Motivrii inspiraionale i se atribuie succese ca sporirea efortului, comportament etic, orientarea spre mbuntire i succese n realizarea proiectelor.

Beneficiul sporirii efortului a fost folosit pentru a confirma efectul argumentrii pe care l are motivarea inspiraional. Efectul argumentrii este strns legat de creterea performanei asa cum arat diversele studii realizate pe aceast tem. i totui, n ciuda importanei viziunii asupra nelegerii leaderotipului, anumii cercettori au eliminat motivarea inspiraional din analiza factorilor MLQ sau au combinat motivarea inspiraional cu influene idealizate pentru a mbuntii validitatea MLQ-ului. Emerich a examinat recent discursurile politice din punct de vedere al retoricii, carismei si _______, i a concluzionat c sunt folosite cu preponderen 2 tipuri de cuvinte: cele bazate pe imagini i cele bazate pe concepte. Cuvintele bazate pe imagini sunt concrete i vii, n timp ce cele bazate pe concepte sunt abstracte i palide (neexpresive). Cuvintele bazate pe imagini sugereaz c leaderii creeaz idei nsufleite i imagini in mintea adepilor. Cuvintele bazate pe concepte sugereaz c leaderii comunic adepilor rezultatele obiectivelor sau standardele ateptate. Motivarea inspiraional este un comportament transformaional de leadership. Msurarea ei se realizeaz cu ajutorul chestionarului multifactor (MQL) i reprezint felul n care leaderii utilizeaz Ptrunderea. Viziunea/Ptrunderea este un factor cheie al leadershipului comportamental pentruobinerea susinerii din partea angajailor atunci cnd organizaiile trebuie s evalueze oportunitile de dezvoltare. Motivarea inspiraional msoar nivelul de ptrundere/viziunea prin nregistrarea frecvenei cu care leaderii folosesc anumite simboluri, metafore i apelul la emoii pentru a spori vigilena i a demonstra necesitatea atingerii scopurilor n rndul angajailor. Leaderii se folosesc de viziune pentru a-i ncuraja subordonaii/adeptii s-i depeasc limitele. Bass a descoperit moivarea inspiraional cu timpul cercetprilor sale asupra leadershipului carismatic. Pentru a sprijinii dezvoltarea teoretic a motivrii inspiraionale acesta s-a folosit sw 2 concepte: managementul de sens/semnificativ i orientarea aciunii (direcia strategic). Aceste 2 concepte explicau cum leaderii se folosesc de imagini mentale pentru a evoca i descrie un viitor strlucitor. Leaderii se folosesc de imagini mentale pentru a capta i menine atenia adepilor.

Motivarea inspiraional este considerat un concept unidimensional. Totui, studiul Emerich si fondul multi-dimensional al motivrii inspiraionale pot explica de ce demonstrarea construirii validitii factorului MLQ a fost dificil. Studiul lui ______ i Tracez (1999) a strnit ndoieli legate de uni-dimensionalitatea motivrii inspiraionale. Totui, nu au fost publicate informaii despre acest studiu asupra motivrii inspiraionale. METODA Studiul analizeaz motivarea inspiraional si extra efortul ca pe 2 elemente ce pot fi msurate cu ajutorul MLQ 5R. Schriesheim (1993) recomand stabilirea validitii fiecrui element prin punerea acestuia in relaie cu factorul su fundamental. Stabilirea validitii coninutului este o baz necesar i fundamental pe care s se poat ridica temeiul construciei i cercetarea de durat. Dicionarul Imaginaiei Regresive al lui Martindale a fost folosit pentru analizarea fiecrui cuvnt folosit n alctuirea fiecrui element garantnd astfel validitatea coninutului. Dou tipuri specifice de cuvinte au fost analizate: cele bazate pe imagini i cele bazate pe concepte. Stabilirea validitii fiecrui factor a fost apoi testat si evaluat folosind att modele ale unui factor de msurare nrudit ct i analiza factorului confirmator de ordin superior. Acest lucru a fost necesar pentru a se asigura c fiecare factor este un indicator valid i unidimensional. Finch i West (1997) consider c pentru identificarea unui factor model este necesar un minimum de trei elemente. Noua modalitate de grupare a fost comparat cu cea a lui Bass i Avolio. Relaia dintre factorii motivrii inspiraionale i extra efort a fost evaluat folosind modelul ecuaiei structurale (SEM) pentru a examina validitatea discriminant a motivaiei inspiraionale. Rezultatele au fost comparate pentru a garanta descoperirile considerabile. EANTION n cadrul unei organizaii australiene de aplicare a legii erau 958 de senior manageri. 585 de chestionare au fost trimise prin pot dintre care 480 au fost completate i trimise napoi, rata rspunsurilor fiind de 82%.

REZULTATELE Analiza cuvintelor pentru fiecare element al motivrii inspiraionale a dus la identificarea a 2 grupe de elemente: cele bazate pe imagini si cele bazate pe concepte. Aceste 2 grupe au fost supuse testelor cu modelul unui factor de msurare nrudit producnd convulsii acceptabile (paranteya pag 2 dreapta). Gruparea iniial a elementelor a dus la producerea unei potriviri interioare a noii modalitati de grupare a elementelor. Ulterior a fost declarat inadecvat deoarece 2 dintr elemente au dus la pierderea a multiple corelaii sub 0,30, indexul de modificare al momentului de corelare pentru 10 perechi de elemente era peste 5,4 si 4 factori de regresiune a scorului era mai putin de 0,08. Cei 2 factori ai motivatiei inspirationale au fost clasificati ca fiind factori de ordinul intai si au fost supusi examinarii HCFA. HCFA este mai exact deoarece variatia unica a fiecarui factor si performanta per ansamblu poate fi evaluata. Indicatorii de potrivire HCFA erau superiori celor obtinuti cu modelul factorului de masurare inrudit. Greutatea standardalizata a elementelor era peste 0.75, ceea ce conform lui MacDonald indica faptul ca fiecare element este proeminent. Literele alpha ale lui Cronbach pentru motivarea inspirationala bazata pe imagini si concepte erau 0.74 respectiv 0.87. In consecinta, modelul factorului de masurare inrudit si HCFA sustineau separarea/ruptura motivarii inspirationale in mod empiric asa cum rezulta din examinarea/analiza cuvintelor. Elementele extra efortului au fost de asemenea analizate si s-a descoperit ca aveau o potrivire acceptabila si un Cronbach alpha de 0.81 Modelul Ecuatiei Structurale Noii factori ai motivatiei inspirationale au fost examinati intr-un model de ecuatie structurala (SEM) pentru a evalua relatia lor cu extra efortul. SEM ilustreaza relatiile pozitive dar diferite pe care atat motivatia inspirationala bazata pe imagini cat si cea bazata pe concepte le au cu extra efortul. Aceste descoperiri sunt in concordanta cu studiile efectuate anterior care de asemenea au identificat o legatura pozitiva intre motivatia inspirationala si extra efort. Motivatia inspirationala bazaa pe imagini avea de 2 ori mai multa greutate/ influenta asupra extra efortului dacat motivarea inspirationala bazata pe concepte. COMENTARII

Aceste studii ofera suport pentru 2 factori ai motivatiei inspirationale: cea bazata pe imagini si cea bazata pe concepte. Ambii factori sunt frecvent amintiti in conceptualizarea originala a lui Bass si in alte aspecte independente ale viziunii. Spre exemplu, motivarea inspirationala bazata pe imagini este compatibila cu comunicarea coerenta si limbajul care are sens, iar motivarea inspirationala bazata pe concepte este comparabila cu viziunea strategica si limbajul directionat. Cu toate acestea, exista un al treilea aspect al comportamentului viziunii care nu a fost identificat in acest studiu. Acest aspect este limbajul empatic, care asa cum ______ considera, implica consolidarea identitatii colective. Acest aspect al viziunii reprezinta de asemenea o exprimare a generozitatii si bunavoiintei si o modalitate pentru lideri ca sa se aprpie de subordonati. Puternica legatura dintre factorii motivatiei inspirationale este evidenta iar acest lucru indica un grad de suprapunere empirica si este frecvent intalnita printre majoritatea factorilor transformationali de leadership. Acest studiu s-a preocupat de asemenea de relatia dintre cei 2 factori ai motivarii inspirationale si extra efort cu ajutorul SEM. Cu toate ca modelul a identificat ca ambii factori sunt in relatie pozitiva cu extra efortul, diferentele de magnitudine dintre efecte sunt evidente. Concluziile au aratat ca viziunea bazata pe imagini are un impact mai mare asupra subordonatilor. Aceste descoperiri arata ca leaderii ar trebui sa faca diferenta intre motivarea inspirationala bazata pe imagini si cea bazata pe concepte. Spre exemplu, leaderii ar trebui sa se axeze mai ales pe motivarea inspirationala bazata pe imagini pentru a incuraja extra efortul in randul angajatilor. Leaderii pot obtine aceste rezultate descriind imagini angajatilor. In descrierea acestor imagini trebuie sa existe cuvinte ca: sudoare, inima, imaginati-va, exploreaza, limita. Studiile viitoare ar trebui sa se axeze pe analizarea aspectelor multi-dimensionale ale viziunii, pentru a putea intelege mai bine modalitatile prin care comunicare leaderilor poate influenta comportamentul angajatilor. LIMITATION

Este posibil ca acest studiu sa nu fie relevant tuturor senior managerilor deoarece a fost realizat pe un sector limitat de populatie. Prin urmare, generalizarile ar trebui privite cu oarecare precautie. CONCLUZIE Motivarea inspirationala ar trebui privita ca o componenta indispensabila a leadershipului transformational si care ajuta cercetatorii in studiul limbajului leaderilor. Identificarea celor 2 factori ai motivarii inspirationale a nascut posibilitatea ca fiecare factor sa joace un rol diferit. Spre exemplu, motivarea inspirationala bazata pe concepte poate influenta efectele pe termen lung, in timp ce motivarea insirationala bazata pe imagini poate avea efecte pe termen scurt. Acest studiu ofera baza necesara viitorilor cercetatori interesati de motivarea inspirationala.