor Directia de Promovare a Exporturilor Directia de Sprijinire a Turismului si Promovare a Investitiilor Fundatia Exportar Unitatea de Promovare si Sprijin a Firmelor Exportatoare
21
Subsecretariatul de Coordonare Economica Directia de Politica Economica Externa Rolul Directiei de Politica Economica Externa este de a urmari politicile de comert exterior, negocierile comerciale si economice internationale si a evalua impactul economic national. Totodata formuleaza si aplica politica vamala de comert exterior, politicile fiscale legate de comertul exterior, intervine in problemele de nivel de pret legate de masurile de salvgardare si antidumping, atat la nivel national cat si in cadrul Mercosur. DPEE are si responsabilitati legate de tematica integrarii Argentinei in spatii economice regionale, precum si de coordonarea politicilor macroeconomice cu alte tari.
10. ADRESELE WEB ALE ORGANISMELOR PUBLICE SI NEGUVERNAMENTALE CU ACTIVITATE DE COMERT EXTERIOR:
1. 2. 3. Presedintia Argentinei http://www.presidencia.gov.ar Administratia Publica Nationala www.argentina.gob.ar Ministerul Relatiilor Externe, Comertului International si Cultelor (MRECIC) 21
www.mrecic.gov.ar 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. Ministerul Industriei www.minprod.gob.ar Banca Centrala a Republicii Argentina www.bcra.gov.ar Banca Nationala a Republicii Argentina www.bna.com.ar Fundatia EXPORTAR www.exportar.org.ar Camera Argentiniana de Comert www.cac.com.ar Camera de Comert, Industrie si Productie a Republicii Argentina www.cacipra.org.ar Camera Exportatorilor din Republica Argentina www.cera.org.ar Camera Importatorilor din Republica Argentina www.cira.org.ar Camera Argentiniana de Constructii www.camarco.org.ar Camera Argentiniana a Industriei Materialelor Plastice www.caip.org.ar Camera Argentiniana a Masinilor Unelte, Bunurilor de Capital si Serviciilor Productive www.carmahe.com Camera Argentiniana a Produselor Chimice www.camaraquimica.org.ar Camera Intreprinderilor de Software si Servicii Informatice www.cessi.org.ar Camera de Informatica si Comunicatii a Republicii Argentina www.cicomra.org.ar Camera Industriei Chimice si Petrochimice www.ciqyp.org.ar 21
19. 20.
Camera Intreprinderilor Mici si Mijlocii din Industria Metalurgica www.camima.com.ar Camera Producatorilor de Geam Plat si Produselor din Acesta Republica Argentina www.caviplan.org.ar Centrul Argentinian al Inginerilor www.cai.org.ar Federatia Argentiniana a Industriei Cauciucului www.faic.org Federatia de Comert a orasului Buenos Aires www.fecoba.org.ar Institutul Argentinian de Petrol si Gaz www.iapg.org.ar Institutul Argentinian pentru dezvoltare economica www.iade.org.ar Institutul Argentinian de Rationalizare a Metalelor (IRAM) www.iram.com.ar Institutul Argentinian pentru Ciment Portland www.icpa.org.ar Institutul National de Statistica si Recensamant (INDEC) www.indec.gov.ar Societatea Rurala Argentina www.ruralarg.org.ar Uniunea Industriala din Argentina (UIA) www.uia.org.ar Asociatia Argentiniana a Fabricantilor de Masini Unelte www.aafmha.org.ar Asociatia Argentiniana de Pescuit www.aapesca.com.ar Asociatia Bancilor din Republica Argentina (banci private) www.aba-argentina.com 21 din
21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33.
34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44.
Asociatia Bancilor Publice si Private din Republica Argentina www.abappra.com Asociatia Conducatorilor de Intreprinderi (ADE) www.ade.org.ar Asociatia Industriasilor Metalurgi din Republica Argentina www.adimra.com.ar Asociatia Importatorilor si Exportatorilor din Republica Argentina www.aiera.org.ar Bursa de Cereale www.bolcereales.com.ar Camera de Comert Exterior din Rosario (Santa Fe) www.commerce.com.ar Camera de Comert Exterior a Provinciei Entre Rios www.caceper.com.ar Centrul de Informatie Integrala pentru Comert Exterior www.aduanaargentina.com Alcomex S.A. (Centru de Informatii de Comert Exterior) www.alcomex.com.ar Asociatia Corespondentilor Straini in Argentina www.corresponsales.org.ar Comisia Economica pentru America Latina si Caraibe- CEPAL www.cepal.org
fax :
e-mail :
e-mail BPCE :
embarombue@rumania.org.ar oficina.comercial@rumania.org.ar
pagina web :
www.rumania.org.ar
21