Fauna Delta Dunrii este un adevrat paradis faunistic.

Aici vietuieste 98% din fauna acvatic european, ntreaga faun de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici si gsesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Vertebratele care, prin prezenta lor, dau nota specific faunei deltei. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii). Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de ap dulce (60%), restul migrand primvara din Marea Neagr. Intre acestia din urm, sturionii si scrumbiile au rol important, atat stiintific, cat si economic. Psrile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscut, nc de la nceputul secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreaz celor 327 specii pe care le putem ntalni n delt si care reprezint 81% din avifauna Romaniei. Dintre acestea cuibresc 218 specii, restul de 109 specii trecand prin delt si rmanand diferite perioade de timp toamna, iarna si primvara. Psrile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibrersc 81 specii si trec prin delt 60 specii, n total 141 specii, ceea ce reprezint 82% din avifauna acvatic european. Avifauna acvatic din Delta Dunrii este alctuit dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adug, speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a cror viat este legat de prezenta apei. Acestea se grupeaz n 5 tipuri ecologice principale : specii strans legate de ap, strict stenotope (cufundari,

corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufrii (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de trmuri (starci, loptari, tignusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogat continuate cu stufrii (ralide), specii de trmuri marine (unele laride). Multe specii, mai ales dintre rate, gaste, pescrusi, apar frecvent n diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaz secundar n avifauna acvatic, devenind din ce n ce mai numeroase pe msura transformrii ecosistemelor acvatice. Zvoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adaug, n timpul cuibritului, rate, cormorani si starci. In pdurile de pe campurile marine Letea si Caraorman cuibresc 64 specii tipice avifaunei pdurilor nemorale (silvii, mierle, ciocnitori, mcleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia brun, acvila pitic, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare populatia dezvoltandu-se rapid. In pajistile de step nisipoas sunt specifice potarnichea, prepelita, pasrea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe lang gospodrii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de cas, randunica, barza, lstunul. Coloniile de cuibrit O serie de specii acvatice se asociaz n timpul cuibritului formand colonii care sunt aglomerri de cuiburi pe spatii, n general mici. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafetelor de constructie a cuiburilor, precum si de avantajele oferite de prezenta unui numr mare de psri n aprarea cuiburilor cu ou sau pui. Coloniile de cuibrit au reprezentat dintodeauna atractia deltei. Miile de cuiburi construite pe crengile zvoaielor de salcie sau n stufrii, zgomotul infernal, atmosfera specific altor ere geologice, zborul

sgettor al miilor de psri care si hrnesc puii, transform coloniile de psri ntr-un rai nu numai al ornitologilor, dar si al oricrui iubitoar al naturii. In Delta Dunrii sunt mai multe tipuri de colonii : de starci, loptari, tignusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescrusi, de avoazete si ciocantorsi, de chirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integral RoscaBuhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixt*. Aici se asociaz mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pn la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare, ntr-un peisaj care de aminteste de Jurasic Park. Accesul n apropierea coloniilor este permis numai specialistilor, care au autorizatii speciale obtinute de la ARBDD din Tulcea.

Flora Cercetrile recente au dus la identificarea a 955 specii de cormofite spontane, reprezentand: elemente eurasiatice (28%) estice (24%) europene (14%) cosmopolite si adventive. Din punct de vedere ecologic numai un sfert dintre specii (26%) sunt legate de mediul acvatic (hidrofile, higrofile si higromezofile), restul fiind mezofile,

xerofile, eurifile, halofile, psamofile. Nota dominant o dau stuful, papura, slciile, plantele plutitoare (nuferii, cornacii, cosorul). In delt si gsesc refugiul o serie de specii rare, cum sunt : Ephedra distachya, Carex colchica, Nymphaea candida, Convolvulus persicus.