UNIREA DE LA 1859 FISA DE LUCRU I.

. TRATATUL DE PACE DE LA PARIS 1856 Nici o pretentie exclusiva nu va fi exercitata asupra Principatelor de catre una dintre puterile garante. Daca linistea interna a Principatelor ar fi amenintata sau compromisa , Sublima Poarta se va intelege cu celelalte Puteri asupra masurilor de luat. O interventie armata nu va putea avea loc fara un acord prealabil intre Marile Puteri. Principatele Romane raman sub suzeranitatea Sublimei Porti, dar vor intra sub garantia colectiva a Marilor Puteri. Se garanteaza Principatelor o administratie independenta si nationala si intreaga libertate a cultului, legislatiei, comertului si navigatiei. Se vor convoca in cele doua Principate Divanuri ad-hoc, cu dreptul de a exprima doleantele. 4p 1.Transcrieti, din text, statutul Principatelor Romane comform prevederilor Tratatului de pace de la Paris. 3p 2.Precizati motivul convocarii congresului de pace de la Paris. 5p 3.Enumerati Marile Puteri care au sprijinit unirea Principatelor. 4p 4.Transcrieti, din text, doua drepturi interne obtinute de Principate. 5p 5.Prezentati rolul adunarilor ad-hoc. II. CONVENTIA DE LA PARIS 1858 Marile Puteri nu au putut ajunge la un consens in privinta unirii. Conventia de la Paris a fost un compromis : Impunea numele de Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei, in spatele careia se ascundea separatia, fiind mentinuti doi domni, doua guverne, doua administratii, doua adunari legislative. Au fost prevazute si unele stipulatii unioniste: o Comisie Centrala Legislativa si o Curte de Casatie. Se acorda egalitatea in drepturi tuturor locuitorilor din cele doua Principate. Principatele ramaneau sub suzeranitatea Portii dar se vor administra in mod liber, iar o interventie a Portii era conditionata de un prealabil consens al Marilor Puteri. 5p 1.Transcrieti, din text, numele impus de Marile Puteri noului stat. 12p 2.Transcrieti, din text, institutiile de conducere ale Principatelor unite. 6p 3.Precizati, pe baza textului, institutiile comune cu functii unioniste. 3p 4.Precizati anul in care se impune guvernul unic, numele domnitorului si numiti capitala noului stat 5p 5.Explicati de ce Conventia de la Paris a fost un compromis in privinta realizarii unirii Principatelor. III. ALEGEREA LUI CUZA CA DOMN AL TARII ROMANESTI 1859 Se procedeaza, prin apel nominal si vot secret, la alegerea domnitorului. Se deschide scrutinul si, dupa citirea biletelor, prezidentul Adunarii, proclama ca s-a ales domnul Tarii Romanesti cu unanimitate de voturi exprimate, printul Moldovei, Alexandru Ioan Cuza. 5p 1.Transcrieti, din text, modalitate de alegere a domnitorului. 2p 2.Indicati anii de domnie ai domnitorului A.I. Cuza. 6p 3.Enumerati trei reforme, cu caracter administrativ, prin care Cuza transpune in practica dubla alegere. 10p 4.Prezentati doua reforme din anul 1864. 5p 5.Explicati ce se intelege prin monstruoasa coalitie.