LICEUL TEHNOLOGIC SFANTUL PANTELIMON BUCURESTI

Proiect pentru stagiul de practica

Calificarea: TEHNICIAN MECATRONIST

TEMA : STRUCTURA MECATRONICA A STRUNGULUI DES 400 NC Elev: OPREA CRISTIAN

Indrumator: Prof. Ing. Barlean Angela

Capitolul
CONTINUTUL LUCRARII

I.Argument

II.Mecatronica-tehnologia viitorului

III.Produse si sisteme mecatronice

IV.Descrierea sistemului ales

V.Componente hidraulice si pneumatice

VI.Sisteme de transmitere a miscarii utilizate

VII.Traductoare folosite pentru masurarea marimilor fizice

VIII.Notiuni de igiena si securitatea muncii,reguli de productie a mediului

IX.Bibliografie

Capitolul SISTEME DE TRANSMITERE A MISCARII LAGARE DE ROSTOGOLIRE

Lagarele cu rostogolire rulmentii au inlocuit frecarea de alunecare dintre fus si cuzinet cu frecarea de rostogolire dintre corpurile si caile de rulare. Clasificarea rulmentilor Clasificarea rulmentilor se face dupa diferite criterii. Dupa directia de actionare a sarcinii principale se grupeaza in: rulmenti radiali, rulmenti radial-axiali, rulmenti axiali, rulmenti axial-radiali. Alegerea rulmentilor

Alegerea rulmentilor standardizati comporta doua faze alegerea orientativa si alegerea definitiva. Alegerea preliminara sau orientativa stabileste tipul rulmentului pornind de la directia fortei principale (reactiunii) din lagar, avandu-se in vedere caracteristicile de baza ale diferitelor tipuri de rulmenti. Alegerea definitiva a seriei si a dimensiunilor tipului de rulment ales in prima faza se face pe baza calculelor, in functie de marimea sarcinii, a turatiei, de durata de functionare si de alte conditii de functionare cand acestea se impun. UNGEREA RULMENTILOR. ELEMENTE DE TEORIA ELASTOHIDRODINAMICA A LUBRIFICATIEI Ungerea rulmentilor se face in urmatoarele scopuri: asigurarea stratului de lubrifiant in zonele de contact si, prin aceasta, reducerea fenomenelor de uzura prin oboseala de contact, abraziva sau de gripare; micsorarea frecarilor de alunecare; evitarea fenomenelor de coroziune; evacuarea caldurii; impiedicarea patrunderii impuritatilor; reducerea zgomotului si a efectelor dinamice. Lubrifiantii utilizati pentru ungerea rulmentilor se incadreaza in clasificarea generala: lichizi, plastici (unsori consistente), solizi (in cazuri speciale). Etansarea rulmentilor Generalitati. In forma generala , lagarele cu rulmenti sunt constituite, in afara rulmentului propriu-zis 4, dintr-o serie de piese suplimentare, cum ar fi: carcasa 2, capacul 6, dispozitive de fixare axiala a rulmentilor pe arbore 5 si in carcasa, dispozitive de ungere 1 si de etansare 3.

Masuri suplimentare pentru asigurarea bunei functionari a lagarelor Buna functionare a lagarelor este influentata nu numai de alegerea corecta a tipului, de stabilirea corespunzatoare a marimii rulmentului, ci si de alti factori, cum sunt: montarea corecta a rulmentului pe fus si in lagar, ungerea si proprietatile lubrifiantului, etansarea lagarelor etc.

Continutul lucrarii

I.Argument II.Mec atronic a-tehnologia viitorului III.Produse si sisteme mec atronic e IV.Desc rierea sistemului ales V.C omponente hidraulic e si pneumatic e VI.Sisteme de transmitere a misc arii utilizate VII.Traduc toare folosite pentru masurarea marimilor fizic e VIII. Notiuni de igiena si sec uritatea muncii, reguli de protec tie a mediului IX.Bibliografie X.Anexe (tabele, semne c onventionale, sc heme c inematice, poze,desene, fise)

MECATRONICA TEHNOLOGIA VIITORULUI Tehnologie si educatie in societatea informationala Mecatronica este un domeniu transdisciplinar al ingineriei, o combinatie sinergetica intre mecanica de precizie,sistemele electronice de comanda si control si informatica,ce serveste proiectarii, realizarii, punerii in functiune si exploatarii de sisteme automate inteligente. Conceptul de mecatronic s-a nscut n Japonia la nceputul deceniului al optulea al secolului trecut. Termenul n sine a fost brevetat de ctre concernul Yaskawa Electric Co. i a fost utilizat pentru a descrie fuziunea tehnologic MECANIC ELECTRONIC INFORMATIC Tot ceea ce numim astzi produs de nalt tehnicitate, este produs mecatronic. Mecatronica este rezultatul evolutiei firesti in dezvoltarea tehnologica. Tehnologia electronica a stimulat aceasta evolutie. Dezvoltarea microelectronicii a permis integrarea electromecanica. In urmatoarea etapa, prin integrarea microprocesoarelor in structurile electromecanice, acestea devin inteligente si astfel s-a ajuns la mecatronica. Tehnologia mecatronica aduce in centrul atentiei problema informatiei care, este componenta datatoare de ton in raport cu materialul si energia. Aceasta pozitie a informatiei este motivata de catre japonezi prin urmatoarele argumente . informatia asigura satisfacerea nevoilor spirituale ale omului; numai informatia creste valoarea nou adaugata a tuturor lucrurilor; informatia inseamna cultura.

EXEMPLE DE PRODUSE SI SISTEME MECATRONICE

Practic tot ceea ce numim produs de inalta tehnicitate este produs mecatronic. Automobilul modern, robotii, tehnica de calcul, tehnica de telecomunicatii, aparatura biomedicala, sistemele de transport inteligent, aparatura de cercetare, aparatura electrocasnica, aparatura cine-foto si audio-video, masinile agricole moderne etc., sunt exemple reprezentative de produse mecatronice. Mecatronica s-a nascut in mediul industrial. Stradaniile la nivel academic pentru a asigura pregatirea specialistilor in acord cu cerintele noii tehnologii au condus la conturarea principiilor mecatronice in educatie. Aceste principii sunt:: -hands on prezenta palpabila a obiectului de studiu; -learning by doing invatarea prin practica -interaction interactiunea sistemelor mecanice , electronice, informatice. Laboratoarele interdisciplinare de mecatronica constituie baza pentru materializarea principiilor: educatie prin practica, educatie prin cercetare. Aflat la intersecia unor domenii ale tiinei cu performane de vrf n implementarea noilor tehnologii, mecatronica abordeaz concepte i sisteme noi n ingineria micro i nano senzorilor i sistemelor de acionare, materiale i compozite pretabile pentru implementri la scar celular sau atomic, structuri celulare i reele neuronale, sisteme ce prefigureaz conceptele de nanoelectronic capabile s produc viitoarele nanoprocesoare, noi concepte ale inteligenei artificiale privind adaptibilitatea,

capacitatea de a raiona, capacitatea de instruire, noi sisteme de conducere axnduse n special pe controlul robust, tolerant la defecte, adaptiv,inteligent, sisteme expert i neuro-fuzzy etc. Sistemele mecatronice asigura : -multifunctionalitate; -flexibilitate; -posibilitatea actionarii la distanta -evolutie continua datorata dinamicii cerintelor pietii; -imitare a naturii-adaptabilitate. Oferind solutii eficiente pentru promovarea interdisciplinaritatii, mecatronica a devenit suportul demersurilor pentru stimularea initiativei si a creativitatii. Foarte curand mecatronica a devenit filosofie. Pentru practica inginereasca filosofia mecatronica a marcat saltul de la ingineria traditionala, secventiala, la ingineria simultana sau concurenta. In ultimii ani mecatronica este definita simplu: stiinta masinilor inteligente. Mai recent demersurile pentru innoire in educatie si cercetare aduc in atentie problema mecatronicii ca: mediu educational in societatea informationala, respectiv mediu de proiectare si fabricare integrata pe fundalul caruia s-a dezvoltat conceptul de proiectare pentru control. In literatura de specialitate au devenit consacrate extinderi in alte domenii ca: hidronica, pneutronica, termotronica, autotronica, agromecatronica (agricultura de precizie). Evolutia in dezvoltarea tehnologica inseamna: micromecatronica, nanomecatronica si biomecatronica. Tendinta generala este de intelectualizare a masinilor si sistemelor .

1.Un robot nu poate vatama o fiinta umana sau sa permita ca un om sa fie vatamat. 2.Un robot trebuie sa se supuna ordinelor oamenilor cu exceptia ordinelor care contrvin primei legi. 3.Un robot trebuie sa si protejeze existenta atat timp cat nu intra in conflict cu legea 1 si legea 2. Primele cercetari in domeniul roboticii au fost initiate la inceputul anilor '60. Dupa un avant substantial al aplicatiilor roboticii in domeniul industrial, cu precadere in industria automobilelor, la inceputul anilor '90 s-au conturat multiple aplicatii in domeniile neindustriale (nemanufacturiere). Asupra acestor aplicatii dorim sa atragem atentia, cu atat mai mult cu cat s-a estimat ca robotica urmeaza sa joace un rol insemnat in restructurarea civilizatiei mileniului trei. Aceasta afirmatie poate fi usor sustinuta cu cateva date statistice continute in ultimul raport (pe 2001) al IFR (International Federation of Robotics). Astfel, in anul 2000 s-au pus in functiune 98700 unitati de roboti, numarul total ajungand la 749800 de unitati, iar valoarea totala a pietei corespunzatoare acestui domeniu a fost estimata la 5,7 mld. de dolari SUA. Statisticile privind tipurile de roboti arata sugestiv cresteri importante ale numarului robotilor care raspund unor aplicatii neindustriale. Daca in cursul anului 2000 numarul unitatilor instalate a ajuns la 112500, la sfarsitul anului 2004 se estimeaza ca numarul acestora va ajunge la aproape 625000. Beneficiile introducerii robotilor in industrie includ managementul controlului si al productivitatii si cresterea evidenta a calitatii produselor. Robotii pot lucra zi si noapte fara a obosi sau a-si reduce performanta. Consecvent realizeaza reduceri substantiale ale pretului de cost in primul rand prin reducerea consumurilor de materii prime si al prelucrarii automate a acestora. De asemenea utilizarea robotilor aduce avantaje pe piata concurentiala.

Robotii ofera beneficii substantiale muncitorilor, industriilor si implicit tarilor. In situatia folosirii in scopuri pasnice, robotii industriali pot influenta pozitiv calitatea vietii oamenilor prin inlocuirea acestora in spatii: periculoase, cu conditii de mediu daunatoare omului, cu conditii necunoscute de exploatare etc. Prin dezvoltarea rapida a industriei si a tehnicii de calcul, putem observa evolutia robotilor industriali catre generatiile inteligente ce le ofera caracteristica de a "intelege" mediul in care lucreaza. Aceasta dezvoltare, chiar spectaculoasa, in directia aplicatiilor neindustriale justifica trecerea in revista in randurile de mai jos a principalelor subdomenii in care robotii nemanufacturieri sau robotii de serviciu isi pot gasi aplicabilitate. Aceste domenii sunt constructiile, reabilitarea bolnavilor, comert, transport si circulatia marfurilor, administratia locala, protectia mediului inconjurator si agricultura; supraveghere, inspectie, protectia de radiatii si interventii in caz de catastrofe; hoteluri si restaurante; in medicina, gospodarie, hobby si petrecerea timpului liber.

Notiuni de igiena si securitatea muncii, reguli de protectie a mediului

Norme de protectie a muncii in atelierele de montaj. In atelierele de montaj si intretinere se iau o serie de masrui, in scopul protectiei impotriva accidentarilor si pentru evitarea deteriori organelor de masini. Printre aceste masuri, putem enumera: -temperatura din interiorul atelierului trebuie sa fie optima pentru desfasurarea activitatii (temperatura ridicata micsoareaza atentia si perceptia, iar cea scauzata micsoreaza mobilitatea lucratorilor) -masuri de mecanizare si automatizare, in special a operatiilor grele si cu risc crescut de accidentari -curatarea aerului de gaze, praf si aburi, prin ventilatie -ateliere de reparatii si intretinere trebuie sa fie bine illuminate, atat ziua, cat si noaptea -protejarea instalatiilor electrice impotriva electrocutarii si legarea aparatelor si instaltiilor la pamant -verificarea inainte de utilizare a instalatiilor de ridicat (cabluri, lanturi, scripeti) -ancorarea masinilor si a instalatiilor in timpul transportului -evitarea stationarii muncitorilor in raza de actiune a macaralelor -mecanismele de ridicat si transportat sa fie manevrate numai de personalul calificat in acest scop -respectarea regulilor prescrise pentru personalul care manevreaza substantele necesare spalarii pieselor (manusi, masti de gaze, interzicerea folosrii flacarii deschise, departea de locurile de sudare)

-verificarea starii utilajelor si a dispozitivelor folosite -indepartarea aschiilor de pe masini -respectarea regulilor de depozitare a pieselor

Echipamentul individual de protectie reprezinta totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant in procesul de munca si constituie un element foarte important in protejarea impotriva factorilor de risc. Echipamentul se acorda obligatoriu si gratui tuturor salariatilor, precum si altor categorii participante la procesul muincii, in confirmatate cu Normativulcadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protective, elaborate de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si aprobat prin Ordibnul nr 225/1995. Pe baza acestuia, angajatorul este obligat sa intocmeasca lista itnerna de dotare cu EIP (echipament individual de protective) adevat executarii sarcinilor de munca in conditii de scuritate. Prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale se face prin introducerea pe piata si doar prin utilizarea acelor echipamente individuale de protective care mentin sanatatea si care asigura securitatea utilizatorulor, fara a afecta sanatatea sau securitatea altor personae, animale domestic sau bunuri, atunci cand sunt intretinute adecvat si tulizate confirm scopului prevazut.

Utilizarea EIP este permisa daca: =este conform reglementarilor tehnice aplicabile =este corespunzator riscurilor pe care le previne, fara a induce el insure un risc suplimentar =raspunde conditiilor existende de locul de munca =tine seama de cerintele ergonomice si de sanataet ale angajatului =este adaptat conformatiei purtatorului.

In cazul dereglarii sau degradarii normale a acetuia, respective al pierderii calitatii de protectie, se acorda obligatoriu un nou echipament. Degradarea sau pierderea lui, inainte de termenul de utilizare prevazut, din vina purtatului, atrage raspunderea acestuia prin prejudiciul cauzat, potrivit legii (art 13. Legea nr.90/1996, republicata)

1.1. Reguli generale de protective a muncii si PSI pentru elevi, in activitatile din laborator 1. Hainele folosite in timpul lucrarilor partice sa fie simple, sa nu contine material volante care sa poata incurca efectuarea lucrarii. In timpul lucrarilor practice effectuate manula, este de dorit sa nu se poate inel proeminent. Parul lung trebuie sa fie legat. Purtarea halatului alb in timpul lucrarilor practice este obligatorie. 2. In laborator nu se admite decat comportament civilizat, atentia fiind indreptate asupra lucrari effectuate. Nu se luicraeza decat cu apare a corar functionare este bine cunoscuta. De asemenea este interiza folosirea altor instalatii decat cele destinate lucrarilor din ziua respective. In toate cazurile cand prevederile lucrarilor practice o cer sau atunci cand apar orice fel de complicatii in timpul lucrarii, trebuie consultat profesorul. 3. Trebuie pastrata ordinea la punctul de lucru. Dupa fiecare etapa a exprimentului trebuie sa se faca ordine. In timpul folosirii intrumentelor ascutite, a obiectelor de sticla etc., este necesara o atentie deosebita. 4. in timpul lucrarilor practice se folosesc rareori substante corozive. In cazul in care acestea ajung pe piele sau mucoase trebuie imediat inlaturate cu o carpa moale si apoi spalate cu apa din abundenta. 5. Robinetele de gaz vor fi manipulate doar de catre professor.

6. Sa nu se blocheze usirle de iesire si nici caizle de acces dintre mesele de laboratorm, deoarece, in cazul unui incendiu, s-ar ingreuna evacuarea. In laborator trebuie adus numai echipamentul necesar. Nu trebuie depozitate genti pe mese, pentru ca ingreuneaza munca si pot fi distruse. 7. Conform regulilor de protective a muncii, este obligatory anuntarea imediata a profesorului de orice accident produs in timpul lucrarii de laborator. 8. In cazul unui incendiu, trebuiie anuntat imediat profesorul. 9. Primul ajutor poate fi acodat de catre asistent, respectiv de medical cabinetului scolar.

1.3 Acte normative

Actele normative care reglementeaza acivitatea de Protectie a Muncii si P.S.I. sunt: -legea Protectiei Muncii nr.90/1996 -Norme Generale de Protectia Muncii editia 2002 -Norme Speficice de Protectia Muncii Aceste legi contin norme cu caracter general, aplicabile in toate sferele de activitate. Din legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006, publicata in M. Of. Din 14.07.2006, reproceurem in cele ce urmreaza cateva articole, deosebit de importante in acvititatile practice desfasurate de catreve elevi, in laborator

I Dipozitii generale

Art.1

(1) Protectie muncii contituie un ansamblu de activitati institutionalizate, avand ca scot asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea precesului de munca, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii salariatilor si a altor personae participante la procesul de munca. (2) Normele de protective a muncii stabilite prin prezenta lege reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca. (3) Activitatea de protrectie a muncii asigura aplicarea criteriilor ergonomice pentru imbunatarirea conditiilor de munca si pentru reducerea eforutlui fizic, precum si masuri adecvate pentru munca femeilor si a tinerilor. Art.3 Normele de protective a muncii se aplica salariatilor, membrilor cooperatori, persoanlor angajate cu convetii civile, cu exceptia celor care au drept obiect acivitati casnice, precum si ucenilor, elevilor si studentilor in perioada efectuarii practicii profesionale.

Art.13 (1) In sensul prezentei legi, echipamentul individual de protective reprezinta mijloacele cu care este dotat fiecare participant in procesul de munca pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc. (2) Echipamentul individual de protecti se acorda, obligatoriu si gratuity, salariatilor, precum si alotor categorii de personae care desfasoare activitati la persoanele juridice sau fizice prevazut ela art. 2, potrivit criteriilor stabilite in Normativul-cadru de acordare si tuliziare a echipamentului individual de protective elaborate de ministerul muncii si protectiei sociale. (3) In cazul degradarii echipamentului individual de protective, respective al pierderii calitatilor de protective, se acorda obligatoriu un nou echipament. (4) Degradarea sau pierderea echipamentului individual de protective inainte de termenul de utilizare prevazut, din vina purtatorului, atrage raspunderea acestuia pentru prejudiciul cauzat, potrivit legii.

Art.14 (1) In sensul prezentei legi, echipamentul individual de lucru reprezinta mijloacele pe care persoanele juridice si fizice le acorda unui salariat in vederea utilizarii lor in timpul procesului de munca, pentru a le proteja imbracaminte si incaltamintea. (2) Echipamentul individual de lucru se acorda de catre persoanele juridice in conditiile negociate prin contractile collective de munca. (3) Cheltuielile necesare pentru achiziionarea echipamentului individual de lucru sunt suportate in proportie de 50% de la capitolul Alte cheltuieli de exploatare ale persoanelor juridice sau din sumele prevazute cu aceasta destinatie in buget pentru unitatile finantate de la bugetul de stat, respective din bugetele locale, iar diferenta se suporta de catre beneficiari.

IV Raspundere Juridica

Art.34 Incalcarea dispozitiilor legale privitoare la protectia muncii atrage raspunderi disciplinare, administrative, materiala, civila sau penala, dupa caz, potrivi legii.

Art.39 Neluarea vreuneia dintre masurile prevazute dispozitiei legale referitoare la protectia muncii, de catre persoana care are indatorirea de a lua aceste masuri la locul de munca, daca prin aceasta se creeaza un pericol imminent de producer a unui accident de munca sau de imbolnavire profesioanal, contituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Structura mecatronica a strungului DES 400 NC

La strungul DES 400 NC,realizat de WMW NILES,cutia de viteza permite obtinerea a patru game de turatii,cu ajutorul baladoarelor B1,B2,B3;in fiecare gama de turatii,cu ajutorul a 6 cuplaje electromagnetice C1,C2,..C6.Se obtin cate 8 turatii (2 x 2 x 2) in progresie geometrica:6 dintre acestea sunt insa suprapuse,fie cu gama anterioara,fie cu gama urmatoare,fie cu ambele,astfel ca distincte la arboreal principal sunt numai 14 turatii. Lanturile cinematice de avans independente pe axele x,z pentru strungurile cu un support sunt prezente in figura

Pe fiecare axa,miscarea de rotatie este primita la surubul conducator SC, de la motorul de current continuu MCC,prin intermediul unor roti dintate. Bucla de reactie de pozitie este asigurata de traductoarele rotative TR,de obicei de tip resolver,montate la capetele suruburilor conductoare. Pentru strunguri cu doi suporti numarul axelor comandate numeric este de 4:x,z,u,w.Cu suportul 1,montat pe sania S1,se executa prelucrari exterioare,iar cu suportul 2,montat pe sania S2,se executa prelucrari interioare.Frecvent,unul din cei doi suporti este cap revolver,cu avantajele cunoscute. La aceste strunguri,cele 4 axe sunt comandate de un echipament pe 4 axe sau de doua echipamente pe 2 axe(cate un echipament pentru fiecare suport).Cea de a doua varianta prezinta urmatoarele avantaje: -doua echipamente pe doua axe costa mai putin decat un echipament pe patru axe; -in cazul defectiunilor este afectat un singur echipament,un suport de lucru putand fi folosit in continuare; Saniile strungurilor comandate numeric pot fi echipate cu suporturi post-scula si capete revolver in diverse variante.

BIBLIOGRAFIE 1. Internet studii de caz http://telerobot.mech.uwa.edu.au/ 2. The publication World Robotics 2000 - Statistics, Market Analysis, Forecasts, Case Studies and Profitability of Robot Investment 3. Statistical Division - United Nations Economic Commission for Europe (UN/ECE) Palais des Nations Geneva , Switzerland 4. International Federation of Robotics (IFR), Stockholm, Sweden 5. Tehnologie si inovare tehnologica Prof. Victor Parausanu / Prof.Dr.Ing. Ileana Ponoran 6. Cioar T. Tehnici experimentale n ingineria mecanic, Editura Politehnica,Timioara, 1999 7. Constantinescu I., Dne G. Metode noi pentru calcule de rezisten, Editura tehnic, Bucureti, 1989 8. F. Filip, B. Barbat : Informatica Industriala- Noi Paradigme si Aplicatii, EdituraTehnica, 1999, Pag. 335-351 9. Puente, 2003 S. Puente Mendez, F. Torres, R. Aracil : Non-Destructive Disassembly Robot Cell forDemanufacturing Automation, Preprints of IFAC International Workshop on Intelligent Assembl y and Disassembly, October 911, 2003, Pag.43-49, BUCURESTI 10. Zaharie, 2001 D. Zaharie&Co : Sisteme Informatice pentru Asistarea Deciziei, Editura DualTech,Bucuresti, 2001 11. D.Catrina s.a.-Masini-unelte cu comanda numerica, vol.Isi II, 1993, Bucuresti 12. Fl.Ionescu s.a.-Mecanica fluidelor si actionari hidraulice si pneumatic, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1980 13. A.Ciocarlea-Vasilescu-Tehnici de masurare in domeniu, Editura CD Press, Bucuresti,2007

14. A.Ciocarlea-Vasilescu-Asamblari mecanice, Editura CD Press, Bucuresti,2007 15. O.Spornic-Senzori si traductoare, Editura CD Press, Bucuresti,2007 16. A. Ghionea- Masini-unelte.Lucrari practice, Editura AGIR, 2006 17. D.Dick s.a.-Mecatronica, manual pentru clasa a XI-a,Editura Delta Publishing House, 2004 18. Internet- www.romtos.ro ;www.RegieLive.ro