Sunteți pe pagina 1din 12

Analiza situatiei electorale din Republica Moldova

In proiectul de fata se va analiza rezultatul alegerilor din Republica Moldova ce au avut loc la data de 28 noiembrie 2010. In urma acestor alegeri cele mai multe voturi le-a acumulat Partidul Comunistilor (PCRM) - 39,7%, si va detine 42 de mandate de deputat din totalul de 101. Comunistii au obtinut rezultate mai slabe decat la ultimele alegeri - la 5 aprilie 2009 - aproape 50%, iar la cele din 29 iulie 2009 - 45%. Partidul Liberal Democrat (PLDM) a fost votat de 29,7% din totalul alegatorilor care au participat la scrutin, ceea ce ii asigura 32 de mandate de deputat. PLDM este in ascensiune in comparatie cu scrutinele din 2009 - 12,5% si 16,5%. Partidul Democrat a obtinut 12,8%, respectiv 15 mandate de deputat, un rezultat similar celui din 2009. Partidul Liberal, cea de-a patra formatiune care a acces in parlament, a acumulat 10,1% si 12 mandate de deputat, dar in descrestere fata de rezultatele alegerilor din 2009 - 13% si 14,7%. Alte formatiuni nu au depasit pragul electoral de 4% pentru a accede in parlament. Cel mai aproape s-a situat Alianta Moldova Noastra - 2,05%. Dintre cele 20 de partide concurente la aceste alegeri, cele mai putine voturi le-a acumulat Partidul Muncii - 875, sau 0,05%, cu mult mai putin decat membrii declarati ai formatiunii. Dintre cei 19 candidati independenti, cele mai multe voturi le-a acumulat omul de afaceri Gabriel Stati - circa 8.200, sau 0,48%, dar cu mult mai putin decat necesarul de 2% pentru a deveni deputat. Cele mai putine voturi au acumulat Alexandru Demian si Sergiu Iachim - cate 170, desi au prezentat liste cu cate aproximativ 2.000 de semnaturi in favoarea lor.

Potrivit rezultatelor finale, la alegerile de duminica din Republica Moldova au participat 1,733 milioane de alegatori din cei 2,645 inscrisi in liste, rata de participare fiind de aproape 60%, sau un pic mai mare decat la scrutinele precedente - 57-58%.

Privitor la mixul de marketing, recenta tranziie a Republicii Moldova spre o societate democratic a fost, n general, caracterizat n termeni pozitivi datorit alegerilor pluraliste desfurate n mod succesiv i relativ transparent, n cadrul crora puterea de stat a fost transmis de la un partid sau coaliie ctre alte formaiuni fr violen. Cu toate acestea, schimbrile intervenite n urma alegerilor nu au fost nsoite de o stabilizare continu a procesului democratic, care s cuprind domeniile administraiei publice, economiei, sectorului social etc., domenii n care urmeaz nc a fi aplicate i adaptate norme menite s reflecte noile realiti politice. n acest context, reorientarea spre centralizare, consolidare a verticalei puterii i exclusivismul politic au devenit caracteristici ale guvernrii de dup 2001. Examinarea prevederilor Codului electoral n contextul prevederilor constituionale, precum i a altor acte normative relevante pentru organizarea i desfurarea alegerilor descoper un vast domeniu de ambiguiti generatoare de eventuale instabiliti. Starea economiei moldoveneti, n mod paradoxal, depinde de relaiile regionale i internaionale neoficiale, deoarece o parte semnificativ a cetenilor aduli (aproximativ 1/3 din cetenii api de munc) se gsete la munci peste hotarele Republicii Moldova cu statute de muncitori legai sau, mai des, ilegali, contribuind la alimentarea pieei naionale cu fluxuri n cretere de valut forte prin satisfacerea necesitilor familiilor, rudelor partenerilor de business rmai n ar. Din punct de vedere politic efectul este c a crescut, pn aproape de limita unei poteniale destabilizri sociale i distorsionri dramatice a reprezentrii n organul legislativ, numrul alegtorilor de care, de fapt, depinde starea economiei din Republica Moldova, dar care aflndu-se n afara rii, n virtutea stipulrilor legislaiei electorale cu privire la votarea peste hotarele Republicii Moldova, au acces limitat sau sunt lipsii totalmente de posibilitatea de a vota. Aceast stare de lucruri pune n pericol chiar i validarea alegerilor la care ar trebui s participe cel puin 50% din cetenii cu drept de vot. Lucrurile devin i mai complicate dac se ia n consideraie i situaia din regiunea transnistrean a Republicii Moldova unde locuiesc aproximativ 15% din cetenii cu drept de vot. De obicei, acetia ntmpin mari dificulti n exercitarea dreptului de vot, din ei participnd la votarea mai puin de 1 -2%. Astfel, populaia exclus din procesul electoral constituie aproximativ 1/3 din numrul total de aproxim ativ 4,3

milioane de ceteni, ceea ce reprezint un lucru extrem de periculos ntr-un context al creterii instabilitii balanei de putere. In acest context printre soluiile propuse de echipa a PCRM pentru asigurarea securitii oraului Chiinu snt crearea unui sistem video de supraveghere n instituiile de nvmnt i n instituiile medicale, reformarea sistemului de activitate a inspectorilor de sector i crearea unor noi grupuri mobile de paz a cartierelor precum si facilitilor pentru poliiti i militari, oferta electorala adresandu-se in general tuturor claselor sociale. PDLM a promis ca va promova o politc financiar de stimulare i cretere a competitivitii economiei naionale, ceea ce nseamn schimbarea paradigmei de dezvoltare a rii. Veniturile bugetului de stat vor fi direcionate spre domenii prioritare (educaie, sntate, cultur, protecie social, tiin) n baza programelor naionale, astfel nct ceteanul s simt grija i protecia din partea statului. Salariile n sectorul bugetar vor crete n funcie de minimul de existen, pentru a asigura un trai decent ceteanului aflat n serviciul societii. PDM se angajeaza astazi sa edifice o Moldova a bunastarii, in care sa existe locuri de munca bine platite, unde se construiesc drumuri si autostrazi europene, functioneaza teatre, biblioteci, scoli, spitale moderne", mentioneaza platforma alectorala a Partidului Democrat. Acelasi partid promite majorarea pensiilor anual cu cel putin 25 %, dar si scutirea de taxe de stat pentru inregistrarea primei casatorii sau acordarea unui ajutor material unic de 5.000 de lei familiei tinere la casatorie. Plasamentul ofertelor electorale s-a realizat prin ONG-uri active in domeniul politic, mai ales printre organizaiile de tineret care promoveaz proiecte referitoare la democratizarea societii, rolul i responsabilitile cetenilor, guvernului, grupurilor de interes, mass-media, sectorului privat i celui neguvernamental, precum i referitoare la importana competiiilor electorale periodice(Iniiativa Euro-Atlantic, Consiliul Naional al Tineretului din Moldova, Asociaia Pentru Democraie Participativ Adept). n campaniile electorale precedente programe de educaie electoral au fost desfurate de ctre organele electorale mpreun cu organizaiile societii civile. Programele dezvoltate de CEC i ADEPT au inclus clipuri TV i postere privind procedura de vot plasate in toate seciile

electorale i locurile publice aglomerate, precum i materiale pentru tinerii alegtori care merg pentru prima oar la votare. Pretul acestor demersuri: Principalele partide politice angrenate in lupta electorala din Republica Moldova au cheltuit in campanie aproximativ 45,6 milioane de lei moldovenesti, echivalentul a peste 2,83 milioane euro. Lider la capitolul cheltuieli electorale este Partidul Democrat, formatiunea condusa de Marian Lupu cheltuind 11,7 milioane de lei moldovenesti, aproximativ 730.000 de euro.

Pe locul doi este Partidul Liberal-Democrat din Molodva - cu peste 10 milioane de lei moldovenesti (620.000 euro). Partidul Comunistilor s-a situat pe locul trei - cu 4,3 milioane (270.000 euro), iar Partidul Liberal a cheltuit pentru a-si promova imaginea 3,8 milioane de lei moldovenesti (240.000 euro). Partidul Umanist a depasit Alianta Moldova Noastra la acest capitolul si a cheltuit 3 milioane si jumatate de lei moldovenesti. Formatiunea condusa de Serafim Urechean se pozitioneaza pe locul patru cu cheltuieli de 2,8 milioane. Dintre candidatii independenti campion este Gabriel Stati. El a declarat cheltuieli de peste 2 milioane de lei moldovenesti (125.000 euro) Promovarea candidatilor s-a realizat in conformitate cu Legislaia electoral care prevede ca materialele electorale (buletine de vot, procese-verbale etc.) s fie tiprite i in limbile minoritilor naionale (mai ales n limba rus) n conformitate cu datele statistice referitoare la locuirea compact a grupurilor minoritare deinute de Departamentul Tehnologii Informaionale. Reaciile ce parvin din partea interlocutorilor vorbitori de limb romn i rus indic faptul c accesul la materialele electorale este suficient i nu cauzeaz tensiuni, nu ngrdesc dreptul la vot. La fel ca i n alte ri din regiune legislaia Republicii Moldova ofer vaste posibiliti pentru implicarea femeilor in procesele politice, totui statisticile arat c reprezentarea femeilor in organul legislativ, precum i in organele administraiei publice locale este de doar aproximativ 10-16%.

Posibilitatea practic de difereniere a mesajelor unei campanii electorale este limitat. Trebuie ales un numr mic de segmente crora li se adreseaz unei aciuni de comunicare specific. Pentru a justifica aceste aciuni, un segment din electorat trebuie s satisfac trei condiii: un numr important i suficient de electori (n plus precizarea electoratului critic), diferenierea (segmentarea) electoratului n funcie de interesele i preocuprile specifice, precum i posibilitatea de acces la un canal sau un mijloc de comunicare selectiv de care poate dispune candidatul. Cu referire la aceasta s-a constatat c dl. Cubreacov i dl. opa au mizat pe segmentul de tineret, care nu a reprezentat o putere suficient de mare pentru a aduce ctigul scontat. Baznduse doar pe acetia a fost o greeal din partea lor. Totodat dl. Severovan a prezentat o segmentare bun, evident, mult mai bun ca ale celorlali candidai pentru c s-a adresat ntregului electorat, segmentndu-i pe segmente distincte n funcie de ocupaia lor. La fel, dl. Urecheanu a realizat o segmentare reuit, poate cea mai reuit dintre toate, pentru c acesta nu a fost att de evident ca la candidatul menionat mai sus, dar s-a adresat ca i acesta, i poate chiar mai bine, tuturor segmentelor vizate. Ct l privete pe dl. Zgardan acesta a stat cel mai prost la acest capitol, segmentnd populaia n vorbitori de limb romn i rus i fcnd aluzie la btrni i tineri. Analiza ofertelor electorale Candidatul PCRM la fotoliul de primar al capitalei Igor Dodon i-a lansat public oferta electoral pentru probleme ce in de securitatea oraului Chiinu.. Dodon susinut de echipa de consilieri a ales s-i fac publice soluiile pentru asigurarea securitii capitalei lng Ministerul Afacerilor Interne, responsabil direct d asigurarea securitii n stat. Potrivit lui Dodon lipsirea recent a poliitilor de facilitile sociale au provocat un exod n mas a personalului din forele de ordine, fapt ce a condus la o creltere a infracionalitii Printre soluiile propuse de echipa pentru primrie a PCRM pentru asigurarea securitii oraului Chiinu snt crearea unui sistem video de supraveghere n instituiile de nvmnt i n

instituiile medicale, reformarea sistemului de activitate a inspectorilor de sector i crearea unor noi grupuri mobile de paz a cartierelor. De asemenea Dodon a spus c opteaz pentru restabilirea facilitilor pentru poliiti i militari. Recent Legislativul a adoptat o lege prin carea vrsta de pensionare a militarilor i poliitilor a fost majorat, de asemenea, persoanele din organele de for au fost lipsite i de asigurarea gatuit cu spaiu locativ. . Partidul National Liberal, condus de Vitalia Pavlicenco, se prezinta in fata alegatorilor cu sloganuri pe tema unirii cu Romania. "PNL propune Unirea cu Romania! PNL face majoritatea. Si reda Demnitatea. PNL face Unirea!", promite formatiunea condusa de Vitalia Pavlicenco. Tema unirii este, de altfel, reluata si in programul partidului, care spera astfel ca se va impune in cursa electorala pentru legislative. In schimb, Partidul Democrat, formatiune condusa de fostul comunist Marian Lupu, mizeaza pe "Bunastare, Respect, Progres!" pentru a convinge electoratul, incercand, totodata, sa-si atraga votanti cu sloganul "Pentru Moldova, PENTRU TINE!". Programul democratilor condusi de Marian Lupu este la fel de generos: "PDM se angajeaza astazi sa edifice o Moldova a bunastarii, in care sa existe locuri de munca bine platite, unde se construiesc drumuri si autostrazi europene, functioneaza teatre, biblioteci, scoli, spitale moderne", mentioneaza platforma alectorala a Partidului Democrat. Acelasi partid promite majorarea pensiilor anual cu cel putin 25 %, dar si scutirea de taxe de stat pentru inregistrarea primei casatorii sau acordarea unui ajutor material unic de 5.000 de lei familiei tinere la casatorie. .

Partidul Liberal, condus de presedintele interimar Mihai Ghimpu, ii indeamna, la randul sau, pe moldoveni sa aleaga "schimbarea pana la capat" si le promite sustinatorilor "Dreptate, Libertate, Bunastare!". Cele doua sloganuri se regasesc si in programul electoral al formatiunii

liberale, care si-a stabilit ca obiective politice generale aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeana si la Alianta Nord-Atlantica, asigurarea evolutiei democratice a statului si crearea tuturor conditiilor pentru prosperitatea cetatenilor. Partidul Liberal Democrat din Moldova a prezentat oferta electoral prin care sustinea ca va elimina din sistemul judectoresc, din procuratur i din organele de urmrire penal pe cei compromii prin fabricarea dosarelor penale la comand i prin prin pronunarea hotrrilor judectoreti ilegale. Elucidarea evenimentele din 7 aprilie 2009 n mod corect si echidistant, cu implicarea tuturor forelor politice i reprezentanlor societii civile din ar, precum i a experilor internaionali. Cei care au arestat ilegal, torturat si omort vor raspunde n egal msur cu cei care au planificat i condus din umbr, indiferent de funciile ocupate si gradele militare La capitolul economie, Partidul Liberal promite, printre altele, o crestere durabila "in marime de 7-10% anual", cresterea veniturilor populatiei astfel ca salariul mediu sa se dubleze in urmatorii patru ani, dar si "crearea locurilor de munca noi", insotita de "repatrierea treptata a cetatenilor aflati peste hotarele republicii". PLDM pledeaz pentru transformarea agriculturii ntr-o ramur economic profitabil, diminuarea fiscalitii, reducerea termenelor de restituire a TVA la export. Dublarea fondul de susinere a productorilor agricoli i vom stabili subvenia de 500 lei la hectar. Stimularea creditul ipotecar i reditarea pe termen lung n agricultur Fostul comunist Vladimir Turcan, intrat in cursa electorala pentru scrutinul de duminica la conducerea partidului Moldova Unita, ii asigura pe alegatori ca formatiunea sa va face ordine in tara, iar, in cazul in care va ajunge la conducere, in tara va fi "responsabilitate si ordine". In programul electoral, partidul Moldova Unita promite, de asemenea, ca este gata sa-si asume responsabilitatea de a aduce bunastarea economica, concilierea sociala si politica in Moldova. "Noi avem o echipa formata din patrioti profesionisti, oameni responsabili care pot fauri viitorul acestei tari", mentioneaza platforma electorala a formatiunii. Partidul "Pentru Neam si Tara" le promite alegatorilor o "Moldova fara mafie!" si da asigurari ca reprezentantii formatiunii au "curaj sa starpeasca mafia!". De altfel, programul electoral al partidului este concentrat pe lupta impotriva mafiei, printre obiective aflandu-se "formarea

unui grup, imputernicit de Parlament, Guvern, cu atragerea institutiilor europene, format din judecatori si procurori demni - un Nuernberg Mafiei!". Formatiunea isi propune, de asemenea, "aducerea judecatorilor din Germania si alte state europene in pozitiile-cheie ale justitiei moldovenesti", la Curtea Suprema de Justitie, pentru sefii Curtilor de Apel si procurorul general. "Decat sa platim sute de milioane de euro anual la CEDO, mai bine le platim lor salarii!", spune programul electoral al Partidului "Pentru neam si Tara". Partidul Alianta Moldova Noastra, unul dintre cele patru care au format coalitia prooccidentala aflata la guvernare la Chisinau, isi anunta alegatorii ca formatiunea isi face datoria si "merge inainte!", chiar daca sondajele de opinie date recent publicitatii nu-i dau prea multe sanse ca va depasi pragul electoral de 4% pentru a intra in viitorul Legislativ. Partidul condus de actualul vicepresedinte al Parlamentului, Serafim Urechean, le pomite insa moldovenilor "majorarea pensiei lunare medii de la 50% din minimul de existenta in 2009 la 100% in 2014 si de la 20% din salariul mediu pe economie in 2009 la 35% din salariul mediu pe economie in 2014". Sub conducerea fostului presedinte Vladimir Voronin, Partidul Comunistilor este, in schimb, convins ca "Moldova alege Victoria!". In programul electoral, oferta comunistilor este generoasa si acopera, in general, toate nevoile moldovenilor. "Majorarea anuala cu minimum 15% a salariului mediu pe economie pana la un nivel care ar depasi de cel putin trei ori minimul de existenta; asigurarea unui ritm de crestere a pensiilor cu cel putin 17% anual. Implementarea unui nou mecanism de indexare a pensiilor de doua ori pe an", sunt cateva dintre promisiunile Partidului Comunistilor. Partidul Liberal Democrat, condus de premierul Vlad Filat, le promite sustinatorilor "Moldova fara saracie!". Liberal-democratii spun, de asemenea, in programul electoral ca "in urmatorul mandat de patru ani vor mari pensia minimala la 1.300 lei, vor creste alocatia pentru nasterea copilului pina la 10.000 lei, iar indemnizatia lunara pentru cresterea copilului pana la 1.300 lei".Candidat independent la alegerile de duminica, omul de afaceri Gabriel Stati, unul dintre cei mai bogati din R. Moldova, ii asigura pe alegatori ca va fi vocea lor in Parlament. Stati, care a fost acuzat de regimul comunist al fostului presedinte Vladimir Voronin pentru evenimentele

postelectorale din aprilie anul trecut, si-a stabilit printre obiective in programul politic solutionarea crizei politice si asigurarea functionarii normale a institutiilor statului, respectarea libertatilor cetatenesti, cresterea calitatii serviciilor publice si combaterea coruptiei, promovarea unei politici externe echilibrate, in raport cu interesele nationale si economice ale tarii. Analiza STEP Schimbrile din domeniul politic, economic i social din Republica Moldova au contribuit la dezvoltarea unei societi civile relativ organizate. Un ir de organizaii nonguvernamentale angajate n diverse domenii de activitate, inclusiv n domeniul informrii i motivrii cetenilor s participe la viaa public, monitorizeaz transparena procesului de pregtire i desfurare a scrutinelor din Republica Moldova. n campaniile iniiale eforturile acestor organizaii s-au ciocnit de apatia civic, de lipsa mecanismelor instituionale i educaionale de angajare a cetenilor n activiti de interes public, indiferent de poziia social pe care o ocup. Aceste organizaii reprezint parteneri receptivi pentru actorii locali i internaionali interesai de o audien naional larg pentru ncurajarea lrgirii bazei democraiei participative din Republica Moldova. Starea economiei moldoveneti, n mod paradoxal, depinde de relaiile regionale i internaionale neoficiale, deoarece o parte semnificativ a cetenilor aduli (aproximativ 1/3 din cetenii api de munc) se gsete la munci peste hotarele Republicii Moldova cu statute de muncitori legai sau, mai des, ilegali, contribuind la alimentarea pieei naionale cu fluxuri n cretere de valut forte prin satisfacerea necesitilor familiilor, rudelor partenerilor de business rmai n ar. Din punct de vedere politic efectul este c a crescut, pn aproape de limita unei poteniale destabilizri sociale i distorsionri dramatice a reprezentrii n organul legislativ, numrul alegtorilor de care, de fapt, depinde starea economiei din Republica Moldova, dar care aflndu-se n afara rii, n virtutea stipulrilor legislaiei electorale cu privire la votarea peste hotarele Republicii Moldova, au acces limitat sau sunt lipsii totalmente de posibilitatea de a vota. Aceast stare de lucruri pune n pericol chiar i validarea alegerilor la care ar trebui s participe cel puin 50% din cetenii cu drept de vot. Lucrurile devin i mai complicate dac se ia n consideraie i situaia din regiunea transnistrean a Republicii Moldova unde locuiesc aproximativ 15% din cetenii cu drept de vot. De obicei, acetia ntmpin mari dificulti n

exercitarea dreptului de vot, din ei participnd la votarea mai puin de 1-2%. Astfel, populaia exclus din procesul electoral constituie aproximativ 1/3 din numrul total de aproximativ 4,3 milioane de ceteni, ceea ce reprezint un lucru extrem de periculos ntr-un context al creterii instabilitii balanei de putere. Gradul de influen a diferitelor organe de partid i a grupurilor de partid asupra procesului de adoptare a deciziilor reprezint o caracteristic esenial a organizrii de partid. n general, elementele de baz ale construciei organizatorice sunt similare pentru toate partidele. Fiecare partid are organizaii locale, un organ reprezentativ i deliberativ suprem (denumit generic congres), un organ executiv central (denumirea acestuia variaz de la un partid la altul consiliu naional sau comitet central etc.) care are menirea s asigure conducerea partidului n perioada dintre edinele congresului, i un preedinte al partidului (iar n anumite cazuri, civa copreedini). Partidele se pot deosebi, ns, prin modul cum este nclinat balana intern a puterii i ct de mare este influena unui organ de partid sau a unui grup politic intern asupra procesului decizional. Funcionarii tuturor partidelor consider congresul ca fiind cel mai important organ decizional. Excepie face PPCD, ai crui funcionari consider c rolul liderului este mai semnificativ dect rolul congresului n procesul lurii deciziilor. Totodat, gradul de importan a congresului PPCD este cel mai mic printre gradele de importan ale congreselor celorlalte formaiuni politice. Este interesant faptul c ntre partide exist deosebiri n ceea ce privete determinarea importanei relative a liderului oficial i a organului executiv central n procesul de luare a deciziilor. Afar de PPCD, rolul liderului oficial a fost apreciat ca fiind mai nalt dect cel al organului executiv central. Diferena ntre aprecierile importanei celor dou organe a fost, ns, aproape nesemnificativ att n cazul AMN, ct i n cel al PSL .Liderul neoficial al partidului a jucat un rol mult mai semnificativ n PSDM, comparativ cu celelalte partide. Partidele reprezentate n Parlament au considerat importana fraciunilor parlamentare ca fiind doar puin mai mic dect cea a organizaiilor locale de partid. Excepie este iari PPCD, ai crui

respondeni au considerat c rolul fraciunii parlamentare n procesul de luare a deciziilor este mai important dect cel al organizaiilor locale ale acestui partid. Doar AMN i PSDM au dat o apreciere mai mare importanei rolului grupurilor interne din partid. Analiza pietei Republica Moldova are o istorie relativ tnr n domeniul spaiului electoral. Pn actualmente am inclus n experiena noastr doar cteva procese elective politice, adic patru alegeri parlamentare(1994, 1998, 2001, 2005), trei alegeri locale generale(1995, 1999, 2003), i una prezidenial din II tururi. Se simte o participare politic electoral a cetenilor Republicii Moldova, deoarece nici unul din scrutinele electorale nu fost declarat nevalabil. Totui contiina politic a cetenilor Republicii Moldova este destul de redus sau se reduce considerabil, din cauza c procentul de participare scade de la un scrutin la altul. Exist o diferen vizibil de participri politice electorale a cetenilor Republicii Moldova n cadrul diferitor tipurilor de alegeri. Se constat i o variaie de participare electoral a cetenilor dup gradul de urbanizare a acestora, respectiv procentul de participare electoral n urbele mai mari(Chiinu, Bli. etc.) este foarte redus n raport cu celelalte regiuni. Participarea electoral este afectat i de participarea minor a cetenilor Republicii Moldova din partea Transnistrean a acesteia. Participarea cetenilor la toate aspectele vieii publice rmne a fi nesemnificativ n Republica Moldova att la nivel naional, ct i la nivel local. Programele de educaie civic sint dezvoltate preponderent prin sistemul educaional o dat cu introducerea in 2002 a disciplinei respective n curricula claselor superioare datorit eforturilor ONG-urilor SIEDO i Street Law Project. Exist i alte ONG-uri active in domeniul respectiv, mai ales printre organizaiile de tineret celui care promoveaz proiecte i referitoare la democratizarea societii, rolul i responsabilitile cetenilor, guvernului, grupurilor de interes, mass-media, sectorului privat i neguvernamental, precum referitoare la importana competiiilor electorale periodice(Iniiativa Euro-Atlantic, Consiliul Naional al Tineretului din Moldova, Asociaia Pentru Democraie Participativ Adept). Piata electorala a fost segmentata in tinerii care inca nu au votat, persoanele ce sunt vizate in domeniul invatamantului, fostii si actualii soldati si politisti, respectiv pensionarii.

Analiza situatiei electorale din Republica Moldova


(privitoare la alegerile din 28 noiembrie 2010)

Student Mazilu Romeo Ionut Anul III, gr. 1