Sunteți pe pagina 1din 23

BPCE Buenos Aires

ARGENTINA
- Indrumar de afaceri -

INDRUMAR DE AFACERI - ARGENTINA

Cuprins
Cuprins................................................................................................................................2 1.DATE GENERALE ...............................................................3 2. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI (anul 2010)..............................................4 3. COMERTUL EXTERIOR SI DOMENIILE CARE POT OFERI OPORTUNITATI PENTRU EXPORTATORII ROMANI..............................................................................5 3.1 IMPORTURI SI EXPORTURI................................................................................5 3.2 DOMENII DE INTERES PENTRU PARTEA ROMANA :...................................6 3.3 PRINCIPALELE RAMURI ECONOMICE............................................................6 4. POLITICA COMERCIALA (REGLEMENTARI SI PRACTICI COMERCIALE, TAXE VAMALE, PROCEDURI VAMALE, BARIERE NETARIFARE LA IMPORT) NORME IN VIGOARE IN MATERIE DE COMERT EXTERIOR.................................7 4.1 REGIMUL IMPORTURILOR.................................................................................7 4.1.1 MASURI DE RESTRICTIONARE SI DESCURAJARE A IMPORTURILOR .....................................................................................................................................8 4.1.2 FACILITATI REZULTATE DIN ACORDURILE DE ASOCIERE, DE LIBER SCHIMB, ETC...............................................................................................8 4.1.3 CRONOGRAMA DE CONVERGENTA A PRODUSELOR SENSIBILE SPRE COMERTUL LIBER INTRAZONAL.............................................................9 4.1.4 CRONOGRAMA DE CONVERGENTA A PRODUSELOR SENSIBILE SPRE AEC .................................................................................................................9 4.1.5 CERINTE SPECIFICE LA IMPORTURI.......................................................10 4.2 REGIMUL EXPORTURILOR..............................................................................11 4.2.1 REGIMUL DE PROMOVARE AL EXPORTURILOR.................................11 5. LEGISLATIA PE PROFIL ECONOMIC.....................................................................13 5.1 REGIMUL INVESTITIILOR STRAINE...............................................................13 5.2 REGIMUL DE PROMOVARE A INVESTITIILOR STRAINE...........................14 6. LEGISLATIA IMPOZITIVA ......................................................................................15 7. ORGANIZAREA AUTORITATII DE INVESTIGATIE IN MATERIE DE APARARE COMERCIALA.............................................................................................16 8. ASPECTE LEGATE DE CALATORIILE DE AFACERI..........................................18 9. INSTITUTII CU ATRIBUTII IN POLITICA DE COMERT EXTERIOR................18 9.1. MINISTERUL RELATIILOR EXTERNE, COMERTULUI INTERNATIONAL SI CULTELOR (MRECIC)..........................................................................................18 9.2 MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR PUBLICE.................................18 9.3 MINISTERUL INDUSTRIEI ................................................................................19 10. ADRESELE WEB ALE ORGANISMELOR PUBLICE SI NEGUVERNAMENTALE CU ACTIVITATE DE COMERT EXTERIOR:..................19 11. AMBASADA ROMANIEI LA BUENOS AIRES.....................................................22 21

ARGENTINA
1. DATE GENERALE
Numele oficial: (spaniol: Republica Argentina La Repblica Argentina)

Ziua naional: 25 mai 1810 - Ziua Revoluiei (proclamarea rupturii fa de regimul colonial spaniol i iniierea procesului de obinere a independenei) Limba oficial: spaniola Moneda local este peso-ul (plural pesos). Cursul de schimb (iulie 2011): 4,10 pesos / 1 USD. Situat n sud-estul Americii de Sud (Conul Sud), Argentina se nvecineaz la nord cu Bolivia (832 km) i Paraguay (1880 km), la nord-est cu Brazilia (1261 km), la vest cu Chile (5308 km), iar la est cu Uruguay (580 km) i, respectiv, Atlanticul de Sud (4900 km). Lungimea total a graniei terestre este de 9.861 km. Clim variat, predomin climatul temperat, cu extreme variind de la clima subtropical n nord la clima subpolara n sud. Suprafa: 2,8 milioane km2, la care se adaug sectorul antarctic argentinian, de cca. 966.000 km2; a doua ar ca dimensiune din America de Sud, dup Brazilia. Capital: Buenos Aires. Capitala propriu-zis are o populaie de 2,9 milioane locuitori, dar mpreun cu suburbiile formeaz o aglomerare urban de 10 milioane locuitori, concentrnd aproape 25% din populaia rii. Alte orae importante: Crdoba, Rosario, Santa Fe, Mendoza, La Plata, Mar del Plata. Diviziuni administrative: 23 provincii plus capitala, cu statut similar (Districtul Federal - Buenos Aires). Populaie: 40,091 milioane locuitori; populaia este foarte inegal distribuit n teritoriu, cu o mare concentrare n centrele urbane (populaia urban: cca. 90%). Densitatea medie: 13 locuitori / km2. 21

Structura etnic: Argentina este caracterizat de o ampl diversitate de grupuri etnice i naionale. Cea mai mare parte a populaiei este de origine european (predominant descendeni de italieni i spanioli), dar exist i un numr important de imigrani din Orientul Mijlociu (sirieni, libanezi - de aproximativ 500.000 de persoane), de origine asiatic (japonezi, coreeni - aproximativ 130.000 de persoane) etc. De asemenea, metii, amerindieni, alte grupuri - 3% din populaie. Religie: populaia Argentinei este predominant romano-catolic (cca. 70%); minoriti protestante (9%), evreieti (cea mai mare comunitate evreiasc din America Latin, estimat la aproximativ 300.000 de membri), musulmane, ortodoxe etc.

2. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI (anul 2010)


Produsul Intern Brut : PIB pe locuitor : Rata inflatiei : 1.442.655 milioane pesos (cca.368 mld.USD) 9.092 USD / loc 10,9 %

Datoria publica federal : 164.330 milioane USD (45,8 % din PIB) Datoria externa : Rezervele valutare : Somajul : 61.839 milioane USD 52.190 milioane USD 7,3 % Metodologia argentiniana de calcul a somajului mai presupune un numar de asistati social (cca. 1,6 milioane de persoane), care statistic nu sunt someri, dar care nu dispun de loc de munca. 1 USD = 3,91 pesos 1 Euro = 5,19 pesos 9,1% crestere anuala 77,6% din PIB 22,8% din PIB +21,2% crestere anuala in 2010 21

Cursul de schimb : Consumul intern :

Ponderea ntreprinderilor cu capital strin n economie: Investitii:

Cresterea activitatii economice (an/an) 9,2 % (2010) 0,9 % (2009) 6,8 % (2008) Cresterea activitatii industriale (an/an) 9,8 % (2010) 0,1 % (2009) 5,0 % (2008)

Utilizarea capacitatii industriale instalate 77,9 % (2010) 72,9 % (2009) 73,2 % (2008)

3. COMERTUL EXTERIOR SI DOMENIILE CARE POT OFERI OPORTUNITATI PENTRU EXPORTATORII ROMANI 3.1 IMPORTURI SI EXPORTURI
Volumul comertului exterior: 124,576 miliarde USD (2010) 94,450 miliarde USD (2009) 127,484 miliarde USD ( 2008) 68,133 miliarde USD (2010) 55,669 miliarde USD (2009) 70,021 miliarde USD (2008)

Export (FOB) :

Principalii parteneri: Brazilia (21,3%), China (8,6 %), Chile (6,5 %), SUA (5,2 %), Olanda (3,5 %) si altii (54,9 %). Tarile UE reprezinta cca. 17,5 %. Principalele produse exportate: produse primare (22 %), produse manufacturate de origine agrozootehnica (35%), produse manufacturate de origine industriala (31%), combustibili si energie (12%). Import (CIF) : 56,443 miliarde USD (2010) 38,781 miliarde USD (2009) 57,463 miliarde USD (2008) Principalii parteneri: Brazilia (31,3 %), China (13,6 %), SUA (10,7 %), Germania (5,7 %), Mexic (3,2%) si altii (35,5%). Tarile UE reprezinta 20%. Principalele produse importate: bunuri de capital (22,3%), bunuri intermediare (32,4%), parti si accesorii pentru bunuri de capital (18,6%), bunuri de consum (13,1%), combustibili (6,8%), automobile (6,5%). Soldul balantei comerciale : 11,690 miliarde USD (2010) 16,888 miliarde USD (2009) 12,588 miliarde USD (2008) 21

3.2 DOMENII DE INTERES PENTRU PARTEA ROMANA :


1. Constructia de nave: Bazinul fluvial Hidrovia asigura transportul a 90% din comertul exterior zonal, efectuat aproape in totalitate cu barje (speciale pentru cereale, fructe, combustibili, containere, lemn si celuloza etc). Vechimea acestora este in mare majoritate intre 20-45 ani, existand un necesar de peste 1.000 barje si 100 remorchere/impingatoare si un singur producator in Argentina. 2. Industria extractiva a petrolului : piata potentiala pentru exportul de unitati de pompare catre Repsol YPF precum si catre celelalte companii de extractie si exploatare a petrolului din Argentina. In perioada 2003 - 2007 doar Repsol YPF a avut prevazut un program de investitii de 5.700 milioane dolari, din care 75 % au fost destinate activitatii de explorare si productie petroliera. Totodata exista perimetre care se ofera in concesiune pentru explorare si exploatare de petrol si gaze 3. Energia atomica: Argentina detine trei centrale nucleare tip Candu, dintre care uneia ii expira termenul de functionare in 2012 si mai este planificata construirea a inca doua. Argentina constituie un partener potential pentru furnizorii de produse pentru sectorul nuclear, precum si pentru cooperare cu institutele de cercetare-proiectare nucleara. 4. Industria chimica: Piata are un potential de consum semnificativ, in special pentru ingrasaminte organice si anorganice pentru agricultura. 5. Sectorul material rulant: exista un necesar de circa 1.000 vagoane pentru cereale, noi sau reconditionate, locomotive Diesel, si posibilitati de vanzare roti pentru vagoane de marfa si calatori, precum si parti si piese de vagoane. 6. Industria constructoare de masini: exista potential de export de rulmenti, motoare electrice, lampi cu descarcare in gaze, in conditiile unei concurente puternice in ultimii ani din India si China, exista cereri de masini unelte, in conditiile concurentei coreene, bulgare si braziliene si exista perspective pentru penetrarea pietei cu parti si componente de utilaje pentru industria siderurgica, masini de vulcanizat pentru industria cauciucului, echipament pentru industria pescuitului. In industria siderurgica si a neferoaselor exista cereri de tevi fara sudura, tabla laminata la cald, tabla de aluminiu, profile si benzi 7. Industria medicamentelor: piata potentiala pentru medicamente generice. 8. Turismul : dezvoltarea turismului de sanatate.

3.3 PRINCIPALELE RAMURI ECONOMICE


Agricultura si zootehnia : 10,6 % din PIB. Principalele productii : soia (50 mil tone), grau (8 mil tone), porumb (14 mil.tone), floarea soarelui (3,2 mil.tone), sorg (3,3 mil.tone), mere, pere, lamaii, tutun, alune, ceai, grapefruit, vin (16 mil.litri), cresterea animalelor (55-60 mil.vite). 21

Industria : 35,9 % din PIB . Principalele sectoare : alimentara, automobile, bunuri de consum, textile, pielarie, editura-tipografie, siderurgie, metalurgie, chimie si petrochimie. Serviciile: 53,5 % din PIB.

4. POLITICA COMERCIALA (REGLEMENTARI SI PRACTICI COMERCIALE, TAXE VAMALE, PROCEDURI VAMALE, BARIERE NETARIFARE LA IMPORT) - NORME IN VIGOARE IN MATERIE DE COMERT EXTERIOR 4.1 REGIMUL IMPORTURILOR
De la 1 ianuarie 1995 functioneaza Uniunea Vamala intre statele membre Mercosur si a fost aprobat Nomenclatorul Comun al Mercosur (NCM). La 19 decembrie 2001 a fost aprobat Tariful Vamal Extern Comun al Mercosur (AEC). Plata importurilor de bunuri si sevicii se face pe piata unica si libera de schimb. Produsele critice pentru sanatate, destinate diagnosticarii, sunt exonerate de plata taxelor vamale sau alte impozite. Lista exceptiilor de la AEC include grupe de marfuri ale fiecarui stat membru. Statele membre Mercosur au putut stabili pana la 31 decembrie 2002 o lista de 100 de pozitii vamale din cadrul NCM, ca exceptii de la AEC. Orice tara membra poate efectua la fiecare 6 luni pana la 20 de modificari cu conditia aprobarii, in prealabil, a acestora de catre celelalte state membre Mercosur. Cote. Se pot aplica, ca masuri de salvgardare. In prezent se aplica cote de import pentru sectorul incaltaminte. Acordarea cotelor se face in ordinea prezentarii cererilor de catre importatori. In nici un caz nu se va putea acorda unui importator mai mult de 25% din cota totala trimestriala stabilita pe fiecare pozitie tarifara. Marfuri uzate. Se pot importa marfuri uzate de la capitolele 84, 85, 86, 87, 88, 89 si 90 cu plata unei taxe vamale de 28% si a unei taxe statistice de 0,5%. Regimul de import al marfurilor uzate nu are in vedere originea sau provenienta bunurilor. Acorduri de intelegere asupra preturilor . Sunt angajamente asupra preturilor, asumate de firmele straine, in cadrul investigatiilor pentru practici neloiale cum ar fi dumpingul. Se prevad cantitati maxime care pot fi exportate la preturi stabilite prin negocieri. Durata acordurilor variaza de la 2 la 5 ani. Exceptarea de la taxe si impozite . Este un regim pentru importul bunurilor destinate invatamantului, cercetarii stiintifice si/sau 21

tehnologice sau pentru sanatatea umana. Beneficiarii sunt organisme oficiale nationale si dependentele centralizate sau descentralizate ale acestora.

4.1.1 MASURI DE RESTRICTIONARE SI DESCURAJARE A IMPORTURILOR


Subevaluarea monedei nationale, metoda practicata pentru stimularea exporturilor, a condus la scumpirea deosebita a importurilor si cresterea competitivitatii produselor nationale, atat pe piata interna cat si pe piata externa. Descurajarea si limitarea importurilor de produse siderurgice prin aplicarea Rezolutiei 404/1999, completata cu Rezolutia 924/1999, privind obligativitatea certificarii calitatii si conditiilor speciale de securitate a produselor siderurgice folosite la realizarea structurilor metalice ale constructiilor si structurilor din beton. Certificarea trebuie facuta conform normelor argentiniene IRAM, de catre inspectori argentinieni, cu suportarea tuturor cheltuielilor de catre exportator (valoare estimativa pentru certificarea unui produs cca 50.000 US$). Necesitatea obtinerii certificatului de configuratie a modelului conform Legii 24449, la exportul de autoturisme in Argentina ceea ce presupune un proces indelungat si foarte exigent de omologare si obtinere a certificatului de conformitate cu normele locale de mediu (nivel de zgomot si emisii poluante). Intensificarea actiunilor de aparare comerciala la presiunile deosebite ale industriei nationale s-au facut simtite in ultimii ani printr-o avalansa de investigatii de dumping si prin impunerea necesitatii obtinerii de licente ne-automate de import la unele grupe de produse (in total 600 pozitii tarifare), intre care: textile, confectii, incaltaminte, jucarii, anvelope, autoturisme de lux, componente auto, autovehicule etc. Argentina s-a confruntat, in special incepand cu anul 2010, cu proteste din partea altor state datorita unor masuri netarifare de descurajare a importurilor: eliberarea licentelor ne-automate de import la termene de peste 90 zile, recomandarea eliminarii importurilor de produse alimentare pentru care exista un produs similar indigen, tergiversarea unor formalitati in vama etc.

4.1.2 FACILITATI REZULTATE ASOCIERE, DE LIBER SCHIMB, ETC.

DIN

ACORDURILE

DE

Argentina este membru MERCOSUR (Argentina, Brazilia, Paraguay si Uruguay) din martie 1991, cand a fost semnat tratatul de la Asuncin. In luna iulie 2006, s-a semnat aderarea Venezuelei ca membru al MERCOSUR, urmand ca fiecare stat membru sa ratifice aceasta. Pana in prezent au ratificat Argentina, Brazilia si Urugay. Cu unele exceptii, schimbul de bunuri la nivel subregional este liber de taxe vamale si bariere netarifare. Sectorul auto si cel al productiei de zahar au regimuri speciale in cadrul comertului interzonal, urmand a fi complet liberalizate 21

ulterior. Pentru a fi considerat produs national, valoarea materialelor, energiei si manoperei incorporate pe plan local trebuie sa fie de minim 60%. De asemenea, s-a stabilit o schema generala pentru liberalizarea comertului cu servicii intr-un termen maxim de 10 ani, iar pe termen mediu, se prevede eliminarea barierelor din calea mobilizarii fortei de munca si coordonarea politicilor macroeconomice intre statele membre. Din 1995, tarile MERCOSUR au stabilit o politica comerciala uniforma fata de terti, respectiv au adoptat Tariful Extern Comun (AEC) care acopera peste 85% din produsele comercializate de MERCOSUR, iar nivelul taxelor vamale variaza, astazi, intre 0 si 27% pentru intreg universul bunurilor. Sunt in curs negocieri pentru aplicarea in totalitate a AEC.

4.1.3 CRONOGRAMA DE CONVERGENTA A PRODUSELOR SENSIBILE SPRE COMERTUL LIBER INTRAZONAL


S-a stabilit un cos de produse care considerandu-se sensibile, s-au mentinut in afara Acordului de Liber Comert Regional. Pentru aceste produse sa stabilit un Regim de Convergenta care sa ofere acestor industrii timpul necesar pentru readaptarea productiei. Initiativa a aparut in 1995, iar procesul a fost incheiat, pentru majoritatea produselor, in 1999. Raman exceptate doar sectorul auto si cel al zaharului care vor fi liberalizate ulterior. Din acest moment, totalitatea universului bunurilor, vor circula liber intre tarile membre MERCOSUR.

4.1.4 CRONOGRAMA DE CONVERGENTA A PRODUSELOR SENSIBILE SPRE AEC


Fiecare tara membra a prezentat o lista de bunuri exceptate din Tariful Vamal Comun (AEC), proces care s-a finalizat in 2001, ramanand exceptate bunurile de informatica, telecomunicatii, sectorul zaharului si cel automobilistic care urmeaza a fi liberalizate complet. Pentru ultimele doua sectoare, in prezent, se poarta negocieri pentru accelerarea termenelor de convergenta spre structura impusa de AEC. Argentina participa in forma coordonata cu ceilalti membri Mercosur la negocierile privind crearea Zonei de Liber Comert a Americilor (ALCA), care reprezinta o viziune integrala, unde aspectele economice si comerciale se complementeaza cu cele politice, sociale, culturale si de mediu. Deocamdat, datorit atitudinii adoptate de rile Mercosur, negocierile sunt blocate. MERCOSUR a semnat cu Uniunea Europeana un Acord Cadru Interregional de Cooperare (15.12.1995, Madrid) avand ca obiectiv principal crearea cadrului necesar desfasurarii negocierilor in vederea incheierii unui Acord de Liber Comert. Cele doua parti (UE la 5 iunie 2001 si MERCOSUR la 29 octombrie 2001) au prezentat propuneri pentru liberalizarea comertului cu bunuri, 21

servicii si achizitii guvernamentale. Obiectivul MERCOSUR este crearea unei zone de liber comert care sa includa toate produsele, sa elimine toate barierele tarifare si netarifare care impiedica sau distorsioneaza accesul deplin pe pietele bilaterale. In prezent cca 60% din exporturile de produse agricole si cca 53% din exporturile de produse industriale ale MERCOSUR, intra fara taxe vamale in UE. Statele MERCOSUR au asteptat finalizarea Rundei Doha de negocieri OMC, care sa vina in sprijinul exporturilor latino-americane de produse agricole si alimentare. Esecul rundei a dus la decizia de a relua negocierile cu UE fara a mai conta pe evolutiile pozitive pe care negocierile din OMC le-ar fi putut genera. In cadrul Asociatiei Latino Americane de Integrare (ALADI), din care mai fac parte Bolivia, Brazilia, Columbia, Chile, Ecuador, Mexic, Paraguay, Uruguay si Venezuela, Argentina a incheiat urmatoarele acorduri : - Acorduri de complementare economica cu tarile din afara MERCOSUR - Acorduri economice in domeniul hidrocarburilor cu Bolivia, Chile si Uruguay - Acord de transport fluvial pentru canalul Paraguay Parana. La nivel de blocuri subregionale exista acorduri de preferinte vamale semnate intre MERCOSUR si Comunitatea Andina de Natiuni precum si intre MERCOSUR si Piata Comuna Centro-americana (MCCA). MERCOSUR are semnate Acorduri de Comert Liber cu Israel (intrat in vigoare in 2011) si Egipt si are in curs de negociere acorduri comerciale cu Uniunea Europeana, Coreea de Sud, Iordania, Turcia, Siria, Teritoriile Palestinei si cu Consiliul de Cooperare al Gofului (Arabia Saudita, Bahrein, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Qatar si Oman).

4.1.5 CERINTE SPECIFICE LA IMPORTURI


Licente de import Exista doua mari categorii de licente de import: Licente automate care pot fi: - Licente automate inaintea importului: au ca scop monitorizarea importurilor si efect statistic - Declaratie sub juramant a compozitiei produsului: se aplica pentru produse alimentare, covoare, imbracaminte si incaltaminte in vederea informarii consumatorului asupra originii si provenientei marfurilor. Marfurile trebuie sa aiba o eticheta cuprinzand compozitia produsului si originea. Licente neautomate care sunt necesare pentru cca 600 grupe de produse, intre care: incaltaminte,hartie, biciclete, jucarii etc. Valori criteriu la importul anumitor marfuri. Periodic, autoritatea fiscala argentiniana emite reglementari prin care stabileste pentru unele marfuri si anumite tari de provenienta ale acestora, valori criteriu care constituie niveluri unitare FOB in USD. Importatorul este obligat sa plateasca taxele de import la valoarea FOB din factura, in cazul in care aceasta este superioara valorii criteriu sau sa plateasca la nivelul celei din urma, 21

urmand sa recupereze diferenta dupa ce justifica veridicitatea unui pret de import inferior.

4.2 REGIMUL EXPORTURILOR


Piata unica si libera de schimb. Incepand cu 11.02.2002 s-a constituit Piata de Schimb unica si libera pentru toate tranzactiile comerciale. Moneda nationala este in prezent subevaluata, prin masurile Bancii Centrale, care cumpara constant valuta. Firmele terte neproducatoare sunt autorizate, incepand cu 9 august 2002, sa efectueze exporturi de produse alimentare pentru consumul uman, materii prime folosite in industria alimentara si produse folosite in gospodarie, cu informarea producatorului. Termenele pentru exporturile in consignatie sunt de maxim 180 de zile de la data obtinerii autorizatiei de imbarcare eliberata de Directia Generala a Vamilor. Taxele de export sunt de : 45% pentru gazele naturale (cresterea de la 20% la 45% a avut loc in iulie 2006); 10% pentru produse primare; 5% pentru produse manufacturate, agrozootehnice si industriale; - 20% pentru cereale, faina, seminte si fructe oleaginoase, grasimi si uleiuri animale si vegetale si reziduuri ale industriei alimentare (faina, turte, pellets); - 5% pentru produse organice; - 20% pentru petrol; 5% pentru motorina, kerosen, etc. 0% pentru benzina. Plata acestor taxe trebuie facuta in termen de 15 zile calendaristice de la data primirii autorizatiei de export. Exportatorii platesc TVA (21%) care este restituita in 19 cote lunare, egale, la cursul de schimb, de referinta. Cand valoarea TVA este inferioara valorii de 100.000 pesos, restituirea se poate face intr-o singura cota. Tarifele portuare si costurile de stivuire se coteaza in dolari si se incaseaza in pesos la cursul zilei.

4.2.1 REGIMUL DE PROMOVARE AL EXPORTURILOR


Sunt in vigoare urmatoarele instrumente de promovare a exporturilor: Draw Back. Marfurile importate care intra in compozitia produselor de export sau ambalajele acestora sunt scutite de plata taxelor vamale, taxa statistica si TVA. Rambursarea taxelor pentru bunurile exportate. Conform acestui regim se efectueaza rambursarea totala sau partiala a impozitelor si taxelor interne 21

care s-au platit in diferitele etape de productie si comercializare a bunurilor exportate, in stare noua. Procentul cotelor rambursate variaza intre 0% si 6% si este stabilit pentru fiecare produs din cadrul Nomenclatorului Comun Mercosur (NCM). Valoarea CIF a partilor componente ale produsului care au fost importate se scade din valoarea FOB a produsului final, iar cota de rambursare se aplica asupra diferentei (numai asupra valorii nationale motiv pentru care acest regim este compatibil cu Regimul Draw Back). Admisia temporara. Este permis importul temporar al marfurilor care sufera un proces tehnologic, cu obligatia de a fi reexportate pentru consum, in alte tari. Aceste marfuri nu platesc taxe vamale si nici taxa statistica, dar suporta taxele pentru servicii. Restrictii la acest regim se aplica in cazul existentei masurilor de salvgardare. Perioada de permanenta a marfurilor in tara este de : - marfuri comune : 1 an + 1 an prelungire; - bunuri care nu sunt produse de serie: 2 ani + 1 an prelungire. Finantarea Impozitului pe Valoarea Adaugata. Conform acestui regim, statul suporta dobanzile de finantare a creditelor pe care beneficiarii le solicita bancilor pentru recuperarea TVA-ului platit pentru achizitionarea si importul de bunuri de capital noi, folosite in productia de export. Acelasi regim se aplica si investitiilor in infrastructura pentru realizarea unor noi proiecte miniere. Finantarea poate fi de pana la 100%, iar perioada de finatare de: - bunuri de capital (mai putin pentru activitatea de telecomunicatii): 6 ani - bunuri de capital pentru activitatea de telecomunicatii: 6 ani - bunuri de capital pentru activitatea miniera - pentru proiecte noi: 4 ani - pentru intreprinderi existente: 2 ani - investitii in infrastructura fizica pentru minerit: 6 ani Atata timp cat dureaza finantarea si obligatia de export, beneficiarul trebuie sa prezinte informatii referitoare la volumul productiei si destinatia acesteia, precum si indeplinirea obligatiei asumate, referitoare la export. Exportul de obiective la cheie. Se acorda o prima de export de 6% asupra valorii bunurilor, serviciilor si tehnologiilor de origine nationala. Partea nationala, bunuri fizice si servicii, nu poate fi mai mica de 60% din valoarea FOB a contractului, iar bunurile fizice de origine nationala trebuie sa fie de minim 40% din valoarea FOB a contractului. Importul de bunuri pentru realizarea ,,unor proiecte mari de investitii (noi). Conform acestui regim se stabileste taxa vamala 0% pentru toate bunurile care integreaza proiecte mari de investitii. Bunurile trebuie sa fie destinate: - realizarii unei fabrici noi sau dezvoltarii/modernizarii uneia existente care sa produca bunuri tangibile. De asemenea, se accepta dezvoltarea unor capacitati de productie - tratamentului si/sau eliminarii substantelor contaminante din aer, sol si/sau apa Bunurile si P/S trebuie sa fie noi. Se pot importa in baza acestui regim piese de schimb intr-un procent de 5% din valoarea totala FOB a bunurilor importate sub acest regim 21

Importul de bunuri pentru realizarea unor ,,proiecte mari de investitii (uzate). Se acorda o reducere a taxelor vamale si scutirea de taxe referitoare la destinatia marfurilor pentru bunuri uzate care compun linii complete si autonome si se folosesc pentru realizarea proiectului de investitii. Bunurile uzate trebuie sa aiba o viata utila remanenta de 50%, iar beneficiarul este obligat sa achizitioneze bunuri noi, de origine nationala, de o valoare echivalente cu 30% din investitie. Rambursarea TVA intr-o singura cota pentru exporturile realizate prin porturile patagonice (incurajarea comertului in zonele defavorizate). Sistemul Generalizat de Preferinte . Masuri cu aplicare tranzitorie: Taxele de export. Conform acestui regim se stabileste o taxa asupra exporturilor de consum pentru unele marfuri cumprinse in NCM. Masura este fundamentata pe conditiile impuse de actualul context economic pentru consolidarea contului public. De asemenea, se urmareste stabilizarea preturilor interne la nivele convenabile si mentinerea unui volum de oferte adecvat necesitatilor de aprovizionare a pietei interne. Conform tipului de marfa, taxele pot fi 5% - 45% din valoarea FOB de export. Fac exceptie: - valoarea CIF a marfurilor importate care au fost incorporate in produse de export - exportul de materiale destinate promovarii turismului si realizarii de targuri si expozitii, congrese sau alte manifestari similare internationale - cele scutite prin alte norme deja existente

5. LEGISLATIA PE PROFIL ECONOMIC 5.1 REGIMUL INVESTITIILOR STRAINE


Regimul investitiilor straine in Argentina este reglementat prin Legea Nr. 21.382/1993 si Decretul Nr. 1853/1993. Investitorii straini pot efectua investitii in Argentina fara a fi nevoie de o aprobare prealabila si in conditii egale cu investitorii locali. Investitorii straini pot : Utiliza orice forma juridica de organizare prevazuta in legislatia nationala, respectiv: societati pe actiuni, societati cu raspundere limitata si filiale ale intreprinderilor straine. De asemenea, folosirea de joint ventures si contractele de franchising sunt tot mai frecvente in ultimii ani. Firmele locale cu capital strain pot folosi creditul intern cu aceleasi drepturi si in aceleasi conditii ca intreprinderile locale cu capital national. Investitorii straini pot transfera in exterior beneficiile si repatria capitalul investit. Din a doua parte a anului 2002 si in 2003, Banca Centrala a Republicii Argentina a flexibilizat restrictiile care au fost impuse dupa deprecierea monedei nationale (transferarea in exterior a beneficiilor si dividendelor doar cu aprobarea BCRA). Investitorii care doresc sa-si repatrieze capitalul pot sa o faca numai in pesos bancnote, fara utilizarea mecanismului de 21

debit al conturilor bancare (capitalul strain in devize adus in Argentina este transformat in pesos si depus intr-un cont bancar de care investitorul dispune liber, iar pentru transferul in exterior bancile incaseaza contravaloarea sumei in pesos, la cursul zilei, in timp ce la destinatie ajung devize). Transferurile pentru investitiile straine directe nu sunt obligate sa indeplineasca termenul de 180 de zile de permanenta pe piata locala. Transferarea beneficiilor si dividendelor se poate face doar daca corespund cu bilanturile inchise si verificate. Reglementarile locale asupra imigratiei stabilesc trei tipuri de rezidenta: permanenta, temporara si tranzitorie. Pentru a constitui o societate in Argentina este necesara rezidenta permanenta sau temporara. Nu sunt restrictii asupra nationalitatii directorilor companiei, insa acestia trebuie sa aiba un domiciliu legal in Argentina. Investitorii straini care doresc sa obtina rezidenta permanenta trebuie sa demonstreze ca au realizat o investitie de minimum 100.000 pesosi, respectiv 34.483 US$ sau un depozit care sa depaseasca aceasta suma. Contractarea muncitorilor straini se realizeaza in conformitate cu legislatia locala a muncii.

5.2 REGIMUL DE PROMOVARE A INVESTITIILOR STRAINE.


Promovarea se face la nivel regional, pe sectoare de activitate si orizontal (beneficiile se aplica in orice regiune sau sector de activitate). Promovarea regionala: Beneficiile sunt oferite de fiecare provincie in parte pentru atragerea investitiilor si consta, in general, din scutirea de impozite, reducerea de tarife pentru servicii publice, sprijin pentru realizarea lucrarilor de infrastructura, achizitionarea de echipamente, prioritate in adjudecarea licitatiilor organizate de guvernele provinciale. Promovarea industriala in Tara de Foc Zona Vamala Speciala (TAE) In TAE exista scutire de taxe vamale de import pentru materii prime si bunuri de capital. Bunurile cumparate din teritoriu national nu platesc TVA, iar produsele exportate nu platesc taxe de export. Regimul a fost protejat prin Decretul 490/2003 pana la 31 decembrie 2005, in timp ce valabilitatea beneficiilor este extinsa pana in anul 2013. Zonele Libere Legislatia argentiniana permite infiintarea a 27 de Zone Libere, una pe fiecare provincie, plus 4 zone libere aditionale. In prezent exista 9 Zone Libere operationale in provinciile Buenos Aires, Cordoba, Chubut, La Pampa, Mendoza, Misiones, Salta, San Luis si Tucumn. Promovarea sectoriala: 21

Regimul de promovare miniera care ofera urmatoarele beneficii: stabilitate fiscala pe o perioada de 30 de ani, scutirea de taxe vamale la importul bunurilor de capital, concesionare pe 30 de ani, scutirea de impozite pe active, eliminarea taxelor de export, etc. Regimul forestier beneficii similare cu cele din sectorul minier. Regimul automotor. Politica in domeniul auto a Mercosur (PAM) stabileste un regim de schimburi libere intre Argentina si Brazilia si aplicarea unui tarif vamal extern comun (AEC) de 35% pentru autoturisme importate din afara zonei. Pentru a beneficia de comertul fara taxe, intelegerea stabileste ca toate autoturismele produse in Mercosur trebuie sa aiba un continut minim regional de 60%. Sectorul turistic: Constructia si echiparea obiectivelor noi, reamenajarea sau alte imbunatatiri la cele existente, organizarea de manifestari si servicii legate de turism sunt scutite total sau partial de impozite imobiliare si impozite brute pe o perioada de la 5 la 15 ani, dupa zona si activitatea desfasurata. Instrumente orizontale: Finantarea IVA pentru cumpararea de bunuri de capital noi, necesare realizarii unor investitii. Reducerea de la 21% la 10,5% a TVA pentru vanzarea si importul de bunuri de capital, produse de informatica si telecomunicatii. Importul bunurilor necesare realizarii marilor proiecte de investitii. Taxe vamale 0% pentru importul de bunuri ce compun o linie completa si autonoma in cadrul investitiei. Regimul Leasing-ului. Argentina este membra a Agentiei Multilaterale de Garantare a Investitiilor (MIGA), Organizatiei Investitiilor Private in Ultramar (OPIC) si a Centrului International de Solutionare a Diferendelor asupra Investitiilor (CISDI).

6. LEGISLATIA IMPOZITIVA
In Argentina, impozitele sunt incasate de guvernul national, provincii si autoritatile municipale. Impozite nationale : Impozit pe profit: - Intreprinderi 35% - Persoanele fizice sunt supuse la taxe progresive care variaza de la 9% la 35%, functie de nivelul profitului 21

Impozitul pe valoarea adaugata IVA sau TVA. Coeficientul general este de 21%, dar unele servicii precum furnizarea energiei electrice, gazul natural, apa, in afara locuintelor, au o taxa de 27%. Vanzarile de bunuri de capital, transportul (exceptie face cel international), ziare, reviste, prospecte si publicatii periodice programele de asistenta medicala, dobanzile asupra imprumuturilor straine sau cele efectuate la banci locale, platesc 10,5%. Exporturile nu sunt grevate de IVA iar exportatorii pot solicita rambursarea acesteia. Taxe de import. Nivelul taxelor de import variaza intre 0% si 35%, cu exceptia unor cazuri speciale cand se aplica taxe specifice minime sau care se refera la marfuri cu tratament impozitiv special. Alte impozite pe care importurile trebuie sa le plateasca sunt: taxa statistica (0,5% din CIF dar nu mai mult de 486 US$), taxa de confirmare a utilizarii produsului (2% din CIF, doar pentru anumite produse ), IVA ( 21% sau 10,5% in unele cazuri), o taxa aditionala la IVA (uzual 10%) si impozite pe venit (uzual 3%). Taxele de export sunt in prezent de 5% - 45% . Exporturile de produse care incorporeaza un anumit proces industrial platesc 5%, produsele primare 20%, iar gazele naturale 45%. Alte impozite: - asupra debitelor si creditelor din conturile curente - 4 %; - asupra activelor - 1%; - asupra bunurilor personale: cele care au valori cuprinse intre 99.458 US$ si 194.444 US$ platesc 0,5% iar cele de valori superioare, 0,75%. Nu se platesc impozite pentru actiunile detinute in intreprinderi stabilite in Argentina; asupra instrainarii imobilelor 1,5% din valoare, in cazul persoanelor fizice. Impozite provinciale si municipale : - asupra incasarilor brute care greveaza orice tranzactie comerciala valoarea variaza intre 1,5% si 4%, in functie de activitate sau provincie (activitatile primare si industriale beneficiaza, in general, de scutiri); - taxe de timbru 1% - asupra imobilelor (variaza pentru fiecare provincie) - impozite municipale pentru servicii de securitate industriala, igiena, s.a.

7. ORGANIZAREA AUTORITATII DE INVESTIGATIE IN MATERIE DE APARARE COMERCIALA


In conformitate cu legislatia in vigoare, in Argentina exista doua organisme abilitate pentru a investiga distorsionarea comertului si a propune masuri de aparare comerciala in situatia unor practici neloiale, respectiv: Comisia Nationala de Comert Exterior (CNCE) si Directia Concurentei Neloiale (DCN). 21

CNCE functioneaza ca un organism independent relationat cu Ministerul Industriei. Rolul acestuia este de a stabili daca s-a produs un prejudiciu industriei nationale sau exista o amenintare cu producerea unui prejudiciu, precum si de a determina legatura de cauzalitate. CNCE este condus de un presedinte, desemnat de puterea executiva pe o perioada nelimitata si de 4 membri ai Consiliului Director, numiti pe perioade de patru ani, la propunerea ministrului economiei si productiei. DCN este un organism tehnic care analizeaza existenta preturilor de dumping si a subventiilor. De asemenea, calculeaza marja de dumping si valoarea subventiilor. DCN este condus de un director si are 12 angajati. Cele doua organisme fac recomandari catre Secretariatul pentru Industrie, Comert si Intreprinderi Mici si Mijlocii din cadrul Ministerului Industriei care ia decizia de deschidere sau nu a investigatiei. In cazul in care decizia este afirmativa, rezolutia de deschidere a investigatiei se publica in Buletinul Oficial sub semnatura secretarului de stat pentru industrie, comert si intreprinderi mici si mijlocii. In cazul in care rezultatele investigatiei sunt pozitive, decizia de aplicare a masurilor de aparare este adoptata de ministrul economiei si productiei. Printre produsele care au facut obiectul investigatiei si tarile de origine, mentionam: Dumping: carne de porc (Brazilia), tabla laminata la rece (RSA, Corea, Ucraina, Brazilia, Rusia), tevi de otel inoxidabil (Brazilia, Taiwan), anvelope de bicicleta (Indonezia, Tailanda, China), articole sanitare (China), aparate de aer conditionat (China, Brazilia), toluen (China), cuptoare cu microunde (China), fibre de poliester (Corea), poliester (SUA), tesaturi (China), ulei de masline (UE), tevi sudate (Japonia), sarma de cupru (China), masini automate de spalat (Italia, Spania, Brazilia), tabla laminata la cald (Slovacia, Romania, RSA), profile din otel (Brazilia, Turcia, RSA, Rep. Ceha), bare laminate la cald (Rep. Ceha, RSA, Turcia), geam float (China), pui (Brazilia), cabluri din fire optice (Brazilia, Spania, SUA), izolatori electrici (India), lacate (China), manometre de gaz (Italia), clorura de aluminiu (SUA), televizoare (China), motoare electrice pentru masini de spalat (Corea), masini unelte (China, Taiwan), motocompresoare frigorifice (Brazilia), anvelope (Brazilia), lampi fluorescente (Brazilia, Chile), cabluri electrice (Brazilia, Spania, RSA, Franta). Subventii: ulei de masline (Spania), gluten de grau (UE), compot de piersici (UE). Salvgardare: compot de piersici, motorete si motociclete, incaltaminte de sport, jucarii, incaltaminte, fibre de poliester, fire din fibre de poliester, tesaturi de bumbac, tesaturi din textile, filamente sintetice. Din analiza procedurilor de aparare comerciala initiate de autoritatile argentiniene rezulta ca cele mai multe investigatii au fost deschise la capitolele produse siderurgice si articole de fonta, fier si otel, iar ca tari de origine pe primul loc se situeaza China si Brazilia. 21

8. ASPECTE LEGATE DE CALATORIILE DE AFACERI


Incepnd cu 30 decembrie 2005, cetatenii romni se pot deplasa in Republica Argentina fara viza.

9. INSTITUTII CU ATRIBUTII IN POLITICA DE COMERT EXTERIOR 9.1. MINISTERUL RELATIILOR EXTERNE, COMERTULUI INTERNATIONAL SI CULTELOR (MRECIC)
In cadrul MRECIC functioneaza Secretariatul pentru Comert si Relatii Economice Internationale format din: - Subsecretariatul pentru Integrare Economica Americana si Mercosur. Direcia Generala MERCOSUR Directia Probleme Economice si Comerciale Direccin Probleme Institutionale Mercosur Directia Generala de Integrare Economica Directia de Integrare Economica Latinoamericana Directia America del Nord si Probleme Emisferice Coordonare Generala a Integrarii Productive si IMM Reprezentanta Speciala Pentru Integrare Economica Regionala si Participare Sociala - Subsecretariatul pentru Comert International Directia Generala de Strategii pentru Comertul Exterior Directia Generala de Promovare a Exporturilor Directia de Promovare a Exporturilor Directia de Sprijinire a Turismului si Promovare a Investitiilor Fundatia Exportar Unitatea de Promovare si Sprijin a Firmelor Exportatoare

9.2 MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR PUBLICE


Directia Nationala de Programare Macroeconomica Secretariatul de Politica Economica

21

Subsecretariatul de Coordonare Economica Directia de Politica Economica Externa Rolul Directiei de Politica Economica Externa este de a urmari politicile de comert exterior, negocierile comerciale si economice internationale si a evalua impactul economic national. Totodata formuleaza si aplica politica vamala de comert exterior, politicile fiscale legate de comertul exterior, intervine in problemele de nivel de pret legate de masurile de salvgardare si antidumping, atat la nivel national cat si in cadrul Mercosur. DPEE are si responsabilitati legate de tematica integrarii Argentinei in spatii economice regionale, precum si de coordonarea politicilor macroeconomice cu alte tari.

9.3 MINISTERUL INDUSTRIEI


In cadrul Ministerului Industriei functioneaza Secretariatul pentru Industrie si Comert care are urmatoara structura organizatorica: Subsecretariatul pentru Industrie Subsecretariatul pentru Politica si Administrare Comerciala Externa Directia Nationala pentru Politica Comerciala Externa - Directia Mercosur si Integrare - Directia pentru Negocieri Comerciale Internationale - Directia pentru Politica Comerciala Regionala Directia Nationala pentru Administrare Comerciala Externa - Directia de Promovare a Exporturilor - Directia Importuri - Directia Concurentei Neloiale Proargentina Compartimentul de origine a marfurilor

10. ADRESELE WEB ALE ORGANISMELOR PUBLICE SI NEGUVERNAMENTALE CU ACTIVITATE DE COMERT EXTERIOR:
1. 2. 3. Presedintia Argentinei http://www.presidencia.gov.ar Administratia Publica Nationala www.argentina.gob.ar Ministerul Relatiilor Externe, Comertului International si Cultelor (MRECIC) 21

www.mrecic.gov.ar 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. Ministerul Industriei www.minprod.gob.ar Banca Centrala a Republicii Argentina www.bcra.gov.ar Banca Nationala a Republicii Argentina www.bna.com.ar Fundatia EXPORTAR www.exportar.org.ar Camera Argentiniana de Comert www.cac.com.ar Camera de Comert, Industrie si Productie a Republicii Argentina www.cacipra.org.ar Camera Exportatorilor din Republica Argentina www.cera.org.ar Camera Importatorilor din Republica Argentina www.cira.org.ar Camera Argentiniana de Constructii www.camarco.org.ar Camera Argentiniana a Industriei Materialelor Plastice www.caip.org.ar Camera Argentiniana a Masinilor Unelte, Bunurilor de Capital si Serviciilor Productive www.carmahe.com Camera Argentiniana a Produselor Chimice www.camaraquimica.org.ar Camera Intreprinderilor de Software si Servicii Informatice www.cessi.org.ar Camera de Informatica si Comunicatii a Republicii Argentina www.cicomra.org.ar Camera Industriei Chimice si Petrochimice www.ciqyp.org.ar 21

15. 16. 17. 18.

19. 20.

Camera Intreprinderilor Mici si Mijlocii din Industria Metalurgica www.camima.com.ar Camera Producatorilor de Geam Plat si Produselor din Acesta Republica Argentina www.caviplan.org.ar Centrul Argentinian al Inginerilor www.cai.org.ar Federatia Argentiniana a Industriei Cauciucului www.faic.org Federatia de Comert a orasului Buenos Aires www.fecoba.org.ar Institutul Argentinian de Petrol si Gaz www.iapg.org.ar Institutul Argentinian pentru dezvoltare economica www.iade.org.ar Institutul Argentinian de Rationalizare a Metalelor (IRAM) www.iram.com.ar Institutul Argentinian pentru Ciment Portland www.icpa.org.ar Institutul National de Statistica si Recensamant (INDEC) www.indec.gov.ar Societatea Rurala Argentina www.ruralarg.org.ar Uniunea Industriala din Argentina (UIA) www.uia.org.ar Asociatia Argentiniana a Fabricantilor de Masini Unelte www.aafmha.org.ar Asociatia Argentiniana de Pescuit www.aapesca.com.ar Asociatia Bancilor din Republica Argentina (banci private) www.aba-argentina.com 21 din

21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33.

34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44.

Asociatia Bancilor Publice si Private din Republica Argentina www.abappra.com Asociatia Conducatorilor de Intreprinderi (ADE) www.ade.org.ar Asociatia Industriasilor Metalurgi din Republica Argentina www.adimra.com.ar Asociatia Importatorilor si Exportatorilor din Republica Argentina www.aiera.org.ar Bursa de Cereale www.bolcereales.com.ar Camera de Comert Exterior din Rosario (Santa Fe) www.commerce.com.ar Camera de Comert Exterior a Provinciei Entre Rios www.caceper.com.ar Centrul de Informatie Integrala pentru Comert Exterior www.aduanaargentina.com Alcomex S.A. (Centru de Informatii de Comert Exterior) www.alcomex.com.ar Asociatia Corespondentilor Straini in Argentina www.corresponsales.org.ar Comisia Economica pentru America Latina si Caraibe- CEPAL www.cepal.org

11. AMBASADA ROMANIEI LA BUENOS AIRES


adresa : telefoane : Calle Arroyo 962-970, 1007 Capital Federal 0054-11-4326-5888 0054-11-4322-8656 0054-11-4328-1786 0054-11-4322-2630 21

fax :

e-mail :
e-mail BPCE :

embarombue@rumania.org.ar oficina.comercial@rumania.org.ar

pagina web :

www.rumania.org.ar

AMBASADOR : domnul Ion Vilcu CONSILIER ECONOMIC : domnul Gabriel Buzea

21