Sunteți pe pagina 1din 42

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

amenajarea turistica si agroturistica a zonei Giurgiu

1.Ungureanu Ionut 2.Vacea mihai

Profesor coordonator : Hontus adelaida 2012-2013 Grupa 8214

CUPRINS
1 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

1. Introducere .pag. 3 2. Capitolul I : Contextul natural si socio-economic al judetului Giurgiu 1.1 Localizare,delimitare si accesibilitate in zona................................pag.4 1.2 Cadrul natural al judetului.pag. 5 1.3 Cadrul socio-economic al judetului...pag. 7 3. Capitolul II : Potentialul turistic al zonei si a judetului Giurgiu

2.1 Potentialul touristic natural existent in Municipiul Giurgiu.................................pag.14 2.2 Potentialul touristic antropic ................................pag.15 2.3 Rezervatii si parcuri naturale ......pag. 20 4.Capitolul III : Analiza circulatiei turistice in judet si in localitate 3.1 3.2 Structura turistica existenta in judet si in localitate.pag. 22 Analiza circulatiei turistice in judet si in localitate..pag.23

5. Capitolul IV : Studiu de caz.Analiza circulatiei turistice privind cererea si oferta turistica la pensiune/motel/hotel din localitatea Giurgiu. 4.1 Descrierea detaliata a pensiunii ,cu nr total de camere, nr de locuri de cazare ,servicii oferite ,trasee turistice in zona respective.. pag.30 4.2 Calculul indicatorilor turistici ...pag.34 6.Capitolul V : Concluziipag.42 7.Capitolul VI: Bibliografie....pag.43

2 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

- Municipiul Giurgiu - Introducere Oraul Giurgiu a fost cel mai probabil ntemeiat n secolul 14, ca port la Dunre, de ctre comercianii genovezi, care s-au aventurat pn aici pentru a construi un mic avanpost comercial, o cetate pe insula Sfntul Gheorghe; ei au construit o banc i o pia pentru mtsuri i catifele. Oraul l-au numit dup sfntul protector al Genovei, sfntul Gheorghe (n italian San Giorgio), de la care se trage numele actual. Giurgiul a fost pentru prima dat menionat n documentul Codex Latinus Parisinus din 1394, n timpul domniei lui Mircea cel Btrn. n 1420 a fost cucerit de Imperiul Otoman care dorea astfel s dein controlul traficului pe Dunre. Otomanii au numit Giurgiul "Yerg". Fiind un ora fortificat, Giurgiul a jucat un rol important n rzboaiele frecvente dintre romni i turci pentru controlul Dunrii, n special n ncercrile lui [Mihai Viteazul]] de a stvili atacurile turceti, iar mai apoi n rzboaiele rusoturce. n 1659 Giurgiul a fost ars din temelii. n 1829 zidurile i fortificaiile au fost complet distruse, astfel c singura aprare care-i mai rmnea era castelul amplasat pe insula Slobozia, legat de rm cu un pod. Prima cale ferat din Regatul Romniei a fost construit ntre Bucureti i Giurgiu, staia de la Giurgiu fiind inaugurat la 1 noiembrie 1869. Pn la instaurarea regimului comunist n Romnia a fost reedina judeului Vlaca. ntre 1952-1954, regimul comunist, spjinit de URSS, a construit Podul GiurgiuRuse (sau Podul Prieteniei), primul pod peste Dunre care leag Romnia de
3 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Bulgaria. Giurgiu a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.A fost o zi foarte importanta pentru Giurgiu!

Capitolul I : Contextul natural si socio-economic al judetului Giurgiu


1.1Localizare,delimitare si accesibilitate in zona 1.2 Cadrul natural al judetului 1.3 Cadrul socio-economic al judetului Giurgiu este reedina i cel mai mare ora al judeului Giurgiu, Muntenia, Romnia. Este un port fluvial important i un punct de frontier cu Bulgaria.

1.1

Localizare,delimitare si accesibilitate in zona

Judeul se afla in sud estul Romaniei, la granita cu Bulgaria. La o distan de 65km la sud de capitala Bucuresti. Este situat n lunca Dunrii, pe malul stang al fluviului Dunrea. Judeul Giurgiu este situat n partea de sud a rii, n cadrul marii uniti geografice numit Cmpia Romn i este strbtut de paralela 4353` latitudine nordic i meridianul 2559` longitudine estic. Are o suprafa de 3.526 km2 i se nvecineaz la Est cu judeul Clrai, la Vest cu judeul Teleorman, la Nord-Est cu municipiul Bucureti, la Nord cu judeul Dmbovia, la Nord-Vest cu judeulArge, iar la Sud, pe o lungime de 72 km, fluviul Dunrea l desparte de Bulgaria. Giurgiul se numr printre oraele aezate de-a lungul fluviului. Giurgiul se afl la Km 493 pe Dunre. celelalte orae romne care sunt porturi la Dunre sunt:Bazia la km 1075, Moldova Noua la km 1046, Orova la km 955, Drobeta TurnuSeverin la km 931, Calafat la km 794, Bechet la km 679, Corabia la km 630, Giurgiu la km 493, Oltenia la km 430, Calarai la km 370, Cernavod la km 300. Iar de la Brila ncepe limita cu Dunrea maritim. Relieful judeului Giurgiu este unul tipic de cmpie i lunc. Din punct de vedere al infrastructurii judeul Giurgiu beneficiaz de ntlnirea ntr-un centru plurinodal a trei sisteme de circulaie: rutier, feroviar i naval. Pe lng legtura rutier i
4 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

feroviar european est vest i nord-sud n Giurgiu exist punct de control la trecerea frontierei i terminal vamal pentru mrfuri pe artera E85. Transportul internaional de mrfuri i cltori n tranzit se realizeaz prin 3 puncte de control trecere frontier: PCTF i terminalul vamal pentru mrfuri legat de podul de peste Dunre Podul Prieteniei singurul pod ce leag Romnia de Bulgaria peste grania natural ce o constituie Dunrea. Punct Control de Trecere a Frontierei (PCTF) Mocnaul i Ramadan legat de transportul cu bacul peste fluviu. Traficul rutier al judetului Giurgiu este unul important ,realizand legaturi atat intre Bulgaria si Romania cat si intre Giurgiu si judetele vecine.Astfel Giurgiu prin intermediul Drumului National 5 (DN5) cu o distanta de 63 de kilometri face legatura cu Bucuresti.

1.2

Cadrul natural al Municipiului Giurgiu.

Judetul Giurgiu ca parte integrant a Cmpiei Romane cuprinde n nord Cmpia Vlsiei cu o reea hidrografic bogat n care terasele vilor dispar, cursurile rurilor se despletesc i creeaz limane, n sud-vest, Burnazul, cmp nalt denivelat iar n sud, Lunca Dunrii. Clima judeului este temperat continental. Vara este un anotimp cu temperaturi ridicate ce poate duce chiar la seceta, iarna cu geruri i criv.Vitezele cele mai mari le au vanturile dinspre NE, care pot atinge iarna 125km/h. Precipitatiile medii sunt de 500mm. Clima este temperat continental cu veri calde i ierni geroase, fiind frecvente zilele n care temperaturile coboar sub -16oC.

Relieful judetului Giurgiu este caracterizat de o varietate de forme,speciice pozitionarii de-a lungul fluviului Dunarea :lunca,zone terasate,insule,balti,canale. Teritoriul orasului Giurgiu este situat la contactul dintre silvostepa si lunca si reprezinta unitatea geomorfologica cea mai tanara a reliefului,in mare parte rezultat al actiunii Dunarii ,constituit fiind din lunca,insule,balti si canale (brate).Suprafata dintre fluviu si Campia Burnazului,cu latimi de peste 10 km,este subdivizata in : grind,lunca interna,lunca externa si uneori terasa de lunca,dispuse longitudinal si inegal dezvoltate;langa albia minora se desprinde fasia
5 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

gandurilor,cu inaltimi de 1-5 metri si cu latimi de la cateva zeci pana la cateva sute de metri. Dupa o fasie de tranzitie ,se contureaza zona mai joasa a depresiunilor si cuvetelor lacustre mai spre nord,la contactul cu terasele detasandu-se uneori inca o fasie.Prima terasa ,situate la doar 3-4 metri deasupra luncii,este urmata de o a doua,ce se inalta cu 13-14 metri deasupra luncii ,culminand cu cea mai inalta,Campia Burnazului,de 60-65 metri,ce domina lunca fluviului.In spatiul Giurgiu lunca are altitudini de 20-27 metri ,fiind indiguita si canalizata pe mari suprafete si transformata in teren agricol.In apropiere se intalnesc brate si canale,adaptate pe foste garle,a caror utilitate este legata de navigatie,agricultura sau potential turistic. Bogiile naturale ale subsolului le constituie zcmintele de petrol din partea de nord a judeului i pietriurile i nisipurile care se extrag din albiile rurilor i Dunre. O importan deosebit n economia judeului o are agricultura favorizat i de condiiile naturale.

Apele

Ruri: Cel mai important este fluviul Dunrea. Alte ruri sunt: Arge, Dmbovia, Neajlov, Clnu, Cocioc, Sabar, Pasrea, [[Rul Parapanca|Parapanca]]. Lacuri: Comana

Fauna

Aici se gsesc vietuitoarele specifice zonei de step i silvostep precum orbetele, prepelia, ciocrlia, potrnichea, turturica, oprla, guterul, greieri, lcuste,iepuri, dihorul, oarecele decmp,popndu, dropia, vulpea, rae, gte, ber ze, liie, cocostrci, vidra, nurca, tiuca, pltica, somn, caras, crap, biban, roioara. Fauna este i ea tipic raioanelor i subraioanelor prezentate, fiind n principal caracterizat de specii de mamifere i psri specifice. De menionat c unele din aceste specii au disprut complet iar altele prezint efective diminuate. Dintre speciile prezente amintim: fazan, iepure, mistre, cprior i cerb loptar i carpatin, acestea din urm n numr foarte mic.

6 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Reeaua hidrografic o formeaz rurile Arge, Neajlov, Sabar, Clnitea i fluviul Dunrea. Solurile cele mai rspndite sunt: solurile brun-rocate de pdure i cernoziomurile levigate foarte fertile, cu un coninut de humus de 2,5 - 4 %. Vegetaia este de tipul silvo-step, n cuprinsul judeului distingndu-se subraioanele vegetaiei tipice luncilor, a cmpurilor cu graminee n alternan cu plcuri de pdure n care predomin specii de salcmi i subraionul pdurilor de cmpie joas - vechiul codru al Vlsiei - n prezent n mare parte distruse n beneficiul suprafeelor agricole.

1.3

Cadrul socio-economic de dezvoltate a zonei Giurgiu

Lipsa cresterii economice evideniat de rate de cretere situate cu mult sub media naional i reflectat ntr-o substanial nrutire a situaiei economice s-a constatat i confirmat pentru toate judeele riverane Dunrii (Teleorman, Giurgiu, Olt, Clrai), cu extindere n Ialomia i Mehedini, Judeul Giurgiu aparine Regiunii Sud-Muntenia, dezvoltat sub semnul sectorului auto, a industriei petroliere i, din ce n ce mai actual, comerul. Situat n partea de sud a Romniei, n cadrul marii uniti geografice numit Cmpia Romn, pe cursul inferior al Dunrii Judeul Giurgiu, judeul Giurgiu se ncadreazla nivelul regional n jumtatea nedezvoltat, mai srac a Regiunii SudMuntenia. Judeul Giurgiu nu aduce contribuii relevante la nivel regional din punct de vedere al investiiilor, nivelul sczut de atragere a investiiilor strine directe n jude constituind una dintre problemele majore ale judeului. Mai mult, Giurgiu este un jude cu un caracter profund agricol, dar aflat sub umbra realizrii efective a unei agriculturi de subzisten n procent de peste 50% i cu activiti industriale i servicii cu o pondere relativ sczut n PIB regional. Amplasarea pe malul Dunrii de-a lungul a 72 km confer judeului Giurgiu posibilitatea de a avea legturi fluviale cu rile riverane i Marea Neagr, fapt care n prezent nu aduce avantaje majore judeului, capacitatea tehnic de trafic portuar de mrfuri fiind limitat. Mai mult, exist analize care indic c tocmai ieirea la Dunre poate aciona ca o barier transfrontalier pentru dezvoltarea comerului n
7 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

judeele riverane, aa cum este i cazul judeului Giurgiu. Elementul de diferen care definete judeul Giurgiu la nivel regional rmne accesul la Dunre, prin portul Giurgiu. Dei nu aduce un aport semnificativ la veniturile judeului, trebuie menionat ns c primele dou companii care au intrat ntr-un top regional asupra primelor 30 de companii din regiune, dup criteriul cifrei de afaceri, aduce dou firme care fac comer cu calculatoare n incinta Zonei Libere din port. Pe viitor, proximitatea i creterea economic a municipiului Bucureti pare s se extind i n ariile aflate n aria vecin, cuprinznd i judeul Giurgiu. Se poate astfel estima formarea unei conurbaii complexe n jurul capitalei cu importante fluxuri de deplasrii zilnice care ar putea constitui un punct-cheie pentru dezvoltarea economic pentru judeul Giurgiu dar i o ameninare pentru identitatea judeului Giurgiu, prin atragerea locuitorilor pentru locuri de munc mai avantajoase n Bucureti. Un element esenial care contribuie la creterea nivelului general de dezvoltare este reprezentat de dezvoltarea uman. O dezvoltare susinut nu poate fi asigurat fro evaluare prealabil a potenialului uman implicat i afectat de un set de politici de dezvoltare. Elementele care influeneaz dezvoltarea pe diferite paliere n regiune, respectiv n judeul Giurgiu trebuie corelate cu tendinele sociale locale n vederea asigurrii unei creteri a competitivitii resurselor umane. Cu alte cuvinte, dezvoltarea economic nu poate fi asigurat fr analizarea condiiilor n care se dezvolt potenialul uman n regiune. Influene regionale asupra dezvoltrii judeului Giurgiu - - PUNCTE TARI: Plasarea pe axa Nord-Sud, Bucureti-Giurgiu Apartenena la coridorul de transport pan-european VII prin ieirea la cursul inferior al Dunrii Apartenena la coridorul de transport pan-european IX de transport rutier i feroviar PUNCTE SLABE: - Plasarea ntr-o regiune cu alte judee mult mai dezvoltate nu favorizeaz atragerea populaiei, n special cea tnr n acest jude - Bariera transfrontalier pentru comer internaional prin statutul de jude riveran la Dunre
8 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

OPORTUNITI: - Creterea capacitii tehnice a portului Giurgiu - Deschiderea aeroportului de la Adunaii-Copceni - Consolidarea conceptului Giurgiu jude de tranzit de mrfuri i de turiti n Regiunea Sud-Muntenia - Dezvoltarea prin proximitatea municipiului Giurgiu POPULAIA STABIL DUP PRINCIPALELE RELIGII Judetul A Giurgiu Total Ortodoxa Romano- GrecoPopulatie catolica catolica stabila 1 2 3 4 265493 260896 390 48 Reformata Baptista 5 20 6 428 Atei 7 126

POPULATIA STABILA DUPA PRINCIPALELE LIMBI MATERNE Judetul A Judetul Total Romana Maghiara Romani Germana Ucraineana Turca Populatie stabila Populatia stabila 1 2 3 4 Masculin 5 6 Feminin 7 Ambele sexe 1 3 265493 259688 44 5273 2 15 4 46 265493 130067 135426 POPULAIA STABIL

GiurgiuA Giurgiu

POPULATIA STABILA DIN GOSPODARIILE POPULATIEI Judetul Populatie stabila din gospodariile populatiei Ambele Masculine Feminine sexe 1 2 3 263494 128299 135195 Numarul Nr. mediu de pers. gospodariilor pe o gospodarie 4 91710 5 2,87
9 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

A Giurgiu

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

PERSOANE NREGISTRATE LA RECENSMNTUL DIN ANUL 2011 Judetul Populatie stabila Persoane prezente Persoane temporar absente Ambele Masculin Feminin Ambele Masculin Feminin Ambele Masculin Feminin sexe sexe sexe A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Giurgiu 265493 130067 135426 262660 128541 134119 283315 1526 1307 POPULATIA PE SEXE SI GRUPE DE VARSTA IN JUDETUL GIURGIU LA RECENSAMANTUL DIN 2008

Grupe de vrst:

Ambele sexe Numr persoane 51,877 171,123 74,859 297,859 % fa de total 17.42% 57.45% 25.13% 100.00%

Brbai Numr persoane 26,722 87,080 31,619 145,421 % fa de total 8.97% 29.24% 10.62% 48.82% Numr persoane 25,155 84,043 43,240 152,438

Femei % fa de total 8.45% 28.22% 14.52% 51.18%

0 - 14 ani 15 - 59 ani 60 ani i peste Total

Structura gospodriilor La recensmntul din 2008, n judeul Giurgiu au fost nregistrate 97524 gospodrii ale populaiei: 77464 gospodrii familiale i 20060 gospodrii nefamiliale. Gospodriile ale populaiei erau formate din 295628 persoane: n gospodriile familiale erau 273942 persoane, iar n gospodriile nefamiliale erau
10 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

21686 persoane. Numrul mediu de persoane pe o gospodrie a populaie constituia 3.03. Gospodriile familiale compuse dintr-un nucleu alctuiau 64671, cele cu 2 nuclee - 11938, iar cele din 3 i mai multe nuclee - 855. Gospodriile cu un nucleu erau compuse din 201353 persoane, cele cu 2 nuclee din 65528 peroane, iar cele cu 3 i mai multe nuclee din 7061 persoane. Gospodrii nefamiliale alctuite dintr-o persoan erau 18696, iar cele din 2 i mai multe persoane constituiau 1364. n gospodriile nefamiliale alctuite din 2 i mai multe persoane au fost numrate 2990 peroane. n judeul Giurgiu au fost nregistrate 51262 gospodriile familiale cu copii i 26202 gospodrii familiale fr copii, la recensmntul din 2008. Gospodriile familiale cu un copil alctuiau 26649, cu 2 copii - 17963, cu 3 copii - 4374, cu 4 copii - 1440, cu 5 i mai muli copii - 836. n aceste gospodrii au fost nregistrai 86249 copii, reprezentnd 1.11 copii pe o gospodrie. Conform recensmntului din 2008, gospodriile instituionale din judeul Giurgiu alctuiau 24, n care au fost nregistrate 2231 persoane. n dependen de unitile de locuit n comun, gospodriile instituionale se distribuie dup cum urmeaza: internate colare, cmine studeneti, cmine colare - 3 gospodrii cu 291 persoane; cmine muncitoreti, dormitoare pentru muncitori, cmine de nefamiliti - 8 gospodrii cu 1149 persoane; instituii de protecie a copiilor - 9 gospodrii cu 503 persoane; cmine pentru btrni - 2 gospodrii cu 93 persoane; cmine spital, coli preventoriale, sanatorii de boli incurabile (alinai mintal, etc.) 2 gospodrii cu 195 persoane. Dezvoltarea infrastructurii 1 . Intensificarea investiiilor n eficientizarea coridoarelor de transport paneuropene, incluznd infrastructura conex. 2 . Crearea infrastructurii aeroportuare i integrarea transportului aerian n ansamblul intermodal la nivelul judeului. 3 . mbuntirea accesului i a mobilitii forei de munc prin reabilitarea infrastructurii de transport n ntreg judeul. 4 . mbuntirea managementului zonelor agricole prin creterea gradului de accesabilitate la utiliti i servicii. 5 . Reducerea disparitilor n ceea ce privete infrastructura educaional n mediul rural i corelarea acestuia cu nivelul de dezvoltare urban.
11 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

6 . Dezvoltarea antreprenorial.

infrastructurii

pentru

crearea

condiiilor

de

dezvoltare

Relansarea sectorului agricol 1. Promovarea de aciuni pentru mbuntirea i consolidarea potenialului de resurse umane n mediul rural 2. Modernizarea exploataiilor agricole 3. Consolidarea sinergiei dintre producia primar agricol i industria alimentar 4. Sprijinirea grupurilor de productori i a altor forme asociative 5. Creterea competitivitii i diversificarea bazei economice n mediul rural Diminuarea disparitilor i promovarea incluziunii sociale 1. Reducerea decalajelor n asigurarea serviciilor de sntate i sociale 2. mbuntirea accesului i calitii sistemului educaional iniial i de formare continu 3. Ameliorarea clivajelor ntre cerere i ofert pe piaa forei de munc 4. Asigurarea mobilitii resurselor umane, dar i oferirea condiiilor pentru reintegrare a unui posibil val invers de migrare Dezvoltare antreprenorial 1. Diversificarea economiei i atragerea de servicii de vrf pentru dezvoltarea comerului, transportului i turismului. 2. Sprijinirea dezvoltrii aglomerrilor industriale prin atragerea i concentrarea de investiii. 3. Promovarea culturii antreprenoriale, sprijinirea micilor antreprenori i asigurarea de faciliti economice pentru dezvoltarea IMM-urilor. 4. Dezvoltarea i crearea de noi structuri de incubare i susinere a afacerilor. Valorificarea potenialului de colaborare transfrontalier 1. Crearea condiiilor pentru colaborarea transfrontalier la nivelul administraiei pentru folosirea integrat i optim a resurselor publice 2. Stimularea mediului antreprenorial din judeul Giurgiu pentru fructificarea oportunitilor oferite de zona transfrontalier
12 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

3. Programe de formare adaptate pieei forei de munc pentru creterea mobilitii i a folosirii eficiente a resurselor umane n judeul Giurgiu 4. ntrirea parteneriatelor culturale i identitare, inclusiv pentru promovarea serviciilor din Judeul Giurgiu Protecia mediului i dezvoltare durabil 1. Valorificarea resurselor regenerabile i reutilizarea resurselor naturale 2. Dezvoltarea agriculturii ecologice 3. mbuntirea calitii strii de sntate a populaiei prin asigurarea unui mediu curat i sntos 4. Promovarea unui turism ecologic Creterea capacitii administrative i mbuntirea procesului de elaborare i implementare a politicilor 1. Modernizarea managementului public la nivelul Administraiei Publice Locale 2. Creterea capacitii de absorbie a fondurilor nerambursabile 3. Eficientizarea guvernrii la nivel local prin utilizarea instrumentelor de politici publice 4. mbuntirea democraiei participative locale prin transparena public 5. Parteneriat i asociativitate pentru dezvoltarea local 6. Informatizare pentru modernizarea guvernrii

13 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Capitolul II

Potentialul turistic al zonei si a judetului Giurgiu

2.1 Potentialul touristic natural existent in Municipiul Giurgiu 2.2 Potentialul touristic antropic 2.3 Rezervatii si parcuri naturale Dei o regiune tipic de cmpie, care s-ar prea c nu este nzestrat din punct de vedere turistic, judeul Giurgiu dispune totui de un potenial turistic important i variat. 2.1 Potentialul turistic natural existent in Municipiul Giurgiu

Pe suprafata judetului Giurgiu exista o serie de atractii turistice naturale care sunt de asemenea si cartea de vizita a judetului .Printre aceste atractii turistice natural se numara : Fluviul Dunarea care strabate judetul Giurgiu pe o distanta de 75 km de la Pietrisu (km 527) la Greaca (km 452). Plajele cu nisip fin de pe malul Dunarii din satele Gostinu si Malu. Padurea naturala sau seminaturala asigura conservarea diversitatii biologice si ecologice in spatiul geografic. Astfel, se pastreaza intreaga diversitate de specii, forme, varietati, care constituie fondul genetic, ca si diversitatea de ecosisteme care constituie fondul ecologic pe care le-a creat natura. n judeul Giurgiu, fondul forestier ocupa la sfritul anului 2001 o suprafata de 35.762 ha, fiind administrat de ctre 4 ocoale silvice ( Giurgiu, Bolintin, Comana, Ghimpai).
14 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Rezervaia din pdurea Comana este monument al naturii, un paradis al faunei i florei specifice Cmpiei Dunrii. Unicitatea rezervaiei este datorat existenei bujorului romnesc, n luna mai desfurndu-se Srbtoarea Bujorului. Insula Mocanu, avnd o suprafa total de 850 ha, cea mai mare din cele 4 insule din vecintatea Giurgiului, este un loc neatins de civilizaie, cu vegetaie i fauna asemntoare Deltei Dunrii, cu plaje i lacuri interioare de un farmec aparte, unde se pot organiza partide de pescuit i vntoare. 2.2 Potential turistic antropic

Monumente emblematice: Turnul cu ceas. Constructie realizata din piatra in timpul ocupatiei turcesti.Structura inalta de 22 de m avea scopul de a servi ca post de observatie incazul atacului fortelor romanesti. Dupa retragerea turcilor constructia este modificata, fiind adaugat un ceasornic.

1. Podul Prieteniei este cel mai lung pod de peste Dunre. Este construit pe doua nivele, ferovial si rutier(cu dou benzi si trotuar pentru pietoni). Este singurul pod mobil, avand posibilitatea de a se ridica in cazul in care pe sub acesta este nevoie sa treaca o ambarcaiune mai nalta. Este construit din oel, iar proiectul a fost realizat de V Andreev.Constructia a durat 2 ani, inaugurarea realizndu-se la 20 iunie 1954.Are o lungime de 2,8km.
15 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Locuri de vizitat: Mnstirea Comana, Lacul Comana, Biserica din satul Bila, Conacul de la Herti, Muzeul de la Clugreni, Rezervaia de bujori. Situl arheologic "Malul Rou" Institutul Mocanu (vegetatie seculara), Strada Tabiei - ruinele fortificatiei Tabiei, Biserica Smrda, Strada Garii, Gara centrala(prima gara din Tara Romaneasca), Turnul Ceasornicului, Biserica Greco-Catolica (pictata de pictorul national Ttrscu) Biserica Romano-Catolica, Centru cultural Ion Vinea, Ateneul, Gradina Alei (printre primele gradini publice realizate in Romania), Ruinele cetatii medievale - Cetatea lui Mircea cel Btrn,
16 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Podul Bizetz construit n anul 1905 de inginerulAnghel Salingy, primul pod rutier i feroviar construit n curb din Europa Portul Ramadan, Canalul Cama (Florilor sau Sf. Gheorghe), Gara fluviala, Capitania portului, Portul Giurgiu Faleza Giurgiu, Ruinele combinatului chimic, Teatrul valah, Muzeul de Istorie, Pdurea de la Manafu Galeria de Arte, Mnstirea Sf. Gheorghe, Biserica Inalarea Eroilor, Parcul Mihai Viteazul cu fntna artezian, Parcul Aleei cu numeroasele statui ale eroilor din rzboi si a lui Mihai Eminescu, Numeroasele statui din ora Vlad epe, Zeia Diana, Zeul Apolo, statuia Libertii, monumentele eroilor. Gara feroviar Giurgiu prima din Romania, Casele memoriale, Lacurile i blile favorabile pescuitului sportiv Muzeul luptei pentru Independena poporului romn cu exponate din cele mai vechi timpuri, Aleea Eroilor reprezentat de busturile unor lupttori pentru independen,
17 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Foiorul din Parcul Aleei unde cnt vara Fanfara Militar, Monumentul eroilor francezi din primul rzboi mondial ridicat in anul 1919; Biserica Sf. Nicolae i biserica greceasc cu frescele lor, Catedrala Adormirea Maicii Domnului- construit ntre anii 1847-1851 n stil bizantin, deintoare a unei importante colecii de icoane pe lemn i obiecte de cult din lemn, Ruinele cetii vechi i portul Giurgiu, Palatul Navigaiei Fluviale Romne (cldirea Cpitniei Portului), construit ntre anii 1939-1945, dup planurile arhitectului Petre Antonescu.

La Clugreni, localitate istoric al crei nume a depit de mult graniele rii, se poate vizita podul de peste Neajlov, reconstituit n anii 1934-1935 n cinstea victoriei asupra turcilor. El are la capete 4 efigii de bronz reprezentnd capul lui Mihai Viteazul i stema rii din acea vreme. Tot la Clugreni este crucea lui Mihai monument ridicat n anul 1993 cu prilejul srbtoririi a 400 ani de la urcarea pe tronul rii Romneti a lui Mihai Viteazul.

Cetatea Giurgiu catre o colonie vadurile cele mai de Jos. Asertiunea se ar fi fost un derivat de San Giorgio. S-a este nefondata, iar N. derivarea numelui de numele de Jurj,

ridicata n secolul XIV de genoveza, la unul dintre favorabile trecerii Dunarii baza pe supozitia ca numele la sfntul patron al Genovei stabilit ulterior ca afirmatia A. Constantinescu a propus la "un ntemeietor de sat cu Giurge sau Giurgiu".

Ansamblul arhitectural Udrite, alcatuit din Biserica Sfnta Treime si Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, Casa de Piatra si Casa Stolojan. Ctitorite de
18 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

familia Nasturel n perioada epocii lui Matei Basarab, formnd unul din cele mai nsemnate ansambluri ce ne parvin din aceasta perioada. Biserica,este zidita din temelie, pe locul unei biserici mai mici de lemn, de principesa Elina, sotia domnitorului Matei Basarab, cu sprijinul fratilor sai, Cazan si Udriste Nasturel, pe pamntul familiei acestora, n anul 1644. Casa, construita de fratii Udriste si Cazan Nasturel n anul 1642, este considerata de Paul de Alep, n calatoriile sale, un palat fara egal n lume,cu elemente specifice stilului baroc. Ansamblul arhitectural a avut mai multi proprietari: Constantin Nasturel Herescu, printul Milos Obrenovici, familia Atanasie Stolojan.

Ansamblul medieval format din Conacul Drugnescu, construit n 1715, restaurat i amenajat ca muzeu de etnografie i art popularse afl n comuna Floreti Stoeneti. Aspectul exterior l aeaz n rndul monumentelor de arhitecturbrncoveneasc. La Frteti se afl Muzeul stesc numit simbolic Muzeul colar Daciadeoarece o parte important din vestigiile materiale aparin geto-dacilor, dovedindu-se astfel continuitatea de milenii a poporului romn n aceast zon. nfiinat n anul 1967 este structurat pe mai multe secii predominant fiind secia de arheologie-istorie. Prin aezarea sa i funcia ca port i centru urban, municipiul Giurgiu constituie un important obiectiv turistic.

19 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

2.3

Rezervatii si parcuri naturale o Pdurea Comana o Pdurea Manafu

Parcul Natural Comana este o arie protejat de interes naional ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situat n judeul Giurgiu, pe teritoriul administrativ al comunelor Comana, Clugreni, Colibai, Bneasa, Gostinari, Greaca, Mihai Bravu si Singureni.
20 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Parcul Natural Comana are o suprafa de 24.963 ha, [2] i reprezint o zon special de conservare cu regim de protecie pentru specii deflor (bujor romanic - Paeonia peregrina Mill-sp. i ghimpe - Ruscus aculeatus) i faun (specii de psri, peti, mamifere, reptile i amfibieni) aflate pe teritoriul ariei protejate. n parc sunt incluse rezervaiile naturale: Pdurea Ologa - Grdinari i Pdurea Padina Ttarului. Padurea Manafu este situate in partea de Vest a satului Valea Bujorului din judetul Giurgiu ,la 36 km sud-vest de Bucuresti. Padurea Manafu a fost declarata rezervatie forestiera in 1954 si are o suprafata de 278 ha. Padurea este alcatuita din stejar brumariu in amestec cu cer,garnita si salcam plantat.Dintre arbusti sunt prezenti porumbarul,paducelul etc.Stratul ierbaceu este alcatuit din brebenei,bujor romanesc.Aici au fost colonizati fazanii,iepurii si caprioarele devenind astfel un important centru cinegetic. Tot aici se afla un val de pamant vechi,numit de sateni Brazda lui Traian.

21 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

CAPITOLUL III Analiza circulatiei turistice in judet si in localitate 3.1 3.2 Structura turistica existenta in judet si in localitate Analiza circulatiei turistice in judet si in localitate

3.1 Structura turistica existenta in judet si in localitate Structurile de primire turistice se clasificpe stele i, respectiv,flori n cazul pensiunilor agroturistice, n funcie de caracteristicile constructive, dotrile i calitatea serviciilor pe care le ofer. Tipuri de structuri de primire turistice cu funciuni de cazareConform prezentelor norme metodologice, n Romnia pot funciona urmtoarele tipuri de structuri de primire turistice cu funciuni de cazare,clasificate astfel: 1.hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele; 2.hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele; 3.moteluri de 3, 2, 1 stele; 4.hosteluri de 3 , 2 si 1 stele 5.vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele; 6.bungalow-uri de 3, 2, 1 stele; 7.cabane turistice de 3, 2, 1 stele; 8.campinguri, sate de vacan, popasuri turistice, csute tip camping, de4, 3, 2, 1 stele
22 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

9.pensiuni turistice i pensiuni agroturistice de 5, 4, 3, 2, 1 stele/flori; 10.apartamente sau camere de nchiriat de 3, 2, 1 stele; 11.structuri de primire cu funciuni de cazare pe nave fluviale i maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele. n cadrul tipurilor sus-menionate poate exista urmtoarea structur a spaiilor de cazare: - camera cu pat individual, respectiv un loc reprezentnd spaiul destinatfolosirii de ctre o singur persoan. Limea paturilor individuale este deminimum 90 cm; - camera cu pat matrimonial, respectiv unul sau doulocuri reprezentnd spaiul destinat folosirii de ctre una sau dou persoane. Limea patului matrimonial va fi de minimum 140 cm; - camera cu pat dublu, respectiv doulocuri reprezentnd spaiul destinatfolosirii de ctre dou persoane. Limea patului dublu este de minimum 160cm; - camera cu dou paturi individuale, respectiv dou locuri reprezentnd spatial destinat folosirii de catre dou persoane; - camera cu trei paturi individuale; respectiv trei locuri reprezentnd spaiuldestinat folosirii de ctre trei persoane. - camera cu patru paturi individuale; respectiv patru locuri reprezentnd spaiul destinat folosirii de ctre patru persoane. - camere comune - cu mai mult de patru paturi individuale. respectiv nr....locuri; - suita ansamblu de dou camere deservite de un grup sanitar;Lungimea patului va fi de minimum 200 cm n cazul hotelurilor de 3, 4 i 5 stele i de minimum 190 cm n cazul hotelurilor de 1 i 2 stele;- camera cu priciuri, reprezentnd spaiul destinat utilizrii de ctre mai multe persoane. Priciul reprezinto platforma din lemn sau din altemateriale pe care se asigurun spaiu de 100 cm lime pentru fiecare turist; - garsonier, reprezentnd spaiul compus din: dormitor pentru dou persoane,saloni grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi desprit de salon i printr-un glasvand sau alte soluii care permit o delimitare estetic. - apartament, reprezentnd spaiul compus din unul sau mai multedormitoare (maximum 5 dormitoare), sufragerie cu echipare sanitar proprie.La categoria 5 stele va exista un grup sanitar pentru fiecare dou locuri, iar la categoria 4 stele,precum i la restul categoriilor, minimum un grup sanitar la 4 locuri. 3.2 Analiza circulatiei turistice in judet si in localitate a. Innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, tipuri de turisti, macroregiuni, regiuni de devoltare si judete.
23 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Ani

Tipuri de structuri de primire turistica

Tipuri de turisti

Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

UM: Numar

Numar

Numar

Numar

Numar

Hoteluri

Straini

Giurgiu

721

1660

1238

1099

Moteluri

Straini

Giurgiu

6574

2236

1883

1081

b. Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de primire turistica,macroregiuni,regiuni de dezvoltare si judete

24 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Ani

Tipuri de structuri de primire turistica

Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

UM: Locuri

Locuri

Locuri

Locuri

Locuri

Locuri

Hoteluri

Giurgiu

203

196

196

196

238

Hosteluri

Giurgiu

32

32

32

20

20

Moteluri

Giurgiu

246

244

244

264

264

c. Capacitatea de cazare turistica in functiune pe tipuri de structuri de primire touristic ape forme de proprietate

Ani

Anul 2008 Tipuri de structuri de primire turistica Forme de proprietate

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

UM: Locuri- zile

Numar locurizile

Numar locurizile

Numar locurizile

Numar locurizile

Hoteluri

Total

39889848

40586883

42551627

45204127

Hosteluri

Total

484035

1162555

1273505

1455857

Moteluri

Total

1783799

1719302

1826777

2239121

25 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

d. Capacitatea de cazare turistica in functiune pe tipuri de structuri de primire turistica pe macroregiuni,regiuni de dezvoltare si judete

Tipuri de structuri de primire turistica

Macroregiuni, regiuni deAni dezvoltare si judete

Ani

Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 2011 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul Anul 2011 Tipuri de structuri de primire turistica Forme de proprietate

UM: Numar UM: persoane Locuri- zile

Numar Numar Numar Numar Numar Numar Numar Numar persoane persoane locuri-zile locuri-zilepersoane locuri-zile persoane locuri-zile

Hoteluri Hoteluri

Total Giurgiu

5245292 41724

4539858 78740

4585211 71540

5357763 71540

Hosteluri Hosteluri

Total Giurgiu

59107 11712

107828 11680

104364 11680

126877 9472

Moteluri Moteluri

Total Giurgiu

272485 74043

202700 82125

204513 82125

221139 85834

Hanuri

Total

1877

914

638

611

e. Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica,pe tipuri de structuri si forme de proprietate. f. Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica,pe tipuri de structuri,tipuri de turisti,pe macroregiuni,regiuni de dezvoltare si judete,pe luni
Tipuri de structuri de primire turistica Tipuri de turisti Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete Luni

Luna ianuarie 2010

Luna ianuarie 2011

Luna ianuarie 2013

26 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

UM: Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Hoteluri

Romani

Giurgiu

256

413

387

Straini

Giurgiu

37

66

69

Hosteluri

Romani

Giurgiu

60

53

41

Moteluri

Romani

Giurgiu

836

513

592

Straini

Giurgiu

113

12

g. Indicele de utilizare a capacitatii de cazare turistica in functiune pe tipuri de structuri de primire turistica si pe categorii de confort
Ani

Anul 2008 Tipuri de structuri de primire turistica Categorii de confort

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

UM: Procente

Procente

Procente

Procente

Procente

Hoteluri

5 stele

36,4

28,3

32,1

36,3

4 stele

33,2

26

26,1

29,3

h. Plecari ale vizitatorilor romani in strainatate dupa categoriile de mijloace de transport utilizate
Categorii de mijloace de transport utilizate de turisti Ani

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

27 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

UM: Persoane, mii persoane

Mii persoane

Mii persoane

Mii persoane

Mii persoane

Cu mijloace de transport rutiere

10381

9341

8261

7920

Cu mijloace de transport feroviare

259

214

195

216

Cu mijloace de transport aeriene

2404

2147

2416

2780

Cu mijloace de transport navale

28

21

19

20

CAPITOLUL IV : Studiul de caz Analiza circulatiei turistice privind cererea si oferta turistica la pensiune/motel/hotel din localitatea Giurgiu.

4.1

Descrierea detaliata a pensiunii ,cu nr total de camera,nr de locuri de cazare ,servicii oferite ,trasee turistice in zona respective Calculul indicatorilor turistici

4.2

28 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

4.1 Descrierea detaliata a pensiunii cu numar total de camera,numar de locuri de cazare,servicii oferite,trasee turistice in zona respectiva. Hotelul - Restaurant Hanul Cosminului pune la dispozitia clientilor 20 camere din care 2 single, 14 double si 3 apartamente.

Hotelul ofera clientilor internet wireless si o plaja variata de programe TV prin cablu. Baile sunt modern utilate cu mobilier , cazi si dusuri, prosoape. Barul va asteapta cu o gama larga de bauturi , va pune la dispozitie terasa pentru servirea micului-dejun si piscina pentru petrecerea timpului liber. Puteti sa va relaxati savurand o bautura alcoolica sau o bautura racoritoare / un ceai, o apa minerala sau apa plata, folosind unul dintre sezlongurile dispuse in jurul piscinei.
29 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

In cadrul hotelului se afla restaurantul cu acelasi nume, restaurant cu specific romnesc, unde clientii hotelului pot servi n fiecare dimineata micul dejun. Hotelul detine parcare.

Dotari camere: aer conditionat

30 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

tv cablu

Servicii:

sala conferinta acces internet parcare monitorizata fax/ xerox pastrarea obiectelor de valoare depozitare bagaje spalat si calcat lenjerie

Sala de conferinta: Capacitate/Locuri:Suprafata mp 72 / 35

Facilitati:

Internet wireless
31

PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Consumabile Ecran proiectie Videoproiector Laptop Sonorizare Aer conditionat Spatiu coffee break

Pentru a calcula indicatorii cererii si ai ofertei la Hanul Cosminului este necesara cunoasterea unor indicatori,iar acestia sunt prezenti in tabelul urmator : Indicatori Nr. inoptari Nr. turisti romani Nr. turisti straini Locuri de cazare in pensiune Nr. total locuri de cazare in localitate Sejur mediu romani Sejur mediu straini 2008 949 435 26 42 ----2.18 36.5 2009 1225 620 35 42 ----1.97 35 2010 1508 908 34 42 ----1.66 44.35 2011 1940 1160 29 42 ----1.67 66.89 2012 2180 1387 37 42 ----1.57 58.91

32 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

4.2 Calculul indicatorilor turistici

A.Indicatori ai cererii turistice globale 1.Indicele modificarii cererii turistice globale CG 0-I =CGi / CG0 x 100 CG2009= (1225/949)x 100=129% CG2010=(1508/1225)x 100=123% CG2011=(1940/1508)x 100=128% CG2012=(2180/1940)x100=112%

2.Indicele repartitiei cererii turistice globale intre cererea turistica interna si cererea turistica externa CI 0-I =CI / CG x 100 CE 0-I =CE / CG x 100 Irct2008=(435/461)x 100=94.36% -Romani Irct2008=(26/461)x 100=5.63%-Straini Irct2009=(620/655)x 100=94.65%-Romani Irct2009=(35/655)x 100=5.34%-Straini Irct2010=(908/942)x 100=96.39%-Romani
33 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Irct2010=(34/942)x 100=3.60% - Straini Irct2011=(1160/1189)x 100=97.56%-Romani Irct2011= (29/1189)x 100=2.43 % - Straini Irct2012=(1387/1424)x 100=97.19%-Romani Irct2012=(37/1424)x 100=2.59% - Straini 3.Indicele de variatie in timp a cererii turistice interna si externa ICE 0-I = CE i / CE o x 100 ICI 0-I = CI I / CI 0 x 100 Ict2009=(620/435)x 100=142%- Romani Ict2009=(35/26)x 100=134.21%- Straini Ict2010=(908/620)x 100=146.12%- Romani Ict2010=(34/35)x100=97.14%-Straini Ict2011=(1160/908)x 100=127.75%-Romani Ict2011=(29/34)x 100=85.29%-Straini Ict2012=(1387/1160)x100=119.56%-Romani Ict2012=(37/29)x100=127.58%-Straini 4.Repartitia pe zone de provenienta a cererii turistice pentru o anumita tara la un moment dat CEZ 1/CE + CEZ 2 /CE +.CEZ n /CE = 1

5. Indicele de variatie a cererii turistice externe pe tari de provenienta in intervalul de timp 0-I ICEZ I = CEZ I t I /CEZ I t 0 x 100
34 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

6.Indicatorii structurii cererii turistice pentru principalele mijloace de cazare. CH/CT + CA p /CT +.C Alte /CT = 1 7. Indicele de variatie in timp al cererii turistice pentru fiecare mijloc de cazare CH 0-I = CH I / CH o x 100

8.Indicatorul duratei de sejur a) Durata medie a sejurului la nivel global si care reprezinta :
S S

= ZT / T =365/1424=0.25

b) Evolutia in timp a sejurului mediu sau a duratei medii de sejur


S

Si So

x 100

Sm2009=(1.97/2.18)x 100=90.36%-Romani Sm2009=(35/36.5)x100=95.89%-Straini Sm2010=(1.66/1.97)x100=84.26%-Romani Sm2010=(44.35/35)x100= 126.71% - Straini Sm2011=(1.67/1.66)x100=100.60%-Romani Sm2011=(66.89/44.35)x100=150.82%-Straini Sm2012=(1.57/1.67)x100=94.01%-Romani Sm2010=(58.91/66.89)x100=88.06%-Straini

c) Variatia in timp a sejurului mediu sau a duratei medii de sejur


35 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti


SHi SHo

SH SH SH

0-I

100

0-I 0-I

=(1.57/1.67)x100=94%-Cerere interna =(59.91/66.89)x100=89.54%-Cerere externa

9. Greutatea specifica a cererii turistice pentru fiecare luna a anului Ct Ian / CT + Ct Febr./CT+..CtDec./CT x 100

Ian 96

Febr Mar Apr 92 93 93

Mai 145

Iunie Iulie Aug Sept Oct 154 153 165 120 114

Noi 100

Dec 99

CtIan=(96/1424)x100=6.74% CtFeb=(92/1424)x100=6.46% CtMar=(93/1424)x100=6.53% CtApr=(93/1424)x100=6.53% CtMai=(145/1424)x100=10.18% CtIun=(154/1424)x100=10.81% CtIul=(153/1424)x100=10.74% CtAug=(165/1424)x100=11.58% CtSept=(120/1424)x100=8.42% CtOct=(114/1424)x100=8% CtNoi=(100/1424)x100=7.02% CtDec=(99/1424)x100=6.95% 10. Coeficientul lunar de trafic
36 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

C lunar = LM/lm 1 Clunar =165/92=1,79 LM=165 lm=92 11. Coeficientul concentratiei lunare Cc = TM/tm 1 Cc=617/374=1.64 TM=617 tm=374 12. Coeficientul concentratiei lunare Cc = LM/At x 100 Cc2008=165/461=0.35 Cc2009=165/655=0.25 Cc2010=165/942=0.17 Cc2011=165/1189=0.13

B.Indicatori privind oferta turistica 1. Indicatorul structurii capacitatii de cazare pe categorii de unitati :
LC LH

+ LE
LC

LC

100

Icc= LH

100

Icc2012=(238/42)x100=566 2.Indicatorul evolutiei capacitatii totale de cazare in perioada 0-I


37 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

LC 0-I =LCi / LC0 x 100 LC=(42/42)x100=100

C. Indicatorii relatiei dintre cererea si oferta turistica 1.Indicele evolutiei clientelei in perioada 0-I T= THi / TH0 x 100 T=(1424/1189)x100=119.76%

2.Indicele evolutiei inoptarilor la pensiune/hotel/motel. N = NH 2012 / NH 2011 x 100 N=(2180/1940)x100=112% 3. Gradul de ocupare al hotelului/pensiunii/motelului. G0 = NH x 100 / LH x Z = NT x S / LH x Z x 100 G2008=[949/(42x365)x100]=6.19 % G2009=[1225/(42x365)x100]=7.99% G2010=[1508/(42x365)x100]=9.83% G2011=[1940/(42x365)x100]=12.65% G2012=[2180/(42x365)x100]=14.22% 4. Densitatea circulatiei turistice care se va calcula in raport cu populatia si suprafata. -in raport cu populatia Dt i-o =Tt i-0 / Populatie x 100 Dt2008=(276/87940)x100=0.3%
38 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Dt2009=(293/87564)x100=0.33% Dt2010=(479/87599)x100= 0.54% Dt2011=(528/87253)x100=0.60% Dt2012=(456/86946)x100=0.52%

An Populatie localitate Populatie judet Nr. total turisti romani+straini

2008 87940

2009 87564

2010 87599 280959 479

2011 87253 279847 528

2012 86946 278863 456

282638 282322 276 293

- In raport cu suprafata Dt i-o = Tt i-0 / Suprafata x 100 An Suprafata localitate Nr. total turisti romani+ straini 2008 2009 2010 4.860Ha 479 2011 4.860Ha 528 2012 4.860Ha 456

4.860Ha 4.860Ha 276 293

Dt2008=(276/4860)x100=5.67% Dt2009=(293/4860)x100=6.02% Dt2010=(479/4860)x100=9.85%


39 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Dt2011=(528/4860)x100=10.86% Dt2012=(456/4860)x100=9.38% 5. Indicatorul functia turistica Ft i-o =Nt i-0 / Populatie x 100 Ft2008=(276/282638)x100=0.09% Ft2009=(293/282322)x100=0.10% Ft2010=(479/280959)x100=0.17% Ft2011=(528/279847)x100=0.18% Ft2012=(456/278863)x100=0.16%

40 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Capitolul V Concluzii
Judetul Giurgiu este un judet mic ,modest,care nu este cunoscut pentru peisajele pitoresti ,pentru mancarurile traditionale sau obiectele vestimentare populare,ci este cunoscut pentru obiectivele turistice numeroase .Oamenii din sud sunt oameni foarte calzi cu care ai vrea sa-ti petreci vacantele. Infrastructura orasului este una destul de moderna ,existand deasemenea si mici probleme ca in orice orasel de dimensiuni relativ reduse. Turistii au ce vizita ,dar de asemenea au si unde sa se odihneasca ,deoarce Giurgiu dispune de un complex de hoteluri si moteluri foarte bine dotate,menite sa faca turistul sa se simta ca acasa. Statisticile arata o crestere a numarului de turisti de cativa ani incoace,ceea ce ne face sa credem ca Giurgiu este vazut tot mai mult ca o atractie turistica si nu ca un oras de frontiera care doar face legatura cu Bulgaria. Bucataria giurgiuveana este una cu specific pescaresc ,dar poate fi si una sofisticata pentru turistii pretentiosi.

41 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Capitolul VI
Bibliografie

1. http://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro 2. http://wikimapia.org/58985/ro/Giurgiu 4.http://ro.wikipedia.org/wiki/Giurgiu 5. www.cjgiurgiu.ro 6. www.primariagiurgiu.ro/ 7. www.scribd.com/ 8. giurgiuro.blogspot.com/ 9. www.prefecturagiurgiu.ro/ 10.www.cosmohotel.ro

42 PROIECT AMENAJARI TERITORIALE FACULTATEA DE MANAGEMENT